INDICATORII DE MORBIDITATE

Definitie: totalitatea imbolnavirilor cunoscute la un moment dat , sau intr-o anumita

perioada, in cadrul unei populatii dintr-un teritoriu bine delimitat, fie ca acestea au fost
depistate in perioada respectiva, la data imbolnavirii sau ulterior (chiar si la deces), sau
depistarea a fost efectuata intr-o perioada anterioara dar boala exista si in perioada prezenta si
fie ca imbolnavirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu in perioada la care ne referim.
Prin consens international din morbiditate fac parte si traumatismele si otravirile
accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri), precum si ranirile, traumatismele si arsurile
cauzate de razboaie.
Forme de studiu ale morbiditatii:
1. Morbiditatea generala
- Incidenta
- Prevalenta -; de moment
- de perioada
2. Morbiditatea pe contingente
3. Morbiditatea succesiva
4. Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca
5. Morbiditatea cu incapacitate permanenta
6. Morbiditatea spitalizata
Termeni utilizati in studiul morbiditatii:
- Boala sau imbolnavire: entitate nozologica manifestata prin alterarea sanatatii persoanei
- Bolnav sau persoana bolnava: notiunea de boala nu se suprapune peste cea de bolnav pentru
ca o persoana bolnava poate prezenta mai multe boli simultan
- Caz clinic = bolnav
in morbiditate = caz nou/caz vechi
Caz nou depistat = diagnosticul la prima consultatie medicala, ocazie cu care se si
inregistreaza. Cazul nou depistat poate fi:
- clinic caz nou
- statistic caz nou (desi data imbolnavirii putea fi in urma cu ani, de exemplu bolile cronice
Caz vechi = caz deja diagnosticat si inregistrat, care se prezinta la consultatie ulterior pentru
tratament, dispensarizare, etc.
- Codificarea = forma de inlocuire a textului cu semne sau cifre conditionale. OMS pentru
realizarea unui limbaj international comun a intocmit o lista internationala a cauzelor de
imbolnavire si deces (Clasificarea internationala). Ea se face pe baza unor criterii stiintifice
recunoscute pe plan mondial: etiologie, manifestare clinica, localizare anatomica sau mixte.
Periodic are loc o revizuire a acestei clasificari, in urma intrunirii unor comitete de experti. In
prezent se lucreaza dupa a-X-a revizuire a OMS a clasificarii internationale pe 1000 cauze de
imbolnavire si deces, de la 0 la 999.
Relatia codificare -; caz nou
Cazul nou se codifica la diagnosticare ( in sistemul informational propus de OMS) si intra in
calculul incidentei. Dupa vindecare, daca se reimbolnaveste, se va codifica inca o data ca si
caz nou ( ex. bolile acute).
Cazul vechi se codifica o singura data, la prima diagnosticare, si intra in calculul prevalentei
(ex. bolile cronice).

In studiul morbiditatii dezideratul OMS este cuprinderea in studiu a intregii populatii si

organizarea unui sistem informational pertinent.
Scopurile sistemului informational al OMS
descrierea starii actuale de sanatate a populatiei printr-un sistem informational pasiv;
declansarea precoce a evolutiei starii de sanatate printr-un sistem informational activ;
previziunea tendintelor pentru realizarea unei profilaxii optime si eficiente precum si pentru
planificarea resurselor, elaborarea strategiilor, evaluarea eficientei serviciilor de ingrijiri, a
calitatii actului medical.
Importanta sistemului informational: OMS considera ca sistemul informational trebuie sa se
bazeze pe culegerea datelor prin cai administrative obisnuite, accentuand importanta
consultatiilor bolnavilor neinstitutionalizati (in cabinetul medicului de familie, a medicului
specialist din ambulator). Atunci cand ingrijirile medicale sunt acordate in dispensare publice
(de medicina generala sau specialitate) statisticile acestor institutii reflecta destul de bine
morbiditatea generala a populatiei. Datele se combina si se compara cu cele inregistrate in
spitale, statisticile Caselor de Asigurari de Sanatate si cu rezultatele anchetelor medicale bine
organizate.
MORBIDITATEA GENERALA
Incidenta
Definitie: frecventa cazurilor noi inregistrate intr-un anumit teritoriu si o anumita perioada de
timp (luna, trimestru, an) de catre dispensarele medicale (teritoriale si de intreprindere).
Din 1987 este obligatorie declararea de catre spital si de catre specialistii din ambulator a
bolilor nou confirmate prin fisa de declarare/comunicare a bolilor cronice.
In calculul incidentei bolile cronice apar o singura data ca si caz nou -; la diagnosticare.
Bolile acute care se vindeca si reapar ulterior ca o noua imbolnavire, dar nu recadere, se
considera iar cazuri noi ( ex: gripa dupa doua luni de la vindecare celei anterioare).
La depistarea mai multor boli la aceeasi persoana se codifica fiecare dintre acestea.
Factori care influenteaza cunoasterea morbiditatii:
- accesibilitatea
- adresabilitatea
- calitatea actului medical
Daca accesibilitatea, adresabilitatea si calitatea actului medical sunt optime, OMS considera
ca ponderea ce ramane necunoscuta prin studiul incidentei este de 25% sau chiar 10%.
Este important ca toate datele sa fie inregistrate in fisa medicala unica, pentru cunoasterea
reala a starii de sanatate a populatiei si cresterea calitatii actului medical acordat.
Prevalenta
Definitie: totalitatea bolilor care exista la un anumit moment critic1 (ultima zi trimestrului,
semestrului, anului) sau intr-o anumita perioada2 (trimestru, semestru, an).
1prevalenta de moment
2prevalenta de perioada
Prevalenta se calculeaza separat pe boli, in bolile cronice = totalitatea cazurilor noi si vechi
de imbolnaviri.

Morbiditatea succesiva
Se apreciaza prin ancheta a starii de sanatate.
Prin studiu longitudinal, succesiv in timp, se pot stabili legaturi de cauzalitate in aparitia,
agravarea complicatiilor, asocierea si concomitenta mai frecventa a bolilor, precum si
cunoasterea acelor categorii de persoane care raman sanatoase an de an (se pot studia
eventualii factori de protectie).
Face posibila cunoasterea activitatii medicale in prevenirea morbiditatii, inclusiv
nerespectarea programelor profilactice.
Permite un studiu stiintific, cu date stabilite de medic si nu de bolnav ceea ce elimina erorile
de apreciere a datelor anamnestice.
Se pot urmari an de an, individualizat imbolnavirile ce se succed la acelasi contingent de
persoane, asocieri de boli mai frecvente, implicatiile unor afectiuni in aparitia bolilor cronice,
etc. Nu se studiaza retrospectiv antecedentele bolnavului, ci se urmareste succesiv inlantuirea
istorica a evenimentelor ce duc la imbolnavire.
Consta din studiul cazurilor noi depistate intr-un an si studiul agravarilor (acutizari, recidive)
bolilor cronice depistate anterior.
Permite urmarirea in dinamica a morbiditatii pe sexe, cauze, grupe de varsta, astfel putanduse face comparatii pertinente intre regiuni, zone cu structuri diferite pe grupe de varsta, fara
sa mai fie necesara standardizarea.
Permite o sectiune longitudinala a morbiditatii populatiei pe categorii de persoane sanatoase
si bolnave. Cuprinzand agravarile in bolile cronice -; pe cauze, sexe, grupe de varsta, medii,
etc. -; dar si date despre persoanele care nu au prezentat agravari in acel an -; pe sexe, grupe
de varsta, medii -; realizeaza un studiu complet si complex privind morbiditatea populatiei.
Permite stabilirea numarului de persoane vindecate, imbolnavite (dintre sanatosi), cate boli au
mai contactat cei cu una, doua, trei boli, numarul deceselor, etc.
Morbiditatea pe contingente
Ancheta starii de sanatate permite si studiul morbiditatii pe contingente, adica proportia de
persoane bolnave dintr-o colectivitate si numarul de boli ce revin de un bolnav.
Contingentul = efectiv de persoane selectate pe baza unor caracteristici comune (varsta, sex,
ocupatie, mediu de provenienta, etc.).
Din punct de vedere al Sanatatii publice si Managementului studiul pe contingente permite
stabilire starii de sanatate a populatiei si se subimparte in :
- sanatosi cu factori de risc fara factori de risc
- bolnavi cu factori de risc cu una, doua sau mai multe boli fara factori de risc
In mediul urban morbiditatea pe contingente este mai mare decat in mediul rural si mai mare
la sexul feminin.
In raport cu varsta grupa 30-34 ani are indicele morbiditatii pe contingente corespunzator
indicelui mediu pe tara.
Indicii obtinuti descriu in general o curba asemanatoare cu cea a prevalentei morbiditatii, dar
de nivel mai scazut. Diferentele sunt mai mici intre 0-24 ani si devin mai mari cu cat se
inainteaza in varsta.
Pe medii distributia pe grupe de varsta a morbiditatii pe contingente descrie o curba similara
cu cea din mediul intrunit- mediul urban- avand insa un nivel mai ridicat. La 0-14 ani indicii
din mediul urban sunt mai mici ca cei din mediul rural. De la 15 ani in sus, la toate grupele de
varsta mediul urban are valori mai ridicate decat mediul rural.
La femei supramorbiditatea se inregistreaza la toate grupele de varsta cu exceptia grupelor 0-

9 ani si peste 80 ani. Indicii minimi se inregistreaza la grupa 15-19 ani, mai scazute la sexul
masculin. Indicii maximi se inregistreaza la barbatii peste 80 ani si femeile din grupa 74-79
ani.
Eficienta masurilor profilactice sau curative aplicate se va verifica prin studiul longitudinal al
morbiditatii succesive.
Morbiditatea pe medii
In mediul urban morbiditatea pe contingente este mai mare ca in mediul rural.
Pe grupe de varsta se inregistreaza o curba similara cu cea din mediul intrunit dar mediul
urban are un nivel mai ridicat.
La grupele de varsta 0-14 ani in mediul urban sunt indici mai scazuti ca an mediul rural. De
la 15 ani in sus mediul urban are valori mai mari. Aceasta crestere este aparenta deoarece:
adresabilitatea si accesibilitatea sunt mai mari in mediul urban
calitatea actului medical este mai ridicata in mediul urban
nivelul de cultura si educatie pentru sanatate este mai mare in mediul urban
inregistrarea si raportarea cazurilor este mai buna in mediul urban
Tranzitia morbiditatii
Este secundara tranzitiei demografice, fiind o consecinta a ei dar si a dezvoltarii socioeconomice.
Fenomenul se situeaza intre cele doua tipuri de morbiditate si mortalitate:
- de tip primitiv
- de tip evoluat
Morbiditatea de tip primitiv
endemic: boli infectioase, parazitare, boli acute digestive;
caracteristica tarilor nedezvoltate socio-economic;
si in aceste regiuni se inregistreaza cu frecventa crescuta bolile cronice.
Morbiditatea de tip evoluat
prevalenta mare a bolilor cronice: hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, cord
pulmonar cronic, boli cronice digestive, renale, diabet, etc.
caracterizeaza tarile dezvoltate socio-economic si este datorata si cresterii ponderii
populatiei varstnice
Morbiditatea de tip intermediar- caracterizeaza tarile in curs de dezvoltare care au patologie
infectioasa in scadere si patologie cronica degenerativa in crestere.