MORBIDITATEA

INDICATORII DE MORBIDITATE
Definitie: totalitatea imbolnavirilor cunoscute la un moment dat , sau intr-o anumita
perioada, in cadrul unei populatii dintr-un teritoriu bine delimitat, fie ca acestea au fost
depistate in perioada respectiva, la data imbolnavirii sau ulterior (chiar si la deces), sau
depistarea a fost efectuata intr-o perioada anterioara dar boala exista si in perioada prezenta
si fie ca imbolnavirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu in perioada la care ne referim.
Prin consens international din morbiditate fac parte si traumatismele si otravirile accidentale
sau voluntare (omucideri, sinucideri), precum si ranirile, traumatismele si arsurile cauzate
de razboaie.

Forme de studiu ale morbiditatii:

1. Morbiditatea generala
- Incidenta
- Prevalenta -; de moment
- de perioada
2. Morbiditatea pe contingente
3. Morbiditatea succesiva
4. Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca
5. Morbiditatea cu incapacitate permanenta
6. Morbiditatea spitalizata

Indicatori de msurare ai morbiditii:

1.
2.
3.
4.

incidena;
prevalena;
morbiditatea spitalizat;
morbiditatea individual;

5. morbiditatea cu incapacitate de activitate

Termeni utilizati in studiul morbiditatii:

- Boala sau imbolnavire: entitate nozologica manifestata prin alterarea sanatatii persoanei
- Bolnav sau persoana bolnava: notiunea de boala nu se suprapune peste cea de bolnav
pentru ca o persoana bolnava poate prezenta mai multe boli simultan
- Caz clinic = bolnav
in morbiditate = caz nou/caz vechi
Caz nou depistat = diagnosticul la prima consultatie medicala, ocazie cu care se si
inregistreaza. Cazul nou depistat poate fi:
- clinic caz nou
- statistic caz nou (desi data imbolnavirii putea fi in urma cu ani, de exemplu bolile cronice
Caz vechi = caz deja diagnosticat si inregistrat, care se prezinta la consultatie ulterior pentru
tratament, dispensarizare, etc.

- Codificarea = forma de inlocuire a textului cu semne sau cifre conditionale. OMS pentru
realizarea unui limbaj international comun a intocmit o lista internationala a cauzelor de
imbolnavire si deces (Clasificarea internationala).
Ea se face pe baza unor criterii stiintifice recunoscute pe plan mondial: etiologie,
manifestare clinica, localizare anatomica sau mixte. Periodic are loc o revizuire a acestei
clasificari, in urma intrunirii unor comitete de experti. In prezent se lucreaza dupa a-X-a
revizuire a OMS a clasificarii internationale pe 1000 cauze de imbolnavire si deces, de la 0
la 999.
Relatia codificare -; caz nou
Cazul nou se codifica la diagnosticare ( in sistemul informational propus de OMS) si intra
in calculul incidentei. Dupa vindecare, daca se reimbolnaveste, se va codifica inca o data ca
si caz nou ( ex. bolile acute).
Cazul vechi se codifica o singura data, la prima diagnosticare, si intra in calculul prevalentei
(ex. bolile cronice).
In studiul morbiditatii dezideratul OMS este cuprinderea in studiu a intregii populatii si
organizarea unui sistem informational pertinent.
Scopurile sistemului informational al OMS
descrierea starii actuale de sanatate a populatiei printr-un sistem informational pasiv;
declansarea precoce a evolutiei starii de sanatate printr-un sistem informational activ;
previziunea tendintelor pentru realizarea unei profilaxii optime si eficiente precum si
pentru planificarea resurselor, elaborarea strategiilor, evaluarea eficientei serviciilor de
ingrijiri, a calitatii actului medical.
Importanta sistemului informational: OMS considera ca sistemul informational trebuie sa se
bazeze pe culegerea datelor prin cai administrative obisnuite, accentuand importanta
consultatiilor bolnavilor neinstitutionalizati (in cabinetul medicului de familie, a medicului
specialist din ambulator). Atunci cand ingrijirile medicale sunt acordate in dispensare
publice (de medicina generala sau specialitate) statisticile acestor institutii reflecta destul de
bine morbiditatea generala a populatiei. Datele se combina si se compara cu cele
inregistrate in spitale, statisticile Caselor de Asigurari de Sanatate si cu rezultatele
anchetelor medicale bine organizate.

MORBIDITATEA GENERALA
Incidenta
Definitie: frecventa cazurilor noi inregistrate intr-un anumit teritoriu si o anumita
perioada de timp (luna, trimestru, an) de catre dispensarele medicale (teritoriale si de
intreprindere).
Din 1987 este obligatorie declararea de catre spital si de catre specialistii din ambulator a
bolilor nou confirmate prin fisa de declarare/comunicare a bolilor cronice.
In calculul incidentei bolile cronice apar o singura data ca si caz nou -; la diagnosticare.
Bolile acute care se vindeca si reapar ulterior ca o noua imbolnavire, dar nu recadere, se

considera iar cazuri noi ( ex: gripa dupa doua luni de la vindecare celei anterioare).
La depistarea mai multor boli la aceeasi persoana se codifica fiecare dintre acestea.

Factorii care influeneaz incidena

o Incidena reflect rata de producere a mbolnvirilor. Variaia incidenei

are loc atunci cnd intervin urmtorii factori:
emigrarea sau imigrarea persoanelor susceptibile dinspre i ctre o zon
endemic;
stilul de via cu obiceiuri noi i duntoare sntii;
modificarea virulenei unor ageni patogeni;
apariia unor noi factori de risc (utilizarea contraceptivelor orale i
tromboemboliile la femei);
modificarea criteriilor de diagnostic i a clasificrii bolilor;
mbuntirea metodelor i tehnicilor de diagnostic i introducerea programelor
de screening prin care se depisteaz mai multe cazuri;
programe de prevenie primar eficace (imunizrile, de pild);
structura pe vrste i sexe a populaiei (cnd ponderea copiilor i tinerilor ntr-o
comunitate este mare, cazurile de hepatit epidemic pot fi mai frecvente);
accesibilitatea la servicii de sntate care s permit depistarea bolii;
neglijena, omisiunile n nregistrarea datelor, rmnnd astfel cazuri
neconsemnate sau incorect consemnate;
automedicaia, ngrijirile informale i ncrederea n serviciile formale care
influeneaz adresabilitatea ctre acestea din urm.

Formule de calcul
1. Indici de incidenta totala: bn
It= x 1000
L
2. Indici de incidenta specifica (pe sexe, grupe de varsta, etc.):
bn(c,x)
Is = x 100000
Lx
It = indice de incidenta totala bn = boli nou depistate (caz nou)
L = numar mediu de locuitori c,x = cazuri nou depistate de anumite boli, la o anumita varsta
Lx = numar mediu de locuitori de o anumita varsta
Valoarea maxima: peste 10000/00 pentru ca o persoana poate avea mai multe boli

Valoarea minima: nu poate fi 0 deoarece, in mod normal, se inregistreaza orice afectiune

Valori medii: 400 -; 500 0/00 locuitori
Numar cazuri noi de boala X
Morbiditatea specifica pe cauze = x100000
Numar locuitori
- arata frecventa cazurilor noi de o anumita boala intr-un teritoriu si o perioada de timp
Morbiditatea specifica pe cauze si grupe de varsta
Numar cazuri noi de boalaX la varstaY
= x100000
Numar locuitori de varstaY
3. Structura incidentei morbiditatii
Numar cazuri noi de boalaX
= x100
Numar total de boli
- arata frecventa unei boli fata de totalul imbolnavirilor
- se realizeaza rangurile structurii morbiditatii (ca si la mortalitate) rangul I: bolile
aparatului respirator rangul II: bolile aparatului digestiv rangul III: bolile sistemului nervos
si ale organelor de simt

Factori care influenteaza cunoasterea morbiditatii:

- accesibilitatea
- adresabilitatea
- calitatea actului medical
Daca accesibilitatea, adresabilitatea si calitatea actului medical sunt optime, OMS considera
ca ponderea ce ramane necunoscuta prin studiul incidentei este de 25% sau chiar 10%.
Este important ca toate datele sa fie inregistrate in fisa medicala unica, pentru cunoasterea
reala a starii de sanatate a populatiei si cresterea calitatii actului medical acordat.

Prevalenta
Definitie: Prevalena msoar numrul de cazuri existente de boal dintr-o
populaie definit la un moment dat sau pe parcursul unui anumit interval de timp.
Cazurile noi de boal sunt cunoscute sub denumirea de cazuri incidente, iar
cazurile existente sau prevalente includ cazurile noi i vechi. De aceea, pentru un
anumit interval de timp, numrul cazurilor prevalente va fi mai mare sau cel puin egal
cu cel al cazurilor incidente.
Incidena se refer la apariia bolii, n timp ce prevalena se refer la prezena
bolii i msoar ponderea sau povara acesteia n populaie.

Clasificare
Prevalena de moment i de perioad
Prevalen general i specific

Prevalena de moment (se poate evalua la nceputul, mijlocul i sfritul unui

an - ianuarie, iulie, decembrie)
Total cazuri noi i vechi la un anumit moment
100
Populaia de referin din acel moment

Prevalena de perioad (n general, pentru un an calendaristic)

Cazuri existente de boal n 2000
100
Populaia de la 1 iulie 2000

Prevalena de perioad poate fi o prevalen general-total ce include toate

cazurile de boal, vechi i noi, la 100 persoane existente la mijlocul intervalului de
timp analizat (1 iulie) sau o prevalen specific pe sexe, rase, grupe de vrst, medii
de reedin i cauze.
Ratele de prevalen se exprim cel mai des la 100 de indivizi i fac parte din
categoria indicatorilor de intensitate sau de frecven i nu de structur, pentru c arat
frecvena cazurilor de boal la 100 de persoane investigate.
Relaia dintre inciden i prevalen: Prevalena = Incidena x Durata medie a bolii

P = I x t
Factorii care influeneaz evoluia prevalenei sunt:
- variaii ale duratei bolii pe seama eficacitii tratamentului sau a ratei de
mortalitate;
- modificri ale nivelului incidenei;
- migrri ale cazurilor sau persoanelor susceptibile.
Prevalenta se calculeaza separat pe boli, in bolile cronice = totalitatea cazurilor noi si
vechi de imbolnaviri.
Formule de calcul:
bn + bv
Pr. = x 100
L
bn (x) + bv (x)
Pr (x)= x 100 sau 100000
L (x)
Pr si Pr (x) = indice de prevalenta totala si pe varsta bn, bv = boli nou depistate, boli
cunoscute anterior ( vechi ) bn (x), bv (x) = boli nou depistate, boli cunoscute anterior, la
anumite varste
L, Lx = numar mediu de locuitori, numar mediu de locuitori la anumite varste
Prevalenta se studiaza pentru ca incidenta poate prezenta variatii foarte mari in momente
diferite si din cauze diferite:
- falsa alarma
- falsa acalmie
De aceea este important calculul trendului care elimina aceste variatii intamplatoare.
Pentru cunoasterea prevalentei se combina diferite surse(consultatii, anchete medicale
complexe, fite de declarare, etc.).

MORBIDITATEA SPITALIZAT
Studiaz frecvena bolii n condiii de spitalizare.
Pentru morbiditatea spitalizat informaiile se culeg mai uor (foile de observaie)
dar reflectnd numai vrful icebergului fiind necesar completarea cu date de
morbiditate din alte instituii medicale.
BERKSON subliniaz c morbiditatea spitalizat NU este reprezentativ pentru
morbiditatea din teritoriul arondat spitalului, deoarece internrile depind de:
-

dotarea spitalului;
numrul de paturi;
pregtirea i comportamentul personalului;
dorina bolnavilor de a se interna;
frecvena mare a internrii la sexul feminin;
internarea bolnavilor i din alte teritorii;
n spital ajung doar formele grave de boal.

Utilizarea exclusiv a morbiditii spitalizate pentru caracterizarea unei populaii

conduce la rezultate eronate descrise sub numele de paralogismul lui Berkson.
Indicatori utilizai pentru morbiditatea spitalizat sunt:
- (numr bolnavi cu boala x/total cazuri internate)x 100
- (numr zile de spitalizare boala x/total zile spitalizare)x 100
Morbiditatea succesiva se apreciaza prin ancheta a starii de sanatate. Prin studiu
longitudinal, succesiv in timp, se pot stabili legaturi de cauzalitate in aparitia, agravarea
complicatiilor, asocierea si concomitenta mai frecventa a bolilor, precum si cunoasterea
acelor categorii de persoane care raman sanatoase an de an (se pot studia eventualii factori
de protectie).
Face posibila cunoasterea activitatii medicale in prevenirea morbiditatii, inclusiv
nerespectarea programelor profilactice.
Permite un studiu stiintific, cu date stabilite de medic si nu de bolnav ceea ce elimina erorile
de apreciere a datelor anamnestice.
Se pot urmari an de an, individualizat imbolnavirile ce se succed la acelasi contingent de
persoane, asocieri de boli mai frecvente, implicatiile unor afectiuni in aparitia bolilor
cronice, etc. Nu se studiaza retrospectiv antecedentele bolnavului, ci se urmareste succesiv
inlantuirea istorica a evenimentelor ce duc la imbolnavire.
Consta din studiul cazurilor noi depistate intr-un an si studiul agravarilor (acutizari,
recidive) bolilor cronice depistate anterior.
Permite urmarirea in dinamica a morbiditatii pe sexe, cauze, grupe de varsta, astfel putanduse face comparatii pertinente intre regiuni, zone cu structuri diferite pe grupe de varsta, fara

sa mai fie necesara standardizarea.

Permite o sectiune longitudinala a morbiditatii populatiei pe categorii de persoane sanatoase
si bolnave. Cuprinzand agravarile in bolile cronice -; pe cauze, sexe, grupe de varsta, medii,
etc. -; dar si date despre persoanele care nu au prezentat agravari in acel an -; pe sexe, grupe
de varsta, medii -; realizeaza un studiu complet si complex privind morbiditatea populatiei.
Permite stabilirea numarului de persoane vindecate, imbolnavite (dintre sanatosi), cate boli
au mai contactat cei cu una, doua, trei boli, numarul deceselor, etc.

Morbiditatea pe contingente
Ancheta starii de sanatate permite si studiul morbiditatii pe contingente, adica proportia
de persoane bolnave dintr-o colectivitate si numarul de boli ce revin de un bolnav.
Contingentul = efectiv de persoane selectate pe baza unor caracteristici comune (varsta, sex,
ocupatie, mediu de provenienta, etc.).
Din punct de vedere al Sanatatii publice si Managementului studiul pe contingente permite
stabilire starii de sanatate a populatiei si se subimparte in :
- sanatosi cu factori de risc fara factori de risc
- bolnavi cu factori de risc cu una, doua sau mai multe boli fara factori de risc
In mediul urban morbiditatea pe contingente este mai mare decat in mediul rural si mai
mare la sexul feminin.
In raport cu varsta grupa 30-34 ani are indicele morbiditatii pe contingente corespunzator
indicelui mediu pe tara.
Indicii obtinuti descriu in general o curba asemanatoare cu cea a prevalentei morbiditatii,
dar de nivel mai scazut. Diferentele sunt mai mici intre 0-24 ani si devin mai mari cu cat se
inainteaza in varsta.
Pe medii distributia pe grupe de varsta a morbiditatii pe contingente descrie o curba similara
cu cea din mediul intrunit- mediul urban- avand insa un nivel mai ridicat. La 0-14 ani
indicii din mediul urban sunt mai mici ca cei din mediul rural. De la 15 ani in sus, la toate
grupele de varsta mediul urban are valori mai ridicate decat mediul rural.
La femei supramorbiditatea se inregistreaza la toate grupele de varsta cu exceptia grupelor
0-9 ani si peste 80 ani. Indicii minimi se inregistreaza la grupa 15-19 ani, mai scazute la
sexul masculin. Indicii maximi se inregistreaza la barbatii peste 80 ani si femeile din grupa
74-79 ani.
Eficienta masurilor profilactice sau curative aplicate se va verifica prin studiul longitudinal
al morbiditatii succesive.

Morbiditatea pe grupe de varsta

Incidenta morbiditatii este diferita in functie de grupa de varsta. Cunoasterea tendintelor
permite adaptarea serviciilor de ingrijiri medicale de sanatate (actiuni profilactice, resurse
materiale, umane, de timp, financiare, etc.).
Incidenta
0-1 an 4 ani 14 ani 30-40 ani 60 ani
Cauze de morbiditate:
0-1 an - afectiuni perinatale
- boli ale aparatului respirator
- boli ale aparatului digestiv
- boli infectioase si parazitare
1-14 ani - boli ale aparatului respirator
- boli ale aparatului digestiv
- accidente
- boli infecto-contagioase
14 ani - varsta de aur
15-19 ani - indici minimi
20-60 ani - boli acute ale aparatului respirator si digestiv
- boli cronice
- boli profesionale la 30-40 ani indicele morbiditatii pe contingente este corespunzator cu
indicele mediu pe tara;
60 ani si peste - boli cronice

Morbiditatea pe sexe
Exista o supramorbiditate feminina la toate grupele de varsta cu exceptia grupei 1-9 ani si
peste 80 ani (prin morbiditate succesiva pe contingente).
S-au cautat explicatii
vulnerabilitate mai mare a sexului feminin
patologie genitala
Iuliu Hatieganu a descris asa numita dextrita- afectiuni ale ovarului drept, colecist,
apendice, dar realitatea este ca femeia are un nivel mai ridicat de cultura sanitara care o face

mai constienta asupra riscurilor imbolnavirilor si datorita rolurilor ei multiple in familie are
o adresabilitate mai mare la serviciile de sanatate.

Morbiditatea pe medii
In mediul urban morbiditatea pe contingente este mai mare ca in mediul rural.
Pe grupe de varsta se inregistreaza o curba similara cu cea din mediul intrunit dar mediul
urban are un nivel mai ridicat.
La grupele de varsta 0-14 ani in mediul urban sunt indici mai scazuti ca an mediul rural. De
la 15 ani in sus mediul urban are valori mai mari. Aceasta crestere este aparenta deoarece:
adresabilitatea si accesibilitatea sunt mai mari in mediul urban
calitatea actului medical este mai ridicata in mediul urban
nivelul de cultura si educatie pentru sanatate este mai mare in mediul urban
inregistrarea si raportarea cazurilor este mai buna in mediul urban

Tranzitia morbiditatii
Este secundara tranzitiei demografice, fiind o consecinta a ei dar si a dezvoltarii socioeconomice.
Fenomenul se situeaza intre cele doua tipuri de morbiditate si mortalitate:
- de tip primitiv
- de tip evoluat

Morbiditatea de tip primitiv

endemic: boli infectioase, parazitare, boli acute digestive;
caracteristica tarilor nedezvoltate socio-economic;
si in aceste regiuni se inregistreaza cu frecventa crescuta bolile cronice.

Morbiditatea de tip evoluat

prevalenta mare a bolilor cronice: hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, cord
pulmonar cronic, boli cronice digestive, renale, diabet, etc.
caracterizeaza tarile dezvoltate socio-economic si este datorata si cresterii ponderii
populatiei varstnice
Morbiditatea de tip intermediar- caracterizeaza tarile in curs de dezvoltare care au
patologie infectioasa in scadere si patologie cronica degenerativa in crestere.

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie N.

Testimitanu

Referat
Tema:Morbiditatea

Profesor: M. Morosanu
A elaborat:Muntean Tatiana gr.2301

Chisinau 2014