Sistemul German de Sanatate

Sistemul german de sanatate este considerat a fi unul performant. In 2004, Germania

se afla pe locul al 13-lea in lume in ceea ce priveste speranta de viata (78 de ani la barbati),
iar mortalitatea infantila este foarte scazuta.
De altfel, Germania se poate lauda cu unul dintre cele mai vechi sisteme de sanatate,
cu principii care au fost instaurate inca de pe vremea lui Otto von Bismarck (1883).
In prezent, aproximativ 85% din populatie contribuie la sistemul asigurarilor de
sanatate, care ofera un nivel standard de acoperire. Restul cetatenilor pot opta pentru
asigurarile private, care includ beneficii suplimentare. Conform Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, in 2004 sistemul german de sanatate era finantat in proportie de 77% de stat si
23% de mediul privat.
Pe de alta parte, guvernul ramburseaza partial costurile medicale pentru persoanele
cu venituri mici, ale caror prime sunt plafonate la o valoare prestabilita. In schimb, angajatii
cu venituri cu o valoare peste medie platesc sume mai mari, raportate la salariile lor.
Bineinteles, si ei pot opta pentru asigurarile private, care sunt insa destul de costisitoare,
dar care pot varia, in functie de starea lor de sanatate.
Co-platile au fost introduse in Germania inca din anii 80, intr-o incercare a statului
de a preveni utilizarea excesiva a serviciilor medicale publice. De asemenea, timpul
standard de spitalizare din Germania a scazut in ultimii ani de la 14 zile la doar 9 zile, care,
oricum, este mai mare decat cel din SUA (5 sau 6 )
De altfel, rambursarea costurilor unui spital de catre stat se face in baza numarului zilelor
de spitalizare, in general, si nu neaparat ca urmare a diagnosticului sau a procedurilor
folosite.
Germania are un sistem de sanatate general, care contine doua tipuri principale de
asigurari: public si privat. Populatia are la dispozitie trei categorii de asigurari, care sunt
finantate atat de angajat, cat si de angajator. Aceste asigurari sunt de sanatate, de accidente
si cele de ingrijire si pe termen lung.
Aproximativ 87% din numarul germanilor intrau, in anul 2006, in categoria publica a
sistemului de asigurari, in timp ce aproape 13% se aflau la privat.
Cu toate acestea, trebuie precizat faptul ca toti angajatii sunt obligati sa detina o
asigurare publica de sanatate, in timp ce functionarii publici, persoanele fizice autorizate si
cei cu venituri anuale de peste 50.000 de euro se pot asigura in sistemul privat.

Principiile sistemului public de sanatate

- un numar fix de servicii medicale sunt asigurate de stat, in baza unui ordin al Ministerului
Sanatatii, care ia in considerare doar masurile care pot fi sustinute economic, sunt viabile si
se dovedesc necesare
- serviciile medicale nu depind de starea de sanatate a individului, ci sunt racolate cu un
anumit procent din salariul beneficiarului (in general, 10% sau 15%, in functie de compania
de asigurari, unde jumatate din suma o plateste angajatorul)
- serviciile medicale se pot aplica nu numai in cazul unei singure persoane, ci si a membrilor
familiei sau a persoanei care a fost "inregistrata in pachetul respectiv (de exemplu, sotul,
sotia ori copilul pot beneficia de gratuitate)
- sistemul se bazeaza pe ideea pay as you go cu alte cuvinte, nivelul financiar al
contributiei NU scade odata cu cresterea varstei si nici nu este raportat la conditiile sociale
ale tarii
Cu o populatie imbatranita, insa, exista riscul ca, pe termen lung, sustinerea sistemului sa
cada in sarcina generatiilor tinere, aflate in campul muncii. Rezultatul poate fi unul nedorit,
si anume intr-un deficit al contributorilor.
 Principiile sistemului privat de sanatate
- serviciile medicale se bazeaza pe o intelegere incheiata intre compania de asigurari si
beneficiar. Acest acord defineste clar setul de servicii asigurat si procentul de acoperire.
- serviciile medicale depind de numarul de prestari-servicii, ales de beneficiar, precum si de
categoria de risc in care intra persoana respectiva, in functie de varsta si ocupatie.
- serviciile medicale de la privat sunt folosite de stat pentru a mai reduce cheltuielile
generate de varstnici, care sunt in crestere
Persoana care renunta de buna voie la sistemul public de sanatate nu se mai poate intoarce
in sistem, chiar daca veniturile sale vor scadea sub nivelul de selectie cerut de privat.

In prezent, in Germania exista o dezbatere publica pe marginea reformarii

sistemului de sanatate. Ministrul sanatatii, Philipp Rsler, are in vedere doua schimbari
principale. Prima se refera la infiintarea unei agentii care sa controleze piata
medicamentelor, aflata in continua crestere, precum si eficienta produselor noi si costurile
acestora. A doua schimbare vizeaza introducerea vouchere-lor medicale, sistem prin care
o parte din contributiile salariale ale angajatilor sa fie transformate in prime de sanatate
Vizita la cabinetele medicale, stomatologice i la spitale se efectueaz n general n
urma unei programri telefonice. Pacienii se mpart n 3 categorii diferite:
pacieni asigurai la casele naionale de sntate ( AOK, BKK, DAK etc. ), pacieni neasigurati
i pacieni asigurai la companii private de asigurare. Medicii sunt remunerai de obicei de
ctre casele de asigurri i nu de ctre pacieni, acetia din urm pltind lunar asigurarea de
sntate.
Pacienii asigurai obligatoriu sau voluntar la asigurrile sociale de sntate, care au
mplinit vrsta de 18 ani pltesc la prima vizit pe trimestrul n curs la fiecare medic sau la
spital o tax de 10 Euro. Aceast tax de 10 Euro pltit la prima vizit este valabil pe toat
durata trimestrului, indiferent de numrul vizitelor la medicul respectiv. La spital asiguratul
pltete pentru fiecare zi din primele 14 zile de spitalizare 10 Euro pe zi, exceptnd
internrile pentru natere. Cu aceast tax, se urmrete evitarea vizitelor medicale de
ctre asigurai pentru afeciuni minore, i reducerea cheltuielilor pentru asigurrile sociale
de sntate. Aceast tax nu trebuie ns pltit, n cazul n care pacientul primete o
trimitere scris din partea medicului de familie, respectiv din partea altui medic ctre un
specialist. De asemenea, taxa nu trebuie pltit n cazul n care pacientul are o problem
medical suportat de alte instituii, din cadrul asigurrilor sociale, de pild n urm unui
accident de munc sau daca e vorba de o boal profesional.
O alt excepie de la plata taxei sunt controalele preventive la stomatologie.
Pentru pacienii care nu sunt asigurai n cadrul asigurrii sociale de sntate, nu se percepe
aceast tax, deoarece unitatea medical emite pacientului o factur pentru consultaie i
pentru tratament.
Ingrijirea medical n Germania este una din cele mai scumpe din lume, i face ca
asigurarea de sntate s fie nu doar obligatorie ci i indispensabil.
Drept exemplu, cazarea i masa unei zile de spitalizare ajunge undeva la 1000 de
euro pe zi.
n ceea ce privete pacienii asigurai la asigurrile medicale private facturile emise
de medici sau de spitale sunt trimise asigurarii private pentru achitare. Asigurarea privat
vireaz suma pe care o suport n contul asiguratului.
Sistemul de asigurare de sntate n Germania este unul dintre cele mai dezvoltate
din lume, i ofer tuturor persoanelor asigurate acoperirea multora din cheltuielile pentru
tratarea sau prevenirea bolilor.
Anumite tratamente sunt pltite doar parial, sau nu sunt pltite deloc de asigurrile
sociale de sntate, de pild la stomatologie i oftalmologie.
n catalogul de servicii ( Leistungskatalog ) este stipulat ce fel de servicii medicale sunt
acoperite integral sau parial de asigurrile sociale de sntate, ce medicamente sunt
compensate i care nu sunt compensate.
Alte servicii medicale neacoperite de casele de sntate se pot acoperi de ctre
asiguraii acestora prin ncheierea unor asigurri private medicale suplimentare.
Casele de asigurri pot face excepii de la acest catalog, n favoarea asigurailor, oferindu-le
acestora i acoperirea unor servicii medicale suplimentare.
In Germania, spitalele sunt n mare parte administrate de organizaii non-profit,
aflate n proces de privatizare iar statul particip ca prestator de servicii doar n plan
secundar sub forma unor direcii de sntate public, spitale locale sau clinici universitare.
Contribuia la sntate este obligatorie, iar din ianuarie 2011, a fost fixat prin lege la
15,5%, dar suplimentar, fondurile de asigurri de sntate (publice) pot solicita o sum n
plus (premium), dac nu i acoper cheltuielile din banii primii din contribuii.

Sistemul sanitar din Germania, pe scurt:

Este obligatorie ncheierea asigurrilor de sntate; majoritatea populaiei are
asigurare de stat; Aproximativ 10,5% din populaie are asigurare de sntate privat; 2,3%
din populaie (de exemplu militarii, voluntarii, beneficiarii de ajutor social) au asigurri cu
regim special. Doar 0,1% din germani nu posed asigurare medical. Primele, cu unele mici
excepii, sunt suportate n egal msur de angajator i angajat.;
Cea mai ieftin asigurare privat pentru o persoan de 18 ani este de aproximativ 150 de
euro;
Medicina de urgen este reglementat de legislaia landurilor: fie autoritile locale
pun la dispoziie personal i dotare pentru serviciile de salvare, fie dein companii proprii
pentru serviciile de urgen, fie confer aceste atribuii personalului angajat al pompierilor,
fie atribuie serviciile organizaiilor de drept privat care presteaz activitile respective n
calitate de organizaie non-profit sau societate non-profit cu raspundere limitat (cea mai
rspndit variant), respectiv firmelor private
n comparaie cu sistemele altor ri, sistemul sanitar german prezint urmtoarele
caracteristici: nicieri n alt parte n Europa nu exist un sistem dual de asigurri de
sntate n regim privat (PKV) i n regim obligatoriu (GKV). Un sistem de asigurari de
sntate structurat cu posibilitatea alegerii casei de asigurri de sntate (dreptul de
alegere a casei) se cunoate de altfel numai n Olanda i Elveia. n Romnia, sistemul
caselor de asigurri de sntate este organizat pe regiuni. Spre deosebire de Germania,
Casele Judeene sunt subordonate unui fond naional unic de asigurare de sntate.
Conform datelor furnizate de Organizaia Mondial a Sntii, n Romnia cheltuielile din
sistemul sanitar (5,1 la sut din PIB n 2012) reprezint mai puin de jumtate din
cheltuielile sistemului sanitar german (11,3 la sut din PIB). Aceasta este una din
explicaiile pentru diferenele considerabile dintre cele dou ri, n ceea ce privete
calitatea i disponibilitatea asistenei medicale. n Romnia, suma cheltuielilor private
pentru sntate este mai mare dect cea din Germania. n sistemul sanitar german
predomin asigurarea de sntate obligatorie: aproximativ 90 procente din populaie sunt
asigurate n regim obligatoriu.
De peste 125 de ani, AOK, una dintre cele mai mari societi de asigurri de sntate
din Germania, garanteaz sigurana i asisten medicala cuprinztoare n caz de boal.
AOK deservete peste 25 de milioane de oameni aproape o treime din populaia
Germaniei. Aproximativ 61.000 de de angajate i angajai asigur un serviciu performant n
cele aproximativ 1.380 de sucursale. Cu o cot de 35 de procente din piaa asigurrilor, AOK
este una din cele mai mari societi de asigurri de sntate n regim obligatoriu.