II. Structura Sistemului de îngrijiri de sănătate (S.I.S.

1. Cele trei niveluri – primar, secundar, terţiar

Ministerul D.G.A.M
Sănătăţii Publice

D.G.S.P.I.S.S.

Organizaţii D.G.B.A.
independente: Nivelul terţiar al S.I.S.
C.M.R. - spitalul
C.F.R. 41 D.J.S.P.
O.A.M.G.M.A.M.R.

Nivelul secundar al S.I.S.

- medicina de specialitate BIROUL DE
- ambulatorul de specialitate STATISTICA AL
- policlínica D.J.S.P.

Nivelul primar al S.I.S. (Sistem de îngrijiri de sănătate)

- medicina de familie
- servicii de stomatologie

C.N.A.S. Institutele medicale

are în subordine spitaliceşti
41 C.J.A.S.
C.A.S.M.B. Institutele şi centrele
O.P.S.N.A.J. de sănătate publică

Institutele Naţionale de
Cercetare-Dezvoltare

1
Instituţii ale Sistemului medical

1. Ministerul Sanatatii Publice:

Are misiunea de a implementa strategia si politica Guvernului in sanatate si reforma.
Atributii:
- Organizeaza sistemul informational al ingrijirilor, al sanatatii publice, raportarea datelor de
catre unitatile medicale petru evaluarea starii de sanatate a populatiei
- Analizeaza si evalueaza periodic indicatorii starii de sanatate ai populatiei, a criteriilor de
performanta a unitatilor medicale (apoi le prezinta sub forma de raport periodic catre Guvern)
- Asigura si organizeaza asistenta medicala preventiva, de urgenta, curativa si de
recuperare
- Stabileste obiective pentru reforma si asigurarea sanatatii
- Indruma si controleaza modul in care se aplica normele de igiena si sanitaro-antiepidemice
in mediul de viata al populatiei si la locul de munca
- Coordoneaza, indruma si controleaza
o activitatea unitatilor de asistenta medicala si ocrotire a mamei si copilului, de urgenta,
la locul de munca
o prin inspectia de farmacie, activitatea retelei farmaceutice
- Coordoneaza si supravegheaza regimul substantelor si produselor stupefiante psihotrope si
toxice conform prevederilor legale
- Intocmeste anual Nomenclatorul de medicamente si produse biologice de uz uman

2. Direcţia Generală de Asistenţă Medicală (D.G.A.M.)

- Coordoneaza intreaga activitate de asistenta medicala
o De urgenta
o Curativa
o De recuperare
o Ocupationala furnizata de unitatile publice si private, de medicina sportiva si de
medicina legala
Aceasta Directie coordoneaza programele de sanatate din domeniu.
Exista o echipa separata ce se ocupa de sanatatea mamei si a copilului.

3. Directia Generala de Sanatate Publica si Inspectie Sanitara de Stat

(D.G.S.P.I.S.S.)
Aceasta directie coordoneaza şi controleza activitatile :
- De sanatate publice
- De promovare a sanatatii
- De medicina preventiva
Si coordoneaza programele de sanatate publica in teritoriu.

4. Directia Generala de Buget si Achizitii

- Stabileste necesarul de resurse financiare pentru ingrijirile de sanatate ale populatiei si
- Supervizeaza utilizarea lor

2
5. Institutii subordonate, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului
Sanatatii Publice

a. Centrul de Calcul Statistica Sanitara si Documentare Medicala – desfiintat

b. Directiile Judetene de Sanatate Publica (D.J.S.P.)

Exista 41 de Directii Judetene de Sanatate Publica si cea a Municipiului Bucuresti.
 Sunt unitati descentralizate ale Ministerului Sanatatii
 Reprezinta autoritatea de sanatate publica la nivel local
 Implementeaza strategia Ministerului Sanatatii Publice (politica si programele de sanatate
publica)
 Activitati de medicina peventiva
 Inspectie sanitara de stat
 Monitorizarea starii de sanatate
 Organizarea statisticii sanitare
 Planificarea si realizarea investitiilor financiare din bugetul de stat
 Organizeaza culegerea si prelucrarea inormatiilor statistice medicale
 Intocmeste rapoarte pentru MSP si pentru autoritatile locale

Biroul de Statistica din D.J.S.P.

** organizeaza baza de date la nivel judetean
** culege si codifica datele pentru a le introduce in baza de date
** participa la implementarea sistemelor informatice in spitale si in unitati medicale
** e subordonat metodologic M.S.P. si C.C.S.S.D.M.

c. Institutele şi Centrele de Sănătate Publică

**asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si strategiilor de prevenire si
promovare a ocrotirii sanatatii
**efectueaza studii in domeniul sanatatii publice
**elaboreaza norme si metodologii
**intocmesc rapoarte
**coordoneaza o parte din programele nationale de sanatate publica

d. Institutele Medicale Spitaliceşti

**sunt unitati medicale cu paturi
**au personalitate juridica
**acorda servicii tertiare de ingrijiri de sanatate – preventive, curative si de recuperare
**asigura coordonarea metodologica si implementarea, la nivel national, a programelor de
sanatate
Exemple:
Monitorizeaza unele categorii de bolnavi
Desfasoara activitati de screening
Realizeaza registre nationale/teritoriale pentru bolile considerate probleme de
sanatate publica

3
e. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.)
**institutie publica autonoma de interes national
**este o unitate legala ce asigura functionarea unitara a sistemului de asigurari sociale de
sanatate
**este coordonata de MSP
**presedintele C.N.A.S. este secretar in M.S.P.
**stabileste strategia generala in sistemul de ingrijiri de sanatate
**administreaza si controleaza utilizarea fondurilor asigurarilor sociale de sanatate impreuna
cu casele teritoriale de asigurari de sanatate
**asigura organizarea si functionarea unui sistem de informatii unitar si integrat de evidenta a
asiguratilor pentru administrarea fondului de asigurari

M.S.P.+C.N.A.S.+C.N.M.R.+C.N.F.R.+O.A.M.G.M.A.M.R. stabilesc indicatorii de raportare ai

activitatii si starii de sanatate.

C.N.A.S. coordoneaza
a) C.J.A.S.-urile si C.A.S.M.B. si
b) cele doua C.A.S. independente (Casa de Asigurari de sanatate a Ministerului
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Casa de Asigurari de Sanatate a
Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti).
O.P.S.N.A.J.

f. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (C.J.A.S.)

** institutie publica
**cu personalitate juridica
**are buget propriu
**este subordonata C.N.A.S.
**colecteaza contributiile de pe intreg teritoriul unui judet
**realizeaza executia bugetului aprobat
**asigura functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local
**realizeaza un sistem informational unic si integrat de evidenta a asiguratilor si pentru
asigurarea si gestionarea fondului asigurarilor sociale de sanatate
**are dreptul de a dezvolta (in functie de propriile necesitati, probleme, nevoi si interese)
proceduri de culegere si raportare a datelor
**colaboreaza cu alte C.J.A.S., cu Colegiile Medicilor, Farmacistilor si cu Ordinul Asistentilor
Medicali.
**are relatii contractuale cu furnizorii de servicii de sanatate

g. Institutele Naţionale de Cercetare-Dezvoltare

**desfasoara cercetare stiintifica
**se ocupa de dezvoltare tehnologica
**acorda consultanta
**coordonare metodologica
**au rol in activitatea de formare continua medicala

4
 h. Furnizorii de servicii şi produse medicale care au relaţii contractuale
cu C.J.A.S.-urile

6. Organizatii independente
a. Colegiul Medicilor din Romania
**este o organizatie profesionala
**are ca obiect de activitate APARAREA, CONTROLUL si SUPRAVEGHEREA exercitarii
profesiunii de medic si aplicarea LEGILOR si REGULAMENTELOR care organizeaza si
reglementeaza exercitiul profesiei

b. Colegiul Farmacistilor
Este echivalentul CNMR pentru medici si are aceleasi atributii si roluri.

c. Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania

– O.A.M.G.M.A.M.R.
Este echivalentul C.N.M.R. pentru medici si are aceleasi atributii si roluri.

d. Cele doua case se asigurari independente

5
Furnizori de îngrijiri de sănătate

S.I.S. include mai multe tipuri de furnizori de servicii:

1. Medicina de familie
2. Ambulatoriul de specialitate
3. Spitalul
4. Serviciile judetene de ambulanta
5. Furnizorii de ingrijiri la domiciliu
6. Unitatile de recuperare-reabilitare
7. Farmacia

Ponderea cea mai mare o are relatia de interdependenta „spital-ambulator de specialitate-medic de familie”.
Se doreste rezolvarea majoritatii cazurilor in ambulator/policlinica in special.

1.Medicina de familie
- este elementul de prim contact al pacientului cu sistemul de îngrijiri de sănătate S.I.S..
- medicul de familie are rol de filtru pentru accesul in S.I.S.
- medicul de familie asigura servicii PROFILACTICE si CURATIVE
- pentru patologia ce depaseste competenta medicului de familie, acesta indruma pacientii catre
ambulatorul de specialitate
- pentru URGENTE si in cazurile de diagnostic ce nu necesita CONFIRMAREA medicului din
ambulator, medicul de familie poate trimite pacientii direct spre INTERNARE

Medicii de familie
- Sunt absolventi al Facultatilor de Medicina
- Sunt acreditati si autorizati sa acorde ingrijiri primare de sanatate pacientilor inscrisi pe listele
proprii
- Incheie anual contract cu CJAS/CASMB in are se stipuleaza obligatia de a transmite date si
informatii catre DJSP
- Colaboreaza cu alti urnizori de ingrijiri de sanatate cu care au contract (ex. Spitale,
laboratoare).
- Primesc asistenta din partea Colegiului Medicilor

2.Ambulatorul de specialitate
- este o alternativa la spitalizare
- preia pacientii trimisi de medicul de familie
- le stabileste diagnosticul si si le prescrie tratament SAU ii trimite spre internare in spital
- in cazul in care medicul din ambulator stabileste diagnosticul si tratamentul, CONDUITA
TERAPEUTICA, iar pacientul nu necesita internare, acesta trimite medicului de familie o scrisoare
medicala in care specifica
**diagnosticul
**tratamentul
**rezultatul investigatiilor
Activitatea din ambulator tinde să măsoare performanţa S.I.S. pentru că se doreşte rezolvarea
cazurilor aici şi NU în spital, pentru a reduce costurile.

FORME

6
 Policlinica, serviciile ambulatorii de specialitate, centrele de diagnostic
**sunt unitati cu sau fara personalitate juridica
**pot fi publice sau private
**furnizeaza servicii medicale ambulatorii de specialitate
PREVENTIVE,
CURATIVE,
DE RECUPERARE,
DE URGENTA
**pot fi integrate in structura spitalelor sau pot fi independente

Cabinetele medicale
**sunt unitati cu sau fara personalitate juridica
**publice sau private
**furnizeaza servicii medicale ambulatorii preventive, curative, de recuperare, de urgenta
**serviciile de sanatate sunt furnizate de
*medicii de medicina generala
*medicii de familie
*medicii specialisti
*alt personal medical si nemedical (biologi, chimisti, psihologi, fizicieni)

3.Spitalul

- este unitatea sanitara cea mai complexa SPITALUL răspunde de

- are cea mai buna dotare, tehnologie pentru asistenta 1. Calitatea actului medical
persoanelor cu patologie grava sau pentru urgente 2. Respectarea conditiilor de igienă,
- are personal calificat alimentatie, de prevenire a infectiilor
- desfasoara activitati de invatamant si cercetare nosocomiale

- are FUNCTII MEDICALE de - are FUNCTII NESPECIFICE de

 diagnostic,  activitati hoteliere;
 tratament,  alimentatie colectiva,
 ingrijire  spalatorie, administrativ,
 financiar-contabil

Pentru toate punctele enumerate mai sus, spitalul este cea mai costisitoare unitate sanitară din S.I.S.

Din punct de vedere legislativ, SPITALUL este unitatea Conform normelor aprobate prin ORDIN al
sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate
Ministrului Sanatatii, Spitalele sunt unitati
juridica, care furnizeaza servicii medicale preventive,medicale cu paturi, de utilitatea publica si sunt
curative, de recuperare, paliative. furnizori publici/privati de servicii medicale
1. Preventive
Optional! Ambulatorul de specialitate poate face parte 2. Curative
din structura spitalului. 3. De recuperare
4. Paliative
Ce au personalitate juridica.

SPITALUL are relatii contractuale cu SPITALUL este subordonat

 C.J.A.S.,  D.J.S.P. si M.S.P.
 C.A.S.M.B. sau cu  unele aspecte ale functionalitatii spitalului
 cele doua case de asigurari independente. sunt subordonate, de asemenea,
autoritatilor locale – primariilor

7
CLASIFICAREA SPITLELOR
i. în funcţie de specificul patologiei -spitale generale
-spitale de specialitate
Cu secţii şi compartimente pentru tratamentul şi îngrijirea
bolnavilor cu afecţiuni acute, cronice sau de recuperare.
ii. în funcţie de profilul serviciilor oferite - spitale pentru boli acute
populaţiei - spitale pentru boli cornice
iii. în funcţie de tipul de infrastructură existentă - spitale monobloc
- spitale pavilionare
iv. în funcţie de forma de proprietate - spitale de stat – non-profit
- spitale private – pentru profit
v.conform ec. Dr. Al. Popescu vi. conform O.M.S.
în „Economie şi administraţie sanitară”
Tipul I Categoria I
- Spital rural nediferenţiat (pe specialităţi), spital de - Spital general integrat diferenţiat
întreprindere nediferenţiat, micro-maternitatea The First Level Hospital
Tipul II The Front Line Hospital
- Spital rural diferenţiat, spital diferenţiat de The Referral Hospital
întreprindere - spital de prim contact cu populaţia 1
Tipul III - spital simplu, foarte accesibil populaţiei
- Spital general unificat (integrat) cu unităţile de - amplasat într-un oraş mic, moderat industrializat, centru
asistenţă ambulatorii din localităţile mici al unei largi populaţii
Tipul IV - acordă asistenţă medicală diferenţiată în cadrul celor 4
- Spital general unificat (integrat) din localităţile specialităţi elementare (de bază):
imediat mai mari  interne
 chirurgie
 pediatrie
 obstetrică-ginecologie
Tipul V Categoria II
- Spital general unificat (integrat) din capitala de - Spital general din capitala de judeţ
judeţ The Secondary Level Hospital
- spital bine dotat ce coordonează acţiunile sanitare din
teritoriul judeţului
- rezolvă şi cazurile ce nu pot fi rezolvate în spitalele din
eşalonul inferior
Tipul VI Categoria III
- Spital general unificat din centrele universitare - Spital general situat într-un centru universitar
The Territory Level Hospital
- asigură asistenţa medicală pentru populaţia din
localitatea unde se află
- spital mare, dotare înaltă
- are sarcina de a rezolva toate cazurile dificile de pe
teritoriul ţării
- are sarcini didactice, de cercetare, de coordonare a
asistenţei medicale
- este o instituţie de prim ordin în toate acţiunile
întreprinse de Ministerul Sănătăţii.
Tipul VII Categoria IV
- Spital de supraspecialitate, institutul de - Spitalul de supraspecialitate
specialitate - rezervat populaţiei cu probleme deosebite
- bine dotat, cu înaltă tehnologie
- rezolvă cazurile care cer calificare de înaltă specialitate

1
Zanoschi Georgeta – Sănătate publică şi management sanitar, Editura EditDan, Iaşi, 2003, pag

8
 4.Serviciile de ambulanţă

DEFINIŢIE ŞI DELIMITĂRI
Serviciile Judeţene de Ambulanţă sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, care acordă
asistenţă medicală de urgenţă, transport sanitar asistat, consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat
pacienţilor din regiunea respectivă.
Sunt formate din personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, personal tehnic,
economic, informatic, administrativ şi deservire.
Finanţarea serviciilor judeţene de ambulanţă se face de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Sănătăţii, din venituri proprii obţinute prin asigurarea activităţii de transport asistat şi neasistat, pentru
cazurile ce nu se încadrează în obligaţiile de bază ale Serviciilor Judeţene de Ambulanţă, şi pentru asigurarea
asistenţei medicale în cazul manifestărilor sportive şi a celor cu public larg, efectuate la cererea unor persoane
fizice sau juridice, contra cost sau a unor societăţi de asigurare private în baza unor contracte prealabile.

Există mai multe Servicii Regionale de Ambulanţă:

 Serviciul Regional de Ambulanţă Nord Vest - prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj
 Serviciul Regional de Ambulanţă Centru - prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Mureş
 Serviciul Regional de Ambulanţă Vest, cu sediul în Timişoara
 Serviciul Regional de Ambulanţă Sud Vest, cu sediul la Craiova
 Serviciul Regional de Ambulanţă Sud, cu sediul în Prahova
 Serviciul Regional de Ambulanţă Sud Est - prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă din
Constanţa
 Serviciul Regional de Ambulanţă Nord Est - prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Iaşi

Serviciile Judeţene de Ambulanţă pot interveni şi în fara graniţelor administrative, în zone stabilite prin ordin de
Ministerul Sănătăţii, pe principiul „celei mai apropiate resurse de caz” precum şi în situaţii de urgenţă la dispoziţia
dispeceratului.

STUDIU DE CAZ – S.A.B.I.F.

ISTORICUL S.A.B.I.F.
Societatea de Salvare din Bucureşti a fost înfiinţată în anul 1906 de Dr. Nicolae Minovici sub deviza „totdeauna şi
tuturor gata pentru ajutor”. 2
Primele ambulanţe din 1906 au fost 2 trăsuri vechi şi fară brancarde. Echipajul era format din
vizitiu şi sergent din oraş, instruiţi de dr. Minovici. In 1912 a fost adusă prima Ambulanţă auto de la Paris. De la
înfiinţare până în prezent Serviciul de Ambulanţă Bucureşti a avut mai multe sedii, în prezent având şi sediul în
Str. M. Eminescu 226, sector 2.

S.A.B.I.F. se află în coordonarea Autorităţii de Sănătate Publică a Mun. Bucureşti. Serviciul de

Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (S.A.B.I.F.) este o unitate strategică medicală cu personalitate juridică.
Este un serviciu de urgenţe medicale cu program permanent care asigură:
- asistenţa urgenţelor medicale în prespital
- asistenţa medicală de urgenţa în caz de dezastru
- asistenţa medicală la domiciliu pentru urgenţele de grad 2
- asistenţa medicală preventivă în aglomeraţiile urbane – manifestări sportive, culturale, sociale
şi politice
- transporturi nemedicalizate
- transporturi medicalizate

2
Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov – www.sabif.ro

9
 - transportul de produse biologice (sânge şi organe)
- eliberarea certificatelor medicale de constatare a decesului

ORGANIZARE
S.A.B.I.F. colaborează cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (pompierii, apărarea civilă),
Poliţia şi unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale pe bază de protocoale.
Pentru a asigura o cât mai bună soluţionare a solicitărilor, din 1994, SAMBa organizat
microstaţii în sectoarele 1,3,4,5 şi 6, sediul central funcţionând în sectorul2.
Controlul şi coordonarea întregului personal operativ este efectuat în Staţia Centrală a
Serviciului de Ambulanţă Bucureşti. Solicitările sunt transmise de către populaţie prin numărul naţional unic de
urgenţă al Salvării 961 şi prin numărul de apel unic de urgenţă 112, sistem informatic asistat de aplicaţia
DISPEC.
Funcţiile principale ale Sistemului Informatic sunt:
- stabilire diagnostic prezumtiv
- furnizare de sfaturi de prim-ajutor
- preluare date de identificare pacient
- semnalare solicitări duble sau triple
- dispecerizarea solicitărilor în funcţie de
a) momentul înregistrării,
b) tipul ambulanţei şi distanţa de parcurs
c) grad de urgenţă, cu menţinerea unui echilibru optim între
competenţă şi distanţă
d) stabilirea necesarului şi structurii resurselor pe baza
statisticilor medicale şi de activitate (pe tura, zilnice,
săptămânale, lunare, anuale).

Există 174 de ambulanţe, dintre care:

 20 de tip „C”
 60 de tip „B”
 31 de tip „AMD”
 63 de tip „A”
având echipajul format în funcţie de specificul activităţi de asistenţă medicală, din 1,2 sau 3 persoane
cuprinzând:
- doctori
- asistenţi medicali
- ambulanţieri
Sunt trimise în teritoriu pentru a rezolva cele 950 de solicitări în medie pe 24 de ore, număr care creşte cu 30-
40% în caz de epidemie sau pandemie.
Statistic, structura solicitărilor cuprinde:
- 39% urgenţe majore
- 31% urgenţe de gradul 2
- 30% transporturi medicale
Tipuri de ambulanţe:
1. ambulanţa de tip A – pentru transport sau asistenţă medicală la domiciliu (consultaţii
medicale în cadrul S.A.M.B.), echipată cu un şofer.
2. ambulanţa de tip B1 – ambulanţa de urgenţă şi resuscitare, cu echpă formată din medic,
asistent medical şi ambulanţier
3. ambulanţa de tip B2 – ambulanţa de urgenţă şi resuscitare, fără medic, cu echipa formată din
asistent medical şi ambulanţier
4. ambulanţa de tip C – ambulanţe de resuscitare şi terapie intensivă , cu echipă formată din
medic de medicină de urgenţă, asistent medical şi ambulanţier, destinată intervenţiilor în
urgenţe majore de grad 0.

Pentru a asigura o mai buna rezolvare a solicitărilor, Serviciul de Ambulnţă Bucureşti-Ilfov are origanizate
substaţii de ambulanţă în sectoarele1,3,4,5 şi 6 pe raza municipiului Bucureşti, şi substaţii în localităţile:

10
  Bragadiru
 Braneşti
 Buftea
 Chiajna
 Chitila
 Magurele
 Otopeni
 Pantelimon
 Popeşti
 Săftica
 Snagov
 Vidra
 Voluntari
Pe raza judeţului Ilfov, sediul central fiind şi substaţie de sector pentru sectorul 2.
Substaţiile de sector sunt conduse de medici coordonatori de substaţii şi sunt coordonate administrativ sediului
central.

PERSONAL
În prezent, personalul medical operativ este format din
o 104 medici,
o 219 sistenţi medicali,
o 100 de operatori registratori de urgenţă – pregătiţi pentru identificarea cât mai
corectă a diagnosticului prezumtiv
o 1 farmacist
o 1 asistent de farmacie
o 364 de ambulanţieri – şoferi instruiţi pentru a fi, la nevoie, a treia persoană care
completează echipajul specializat în intervenţiile de urgenţă ale ambulanţei
o 25 de voluntari
Programul de lucru al personalului este în ture (zi şi noapte).

SOLICITĂRILE S.A.B.I.F.
 Urgenţă de grad 0 Cod roşu: urgenţă majoră de cel mai înalt grad cu ameninţarea
vieţii
 Urgenţă de grad 1 Cod galben: urgenţă cu potenţial de ameninţare a vieţii
 Urgenţă de grad 2 Cod verde: probleme medicale non-acute, serviciu de consultaţii la
domiciliu
 Urgenţă de grad 3 Cod negru: numai la transport.

Numărul zilnic de apeluri a fost cel mai mare la începutul anilor `90. Acest fapt poate fi explicat prin funcţia veche
a activităţii S.A.M.B.. La acea vreme, 961 era un număr de telefon pentru majoritatea problemelor medicale ale
populaţiei – nu numi apeluri de urgenţă. Chiar şi astăzi multe activităţi sunt legate de serviciul de consultaţii la
domiciliu al S.A.B.I.F..
În 1991 era rezolvată o medie zilnică de 1094 de cazuri.
În 2005 acest număr a fost de 975 de apeluri/24 de ore.
Din 1996 numărul urgenţelor de grad 0 şi 1 crescut remarcabil.
În 1996 au fost înregistrate 0.6 asemenea cazuri la 10.000 de locuitori ai Bucureştiului.
Acest număr s-a dublat până la 1.7 cazuri de cod roşu şi galben pe 24 de ore în 2005.
În acelaşi timp, numărul total de urgenţe crescut la scară mai mică: în 1996 au fost rezolvate în total 3.7 cazuri
per 10.000 de locuitori, iar în 2005 au fost 5.1 cazuri.

5. Furnizorii de ingrijiri la domiciliu

11
 Reglementarile 3 privind modul de acordare a serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu sunt
prevazute in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002, privind organizarea si functionarea sistemului de
asigurari sociale de sanatate, Hotarârea de Guvern nr. 52/2005 pentru aprobarea Contractului-cadru privind
conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si Ordinul MS/CNAS
nr. 56/45/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru.

PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZA PENTRU INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

1. Monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatura, respiratie;
2. Monitorizarea parametrilor fiziologici: puls, tensiune arteriala;
3. Monitorizarea parametrilor fiziologici: diureza, scaun;
4. Administrarea medicamentelor intramuscular;
5. Administrarea medicamentelor intravenos sub supravegherea medicului;
6. Administrarea medicamentelor intravezical pe sonda vezicala;
7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasa sub supravegherea medicului;
8. Recoltarea produselor biologice;
9. Alimentarea artificiala pe sonda gastrica si educarea asiguratului/apartinatorilor;
10. Alimentare pasiva, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu tulburari de deglutitie;
11. Clisma cu scop terapeutic;
12. Spalatura vaginala in cazuri de deficit motor;
13. Manevre terapeutice pentru evitarea escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicatii medicamentoase,
utilizarea colacilor de cauciuc si a rulourilor;
14. Manevre terapeutice pentru evitarea complicatiilor pulmonare: schimbarea pozitiei, tapotaj, fizioterapie
respiratorie;
15. Ingrijirea plagilor simple;
16. Ingrijirea plagilor suprainfectate;
17. Ingrijirea escarelor multiple;
18. Ingrijirea stomelor;
19. Ingrijirea fistulelor;
20. Ingrijirea tubului de dren;
21. Ingrijirea canulei traheale si instruirea asiguratului;
22. Monitorizarea dializei peritoneale;
23. Aplicarea de pampers, plosca, bazinet.

OBTINEREA SERVICIILOR DE INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu se face de catre
medicii de specialitate din ambulatoriu de specialitate si de catre medicii de specialitate, la externarea
asiguratilor din spitale, aflati in relatii contractuale cu CASMB, in functie de patologia bolnavului si gradul de
dependenta al acestuia.
Medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate recomanda ingrijiri medicale la domiciliu
pentru asiguratii aflati in faza terminala ca urmare a unor afectiuni oncologice sau AVC.
In functie de gradul de dependenta, bolnavul poate fi:
• total dependent – pacientul care nu poate indeplini trei sau mai multe activitati zilnice de baza
fara ajutorul altei persoane si are nevoie de ingrijire medicala;
• partial dependent – pacientul care nu poate indeplini cel putin doua activitati zilnice de baza fara
ajutorul altei persoane si din cauza starii de sanatate are nevoie de ingrijire medicala;
• independent – pacient care indeplineste activitatile zilnice de baza fara ajutorul altei persoane dar
care, datorita afectiunii cronice acute, necesita urmatoarele servicii de ingrijire medicala la domiciliu: ingrijirea
stomelor, ingrijirea canulei traheale, ingrijirea plagii postoperatorii si tratament parenteral.
Recomandarea pentru ingrijiri medicale la domiciliu se elibereaza in trei exemplare, din care un
exemplar ramâne la medic, un exemplar, impreuna cu o cerere de acordare de servicii de ingrijiri la domiciliu se
depune de catre asigurat sau apartinatorul legal acestuia la Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului
Bucuresti, si un exemplar ramâne la asigurat urmând a fi predat furnizorului de servicii de ingrijiri la domiciliu,
daca cererea a fost aprobata.

3
http://www.suub.ro/informatii/ingrijiri-la-domiciliu/ la 08.02.2018

12
 Cererile si recomandarile primite de catre Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti
se analizeaza intr-un interval de 24 de ore de la data depunerii si sunt aprobate in limita sumelor prevazute cu
acesta destinatie.
Asiguratului i se va transmite prin adresa scrisa, expediata prin posta, raspunsul la cerere in
termen de maximum 24 de ore de la data luarii deciziei.
Asiguratii, pe baza cererilor aprobate de catre CASMB, se adreseaza unui furnizor de servicii
medicale de ingrijiri la domiciliu acreditat, aflat in relatii contractuale cu CASMB, si care este inclus in lista de
furnizori pusa la dispozitie de catre aceasta.

OBLIGATIILE FURNIZORULUI DE SERVICII DE INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

◊ Sa informeze asiguratii despre serviciile de ingrijiri medicale la domiciliu cuprinse in pachetul de
servicii de baza, obligatiile furnizorului, precum si obligatiile asiguratului.
◊ Sa respecte programul conform planului de ingrijiri medicale la domiciliu conform recomandarilor
facute de catre medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate si din spital, zilnic, inclusiv sâmbata,
duminica si in timpul sarbatorilor legale.
◊ Sa acorde servicii de ingrijiri medicale la domiciliu tuturor asiguratilor fara nici o discriminare.
◊ Sa nu modifice sau sa nu intrerupa din proprie initiativa schema de ingrijire recomandata.
◊ Sa comunice direct, atât medicului care a recomandat ingrijirile medicale la domiciliu cât si
medicului de familie al asiguratului, evolutia starii de sanatate a acestuia.
◊ Sa tina evidenta serviciilor de ingrijiri medicale furnizate la domiciliul asiguratului, privind tipul
serviciului acordat, data si ora acordarii, durata, evolutia starii de sanatate.
◊ Sa urmareasca prezentarea la controlul medical a asiguratului pe care l-a ingrijit, atunci când
acest lucru a fost solicitat de medicul care a facut recomandarea ingrijirii medicale la domiciliu, si sa nu
depaseasca din proprie initiativa perioada de ingrijiri medicale la domiciliu, care nu poate fi mai mare decât cea
stabilita prin norme.

IMPORTANT PENTRU ASIGURATI

Serviciile de ingrijiri la domiciliu se acorda de catre furnizori autorizati si acreditati si de catre
medici de familie.
Pentru a beneficia de ingrijiri la domiciliu aveti nevoie de recomandare de la medicul de
specialitate, tinând seama de starea de sanatate a asiguratului si de gradul de dependenta al acestuia.
Perioada pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu se
stabileste de catre medicul care a facut recomandarea, cu obligativitatea precizarii ritmicitatii sau periodicitatii
serviciilor, dar nu mai mult de 56 de zile calendaristice/an in una sau mai multe etape (seturi de ingrijiri).
Lista furnizori de ingrijiri medicale la domiciliu

Data ultimei actualizari: 18 aprilie 2016

6. Unitatile de recuperare-reabilitare

7.Farmacia
Este organizatie cu personalitate juridica ce furnizeaza servicii farmaceutice in sistem public
sau privat.
Oficina4 – încăperea în care are acces publicul, unde se face eliberarea medicamentelor şi a
celorlalte produse de sănătate permise a fi comercializate în farmacie. Suprafaţa acesteia este
de minimum 16m2, bine iluminată şi partoseală acoperită cu gresie, linoleum sau mozaic.
Mobilierul se compune din mese de eliberare a produselor, dulapuri, rafturi, mese cu sertare,
masă şi scaune pentru persoanele care aşteaptă sau îşi administrează medicamente.

4
MQ-01 Manualul calităţii – Reguli de bună practică farmaceutică – Colegiul Farmaciştilor Mureş, 2012, pag 33

13
Receptura – încăpere amenajată, dotată şi destinată preparării formulelor magistrale şi
oficinale, în care este permis doar accesul personalului de specialitate. Receptura are pereţii
acoperiţi cu materiale lavabile şi pardoseala acoperită cu gresie, linoleum sau mozaic.
Există mese pentru prepararea medicamentelor, dulapuri şi rafturi pentru depozitarea
substanţelor şi ambalajelor farmaceutice, a reactivilor pentru masa de analiză.
Laboratorul – încăperea în care se prepară produse oficinale, elaborate conform unei
formacopei. Laboratorul şi receptura pot fi organizate în aceeaşi încăpere, dacăă aceasta are
o suprafaţă de de minimum 10m2.
Laboratorul are pereţii acoperiţi cu materiale lavabile, iar pardoseala este acoperită cu cu
gresie, linoleum sau mozaic. Activitatea de preparare a medicamentelor este opţională
conform O.U.G. 130/2010.
Există mese pentru prepararea elaborărilor şi opţional, nişa şi spaţiu pentru distilator.
Depozitul – cu o suprafaţă de minimum 10m2 reprezintă încăperea/încăperile în care se
păstrează medicamentele şi celelalte produse de sănătate permise a fi comercializate în
farmacie. Trebuie să dispună de o zonă specială dedicată păstrării medicamentelor şi
produselor de sănătate expirate, în vederea distrugerii, să dispună de zone distincte şi/sau
spaţii inscripţionate privind depozitarea altor produse de sănătate, altele decât medicamentele.
Este dotat cu dulapuri, rafturi pentru depozitarea în bune condiţii a produselor, inclusiv a celor
în carantină.
Spaţiul de confidenţialitate – locul unde pacientul se poate adresa farmacistului, fără ca
discuţia să fie auzită de terţe persoane, acesta putând fi chiar biroul farmacistului-şef.
Biroul farmacistului-şef – încăpere, despărţită de celelalte, în care se desfăşoară activitatea
administrativă a farmacistului-şef, ea trebuie să aibă condiţii de asigurare a confidenţialităţii
discuţiilor, la neoie.
Există mobilier adecvat pentru păstrarea documentelor şi desfăşurarea activităţii administrative
şi aparatură corespunzătoare.
Grupul social – cuprinde, după caz, oficiul, vestiarul şi toaleta. Pereţii grupului social sunt
acoperiţi cu materiale lavabile iar pardoseală acoperită cu gresie, linoleum sau moziac.

14