Curs:

1. Clasificarea bolilor după Gramm

Gram pozitiv, gram negativi? HeHeHe cE AmUzAnT sUnT

Cred că se referă la clasificarea mortalităţii după Gram:

A) Tip primar - decesele survin primordial la vârste tinere (copii, adolescenţi), vinovate
sunt în principal bolile respiratorii, materno-infantile, infecţioase
Caracteristică ţărilor nedezvoltate socioeconomic
B) Tip intermediar - decesele survin la toate grupele de vârstă, bolile respiratorii,
infecţioase sunt în scădere, iar cele cronice sunt în creştere
Caracteristică ţărilor în curs de dezvoltare
C) Tip avansat - decesele survin la o vârstă avansată, sunt preponderente bolile cronice
degenerative
Caracteristică ţărilor dezvoltate

2. Caracteristicile letalităţii

Letalitatea = ponderea deceselor de o anumită categorie din totalul deceselor; permite

stabilirea rangurilor în cadrul mortalităţii

L = dc/d x 100 (dc - nr. decedaţilor de o anumită cauză, d - nr. total al decedaţilor)

Se poate calcula şi pe sexe/cauze de deces, sau sexe/grupe de vârstă, cauze deces =>
evidenţiază astfel decesele cu pondere mai mare în cadrul anumitor grupe. Evidenţiază locul
în ierarhia cauzelor de deces.

3. Modelul epidemiologic după Dever

4. Reproducerea populaţiei

Comportamentul reproductiv al populaţiei este sintetizat de nr. mediu de descendenţi de sex

feminim pe care o femeie îi naşte în perioada fertilă.

A) Dacă, în medie, o femeie naşte mai mult de o fetiţă în perioada biologic activă (15-49
ani), asistăm la o reproducere lărgită (generaţia feminină fertilă actuală va fi
înlocuită de o altă generaţie cu efectiv mai mare)
B) Dacă nr. mediu de fetiţe născute de o femeie biologic activă e mai mic ca 1, asistăm
la o reproducere îngustată (generaţia fertilă va fi înlocuită de o altă generaţie mai
mică)
C) Dacă nr. mediu de fetiţe născute e egal cu unu, asistăm la o reproducere staţionară
Indice brut de reproducere - indice folosit în practică, care este numărul mediu de fetiţe pe
care le-ar naşte o generaţie ipotetică de femei care nu ar fi supuse riscului mortalităţii (de la
naştere până la 50 de ani) şi care ar avea, la fiecare vârstă (între 15 şi 49 ani) fertilitatea
specifică observată în perioada considerată.

Indicele de reproducere netă - la fel, dar aici se ia în calcul şi mortalitatea femeilor între 15
şi 49 de ani.

5. Practici în sănătatea publică - enumerare, descriere

A) Evaluarea nevoilor de sănătate ale populaţiei

B) Investigarea frecvenţei de apariţie a riscurilor şi hazardurilor pentru sănătatea
populaţiei în comunitate
C) Analiza nevoilor identificate de sănătate pentru depistarea determinanţilor şi a altor
factori ce contribuie la aceasta
D) Construirea şi susţinerea unui suport pentru sănătate publică
E) Prioritizarea nevoilor identificate de sănătate
F) Dezvoltarea unor politici şi planuri coerente pentru soluţionarea nevoilor prioritare de
sănătate
G) Utilizarea eficientă a resurselor
H) Urmărirea nevoilor prioritare în comunitate
I) Evaluarea rezultatelor programelor şi serviciilor
J) Informarea şi educarea publicului

6. Natalitatea - definiţie, descriere, tipuri, factori ce influenţează

Natalitatea = fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii într-o populaţie, într-un
anumit teritoriu şi o anumită perioadă

Fertilitatea = fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii în subpopulaţia feminină în

vârstă de reproducere. Fertilitatea este o componentă a natalităţii care corectează eroarea
dată de distribuţia diferită pe grupe de vârstă şi pe sexe.

Factori ce influenţează:
A) Demografici: structura şi distribuţia populaţiei pe sexe, structura populaţiei (mai ales
a celei feminine) pe grupe de vârstă, nivelul nupţialităţii şi al divorţialităţii
B) Medicobiologici: sterilitatea (feminină, masculină), patologia genitală, igiena
sexuală
C) Sociali: prelungirea şcolarizării, gradul de angajare socioeconomic al femeii,
apartenenţa la o anumită categorie socială
D) Migrarea populaţiei
E) Legislativi: prevederile Codului Muncii şi Codului familiei, sistemul de alocaţii pentru
copii, programe de protecţie maternoinfantilă
F) Subiectivi: atitudinea cuplului faţă de copii, nr. de copii doriţi, metode şi mijloace
contraceptive
G) Locali: obiceiuri culturale, religioase, tradiţii etc.
7. Principii conducere după Taylor:

-înlocuirea regulilor de “bun simţ” cu ştiinţa

-obţinerea armoniei în acţiunea de grup, şi nu a discordiei
-realizarea cooperării persoanelor, şi nu a individualismului haotic
-a lucra pentru rezultate maximale şi nu limitate
-dezvoltarea tuturor lucrărilor la capacitate maximală pentru a obţine cel mai mare grad de
prosperitate pentru ei şi pentru companie

8. Clasificarea OMS a ratei mortalităţii infantile:

-mortalitate infantilă scăzută: sub 20 la mie dintre noi născuţii vii

-mortalitate infantilă moderată: între 20 şi 49 la mie
-mortalitate infantilă crescută: între 50 şi 99 la mie
-mortalitate infantilă foarte crescută: peste 100 la mie dintre noi născuţii vii

9. Condiţii prealabile sănătăţii:

-securitate personală
-venit suficient
-locuinţă corespunzătoare
-participare activă la viaţa socială
-suport social adecvat

10. Direcţii de orientare în educaţia pentru sănătate: enumerare şi descriere

???????

11. Control management - importanţă şi rol

Funcţia de control = monitorizarea şi evaluarea performanţei, măsurarea şi corectarea

permanentă a activităţilor desfăşurate de colaboratori, pentru a avea certitudinea că
evenimentele se desfăşoară conform planului.

După Taylor, cuprinde 4 etape:

1. Stabilirea standardelor de timp, calitate, cantitate
2. Măsurarea rezultatelor
3. Compararea rezultatelor cu standardele
4. Aplicarea modificărilor necesare

Practici, compari intrările (oamenii şi resursele) cu ieşirile (activităţile şi rezultatele).

Există trei tipuri de procese de control:

A) Proces de control reactiv şi cu reacţie feedback (când verifici după eveniment dacă
totul a mers bine, şi ce putem îmbunătăţi pe viitor)
 B) Proces de control în timp real (când verifici în timpul evenimentului dacă totul merge
bine)
C) Proces de control proactiv (cu acţiune feedforward) - când verifici înainte de
eveniment dacă totul e bine pus la punct, ce abateri ar putea apărea etc.

12. Factori endogeni de risc în mortalitatea infantilă cu biosistemul mamă-copil

A) Legaţi de vârsta mamei, rangul copilului şi caracteristicile fizice ale mamei:

-risc crescut deces pentru copiii femeilor f tinere (sub 19 ani) sau peste 35 de ani
-risc crescut pentru primul copil, şi pentru al treilea încolo (al doilea copil e safety)
-risc crescut pentru copiii mamelor cu talia sub 1,50m şi greutate sub 45kg

B) Factori genetici şi ereditari:

Bolile cardiovasculare, DZ, TBC, lues, bolile sanguine, virozele din prima parte a
sarcinii, surmenajul mamei, toate cresc frecv. aberaţiilor cromozomiale

C) Factorii intranatali
-Obstetricali
-Toxemia gravidică, hemoragii din ultimul trimestru
-Operaţia cezariană
Toate astea dublează riscul de mortalitate

D) Factori constituţionali ai nou-născutului:

-vârsta - cu cât e mai prematur cu atât sunt mai mari şanse să moară
-sexul - supramortalitate masculină
-greutatea - sub 2000/1500 g
-talia noului născut

13. Sistemul BISMARK - descriere

Bismark = sistemul de asigurări sociale de sănătate (SAS) - funcţionează în Austria,

Germania, Franţa, Belgia

Caracteristici:
-finanţat, în general, din contribuţiile obligatorii ale salariaţilor şi patronilor (cotizaţii), în
funcţie de venit şi din taxe generale
-acoperire largă, dar nu totală (rămân neacoperite pers. care nu lucrează)
-gestionarea fondurilor se face prin agenţii
-agenţiile contractează cu spitalele sau medicii de familie/medicii generalişti serviciile care
urmează să fie prestate asiguraţilor
-contractele cu practicienii au la bază taxa/serviciu, taxa/prestaţie, iar contractele cu spitalele
- bugete globale

Avantaje:
-performanţă medicală relativ înaltă
Dezavantaje:
-cheltuieli (cele mai mari din Europa)
-generează consum indus ridicat: RISCUL MORAL (când un serviciu e gratuit, cererea va fi
întotdeauna mai mare decât oferta) şi SELECŢIA ADVERSĂ (se refuză asigurarea grupurilor
costisitoare prin volum înalt al consumului sau costul ridicat al prestaţiilor)
14. Indicatori natalitate:

I. Direcţi:
-rata brută a natalităţii (câţi copii s-au născut efectiv)
-rata generală a fertilităţii (nr. de NN la 1000 de femei fertile, cu vârsta între 15-49
ani)
-rata specifică a fertilităţii (pe grupe de vârstă)
-descendenţa la 1000 de femei
-rata totală a fertilităţii (descendenţa totală medie)
-indice brut de reproducere
-indice net de reproducere
-calendarul fertilităţii
…

II. Indirecţi:
-rata de nupţialitate
-rata de divorţialitate
-vârsta medie la prima căsătorie (femei - 24,2 ani, bărbaţi - 27,2 ani)
-interval patogenezie: 22-23 luni
-interval intergenezie: 3-3,5 ani

15. Implicaţii medico-sociale la deces matern

-soţul rămas singur, cu copii în îngrijire, face faţă mult mai greu solicitărilor zilnice
-venitul familial mic, unic sau inexistent, poate duce la tulburări de comportament (alcool,
violenţă etc)
-taţii pot renunţa la copii => îi trimit la bunici sau la orfelinate
-refacerea căsătoriei cu altă persoană => poate creşte dezinteresul tatălui faţă de copii, cu
probleme comportamentale majore din partea lor
-amprentă pe dezv. psihică ulterioară a copilului - devine violent, poate să îşi abandoneze
familia, creşte nr. actelor lui antisociale şi a delincvenţei juvenile şi infantile

De dorit: implicarea guvernului şi a comunităţii în rezolvarea problemelor psihosociale ale

soţului văduv şi a copilor orfani

16. Leader, leadership şi cultura organizaţională

Cultura organizaţională = totalitatea modelelor de credinţe, valori, comportamente şi

presupuneri adânc întipărite la care se asociază simboluri şi ritualuri, dobândite în decursul
timpului, de către membrii acesteia. Cultura organizaţională stimulează angajaţii să fie cât
mai productivi.

Ex. de credinţe şi valori comune în sănătate:

-importanţa primordială a pacientului
-cinstea
-corectitudinea
-respectul
-obligaţiile de achitare a datoriei

Leadership = procesul de influenţare a oamenilor în scopul atingerii unui obiectiv de grup

În acest proces, liderul încearcă să influenţeze comportamentele în patru direcţii majore:

-serviciu orientat către pacient
-îmbunătăţirea continuă a calităţii
-tratarea angajaţilor în aşa fel încât performanţa lor să fie optimă
-sprijinirea diverselor grupuri de interes care sunt interesate/afectate de performanţele
organizaţiei în implicarea în obiectivele organizaţiei

17. Etalonarea morţii fetoinfantile pe subgrupe vârstă

0-28 săptămâni de sarcină - avort

28 săptămâni (gestaţie) - 6 zile (postnatal) - mortalitate perinatală
Naştere - 6 zile după naştere - mortalitate neonatală precoce
6 zile - 28 zile - mortalitate neonatală tardivă
28 zile - un an - mortalitate postneonatală

18. Consecinţe medicale în îmbătrânire

A) Demografice:
-creşterea numărului populaţiei vârstnice => creşterea indicelui de dependenţă (adică
copii + vârstnici)
-creşterea numărului de familii fără copii şi cu persoane vârstnice

B) Medicale:
-polimorbiditate => cheltuieli mari medicale
-creşterea cons. medical (doar 2% din vârstnici sunt sănătoşi)

C) Sociale:
-pierderea autonomiei
-incapacităţi funcţionale parţiale/totale, de unde nevoia de servicii sociale adecvate
-spitalele găzduiesc de multe ori cazuri care sunt strict sociale, însă unde nu există
suport din partea familiei (sunt ocupate astfel paturi pentru urgenţe)
-necesitatea unui cadru legislativ care să susţină rămânerea la domiciliu al
vârstnicilor, şi susţinerea familiilor acestora

19. Sistemul Beveridge - Sistemul Naţional de Sănătate - UK, Scandinavia, Pen. Iberică

Caracteristici:
-sursa de finanţare e reprez. de taxele generale (nu sunt contribuţii speciale ca la Bismark)
-controlat de guvern (nu de agenţii), condusă de stat
-depinde de bugetul de stat
-permite şi existenţă unui sistem privat
-acces liber la servicii pentru toţi cetăţenii => acoperire generală a populaţiei cu servicii de
sănătate
-medicii sunt ori salariaţi ai statului, ori plătiţi în funcţie de numărul pacienţilor înscrişi pe
listele lor (capitaţie)
-se poate practica şi o coplată a unor părţi din costul de prestaţie

Avantaje:
-impact pozitiv asupra stării de sănătate
-relativ neoneros (nu e greu de suportat de către populaţie)

Dezavantaje:
-liste lungi de aşteptare pentru anumite prestaţii medicale
-medicii sunt lipsiţi de stimulente
-doză mare de birocraţie

20. Morbiditate (definiţie, clasificare)

Morbiditatea = totalitatea îmbolnăvirilor cunoscute la un moment dat, sau într-o anumită

perioadă, în cadrul unei populaţii dintr-o arie geografică bine delimitată.

Nu are importanţă dacă bolile au fost descoperite în per. respectivă (aia e incidenţă),
definiţia se referă la prevalenţă (chiar şi bolile descoperite după deces intră la capitolul
morbidititate).
Fac parte din morbidititate şi traumatismele, otrăvirile (accidentale sau voluntare: omucideri,
sinucideri), rănirile, traumatismele, arsurile cauzate de războaie.

Clasificare:
A) Morbiditatea generală: incidenţă, prevalenţă (de moment, de perioadă)
B) Morbiditatea pe contingente
C) Morbiditatea succesivă
D) Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă
E) Morbiditatea cu incapacitate permanentă
F) Morbiditatea spitalizată

21. Morbiditatea generală: definiţie, caracteristici

Incidenţa = frecvenţa cazurilor noi de boală depistate într-o anumită perioadă de timp şi într-
un anumit areal geografic

Incidenţa poate fi mai mare decât nr. populaţiei (idem prevalenţa) - fiindcă o persoană poate
avea mai multe boli

Bolile cronice apar în incidenţă o singură dată, când este prima dată diagnosticată.

Incidenţa = Nr. de boli nou depistate (cazuri noi) / nr. mediu de locuitori x 1000

Valoarea maximă poate fi peste 1000 la 1000 fiindcă o pers. poate avea mai multe boli
Morbiditatea specifică pe cauze: Nr. cazuri noi de boală X / nr. mediu locuitori x 1000

Structura incidenţei morbidităţii (?) = Nr. cazuri noi de boala X / Nr. total de boli x 100

Prevalenţa = totalitatea bolilor care există la un anumit moment critic (ex. ultima zi a unui
trimestru - prevalenţă de moment) sau într-o anumită perioadă (prevalenţa de perioadă)

Prevalenţa se calculează separat pe boli.

Pt. bolile cronice, prevalenţa = (nr. cazuri noi + nr. cazuri vechi) / nr. mediu de locuitori x 100

Calculul trebuie făcut şi pe grupe de vârstă (deoarece bolile sunt concentrate pe anumite
categorii), şi ţinând cont la numitor de populaţia ţintă (ex. prevalenţă unei boli profesionale o
calculăm cu nr. de locuitori expuşi efectiv la acele noxe)

22. Morbiditatea succesivă

=> se apreciază prin analize ale stării de sănătate realizate prin STUDII LONGITUDINALE
PROSPECTIVE

Practic, studiezi la anumite momente starea de sănătate a populaţiei şi faci asocieri, deducţii
etc.
Se bazează pe studiul cazurilor noi de până la acel moment + cazurile de agravare.

Permite:
-stabilirea legăturilor de cauzalitate între anumiţi factori de risc şi apariţia/agravarea unor boli
sau debutul complicaţiilor
-stabilirea asocierii între mai multe boli
-cunoaşterea categoriilor de persoane care rămân sănătoase an de an (pt. studierea
eventualilor factori de protecţie)
-permite aprecierea activităţilor medicale în prevenirea morbidităţii (dacă funcţionează sau
nu)
-permite urmărirea în dinamică a morbidităţii pe diverse grupe (vârstă, sex, regiune
geografică) pentru comparaţii atât asupra pers. care s-au îmbolnăvit, cât şi asupra pers. care
au rămas sanătoase

23. Morbiditatea pe contingente

=> proporţia de persoane bolnave dintr-o colectivitate şi numărul de boli ce revine de la un

bolnav

Contingentul = un efectiv de persoane selectate după o anumită caracteristică/mai multe

caracteristici comune (vârstă, sex, ocupaţie, mediul de provenienţă etc)
În mediul urban, morbiditatea pe contingente este mai mare decât în mediul rural (adică
proporţia de pers. înregistrate ca fiind bolnave este mai mare în urban decât în rural0.
Excepţia o face grupa de vârstă 0-14 ani.

Această diferenţă este una APARENTĂ, deoarece:

-accesibilitatea şi adresabilitatea sunt mai mari în mediul urban
-calitatea actului medical este mai mare în mediul urban
-nivelul de cultură şi educaţie pentru sănătate este mai mare în mediul urban
-înregistrarea şi raportarea cazurilor este mai bună în mediul urban

Cu privire la sexe, femeile au o morbiditate pe contingente mai mare decât bărbaţii, cu

excepţia grupelor de vârstă 0-9 ani şi >80 ani.

Indici minimi: grupa de vârstă 15-19 ani, sexul masculin

Indici maximi: grupa de vârstă >80 ani (pt bărbaţi), 74-79 (pentru femei)

24. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă:

=> este studiul morbidității specifice a populaţiei active (cea care munceşte)

Particularităţi:
-se referă la o anumită grupă de vârstă (16 ani - 62 ani femei, 16 ani - 65 ani bărbaţi - adică
limita pensionării)
-se referă doar la incapacitatea temporară de muncă, nu la orice îmbolnăvire
-include atât cazurile noi, cât şi cele cunoscute, dar agravate
-depinde de regimul de asigurări sociale pentru boală
-frecvenţa ITM se referă NU LA CAZURILE NOI, ci la CONCEDIILE ACORDATE PENTRU
BOALA RESPECTIVĂ

Avantaje:
-exactitate (numeri doar eliberările de certificat de concediu medical), de asemenea la
exactitate ajută faptul că avem la dispoziţie ordinele de plată pentru zilele de concediu
medical, care permit calcularea cu exactitate a datelor pentru fiecare persoană/certificat
-permite compararea unor diverse ramuri de muncă sau a judeţelor între ele (vezi care
ramură sau care judeţ dă mai multe concedii medicale - înseamnă că acolo e ceva în
neregulă)
-permite stabilirea responsabilităţii pt. actul medical eliberat

25. Principii generale ale conducerii:

-conducerea prin obiective
-învăţarea prin experienţă
-diviziunea muncii
-înlocuirea resurselor rare
-convergenţa muncii
-funcţiile determină structura
-delegarea autorităţii
-conducerea prin excepţie
-utilizarea celui mai scurt drum până la decizie

26. Cauze de morbiditate la populaţia vârstei a treia:

Predomină bolile cu alură de cronicitate: hipertensiunea arterială, cardiopatiile ischemice,

bronhopneumopatiile cronice obstructive, boli cronice digestive, renale, boli de nutriţie şi
metabolism

Vârsta a treia: bătrâni tineri (60-64 ani), bătrâni mari (65-74 ani), bătrânii foarte mari (75 ani
şi peste)

27. Morbiditatea de tip evoluat:

E asem. cu mortalitatea de tip “avansată” în clasificarea lui Gramm.

Prevalenţă mare a bolilor cu caracter de cronicitate: HTA, DZ, CI, BPOC etc.

Caracterizează ţările dezvoltate economic şi se datorează creşterii ponderii pop. vârstnice

28. Vârful şi baza icebergului

Vârful morbidităţii (ceea ce se ştie, adică tot ce intră în calculele de incidenţă, prevalenţă),
este determinat de trei factori: accesibilitatea populaţiei la serv. de sănătate, adresabilitatea
populaţiei la serv. de sănătate, şi calitatea actului medical. Cu cât astea trei sunt mai mari,
vârful icebergului e mai mare (se descoperă mai multe boli), şi baza rămâne mai mică.

Baza e reprez. de morbidităţile care există, dar nu se cunosc. Baza poate fi scoasă la
suprafaţă prin mijloacele expuse mai sus: screening, anchete medicale complexe,

29. Indicatorii calitaţii actului medical

Indicatorii = instrumente ce pot furniza informaţii despre frecvenţa, nivelul, amploarea,

gravitatea unei probleme.

Tipuri de indicatori de calitate:

A) De structură => resursele umane, echipamentele şi materiale necesare pentru
asigurarea îngrijirilor medicale
- fluxul personalului angajat
 - proporţia spitalelor cu standarde structurale de bază
- nr. internări/pat/lună
- nr. mediu lunar de amânări
- nr. mediu paturi ocupate cu cazuri severe etc
B) De proces => activităţile practicienilor efectuate pentru diagnosticul şi tratamentul
pacienţilor
- proporţia cazurilor în care tratamentul este în concordanţă cu protocoalele naţionale
de diagnostic şi tratament
- proporţia pacienţilor care urmează tratamentul/care renunţă la tratament
- gradul de satisfacţie al pacienţilor
C) Rezultat => efectele îngrijirii asupra statusului populaţiei pacienţilor şi a populaţiei
-nr. de infecţii nozocomiale
-nr. de complicaţii
-nr. de decese adulte
-nr. de decese nou-născuţi
-nr. de decese postoperatorii etc.

30. Analiza SWOT

S - strenghts
W - weaknesses
O - opportunities
T - threats

SW - se referă la mediul intern (punctele forte şi slabe ale noastre)

OT - se referă la mediul extern (ce vine din exterior)

31. Forme de delegare al autorităţilor:

A) Delegarea simplă - se practică în unit. mici, pt. sarcini curente

B) Autorizarea - mandat limitat pentru rezolvarea unei sarcini precise
C) Împuternicire - dă mai multă libertate de acţiune
D) Trecerea temporară a puterii către altă pers. pe timpul concediului de odihnă, de
boală, de studii - singura formă care delegă şi responsabilitatea

32. Def. leader

Pers. care influenţează oamenii cu scopul atingerii unui obiectiv de grup. Este şi un rol
interpersonal - răspund de conducerea muncii în departamentul lor, pt. rezultate etc.

33. Aptitudini manageriale

A) Tehnice - presupun un anumit nivel de competenţă într-o act. specifică şi este în

legătură cu situaţiile şi nu cu oamenii
B) Umane - reprez. capacitatea managerului de a lucra eficient cu indivizi şi grupuri
 C) Conceptuale - abilitatea de a înţelege relaţiile existente în situaţii complexe, de a
VEDEA CONEXIUNI ÎN HAOS şi de a avea o viziune de viitor

34. Sistemul Semaşco = Sistemul centralizat de stat (SCS)

A funcţionat în ţările din Estul şi Centrul Europei (ţările comuniste)

Caracteristici:
-finanţat de la bugetul de stat
-controlat de stat - prin sist. de PLANIFICARE CENTRALIZATĂ
-statul are monopolul serv. de sănătate (nu există iniţiative private) - sistemul de sănătate
este proprietatea sa
-personalul sanitar este FUNCŢIONAR PUBLIC
-accesul populaţiei la serv. de sănătate este general, nu se face vreo discriminare

Avantaje:
-acces general la servicii

Dezavantaje:
-lipsit de iniţiativă, competiţie
-lipsa de motivaţie a medicilor
-subfinanţat
-ineficient
-neperformant

35. Standardul de calitate

Reprezintă un nivel de performanţă măsurabil şi realizabil, agreat de către profesionişti,

observabil de către populaţia căreia i se adresează.

Poate reprezenta şi un document, stabilit prin consens, aprobat de un organism recunoscut,

prin care se asigură, pentru uz comun şi repetat, reguli, direcţii, linii pentru activităţi sau
pentru rezultatele lor, pentru a obţine un grad optim de ordine într-un context dat.

36. 5 exemple de indicatori de rezultat în sistemul medical

-nr. de infecţii nozocomiale
-nr. de complicaţii
-nr. de decese adulte
-nr. de decese nou-născuţi
-nr. de decese postoperatorii

36. 5 tipuri de instrumente calitative:

A) BENCHMARKING - compararea practicilor de lucru ale organizaţiei cu practicile de

lucru ale altor organizaţii implementarea acestora în procesele proprii
 B) BRAINSTORMING - folosirea puterii de gândire colectivă, pentru a obţine idei la care
nici un membru nu s-ar fi gândit singur
C) FOCUS GRUP - colectarea de informaţii de la un grup de persoane implicate în
subiectul ales
D) DIAGRAMA ISHIKAWA -
E) DIAGRAMA AFINITĂŢILOR
F) LISTE DE LUCRU (CHECKLIST)
G) DIAGRAMA PARETO = 80% din efecte (probleme) sunt cauzate de doar 20% din
cauze (vitale) - intervenind asupra acestor 20% cauze vitale rezolvăm 80% din
probleme
H) MATRICEA DE PRIORITIZARE
I) ANALIZA SWOT

37. Roluri interpersonale

Fac parte din autoritatea formală a managerului

A) Rol de REPREZENTARE - îndeplinirea sarcinilor sociale şi ceremoniale ale
organizaţiei (ex. întâmpinare oaspeţi)
B) Rol de LEADER - conducerea muncii din departamentul lor (stabileşte o direcţie, un
mediu de muncă corespunzător)
C) Rol de LEGĂTURĂ - stabilirea permanentă de contacte la nivel de egalitate cu alţi
manageri - NETWORKING

38. Interval protogenezic, intergenezic şi la ce ne ajută asta

Interval protogenezic - intervalul mediu dintre căsătorie şi naşterea primului copil

Interval intergenezic - duratele medii care separă, într-o populaţie, naşterile de tip succesiv
(durata medie între prima şi a doua naştere, între a doua şi a treia naştere etc)
Ne ajută în aprecierea diverşilor indici de reproductibilitate.

39. Funcţia de personal:

-recrutarea şi selectarea angajaţilor
-alocarea personalului în posturile existente
-instruirea personalului pt. creşterea calităţii muncii
-consilierea angajaţilor în privinţa performanţei şi avansării în carieră
-stabilirea criteriilor pt. plata angajaţilor şi distribuirea beneficiarilor
-pensionarea, transferul şi concedierea angajaţilor
-desemnarea pe post a celor mai adecvate persoane care au calificarea cea mai coresp.
cerinţelor fişei postului

40. Autorităţile care nu se pot delega:

-sarcinile dificile, complexe
-evaluarea colaboratorilor/subalternilor
-criteriile de acordare a promovărilor/recompenselor pt. colaboratori
-autorităţile care ţin de prestigiul, poziţia şefului
41. Calități pe care trebuie să le îndeplinească un cadru medical

-competenţa profesională
-relaţii interpersonale bune
-siguranţa îngrijirilor (risc minim pt. pacient)
-accesibilitatea pentru pacienţi - lipsa barierelor de orice fel
-libera alegere a furnizorului, a tipului de tratament
-eficacitatea (rezultate bune medicale)
-eficienţa (rezultate bune economice)
-informarea pacientului

42. Roluri manager

A) Interpersonale
a)de lider - conducere a personalului în scopul îndeplinirii unui scop comun
b)reprezentare în faţa altor instituţii
c)networking - stabilirea de legături egale cu managerii altor instituţii

B) Decizional
a)antreprenorial - decide schimbările
b)alocare a resurselor
c)mediator
d)negociator

C) Informaţional
a)asigurarea informaţiilor necesare activităţilor
b)diseminarea informaţiilor

43. BRAINSTORMING

Este un tip de instrument calitativ:

E o metodă mixtă ce foloseşte puterea gândirii colective pentru a veni cu idei la care nici un
membru nu s-ar fi gândit singur.

Eficace în grupuri mici (max 12 persoane)

Reguli:
-se discută o singură temă odată, până la epuizarea ideilor despre aceasta
-nu există idei bune sau rele
-toate ideile sunt notate, fără a fi analizate. După ce se termină de spus toate ideile, acestea
sunt grupate pe categorii

44. Indicatori de performanţă în sistemul medical:

Sunt trei tipuri de indicatori - indicatori care ţin de pacient (P), indicatori care ţin de medici
(Employee - E), şi indicatori care ţin de management (M)
Exemple de indicatori care ţin de pacient (P):
-satisfacţia pacientului
-nr. de plângeri ai pacienţilor
-nr. de efecte adverse

Exemple de indicatori care ţin de medici (E)

-satisfacţia medicilor
-nr. de zile de concediu plătite
-nr. de ore overtime
-frecv. gărzilor
-nr. de paturi/medic

Exemple de indicatori care ţin de management (M):

-supravieţuiri după anumite patologii
-nr. lunar de internări
-nr. lunar de externări

45. Sporul natural:

Este diferenţa între numărul de născuţi vii şi numărul de decese din populaţia generală.

Dacă e negativ - deficit de populaţie.

Indicele sporului natural al populaţiei = (nr. NN vii - nr. morţi pop. gen.)/nr. mediu de locuitori
x 1000

Indicele de spor natural arată cu câţi locuitori creşte(scade) pop. respectivă şi în ce

perioadă.

46. Gândirea sistemică:

Abilitatea de a vedea ordine şi structură în situaţii complexe.

Îl ajută pe lider să înţeleagă modul în care diverse departamente şi servicii lucrează

împreună pentru a atinge obiectivele organizaţii, dar şi modul de colaborare cu alte
organizaţii pentru a atinge obiectivele comunitare.

47. Mortalitatea infantilă

Reprezintă fenomenul intensităţii deceselor copiilor cu vârsta sub un an într-o anumită

populaţie şi într-un anumit teritoriu.

48. Delegarea de autoritate

Este procesul prin care depozitarul autorităţii transmite o parte din sarcinile care-i revin de
drept unei alte persoane, în scopul realizării unor obiective.
Forme - delegarea simplă, autorizarea, împuternicirea, transferul temporar pe timpul
concediului

Ce nu se deleagă - sarcinile complexe, cele privind evaluarea subalternilor, privind

avansăile, bonusurile, cele care ţin de prestigiul şefului

49. Piaţa liberă

Este sistemul de sănătate caracteristic Statelor Unite

Asigurările sunt voluntare, şi sunt făcute la privat, doar anumite grupuri vulnerabile
beneficiază de asigurare publică (deci furnizorii de servicii sunt şi publici şi privaţi)

Finanţarea este bazată pe prime de asigurare.

Dezavantaje - sunt asiguraţi doar cei care îşi permit, săracii sunt lăsaţi de izbelişte

50. Mortalitatea avansată

Decesele survin la o vârstă avansată, sunt preponderente bolile cronice degenerative

Caracteristică ţărilor dezvoltate

LP.
1. Dispensarizarea
Metodă medicală activă curativo-profilactică prin care se supraveghează, din iniţiativa
medicului, persoane sănătoase expuse la factori de risc sau persoane bolnave suferind de
anumite afecţiuni. Un rol esenţial îl are COMPLIANŢA BOLNAVULUI

Practic, cred că se referă la supravegherea la domiciliu.

Cuprinde toate aspectele profilaxiei => primară (evitarea apariţiei bolii), secundară
(diagnosticarea precoce a bolii), şi terţiară (măsuri pentru evitarea complicaţiilor,
îmbunătaţirea prognosticului)

Etape:
A) Selectarea persoanelor pentru dispensarizare
a)pers. sănătoase - expuse la factori de risc (ex. noxe, DZ), sau vulnerabile ca stare
fiziologică (copii, gravide, bătrâni)
b)pers. bolnave - convalescenţă după boli acute grave, sau diagnosticate cu boli
cronice
Un medic de familie poate dispensariza (monitoriza) maxim 80-100 de persoane

B) Depistare:
a)activă - prin screening, anchete de prevalenţă
b)pasivă - prin prezentarea la medic a pacienţilor cu anumită simptomatologie

C) Confirmarea diagnosticului:
-ambulator: pe versoul biletului de trimitere
-internare: pe foaia de externare (diagnostic, conduită tratament, când să revină etc)

D) Înregistrarea şi luarea în evidenţă:

-în registrul de evidenţă special al bolnavilor cronici
-în registrul de consultaţii
-fişa de consultaţii medicale

E) Întocmirea planului de dispensarizare şi recuperare:

=atitudinea programată a medicului faţă de bolnav.

Se recomandă:
-măsuri legate de ritmul de viaţă, somn veghe, etc
-schimbarea regimului igienodietetic
-tratamente balneofizioterapeutice
-tratamente medicamentoase
-măsuri socioprofesionale pentru reinserţia pacientului în câmpul muncii

F) Planul de urmărire activă: programarea de noi examinări paraclinice, controale

(Examene de bilanţ, verificări etc), măsuri pentru educaţia sanitară

G) Stabilirea eficienţei dispensarizării: dacă starea pacientului se ameliorează sau se

agravează
 H) Scoaterea din evidenţă: vindecare, schimbarea domiciliului, noncomplianţă (cu
excepţia bolilor cu risc epidemiologic crescut cum sunt TB, sifilis şi bolile psihice
decompensate), sau deces

2. Organigrama medicului de familie

Timp de muncă - 7 ore zilnic

Programul cabinetului:
-consultaţii pentru bolnavii cronici
-tratamente efectuate la sediul cabinetului
-curăţenie şi dezinfecţie
-evidenţă medicală - rapoarte/statistici
-teren => la domiciliul pacienţilor

Dacă medicul titular va avea absenţe, atunci va îndruma pacienţii spre un medic înlocuitor,
cu care are o convenţie de înlocuire în acest sens.

3. Când se plăteşte concediul medical din prima zi:

?
Cam toate concediile medicale se plătesc din prima zi, cu excepţia concediilor medicale “în
continuare” care pot fi eliberate şi înaintea primei zile de concediu continuat efectiv, sau
certificatele medicale pentru tratament în străinătate, care se plătesc retroactiv.
?

4. Beneficiarii pensiei pentru pierderea capacităţii de muncă:

Asiguraţii care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, prin:
-accidente de muncă
-boli profesionale, sau tuberculoză
-boli obişnuite, accidente care nu au legătură cu munca
-asiguraţii care satisfac obligaţii militare
-persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă în urma participării la Revoluţia din
1989

Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt:

a)pt. boală profesională - adeverinţă de la DSP
b)accident de muncă - proces verbal avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă
c)schizofrenie/neoplasm/SIDA - documente medicale prin care medicii de specialitate
confirmă diagnosticul. Pentru neoplazie se anexează şi rezultatul examenului histopatologic
d)accident în timpul obligaţiilor militare - certificat emis de comisia de expertiză medico-
militară

5. Acordare CM în condiţii de spitalizare/ambulator

În condiţii de spitalizare, CM este acordat la externare, de către medicul curant, cu maxim 7
zile de concediu. El poate fi prelungit la 21 de zile cu avizul şefului de secţie.
Apoi, dacă este necesar, medicul de familie poate acorda încă 7 zile de concediu, şi din nou
dacă mai e necesar, după mai pot fi acordate alte zile de către medicul specialist din
ambulator.

Medicul specialist din ambulator poate da max. 90 de zile de concediu medical/an în tranşe
de maxim 30 de zile.
Tot ce e peste 90 de zile trebuie să meargă la medicul de expertiză a capacităţii muncii.

6. Constatarea decesului:
A)Deplasarea la locul accidentului
B)Constatarea abs. semnelor vitale - eventual să resusciteze pacientul
C)Constatarea decesului
D)Identificarea decedatului
E)Examinarea cadavrului pentru o eventuală suspiciune de moarte violentă - dacă există
suspiciune, sună poliţia în termen de 24h, dacă nu, completează certificatul medical
constatator al decesului

După eliberarea CMCD - aparţinătorii trebuie să declare decesul la Starea Civilă în interval
de max. 3 zile

7. Profilaxia la gravidă
A) Rahitismul nou-născutului, osteoporozei mamei: prin adm. de sol. buvabilă de
vitamina D3, împreună cu alim. bogată în Ca, P, Mg, proteine etc. Poţi adm. şi
preparate per os de Ca. dar numai după luna a VII-a (înainte pot provoca avort)
B) Distrofia endemică tireopată: 2 tablete de KI (iodură de potasiu)/săptămână toată
sarcina (altfel risc retinită copil)
C) Anemia gravidică: profilaxie prin alim. bogată în Fe, vit. C, vit. grup B. Dacă se
înregistrează o anemie uşoară/medie, dăm Tothema (complex oligoelemente,
multivitamine). Dacă se înregistrează o anemie severă, dăm prep. PER OS de Fe
(ex. Ferrogradumet). Nu dăm IV pentru că poate da reacţii anafilactice!
D) Izoimunizarea Rh - poate apărea anemie hem. foarte gravă de la al doilea copil
încolo, aşa că după prima naştere, la mamele Rh-, administrăm imunoglobuline anti
D (anti Rh)
E) Tetanos neonatal - adm. vaccin ATPA în luna a VII-a şi jumătate de gestaţie (înainte
poate produce avort)
F) Carie dentară, inf. de focar gravidă: cons. stomatologic preventiv la începutul sarcinii
G) Hem. intracraniană a nou născutului: dacă e cauzată de suferinţă fetală, se
monitorizează atent şi se dă vit. E şi C (cresc rez. per. vasculari ai copilului), dacă e
vb. de travaliu laborios, măsuri de susţinere (resuscitare, drenare etc)
H) Creşterea imunităţii gravidei: vacc. antigripală şi alim. bogată în oligoelemente (Ca,
P, Mg, etc)
I) Oftalmia gonococică, vulvovaginita gonococică a nou-născutului: sol. nitrat de Ag 1%
(o picătură) în ochii/vulva nou-născutului

8. Concediul de maternitate, pentru creşterea copilului

Concediu de maternitate = pentru sarcină şi lăuzie
126 zile calendaristice, 63 pentru sarcină, 63 pentru lăuzie.
Se pot lua zile de la sarcină şi pune pt. lăuzie şi invers (dar pt. lăuzie trebuie să aibă minim
42 zile)

Se acordă numai pt. sarcină, nu pt. afecţiunile care pot apărea în sarcină.
Certificatele de CM pt. sarcină/lăuzie se pot elibera pt. o durată maximă de 30 de zile de
MF/medicul de OG (cred că tranşa maximă e 30 de zile, şi apoi mai poate prelungi)

Dacă la naştere survine decesul mamei - tatăl preia concediul

Concediul pentru creşterea copilului - durează 2 ani, pot beneficia de el oricare din părinţi
(cel de maternitate - numai mama),

9. Criterii prioritate azil de bătrâni + scopul medico-social al azilelor:

-necesitarea unei îngrijiri medicale permanente deosebite care nu poate fi asigurată la

domiciliu
-nu se poate gospodări singură
-lipsa unor susţinători legali sau aceştia nu îşi pot îndeplini obligaţiile faţă de aceasta datorită
stării de sănătate/situaţiei economice/situaţiei familiale
-nu are locuinţă/nu realizează venituri proprii

Scopuri:
-oferirea unui grad cât mai mare de autonomie şi siguranţă vârstnicilor
-condiţii de îngrijire care să respecte demnitatea, identitatea şi integritatea vârstnicilor
-menţinerea sau chiar ameliorarea capacităţilor fizice şi intelectuale ale vârstnicilor
-stimularea participării pers. vârstnice la viaţa socială
-asigurarea supravegherii şi îngrijirii medicale necesare
-prevenirea şi tratarea consecinţelor legate de îmbătrânire
10. Certificatul medical prenupţial

Este eliberat de către medicul de familie sau de medicul de planning familial (care are obl.
să anunţe după medicul de familie).
Se eliberează după anamneză, ex. clinic, şi urm. examinări paraclinice:
-RBW-VDRL (pt sifilis)
-Rx pulmonar (pt. TBC)
-consult psihiatric (pt. depistarea unor boli psihice decompensate)

Facultative:
-ex. ginecologic, respectiv uroandrologic pentru a descoperi potenţiale cauze de sterilitate
-serologii pt. Hep B, Hep C, HIV

Valabilitate CMP: 15 zile de la primirea rezultatului pt. VDRL, timp în care soţii trebuie să
depună CMP-ul la Starea Civilă pt. a obţine Actul de Căsătorie.

11. Gradele de invaliditate

Gradul I - pierderea totală a capac. de muncă, a capac. de autoservire, autoconducţie şi
orientare spaţială, individul necesitând îngrijire şi supraveghere permanentă

Gradul II - pierderea totală a capac. de muncă, dar cu păstrarea capac. de autoîngrijire, este
păstrată o oarecare autonomie

Gradul III - pierderea parţială a capac. de muncă (individul poate munci ¾ din norma de
lucru)

12. Acte necesare pentru înregistrarea naşterii de către părinţi

-Certificatul medical constatator al naşterii
-Certificatul de naştere
-Actele de identitate ale părinţilor
-Certificatul de căsătorie al părinţilor (dacă nu sunt căsătoriţi, o declaraţie pe proprie
răspundere semnată de amândoi în care stabilesc numele copilului)

13. Pentru ce situaţii se poate acorda CM retroactiv:

-pentru CM “de început”, în cazul imposibilităţii prezentării asiguratului la medic, numai cu
retroactivitate de 24 ore
-pentru tratamente în străinătate, după primirea avizului de la DSP (max. 15 zile de la
întoarcerea în ţară, şi la max. 5 zile după primirea avizului de la DSP)

14. Drepturi şi obligaţii la persoanele care au pensie de invaliditate:

Drepturi:
-îndemnizaţie de îngrijire pentru însoţitor (pentru cei cu invaliditate de grad I)
-dreptul la opţiune (dreptul de a alege cea mai avantajoasă pensie)
-reviziuirea medicală (la 6-12 luni) - pentru a vedea dacă se menţine gradul de invaliditate
(excepţie - cei afectaţi ireversibil, cei care şi-au îndeplinit stagiul de cotizare, cei care au cel
puţin vârsta pensionării - 5 ani)

Obligaţii
-necesitatea îndeplinirii a cel puţin jumătate din stagiul prevăzut de cotizaţie până la data
ivirii invalidităţii
-urmarea programelor recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale, în
vederea reintegrării socioprofesionale

15. Decizia de încadrare în grad de handicap

Este emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de

muncă, numit în lege “medic expert al asigurărilor sociale” => îşi desfăşoară activitatea într-o
Comisie Judeţeană cu acelaşi nume.

Decizia se poate contesta în termen de 30 de zile la Casa Teritorială de Pensii.

16. Concediul de risc maternal

Se eliberează asiguratelor gravide, asiguratelor care au născut recent şi asiguratelor care
alăptează. Nu e echiv. cu concediul maternal, se acordă pers. care sunt expuse la muncă la
diverşi stimuli care ar afecta copilul sau pe ele.

Se eliberează de med. de fam/OG, cu AVIZUL MEDICULUI DE MEDICINA MUNCII, maxim

30 zile/odată, max. 120 zile/an.

17. Actele necesare în cazul copilului găsit pe stradă şi copilului abandonat în

maternitate

Copil găsit:
-declaraţie scrisă a pers. care l-a găsit/referat întocmit de către reprez. autorităţii tutelare
-proces verbal întocmit de către poliţie, medic, şi reprez. autorităţii tutelare

Copil abandonat în maternitate:

-referatul întocmit de reprez. autorităţii tutelare
-CM constatator al naşterii
-proces verbal întocmit de către poliţie, conduc. autorităţii sanitare şi reprez. autorităţii
tutelare

18. Planificarea familială

Metodă prin care se respectă dreptul cuplului de a-şi decide singuri numărul de descendenţi,
momentul apariţiei acestora, de a oferi sfat genetic, consiliere familială, metode de
contracepţie şi tratamente ale sterilităţii, adaptate şi particularizate pentru fiecare cuplu în
parte.

LEADER SI CULTURA ORGANIZATIONALA

Leader-ul poate influenţa cultura organizaţională. Aceasta este reprezentată de totalitatea

modelelor de credinţe, valori, comportamente şi presupuneri adânc întipărite la care se
asociază simboluri şi ritualuri, dobândite în decursul timpului, de către membrii acesteia

SCOPURILE SI OBIECTIVELE SP

SCOPURI reducerea disconfortului, a bolii, a incapacităţii ( invaliditate, handicap) şi a

deceselor premature.
OBIECTIVE
1) promovarea sănătăţii prin măsuri sanogenetice.
2)ocrotirea sănătăţii prin menţinerea sănătăţii si prevenirea bolilor.
3)controlul morbidităţii prin combaterea bolilor şi a consecinţelor lor.
4)redobândirea sănătăţii cu contribuţia substanţială a medicilor, serviciilor comunitare şi
sociale.

PIRAMIDA NEVOILOR DE INGRIJIRI DE SANATATE A POPULATIEI

- Nu mai stau sa fac o piramida dar de la baza spre varf
NEVOI
● Neresimtite
● Resimtite-neexprimate
● Exprimate-nesatisfacute
● Exprimate si satisfacute

Manager - definitie aptitudini functii

Funcţia managerială de control constă în monitorizarea şi evaluarea performanţei, măsurând

şi corectând, permanent, activităţile desfăşu
mentele se desfăşoară conform planului.
Aptitudini
TEHNICE - presupun un anumit nivel de competenta intr-o activitate specifica si este in
legatura cu situatiile si nu cu oamenii, ex procese specialiate, metodologii
UMANE - abilitatea de a lucra eficient cu indivizi
Sa nu jignesti, sa nu fi dezagreabil, creezi un mediu ok, nu va certaz
CONCEPTUALE - abilitatea de a intelege relatii existente in situatii compleze pt a vedea
conexiuni in haos si pt a avea o viziune de viitor..
Managerii de nivel inferior rar isi exercita aceasta aptitudine

OBIECTIVE SIS IN EUROPA

Obiectivele principale ale reformelor SIS în Europa – sunt subordonate principiilor ce

guvernează politica europeană a OMS: “Sănătate pentru toţi”. Principii:
a) egalitatea şanselor;
b) etica actiunilir de politica santiara
c) participarea activa a populatiei
d) promovarea sănătăţii şi preventia bolilor
e) prioritatea îngrijirilor primare de sănătate;
f) acţiunea intersectorială;
g) cooperarea internaţională.