Subiecte Sanatate publica si Management

1. Definiti Sanatatea publica si Sanatatea. Enumerati scopurile principale ale

sănătăţii publice
Sănătatea publică este ştiinţa şi arta care se preocupă cu :
- prevenirea îmbolnăvirilor
- prelungirea vieţii
- promovarea sănătăţii prin efortul organizat al comunităţii
- sanitaţia şi mediu
- educaţia pentru sănătate
- organizarea sistemului de sănătate astfel încât să permită accesul la un pachet de
servicii de bază pentru întreaga populaţie.
Sănătatea individuală „starea de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social şi nu
numai absenţa bolii sau a infirmităţii”.
Scopurile principale ale sănătăţii publice sunt:
- creşterea speranţei de viaţă sănătoasă pentru populaţie;
- prevenirea deceselor evitabile sau premature;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele cu boli cronice pe termen lung sau
disfuncţii;
- ameliorarea stării de sănătate prin intermediul prevenirii.

2. Factorii care influenţează starea de sănătate a unei populaţii

Factorii care influenţează starea de sănătate a unei populaţii pot fi grupaţi, după Lalonde
în factori biologici, comportamentali (stil de viaţă), factori socio-economici (factori
ambientali) care intervin în proporţie de 90% în determinarea sănătăţii şi asistenţa
medicală, indifferent de tipulsistemului de sănătate în procent de 10%.
a. Factorii biologici reprezintă zestrea biologică a fiecărui individ – ereditatea. Ei cuprind
şi caracteristicile demografice ale populaţiei.
b. Factorii ambientali se referă la:
- factorii mediului fizic
- factorii sociali
- factorii economici
- factorii culturali
- factorii educaţionali
c. Factorii comportamentali – stilul de viaţă depinde de comportamente care, la rândul
lor, sunt condiţionate de factori sociali. Stilul de viaţă este deci rezultatul factorilor
sociali şi al comportamentelor, el se referă atât la obiceiuri alimentare cât şi la riscurile
profesiei şi cele din timpul liber.
d. Serviciile de sănătate sunt de trei categorii :
- curative
- preventive
- recuperatorii

3. Natalitatea, Fertilitatea – definitii, metode de masurare

Natalitatea – reprezintă fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii într-o
populaţie dintr-un anumit teritoriu şi o anumită perioadă.
Măsurarea natalităţii se face prin indicele (rata) de natalitate care se calculează raportând
numărul de născuţi vii la numărul mediu de locuitori ai perioadei considerate.
număr de născuţi vii
N= X 1000
Nr. mediu de locuitori ai perioadei studiate

Indicele de natalitate nu caracterizează corect intensitatea fenomenului deoarece se

raportează născuţii vii la întreaga populaţie. Indicele fertilităţii corectează această eroare
de calcul considerând populaţia feminină între 15 – 49 de ani. Astfel, fertilitatea
reprezintă un indicator mai sensibil decât natalitatea, deoarece se raportează la populaţia
feminină şi nu la întreaga populaţie.
numărul de născuţi vii
Fg = X 1000
numărul femeilor în vârstă de 15 – 49 ani

Fg – rata generală a fertilităţii

nr. născuţilor vii de femei în vârstă de „x” ani

Fx = x 1000
Nr. femeilor în vârstă de „x” ani

Fx – rata specifică pe vârste a fertilităţii

4. Mortalitatea generală şi specifică – metode de masurare. Principalele cauze de

deces in tara noastră

Mortalitatea reprezintă componenta negativa a mişcării naturale, fiind fenomenul

demografic al deceselor intr-o populaţie data si intr-o perioada data de timp (de obicei un
an).
Metode de analiza
In analiza mortalităţii exista doua modalitati de abordare:
● transversala: analiza mortalităţii intr-un an calendaristic sau o perioada anumita
de timp;
● longitudinala: prospectiv sau retrospectiv, in care analiza mortalităţii este o
analiza de cohorta sau generaţie.

Principalele cauze de deces in tara noastră sunt :

▪ bolile cardiovasculare
▪ tumorile maligne
▪ accidente, traumatisme , otrăviri
▪ bolile aparatului respirator
▪ bolile aparatului digestiv
5. Mortalitatea infantilă definitie, masurare
Mortalitatea infantila: este definita ca fenomenul demografic al deceselor 0-1 an
înregistrate in populaţia de născuţi vii, intr-o perioada data de timp si intr-un teritoriu
Principalii indicatori utilizaţi in măsurarea mortalităţii infantile
1. Rata de mortalitate infantila
= nr. decedaţi sub un an/nr. născuţi vii x 1000

2. Mortalitatea infantila pe grupe de vârsta:

- mortalitatea neonatala
= nr. decedaţi in prima luna de viata (0-27 zile)/nr. născuţi vii x 1000

- mortalitatea neonatala precoce

= nr. decedaţi in prima saptamana de viata (0-6 zile)/nr. născuţi vii x 1000

- mortalitatea neonatală tardivă

= nr. decedaţi in perioada 7-27 zile/nr. născuţi vii x 1000

- mortalitatea postneonatala
= nr. decedaţi in perioada 1lună – 11luni/nr. născuţi vii x 1000

- mortalitatea perinatala
= (nr. născuţi morţi + nr. decese 0-6 zile) / nr. născuţi vii x 1000

3. Mortalitatea infantila pe sexe

M M/F = nr. decese 0-1 an M, F /nr. născuţi vii M, F x 1000

4. Mortalitatea infantila pe medii

M U/R = nr. decese 0-1 an U, R /nr. născuţi vii U,R x 1000
5. Mortalitatea infantila pe cauze de deces
= nr. decese 0-1 an datorate unei cauze intr-o perioada/ nr. născuţi vii in acea perioada
x 1000

6. Mortinatalitatea (mortalitatea fetala tardiva)

= nr. născuţi morţi in perioada analizata / (nr. născuţi vii in aceeaşi perioada + nr. născuţi
morţi din perioada in cauza) x 1000

6. Factorii de risc ai mortalităţii infantile

Factorii de risc ai mortalităţii infantile

1.Biosistemul mama-copil:
Factori endogeni:
- care ţin de mama:
- vârsta (sub 19 ani, peste 35 ani);
 - paritate;
- avorturi in antecedente;
- patologie generala si obstetricala;
- accidente in timpul naşterii;
- intervenţii obstetricale.
- care ţin de copil:
- greutate mica la naştere;
- sexul masculin;
- rangul nou-născutului;
- vârsta (primul trimestru);
- handicapuri biologice (malnutriţie, rahitism, anemie, malformaţii, infecţii in
interferenta cu factori exogeni).
Factori exogeni:
- intoxicaţii;
- accidente;
- factori de mediu (inclusiv asistenta medicala).
2.Factorii care ţin de familie:
- starea civila a mamei (mama celibatara);
- familie dezorganizata;
- nivelul scăzut de instrucţie;
- venitul familiei;
- condiţii de locuit nesatisfăcătoare;
- familii cu domiciliul nestabil;
- alcoolismul;
- vagabondajul;
- tinerele familii in primul an de la constituirea lor.
3.Factori demografici:
- variaţii in evoluţia natalităţii si a fecundităţii;
- planificarea familiala.
Pentru România, pentru o perioada de 55 ani, coeficientul de corelaţie a rangurilor
intre mortalitatea infantila si rata bruta de natalitate a arătat o corelare destul de stinsa
(r=0.54).
4.Factori economico-sociali si de mediu.

7. Incidenţa şi prevalenţa definitie, metoda de masurare

Incidenţa se referă la frecvenţa cazurilor de îmbolnăvire nou înregistrate într-un anumit

teritoriu şi o anumită perioadă . Formulele de calcul sunt :

Indicele de incidenţă totală ;

boli nou depistate (bn)

It = x 1000
L(nr.mediu de locuitori)
Prevalenţa morbidităţii cuprinde totalitatea bolilor care există la un moment dat
(„prevalenţa de moment”) sau într-o anumită perioadă („prevalenţa de perioadă”). Se
referă la toate îmbolnăvirile existente indiferent de data depistării .
Prevalenţa se calculează separat pe boli .

boli nou depistate + boli cunoscute anterior

Pv = X 100000
Nr. mediu de locuitori

Calculul prevalenţei trebuie făcut şi pe grupe de vârste.

boli nou depistate +

boli cunoscute anterior la anumite vârste
Prevalenţa la anumite vârste = X 100
000
Nr. mediu de locuitori la anumite vârste

8. Promovarea sanatatii, Educaţia pentru sănătate: definiţii

A.PROMOVAREA SANATATII
1.Definitie: strategia de mediere intre persoane si mediul lor (ecosistem), care
sintetizează alegerea personala si responsabilitatea societăţii fata de sănătate.
B.EDUCATIA PENTRU SANATATE
Definiţie: educaţia pentru sănătate este un sistem care include: conştiinţa stării de
sănătate, procesul de predare/învăţare, participare

9. Metode de măsurare a îmbătrânirii populaţiei

Metode de măsurare a îmbătrânirii populaţiei

1.Determinarea ponderii populaţiei vârstnice din totalul populaţiei.
2.Virsta medie a populaţiei.
3.Raportul dintre numărul vârstnicilor si numărul copiilor.
4.Indicele de dependenta care reprezintă raportul dintre numărul persoanelor inactive si
numărul persoanelor de vârsta activa.

10. Principalele cauze de îmbolnăvire a vârstnicilor

Principalele cauze de îmbolnăvire a vârstnicilor in tarile dezvoltate sunt:

- căderi si fracturi consecutive;
- osteoporoza;
- tulburări de vedere;
- tulburări de auz;
- dementa senila;
- probleme de incontinenta.
1. Management, manager –definitii. Calitatile unui bun manager –enumerare

Managementul este un proces esential pentru orice organizatie in vederea atingerii unor
obiective prin intermediul altor oameni.
De-a lungul timpului managementului i-au fost date mai multe definitii:
- Henri Fayol :,, a prevedea si a planifica, a organiza, a conduce, a coordona si a
controla” ;
- Hersey si Blanchard :,,lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea unor obiective
organizationale”;
- Brech :,, asumarea raspunderii pentru deciderea, planificare si reglementarea activitatii
unor oameni lucrand pentru un scop comun, astfel incat rezultatul corect sa fie eficient si
economic”
Managerul este acea persoana din organizatie care are responsabilitatea de a indeplini
activitatile propuse, prin intermediul oamenilor din echipa cu care lucreaza. Pentru a fi
eficace managerul trebuie sa inteleaga si sa indeplineasca sarcinile pe care le impune
munca sa. Managerul trebuie sa stie cum si de unde sa obtina cunostintele de care are
nevoie, trebuie sa aiba abilitatea de a intelege nevoile si problemele celor cu care
lucreaza pentru a-i putea ajuta la nevoie.

2. Enumeraţi principalele funcţii ale managementului şi descrieţi una dintre aceste

funcţii

Functiile de baza ale managementului se refera la activitatile pe care le

indeplinesc managerii intr-o organizatie pentru a atinge obiectivele organizatiei prin
utilizarea resurselor umane, materiale si financiare. Aceste functii sunt in interrelatie.
Dupa H. Fayol ele sunt:
- planificarea
- organizarea
- functia de personal
- coordonarea
- controlul
c) Functia de personal - cuprinde activitatile legate de managementul resurselor umane
si inseamna a gasi persoanele a caror competenta corespunde cu nevoile si obiectivele
propuse in cadrul compartimentului. In acest scop, un proces de selectare bun, necesita nu
numai evidentierea nevoilor de personal, a posturilor libere, ci si a cerintelor necesare
pentru ocuparea acestor posturi. Aceasta functie are o mare importanta in toate
organizatiile si, in special, in serviciile de sanatate.

3. Principii de baza ale conducerii (dupa Enachescu) – enumerare

Enachescu ( 1998 ) consemneaza existenta a noua principii generale ale

conducerii:
- conducerea prin obiective ;
- invatarea prin experienta ;
- diviziunea muncii ;
- inlocuirea resurselor rare ;
- convergenta muncii ;
- functiile determina structura ;
- delegarea autoritatii ;
- conducerea prin exceptie ;
- utilizarea celui mai scurt drum pana la decizie.

4. Rolurile manageriale –enumerare. Principalele surse de autoritate

a) Rolurile interpersonale
b) Roluri informationale
c) Roluri decizionale
Principalele surse de autoritate sunt :
a) Pozitia ierarhica - este legata de pozitia pe care o ocupa un conducator intr-o unitate,
avand un caracter trecator atat timp cat managerul ocupa functia ierarhica in cadrul
organizatiei ;
b) Autoritatea de competenta - este obtinuta prin cunostintele acumulate si tehnologiile
folosite de un conducator in activitatea sa manageriala. Pentru a putea genera autoritate,
resursele trebuie sa fie esentiale pentru functionarea organizatiei, nesubstituibile si sa fie
in cantitati reduse in posesia unui numar mic de indivizi.
c) Charisma este o calitate innascuta si reprezinta capacitatea de a inspira altor indivizi
dorinta de a se identifica cu detinatorul acestei calitati. Charisma este dependenta de
factori subiectivi cum ar fi prestigiul sau admiratia atribuite de altii, individului.

5. Sisteme de sanatate – definitie. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un

sistem de sanatate optim (enumerare)

Sistemul de sanatate este alcatuit din totalitatea componentelor care participa la realizarea
starii de sanatate a familiei si comunitatii. Din punct de vedere social, sistemul de
sanatate este o componenta a sistemului functionand ca un subsistem. La randul lui un
sistem de sanatate are are in structura sa elte subsisteme aflate in interrelatie. Aceste
subsisteme nu se pot dezvolta inafara sistemului social.
Un sistem de sanatate ar trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru a fi optim:
- acoperire generala a populatiei cu servicii de sanatate;
- accesibilitate economica, geografica si temporala;
- concordanta cu nevoile de sanatate ale populatiei;
- eficacitate;
- eficienta inalta;
- echitate;
- posibilitati de alegere;
- acceptabilitate din partea populatiei;
- statul trebuie sa fie responsabil de sanatatea populatiei.

6. Clasificarea sistemelor de sanatate in functie de sursele de finantare

. Cea mai utilizata clasificare a sistemelor de sanatate este in functie de sursele de
finantare:
a) Sistemul national de sanatate ( tip Beveridge)- finantat prin impozite;
b) Sistemul de asigurari sociale de sanatate (tip Bismarck)- finantarea se realizeaza prin
prime obligatorii de asigurare dependente de venituri;
c) Sistemul voluntar de asigurari (asigurari private) - finantare privata, primele de
asigurare sunt in functie de riscurile asiguratilor;

7. Caracteristici ale Sistemului national de sanatate

- se regaseste in : Anglia, Spania, Danemarca, Firlanda, Islanda, Suedia, Norvegia,

Irlanda, Grecia, Canada.
- se caracterizeaza prin: - sursele de finantare sunt taxele generale, care se aduna
sub forma de buget public la nivelul guvernului;
- este controlat de guvern care este si tert platitor;
- exista si un buget de stat;
- bugetul este impartit pentru diferite sectoare, fiecarui
sector revenindu-i un anumit procent, care este modificat anual;
- procentul destinat sanatatii este distribuit de la nivelul
Ministerului Sanatatii, pe baza unor criterii, autoritatolor judetene de sanatate, care apoi
distribuie fondurile existente spitalelor si medicilor de familie;
- medicii incheie contracte cu autoritatile locale fiind
platiti sub diverse forme : per act, per capita, per serviciu, salar, etc;
- se practica intr-o masura mica si sistemul de co-plata de
catre pacienti;
- exista si un sector privat in acest sistem.
- avantaje - accesibilitate generala;
- acoperire universala;
- costul mai redus al administrarii unui astfel de sistem.
- dezavantaje - exista lista de asteptare;
- eficienta scazuta la gestionarea fondurilor;
- oferta crescuta de servicii din partea medicilor pentru o remuneratie
suplimentara;
- lipsa de stimulente pentru medici.

8. Caracteristici ale Sistemului de asigurari sociale pentru sanatate

- este sistemul cel mai vechi din Europa si opereaza in Germania, Austria, Belgia, Franta,
Olanda;
- se caracterizeaza prin : - finantarea se face prin contributii obligatorii in proportii
diverse, patron si angajat;
- contributia se face prin plata unui anumit procent in
functie de venit si se colecteaza la nivelul caselor de asigurari;
- guvernul este cel care stabileste politicile de sanatate si
asigura mecanisme pentru urmarirea realizarii scopurilor propuse;
 - casele de asigurari sunt independente de guvern, dar
functionarea lor se face prin reglementari stricte si stabilesc contracte de prestare a
serviciilor cu spitalele, medicii de familie, medicii stomatologi, farmacisti, etc.
- avantaje - cresterea descentralizarii sistemului, banii nu sunt distribuiti de
Ministerul Sanatatii, plata diveritelor acte medicale facandu-se de diferite organisme
independente (casele de asigurari);
- fondurile destinate sanatatii sunt independente de modificarile
prioritatilor politice;
- exista competitie intre furnizorii de asistenta medicala, prin stabilirea
unor standarde de catre organismele platitoare, fapt ce duce si la cresterea calitatii
asistentei medicale;
- tertul platitor ajuta la stabilirea si respectarea drepturilor pacientilor in
calitatea lor de clienti ai furnizorilor de servicii de sanatate;
- fluxul fondurilor este vizibil in sistem;
- sistemul asigura surse de venituri stabile pentru sistemul de sanatate;
- prin acest model se realizeaza furnizarea mult mai eficienta a serviciilor
de sanatate comparativ cu alte modele, precum si cresterea fondurilor disponibile pentru
sanatate atat in valoare absoluta, cat si ca procent din P.I.B.
- dezavantaje - contributia pentru asigurarile sociale de sanatate platite si de
angajator si de angajat duce la o crestere a costului muncii pentru firme putandu-se
ajunge la introducerea acestor prime in costul produselor;
- cei care nu sunt salariati ( someri, elevi, pensionari etc) sunt
acoperiti din alte fonduri de la bugetul de stat, fapt dificil de realizat in unele cazuri;
- stabilirea cu dificultate a primelor ce trebuie platite de cei ce
lucreaza pe cont propriu, pentru ca aceste prime sunt legate in special de veniturile
realizate;
- costurile administrative sunt mai crescute deat la un sistem bazat pe
impozite generale.

9. Caracteristici ale Sistemului voluntar de asigurari ( privat)

- s-a dezvoltat foarte mult in S.U.A.

- se caracterizeaza prin : - predominanta asigurarilor private si a modelului de plata
direct medic-pacient;
- avantaje :- exista competitie intre furnizorii si finantatorii serviciilor medicale care
au interesul sa atraga cat mai multi bani si prin aceasta a cat mai multor pacienti, ceeace
duce la cresterea calitatii serviciilor de medicale si la sporirea ofertei cantitative si
calitative acordata pacientilor.
- dezavantaje - slaba acoperire a populatiei ;
- costurile sanaitare cresc continuu aparand fenomenul descris sub
numele de selectie adversa.

10. Managementul resurselor umane definitie. Avantajele pregatirii profesionale

Managementul resurselor umane este procesul prin care se asigura un personal suficient
in cadrul organizatiei, avand calitati si pregatire corespunzatoare pentru ca sa poata fi
utilizat eficace.
Avantajele pregatirii profesionale sunt:
- cresterea productivitatii si calitatii activitatii;
- furnizeaza o rezerva la locul de munca;
- rebuturile sunt reduse;
- dezvolta cunostintele angajatului cu insusirea unei noi tehnologii sau metode de lucru
noi;
- scaderea numarului de accidente;
- cresterea motivatiei si satisfactiei in munca.