Sunteți pe pagina 1din 8

Politici sociale si de sanatate.

Politicile sociale sunt politici comunitare ce au ca principala sarcina relansarea strategiilor


sociale si imbunatatirea nivelului de trai a populatiei dintr-o comunitate
Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii, ele protejeaza practic toata populatia tarii
si anume att salariatii, ct si pensionarii, somerii, dar si persoanele care nu sunt salariate, dar au
obligatia sa si asigure sanatatea potrivit prevederilor legii nr. 145/1997. atorita !aptului ca
asigurarile sociale de sanatate !unctioneaza n regim obligatoriu, consecinta imediata este aceea
ca plata contributiei de asigurari sociale de sanatate este obligatorie, att pentru persoanele
!izice, ct si pentru cele juridice, n cuantumurile si la termenele prevazute."n a!ara asigurarilor
sociale de sanatate care !unctioneaza n regim obligatoriu, pot !unctiona si alte !orme de asigurari
de sanatate care acopera riscuri individuale, n di!erite situatii speciale. e asemenea, se pot
organiza si societati private de asigurari de sanatate. #ceste asigurari nu sunt obligatorii. $ste de
mentionat ca re!orma sistemului sanitar din tara noastra cuprinde majoritatea componentelor
acestuia, iar asigurarile sociale de sanatate obligatorii, adecvate economiei de piata si practicilor
din %niunea $uropeana, joaca un rol deosebit.

Principiile asigurarilor sociale de sanatate
#cestea sunt idei de ma&ima generalitate, care e&prima ceea ce este esential si 'otartor
n sistemul asigurarilor sociale de sanatate. (aracteristica asigurarilor sociale de sanatate este
ca principiile acestora sunt !ormulate direct n articolele din legea nr. 145/1997. #st!el,
potrivit articolului 1 alin. ), asigurarile sociale de sanatate !unctioneaza pe principiul
solidaritatii si subsidiaritatii n colectarea si utilizarea !ondurilor. *otrivit principiului
solidaritatii sociale, toti cetatenii, indi!erent de veniturile de care dispun au dreptul la o
protectie adecvata. *restatiile susceptibile de a !i acordate populatiei sunt de!inite prin lege si
este de la sine nteles, ca vor trebui gasite !ondurile necesare pentru a le asigura !inantarea si
de a raspunde conditiilor impuse de e&ecutarea prestatiilor.
*rincipiul solidaritatii n baza caruia !unctioneaza asigurarile sociale de sanatate din tara
noastra si are sorgintea n sistemul larg raspndit n lume si anume n asigurarile sociale prin
trans!eruri n !lu&, numite si redistributive. #cestea s-au organizat prin analogie cu sistemul
general de impozite+ platesti pe masura ce cstigi (pay as you earn -PAYE). #sigurarile
redistributive se bazeaza pe solidaritatea ntre generatii, dar si ntre persoanele din cadrul
aceleiasi generatii. "n mod concret, generatia activa sustine prin contributii prestatiile
bene!iciarilor actuali, urmnd ca si ea, la rndul ei, sa !ie sustinuta de generatia activa
viitoare ,ce i succede-. #ceasta modalitate de organizare a asigurarilor sociale prezinta
avantajul ca este deosebit de !le&ibila, se adapteaza usor la nevoile care apar. *rincipalul
dezavantaj al acestui sistem apare n cazul dezec'ilibrelor dintre generatii, cnd un numar
mai restrns de activi trebuie sa sustina un numar sporit de populatie inactiva. e asemenea,
articolul l alin. ) din legea nr. 145/1997 consacra un alt principiu si anume principiul alegerii
libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate. "n
con!ormitate cu prevederile art. 15 din lege, asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de
!amilie care sa le acorde serviciile medicale primare. *rin consacrarea acestui principiu, se
doreste sa se realizeze mbunatatiri concrete n calitatea ngrijirilor medicale, activitate ce
consta n libera alegere a practicianului sau stabilimentului.
*entru cazurile urgente care necesita asistenta medicala de urgenta se acorda ngrijiri n
dispensare, policlinici sau spitale la prezentarea la camera de garda ca si pna la aparitia legii
nr. 145/1997. #sistenta medicala de urgenta nu este conditionata de calitatea de asigurat.
%n alt principiu al asigurarilor sociale de sanatate, este reglementat de articolul . alin. l
din legea nr. 145/1997, care consta n !aptul ca asiguratii si membrii lor de !amilie au dreptul
la servicii medicale n mod nediscriminatoriu. *otrivit acestui principiu asiguratii si membrii
lor de !amilie au dreptul la servicii medicale, !ara a se tine cont de criterii politice, etnice,
con!esionale, de vrsta, se& si de stare materiala.
Modele de sisteme de ngrijire de sanatate
/rganizarea asigurarilor sociale de sanatate se realizeaza potrivit articolului 0) din legea nr.
145/1997, de catre casele de asigurari de sanatate, care sunt institutii publice autonome,
nelucrative si care des!asoara activitati n domeniul asigurarii sanatatii.
"n a!ara acestor institutii, importante atributii revin si altor organe. 1tatul de!ineste
politica generala n materie de asigurari de sanatate, legi!ereaza si e&ercita o supraveg'ere de
ansamblu. "n acest cadru, casele de asigurari de sanatate au o mare autonomie.
2n cadru oricarui stat, sanatatea reprezinta valoare !undamentala atat pentru individ cat si
pentru societatea din care !ace parte. $a constituie premisa principala a indeplinirii rolurilor
sociale de catre indivizi si o resursa importanta a dezvoltarii vietii sociale in ansamblul ei.
3oala provoaca totodata consecinte dis!unctionale in activitatea grupurilor si structurilor
in care sunt integrati indivizii.
/rice societate tinde sa-si valori!ice sanatatea ca resursa !unctionala si sa-si elaboreze un
program, un sistem de protectie impotriva bolii, organizat in asa !el incat sa asigure
depasirea, ingrijirea si restabilirea celor a!ectati.
1istemele de sanatatea au aparut sub umbrela mai larga a programelor de protectie
sociala, programe elaborate incepand cu a doua jumatate al secolului al 424-lea in tarile
industrializate, sub presiunea miscarilor sociale, muncitoresti, a di!eritelor ggrupari politice, a
grupurilor de presiune.
in per!ectionarea si dezvoltarea acestor programe s-a ajuns la de!inirea conceptului de
securitate sociala. (est concept a !ost utilizat pentru prima data in legislatia 1.%.#. , in
5egea 1ecuritatii 1ociale,19.5- si initia programe de prevenire a riscului numai pentru
batranete, moarte, 'andicap si somaj.
Securitatea sociala 6 protectia pe care o asigura societatea pentru membrii sai printr-o
serie de masuri publice, impotriva problemelor sociale cauzate de pierderea sau reducerea
substantiala a veniturilor, datorita imbolnavirii, invaliditatii, batranetii si mortii. *resupune,
de asemenea, si asigurarea ingrijirilor medicale si asigurarea alocatiilor pentru !amiliilor cu
copii. 1intetizand aceste de!initii, securitatea sociala reprezinta e&presia solidaritatii
!inanciare dintre indivizii unei societati.
rgani!atia "nternationala Muncii ( .".M.) a adoptat acest concept in 195) stabilindu-i
urmatoarele componente#
$. % asigurarile sociale&
'. % asistenta sociala.
Asigurarile sociale !unctioneaza prin impozite si cotizatii sociale iar asistenta sociala are
ca principala sarcina ajutorarea minoritatilor lipsite de resurese in numele solidaritatii umane
!acandu-se apel la responsabilitatea colectiva pentru a nu admite e&cluderea unor categorii
sociale.
*roiectarea, aplicarea si evaluarea acestor sisteme de protectie sociala depind de traditiile
istorice, de optiuni ideologice, de conceptii privind dezvoltarea economica, dar si de distributia
raporturilor de putere si a relatiilor dintre di!erite categorii sociale.
Sisteme de asigurari de sanatate

"n Europa opereaza trei modele de sisteme de ngrijire de sanatate si anume+
7modelul ser(iciului national de sanatate - tip )e(eridge&
* modelul sistemului de asigurari sociale de sanatate - tip )ismarc+&
* modelul sistemului centrali!at de stat - tip Semas+o.
5a acestea ar mai putea !i adaugat modelul care !unctioneaza n 1.%.#. si care este n mod
practic bazat pe asigurari private. 8iecare dintre aceste sisteme are avantajele si dezavantajele
sale.
". 1istemul tip )ismarc+ opereaza n #ustria, 3elgia, 8ranta, /landa si 9ermania, sistem
ce a constituit sursa de inspiratie n elaborarea sistemului actual de asigurari sociale din tara
noastra.
#st!el, n tarile respective sistemul de asigurari sociale de sanatate este ,inantat prin
contributia n general obligatorie a salariatilor si patronilor- n ,unctie de (enit sau.si prin
ta/e generale. #coperirea este larga, dar acolo unde nu este obligatorie ramn categorii de
populatie !ara acces la prestatiile o!erite de sistem. 1umele rezultate din constituirea !ondurilor
pentru !inantarea asigurarilor de sanatate sunt dirijate spre organisme sau agenti care asigura
gestiunea lor si care contracteaza cu spitalele si medicii de !amilie ori medicii de medicina
generala serviciile ce urmeaza a !i o!erite asiguratilor. 0ontractele cu pacientii au la ba!a ta/a
pe ser(icii.prestatie- iar cu spitalele se ba!ea!a pe bugete adesea globale.
"n cadrul acestui sistem, per!ormantele medicale sunt relativ nalte, dar c'eltuielile pe care le
implica sunt cele mai mari din $uropa, pentru ca si costurile administrarii sale sunt mari.
1c'imbarile n sistemul de sanatate au capatat o amploare !ara precedent la s!rsitul anilor :;<
si nceputul deceniului actual, e&tinderea lor cuprinznd numeroase tari din $uropa si #merica.
1c'imbarile urmaresc eliminarea sau reducerea dis!unctiilor aparute att n tarile democratice cu
o economie de piata stabila, ct si n tarile care au avut o economie bazata pe monopolul de stat
al !actorilor de productie, cu un sistem de plani!icare centralizat, rigid si de comanda.
=emultumirile care au generat procesul de re!ormare a sistemelor ngrijirilor de
sanatate (S"S) au !ost prezente att n masa contribuabililor si a utilizatorilor, a medicilor si
institutiilor sanitare ,a !urnizorilor de ngrijiri-, ct si a autoritatilor politice si administrative.
2nsatis!actiile vizau cresterea c'eltuielilor pentru sanatate ntr-un ritm greu de suportat, !ara
ameliorarea substantiala a starii de sanatate, insu!icienta acoperire a populatiei cu servicii,
absenta unor mecanisme e!iciente de asigurare a calitatii, volumul e&agerat de munca zilnica,
insu!icienta elementelor de stimulare, ine!icienta manageriala etc.
A(antaje#
- transparenta mai mare a contributiilor si bene!iciilor sistemului pentru cetateni>
- gradul inalt de acoperire a populatiei cu servicii medicale>
- !inantarea sistemului medical este legata de nivelul veniturilor>
- izolarea !inantarilor de sc'imbarile politice.
1e!a(antaje#
- reducerea bazei de contribuabili in perioada de recesiune economica>
- !inantarea este puternic legata de gradul de ocupare al !ortei de munca>
- costuri mari pentru agentii economici.
"". 1istemul de asigurari de sanatate de tip )e(eridge apare dupa al doilea razboi mondial si
a !ost !ondat de 2illiam )e(eridge in #nglia.
2n 3aportul Asigurarilor Sociale si Ser(iciilor Au/iliare prezentat in camera (omunelor
in 194), 3everidge considera ca orice sistem de asigurari sociale trebuie sa se bazeze pe 4
elemente+
1.- alocatii pentru copii&
'.- ser(iciu national de sanatate&
4.- asigurarea de catre gu(ern a ,ortei de munca si pre(enirea somajului in masa.
1istemul national de sanatate ba!at pe ,inantarea centrala- )e(eridge ? este aplicat in tari
ca #nglia, 1uedia, anemarca, =orvegia, 9recia, etc. 8ondurile necesare sanatatii sunt colecate
prin intermediul !iscal e&istent in !iecare tara. 9radul de ec'itate depinde de modalitatea de
impozitare aleasa+ atunci cand impozitele sunt in progres ele sunt progresive in raport direct cu
cresterea veniturilor. 1umele alocate asistentei medicale sunt stabilite de *arlament. *lata
medicilor, in sistem 3everidge, are la baza !ie capitatia, plata in !unctie de numarul de pacienti
inscrisi pe lista-, !ie salariul pentru medicul de spital.
#cest sistem de asigurare de sanatatea are atat avantaje cat si dezavantaje.
A(antaje#
- ec'itatea in !inantare>
- acoperirea larga cu servicii medicale>
- posibilitatea controlului asupra c'eltuielilor medicale totale.
1e!a(antaje#
- lipsa participarii individului la deciziile de !inantare>
- lipsa transparentei in !inantarea unor costuri pentru servicii medicale aditionale>
- posibilitatea !ectarii !inantarii sistemului medical de deciziile politice.
""". @odelul sistemului de sanatate de tip Semas+o se bazeaza pe centralizarea resurselor
banesti de catre @inisterul 1anatatii. #cest sistem !unctioneaza in tari ca Ausia si 1lovacia si a
!ost !oarte e!icient pe timpul razboaielor deorece permitea o mai buna supraveg'ere a !ondurilor
alocate sanatatii de catre stat. 1istemul de tip 1emasBo este prin e&celenta un sistem sanitar
socialist bazat pe plani!icarea centralizata birocratic si pe accesul la ingrijire al tuturor cetatenilor
.
5u e/ista in nici o tara sisteme 6pure7 , cu un singur mecanism de !inantare , ci un model
predominant alaturi de care pot !i intalnite in proportii di!erite toate celelalte.
Coate sistemele medicale din lume se con!runta cu o serie de probleme+
- gresita alocare a resurselor !inanciare>
- inec'itatea accesului la serviciile medicale>
- ine!icienta c'eltuirii !ondurilor destinate sanatatii>
- cresterea e&ploziva a costurior asistentei medicale.
Principalele criterii in !unctie de care pot !i evaluate di!eritele sisteme de sanatate sunt+
- ec'itatea in !inantare>
- gama serviciilor pe care le acopera>
- gradul de acoperire al populatiei>
- e!icienta>
- transparenta>
- libertatea de alegere>
- accesibilitatea>
- stabilirea !ormei de !inantare.
"8. Sistemul asigurarilor pri(ate de sanatate este preponderent in 1.%.#., C'ailanda, #!rica
de 1ud, 8ilipine, =epal si a constituit e&ceptia in tarile occidentale europene.
/rganizarea politica a 1.%.#. a !ost preocupata indirect de problema sanatatii, prestarii de
servicii medicale si de sistemul sanitar, in general considerand ca sistemul particular si
mecanismele pietei pot !unctiona mai bine, cu c'eltuieli mai mici si bene!icii mai mari, !ara
presiune birocratica.
"ngrijirea medicala este un bun de consum pe care indivizii il cumpara daca au
posibilitati !inanciare, iar societatea nu datoreaza nimanui ingrijire medicala.
Politicile sociale din S.9.A. sunt un amestec de (oluntarism si liberalism. 8oluntarismul
presupune responsabilitatea !amiliala si a propriei persoane pentru bunastare, iar liberalismul
promoveaza unele politici sociale centrate pe intampinarea unor nevoi, mai ales, cele ale
saracilor.
*oliticile sociale DuniversaleE cu privire la sistemul de invatamant, securitate sociala sunt
percepute pozitiv, pe cand programele destinate saracilor sunt percepute negativ. *rotectia
sociala ar crea o mentalitate de DasistatE, lenes si dependent social.
"nainte de cel de-al doilea ra!boi mondial- ingrijirile spitaliere in S.9.A. erau o,erite
e/clusi( contracost. 2n perioada postbelica a !ost intemeiat sistemul asigurarilor particulare-
3lue (ross si 3lue 1'ield care constau in contracte inc'eiate intre institutele de asigurari si
patronii intreprinderilor. *ersoanele cu venituri reduse sau cele care nu !aceau parte din campul
muncii nu bene!iciau de acest sistem.
1ingurele programe de anvergura sunt cele create de administratia :ennedy si ;o<nson in
anii 190< prin care au luat !iinta ' sisteme nationale de asigurare medicala+
1. ? Medicaid-$=>? - destinat persoanelor cu venituri reduse>
). - Medicare-$=>?- program national de asigurari de baza a spitalizarii pentru persoane de
peste 05 de ani