Promovarea sntii prin mass-media

Oamenii trebuie informati cu privire la sanatate si modul lor de viata , avand ca

obiectiv prevenirea imbolnavirilor inainte ca procesele de deteriorare a sanatatii sa inceapa. In
domeniul sanatatii oamenii asteapta de la cadrul medical informatii cu privire la promovarea
sanatatii.
Dup OMS promovarea sntii nseamn procesul de punere n practic a
interveniilor desemnate s previn mbolnvirile. Deoarece de-a lungul timpului procesul de
promovare a sntii cptase mai multe definiii, temenul ncepuse s-i reduc din
semnificaie i consisten. Definiia cea mai nou adoptat de OMS se inspir chiar din
definiia OMS a sntii cu privire la modelul pozitiv de sntate i anume: promovarea
sntii este procesul care permite oamenilor sau le d posibilitatea s-i mbunteasci s-
i intensifice controlul asupra propriei lor snti. Este procesul care adaug ani vieii i
via anilor
Premizele pentru promovarea sntii sunt:
1. Procesul de promovare a sntii recunoate n mod explicit caracterul
intersectorial al determinismului sntii i pune n eviden rolul guvernului, acionnd
mpreun cu acesta la satisfacerea i echilibrarea n populaie a principalelor necesiti: pace,
adpost, hran, cldur, educaie, venit etc.
2. Promovarea sntii a devenit n rile dezvoltate un domeniu prioritar, deoarece s-
a observat c n serviciile curative supertehnologizate se consum foarte multe resurse, iar de
ele nu beneficiaz dect un numr redus din populaie, n timp ce aciunile de promovare a
sntii sunt mai ieftine i de ele beneficiazpe termen lung ntreaga populaie.
3. Promovarea sntii pune accent pe modelul pozitiv al sntii, un concept nou,
diferit de modelul biomedical clasificat drept un concept negativ de descriere a sntii.
4. Modelul tiinific de definire a sntii model negativ are urmtoarele
caracteristici:
a. Este un model biomedical, sntatea fiind privit ca fiind proprietatea fiinei
biologice i nu a persoanei.
b. Este reducionist-conform acestui concept, afectarea sntii nu ia n considerare
contextul (bolnavul), ci boala.
c. Conform conceptului mecanicist al modelului negativ de sntate, omul
este privit ca o mainrie ce se poate defecta.
d. Caracterul allopatic din cadrul modelului negativ de sntate presupune c fiecare
boal poate beneficia de tratament medicamentos.
Noul concept despre sntate sau modelul pozitiv al sntii are urmtoarele
caracteristici:
1. Sntatea este privit ca o stare de bine din punct de vedere fizic, mintal i social, ea
nu nseamn numai absena bolii sau a infirmitii.
 2. Sntatea este o stare de bine din punct de vedere fizic presupune c individul
muncete, se hrnete, se odihnete, i desfoar activitatea n condiii bune.
3. Sntatea este o stare de bine din punct de vedere mintal-emoional, nsemnnd
faptul c omul nu triete ntr-un climat de violen, nu este confruntat permanent cu stri ca
fric, deprimare, nelinite, anxietate i are o bun capacitate de a face fa stresului zilnic.
4. Starea de bine din bunct de vedere social se refer la abilitatea de a realiza i a
menine relaiile interumane n societate. ntreinerea relaiilor interpersonale ajut
individul s se integreze n familie, colectivitate, societate.
5. Sntatea este i starea de bine din punct de vedere spiritual; acest concept se refer
nu numai la credina religioas dar i la obiceiurile i principiile personale care ajut la
crearea linitii sufleteti, a unui mediu favorabil sntii.
Referindu-ne la sntatea societii conceptul definete necesitatea asigurrii egalitii
anselor n faa sntii. Este imposibil s fi sntos ntr-o societate bolnav care nu
furnizeaz resursele pentru nevoile fizice i emoionale de baz.
1.2. Componentele promovrii sntii.
Promovarea sntii cuprinde trei sfere de activitate care se intersecteaz realiznd
sectoare de aciune comun: educaia pentru sntate, prevenia sntii, protejarea sntii.
1.2.1.Educaia pentru sntate
Educaia pentru sntate reprezint cel mai important instrument al promovrii ntii
i este definit ca fiind activitatea de comunicare care are ca scop creterea strii de bine i
prevenirea sau diminuarea bolii la indivizi i grupuri populaionale, prin influenarea n mod
favorabil a atitudinilor, credinelor, cunotinelor i comportamentelor, att a celor care dein
puterea ct i a comunitii n general.
Cel mai important obiectiv al educaiei pentru sntate este de a mputernici
indivizii i grupurile din comunitate asupra propriei lor snti. Pe lnga aceasta, educaia
pentru sntate i propune ca sntatea s nu mai fie privit ca responsabilitate exclusiv a
sectorului sanitar, ci ca responsabilitate a fiecrui individ n parte. Cei care primesc educaie
pentru sntate trebuie s devin la rndul lor, furnizori de educaie pentru sntate.
Modalitile de aciune ale educaiei pentru sntate sunt fie orientate asupra bolii, fie
orientate spre factorii de risc, fie orientate spre meninerea sntii.
1.2.1.1.Educaia pentru sntate centrat pe boal:
n acest model de educaie se intervine prioritar asupra unei anumite boli, acionnd
invariabil asupra factorilor de risc asociai acestei boli. Evaluarea procesului sau a rezultatelor
unui asemenea program de educaie va fi greu de realizat deoarece de exemplu, ntr-o
comunitate pot exista n acelai timp att un program de prevenie a bolilor cardio-vasculare,
ct i un program de prevenie a neoplaziilor sau a cariei dentare. Liderii acestor iniiative
separate pot aborda ns, dup cum se observ n tabelul de mai jos, o serie de factori de risc
care se suprapun i atunci populaia se poate simi dezorientat n faa avalanei de
informaii care decurg din aplicarea acestor programe. Lipsa de comunicare ntre liderii
programelor de educaie centrat pe o boal, poate reduce mult compliana maselor.
 1.2.1.2.Educaia pentru sntate orientat spre factorii de risc:
Acest tip de educaie pentru sntate are ca scop eliminarea factorilor de risc specifici
pentru a preveni diversele boli cu care aceti factori sunt asociai.
1.2.1.3.Educaia pentru sntate orientat spre meninerea sntii:
Sntatea pozitiv-fizic-mintal-social
Factorii care determin sntatea:
-medicali
-socio-economici
-biologici
-comportamente,
- stil de via etc.
1.2.1.4. Marketingul social utilizat n campaniile de educaie pentru sntate
n mod tradiional campaniile de educaie pentru sntate s-au realizat bazndu-se pe
credina c informaiile difuzate de promotorii sntii ajung la nivelul populaiei care,
nsuindu-i aceste informaii, i va mbunti cunotinele i i va schimba atitudinile i
comportamentul.
Marketingul social a fost adoptat n promovarea sntii pentru c aceasta trebuie
facut n mod diferit, n funcie de diversele categorii de populaie.
Marketingul social a fost definit de Kotler i Zaltman n 1971 astfel:Folosirea
principiilor i tehnicilor marketingului pentru a reui introducerea unei cauze sociale, a unei
idei sau a unui comportament n populaie, punnd accentul pe nevoile i dorinele
consumatorilor.

1.2.1.4.1. Principiile marketingului social n promovarea sntii:

1.Marketingul social nu urmrete profitul ci se face n vederea mbuntirii strii de
sntate a populaiei.
2.Sntatea nu este un produs, nu este tangibil, deci nu este ceva care se poate vinde
sau cumpra.
3.Marketingul social nu este un mecanism financiar.
4.Marketingul social este heterogen iar produsul de vnzare este diferit pentru
persoane diferite.
5. n marketingul social mesajele pot fi contradictorii (ex:publicitate pentru o anumit
marc de igri, versus publicitate antitabagic).
1.2.2. Prevenia (profilaxia)
Prevenia reprezint ansamblul de msuri luate de individ, familie, societate, stat, care
au ca scop promovarea sntii, ocrotirea sntii, prevenirea bolilor, reducerea
consecinelor bolilor (incapacitate, invaliditate, handicap) i reducerea deceselor premature.
La noi in tara , promovarea sanatatii se face mai mult prin televiziune si prin presa
scrisa. Alimentatia sanatoasa reprezinta o parte componenta a stilului de viata sanatos prin
care se asigura calitatea vietii si se previne aparitia dezechilibrelor nutritionale.
Obiceiurile alimentare sunt reprezentate de comportamentul alimentar al pacientului.
Cele mai frecvente greseli de alimentatie se pare ca sunt in prezent folosirea unor alimente
bogate in grasimi, produse bogate in glucide, consumul de alcool si bauturi dulci dar si
consumul de alimente noaptea. Alimentatia hipercalorica tip fast-food reprezinta un pericol
din ce in ce mai mare pentru sanatatea pacientilor.
CONCLUZII :
Oamenii trebuie informati cu privire la sanatate si modul lor de viata, avand
ca obiectiv prevenirea imbolnavirilor inainte ca procesele de deteriorare a
sanatatii sa inceapa.
Fumatul, alimentatia nesanatoasa, alcoolul, habitatul, au un rol foarte
important , influentand starea de sanatate a pacientului.
Promovarea sanatatii reprezinta punerea in practica bazata pe informatie a
interventiilor desemnate sa promoveze sanatatea.
Principiile promovarii sanatatii : Implica populatia ca un intreg; este orientata
asupra determinantilor sanatatii ; foloseste metode/abordari diferite,
complementare; urmareste asigurarea participarii publice; implicarea cadrelor
medico-sanitare.
Preventia este cel mai eficace tratament.
Educatia pentru sanatate consta in programe planificate pentru ca oamenii sa
invete despre problemele legate de sanatate cu scopul de a favoriza asumarea
unor modificari voluntare ale comportamentelor
Principii importante in actiunile de educatie pentru sanatate: mesaj clar ;
mesaj care poate fi inteles ; mesaj adaptat mediului (fond si forma ) ; evitarea
mesajelor care folosesc frica, judeca comportamente ; sublinierea aspectelor
pozitive ; comunicarea in dublu sens ; participarea grupului tinta; un singur
mesaj nu este sufficient, el trebuie repetat, in forme diferite.
Canalele de comunicare pot fi :orale (conversatia fata in fata, telefonica);
scrise sau alte mijloace (radio, televiziune, ziare, posta electronica).