UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “ GRIGORE T.

POPA”

FACULTATEA DE MEDINĂ: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Mortalitatea infantila, indicator de evaluare

a stării de sănătate pentru o populaţie

Disciplina: Sanatate Publica si Management Sanitar

Studenta: Antonescu Elena-Anul 2 Seria A, Grupa 6
Coordonator: Conf. Univ. Dr. Georgeta Zanoschi

1
Mortalitatea infantilă reprezintă numărul de decese înregistrate la copiii 0 – 1 an
raportat la numărul de nascuţi vii într-o perioada de timp determinată (semestru, an,
deceniu). În mod obişnuit, pentru evaluare se utilizează MI anuală.

Mortalitatea infantilă (MI) = (Nr. Decese 0-1an/Nr. născuţi vii) x 1000

Mortalitatea infantilă (MI) este unul dintre cele mai semnificativi indicatori medicali şi
demografici pentru aprecierea gradului de dezvoltare socio-economică şi a serviciilor
medicale a unei populaţii/regiuni/ţări. Alături de indicatorii mortalitate maternă,
speranţă de viaţă la naştere şi durata de viaţă cu sănătate deplină, MI poate oferi chiar
la o analiză sumară indicii apropiate de certitudine a stării sistemului de asistenţă
socio-medicală dintr-o ţară.

Deoarece cauzele care determină decesul nou-născutului sau sugarului sunt întrucîtva
diferite la diverse vîrste cuprinse în intervalul 0 – 1 an, în practica medicală şi statistică
se apelează la sub-indicatori ai MI, specifici perioadelor de vîrstă din intervalul 0 – 1
an, şi anume:

MI precoce = (Decese nou-născuţi 0-6 zile/Nr. Născuţi vii) x 1000

a. Mortalitatea infantilă precoce (MIp) – reprezintă numărul de decese ale nou-

născuţilor în primele 6 zile de viaţă;

b. Mortalitatea infantilă neo-natală (Min) – reprezintă numărul de decese ale

copiilor cu vîrsta între 7 – 28 zile;

MI neo-natală = (Nr. Decese nou-născuţi 7-28 zile/ Nr. Născuţi vii) x 1000

c. Mortalitatea infantilă post-neonatală (Mipn) – reprezintă numărul de decese ale

sugarilor între 1 – 12 luni de viaţă.

MI post-neonatală = (Nr.decese sugari 1-12 luni/Nr.nascuţi vii)x1000

2
Valorile acestor indicatori specifici ai MI variază în funcţie de zona geografică şi
gradul de dezvoltare generală a societăţii. Astfel, în ţările europene din Uniunea
Europeană, cele mai mari valori le prezintă MI precoce (decese 0-6 zile), urmînd în
ordine descrescătoare MI neo-natală, pentru ca cele mai mici valori să se înregistreze
în cazul MI post-neonatale. În Romania, nivelul MI precoce este asemănător celui
înregistrat în ţările dezvoltate, în schimb MI neo-natală şi MI post-neonatală înre-
gistrează valori mai ridicate. Pentru MI precoce, cauzele deceselor sunt aceleaşi (cauze
genetice, malformaţii congenitale, complicaţii obstericale); în cazul MI neo-natale şi
mai ales post–neonatale (cuprinzînd perioada de timp în care sugarul este îngrijit la
domiciliul părinţilor sau în unităţi de ocrotire a copilului), valorile ridicate se datorează
şi existenţei unor factori favorizanţi: îngrijiri deficitare din partea părinţilor, situaţie
economică şi educaţională precare ale acestora, dezvoltare defectuoasă a reţelei de
asistenţă medicală pediatrică şi de urgenţă prespitalicească, lipsa de educaţie şi
atitudine preventivă a adulţilor faţă de accidentele, intoxicaţiile şi otrăvirile în mediul
domestic, dezordinea în regimul de eliberare a medicamentelor, persistenţa tradiţiilor
de medicina populară dar percepute şi aplicate deformat, proliferarea aşa-zisei
“medicine alternative” etc.

Foarte importantă este şi analiza pe grupe de vârstă a acestui indicator:

‐ rata mortalităţii infantile neonatale precoce (0‐6 zile) sau timpurie este partea
din mortalitatea infantilă care exprimă intensitatea deceselor infantile în primele şase
zile de la naştere.

‐ rata mortalităţii infantile neonatale (0‐27 zile) reprezintă partea din mortalitatea
infantilă, care exprimă intensitatea deceselor infantile în primele 27 de zile de la
naştere.

‐ rata mortalităţii infantile postneonatale (28‐365 zile) este partea din mortalitatea
infantilă care exprimă intensitatea deceselor ce survin în intervalul de la 28 zile până la
vârsta de 1 an.

Decesele sub un an continuă trendul descendent, de la 2078 decese în anul 2010

la 1145 decese în anul 2019 (datele publicate la data efectuării lucrării), astfel încât
rata mortalității infantile este în scădere semnificativă, de la 9,8 la 1000 născuţi vii în
anul 2010 la 6,1‰ născuți vii în 2019, mai mică cu 3,7‰ față de 2010.

3
În Uniunea Europeană, în anul 2016, rata mortalității infantile oscilează între
valoarea
maximă de 7.0 la ‰ născuți vii înregistrată în România, și valoarea minimă de 1.9 la
‰ născuți vii în
Finlanda. Rata mortalităţii infantile în România (7,0 ‰ născuți vii) a ocupat primul
loc în EU 28, cu o valoare mai mare cu 4.0 decât media UE (3.6 ‰ născuți
vii), fiind urmată de Bulgaria, Malta, Slovacia, Lituania

Astfel, in anul 2016 16 țări au valori sub media EU 28, restul au valori peste
medie. În Europa, alături de România cu valori mari ale ratelor mortalității
infantile mai sunt Republica
Macedonia (11.9 ‰ născuți vii), Turcia (10.0 ‰ născuți vii), Albania (8.7‰ născuți vi
i). Țările vecine României prezintă următoarea situație privind mortalitatea
infantilă: Bulgaria cu o rată de 6,5‰

4
născuți vii(are valori mai mici cu 0,5 decât România), și valori cu 2,9 peste media euro
peană, Ungaria
cu o rată de 3.9‰ născuți vii (cu valori mai mici cu 3,1 decât România), are valori cu 0
.3 peste media europeană. Valori mici la nivel european, mult sub medie se
înregistrează în Slovenia, Finlanda,
Islanda, Muntenegru, Norvegia, Suedia, Estonia, etc.
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii infantile, în anul 2019, nu este uniformă.
Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii infantile în 2019 a fost M.București (2.8 ‰
născuți
vii), rate mici sau înregistrat și în Ilfov (3,4 ‰ născuți vii), Iași (3,5 ‰ născuți vii),
Dâmbovița (3,5 ‰ născuți vii), Covasna (4,3 ‰ născuți vii). Rata cea mai mare a
mortalităţii infantile a fost înregistrată în județul Tulcea (15,4 ‰ născuți vii), rate
mari au fost înregistrate și în Mehedinți (9,8 ‰ născuți vii), Constanța (9,7 ‰
născuți vii), Vrancea (9,4 ‰ născuți vii), Mureș (8,9 ‰ născuți vii). În 23 de județe
valorile mortalității infantile au fost peste media pe România (6,1‰ născuți vii),
în două județe au avut aceeași valoare, iar 17 județe au avut valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității infantile în anul 2019 față de
anul 2018,
remarcăm creșteri ale mortalității infantile în județele: Mehedinți ‐ cu 5,5, de la 4,3 ‰
născuți vii, la
9,8 ‰ născuți vii, Galați ‐ cu 3,8, de la 4,6 ‰ născuți vii, la 8,4 ‰ născuți vii, Arad c
u 3,7, de la 4,3
‰ născuți vii, la 8,0 ‰ născuți vii. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității infantile
au fost în Sălaj
‐ cu 5,2, de la 10,5 ‰ născuți vii, la 5,3 ‰ născuți vii, Botoșani ‐ cu 5,0, de la 11,2 ‰
născuți vii, la 6,2 ‰ născuți vii, Călărași ‐ cu 4,4, de la 10,4 ‰ născuți vii, la
6,0 ‰ născuți vii. Creșteri ale ratei
mortalității infantile în 2019 față de 2018 au fost în 22 județe, în 20 județe rata a scăzut
.

Mortalitatea infantilă în ţara noastră a cunoscut o scădere treptată în anii de

după Revoluţia din 1989, dar continuă să se menţină la nivelele cele mai ridicate din
Europa (inclusiv faţă de ţările candidate la aderarea la UE).
În anul 2003, rata mortalitatii neonatale (din prima luna de viata) a depăşit 50%
din structura mortalităţii infantile. Acest fenomen s-a datorat ponderii ridicate (aproxi-
mativ 47%) a copiilor născuţi prematur din totalul copiilor decedaţi sub 1 an. Princi-
palele cauze de deces le-au constituit: bolile respiratorii, cauzele perinatale
(malformatii şi defecte genetice precum şi prematuritatea* sau dismaturitatea****.
**
copilul născut prematur: copilul născut înainte de data estimată a naşterii la termen (38 – 42 saptamani de
sarcină)
****
copilul născut dismatur: copilul născut la termen dar care are o greutate la naştere mai mică decît 2500
grame (considerată greutate minimă normală)

5
 Analizele efectuate de Ministerul Sănătaţii arată că majoritatea deceselor < 1 an
s-au petrecut în mediul spitalicesc (70%), iar 25,3% s-au produs la domiciliul
copilului.

Decesul sugarului la domiciliu este un fenomen frecvent şi îngrijorător, cauzele

identificate fiind legate de evoluţia supraacută a bolii (53,5% din cazuri),
accidente soldate cu decesul subit al copilului (10,1%), lipsa de adresabilitate a
părinţilor la serviciile medicale, tratamentul iniţiat de părinţi sau “binevoitori”
fără consultul unui medic. O pondere alarmantă o reprezintă accidentele
domestice cărora le caz victimă inclusiv sugarii ( intoxicaţie cu monoxid de
carbon – mai ales în mediul rural, incendii, asfixie prin inhalare de corpi străini
sau cu obiecte, traumatisme soldate cu contuzii grave etc.). Judeţele unde s-au
semnalat cele mai multe decese 0-1 an la domiciliu, au fost, în anul 2002: Brăila,
Giurgiu, Iaşi, Bacău, Ialomiţa şi Constanţa.

Mortalitatea înregistrată la domiciliu este favorizată în primul rînd de lipsa de

educaţie şi de prevedere a părinţilor sau persoanelor care au în îngrijire pe
sugari, lipsa unei culturi sanitare solide,utilarea defectoasă, primitivă chiar a
multor locuinţe (în special în mediul rural), nivelul de trai foarte scăzut,
alcoolismul şi violenţa părinţilor. În al doilea rînd, accesibilitatea redusă la
serviciile medicale în unele localităţi rurale constituie, de asemenea, o cauză a
acestui fenomen.

Datele statistice ale Ministerului Sănătăţii arată o scădere a MI pentru anul

2006, de la 14,9‰ în 2005 la 13,5‰ în 2006. Judeţul Olt a prezentat MI cea mai
ridicată – 21,1‰ (2006), cele mai mici valori înregistrîndu-se în Sibiu, Tulcea (9,7‰),
Bucureşti (8,4‰), Cluj şi Vâlcea (7,6‰). Mediul rural înregistrează în continuare
nivele mai ridicate ale MI (16,3‰) comparativ cu urbanul (12,2‰), datorită pe de o
parte nivelului încă precar al reţelei medicale rurale şi, pe de altă parte, educaţiei
sanitare deficitare a populaţiei.
Pentru anul 2006, se remarcă o tendinţă de scădere pentru toate grupele de
vârstă: MI precoce de la 6,2‰ (2005) la 5,3‰ (2006), MI neonatală de la 8,6‰ la
7,5‰. Iar MI nostneonatală de la 6,1‰ în 2005 la 5,8‰ în 2006.

Cauzele Mortalităţii infantile în România:

- bolile aparatului respirator
- leziunile obstetricale, boala hemolitică a noului născut,

6
 - anomaliile congenitale
- bolile infecţioase şi parazitare (enteritele şi alte boli diareice, dizenteria,
septicemiile)
- bolile aparatului digestiv
- boli ale sistemului nervos central (meningite)
- accidente, otrăviri, intoxicaţii

Factorii de risc de deces în primul an de viaţă sunt redaţi în urmatorul Tabel

Factorii De Risc Caracteristici

- Vârstele extreme ale mamei (<18 şi >
35 ani)
- Rangurile extreme ale naşterii (prima
şi > a 4-a naştere)
Endogeni - Bolile mamei (diabet, TBC, sifilis)
- Medicamente utilizate în sarcină
- Carenţe alimentare
- Accidente obstetricale
- Operaţia cezariană
- Vârsta copilului
- Sexul masculin
- Greutatea copilului la naştere
(prematuritatea şi dismaturitatea)
- Factori de mediu (radiaţii, temperaturi
scăzute/excesiv de ridicate, bacterii,
Exogeni virusuri, substanţe chimice etc.)
- Factori socio-economici:
- Familie dezorganizată
- Locuinţă insalubră
Educaţie precară a părinţilor

MĂSURI PENTRU SCĂDEREA MORTALITĂŢII COPILULUI

1) îmbunătăţirea asistenţei medico-sociale pentru femeia gravidă necesită măsuri:

a) de ordin legislativ – in sfera protecţiei sociale, a medicinei muncii, a
concediilor medicale şi prenatale, definirea clară a responsabiliţilor ce revin
angajatorilor şi serviciilor de asistenţă sociale locale faţă de femeia gravidă,
definirea clară a obligaţiilor femeii gravide faţă de propria sănătate etc.

7
 b) de ordin medical – creşterea performanţei asistenţei medicale primare în
acordarea îngrijirilor şi urmărirea femeii gravide, dezvoltarea reţelei de
asistenţă medicală de specialitate (obstetrică), creşterea accesibilităţii gravidelor
la aceste servicii, promovarea de ghiduri de practică bazate pe dovezi ştiinţifice,
destinate atît medicilor de familie cît şi specialiştilor obstetricieni, formarea uni
corp profesional înalt calificat de moaşe;
c) de ordin social –măsuri de ocrotire a femeii gravide prin programe cu finanţare
guvernamentală şi privată, dezvoltarea unui sistem de asistenţă socială calificat
în această problemă, creşterea ajutoarelor financiare, sprijin acordat în situaţii
particulare: gravide singure, gravide aflate în conflict marital, adolescente
gravide etc.

2) optimizarea asistentei medico-sociale a copilului prin:

a) măsuri legislative:
- întărirea legislaţiei privind ocrotirea copilului (măsuri de prevenire a maltra-
tării, neglijării sau lipsei de ocrotire a copilului);
- implicarea directă a autorităţilor statului în prevenirea şi rezolvarea proble-
melor sus menţionate;
- definirea prin lege a obligaţiilor părinteşti/tutoriale precum şi a obligaţiilor
statului privind ocrotirea, sprijinirea şi asistenţa multilaterală acordate copiilor;
b) măsuri medicale:
- creşterea performanţei serviciilor primare de sănătate precum şi a serviciilor
specializate de neo-natologie şi pediatrie;
- dezvoltarea depistării precoce a anomaliilor congenitale, defectelor genetice,
creşterea accesibilităţii gravidelor faţă de aceste investigaţii;
- dezvoltarea de ghiduri de practică pentru îngrijirea sugarului şi a
copilului prescolar;
- programe naţionale de educaţie sanitară destinate familiilor cu copii;
- încurajarea alăptării la sîn;
- prevenţia malnutritiei (distribuire de lapte praf la femeile care nu pot
alapta, de suplimente nutritive şi vitamine pentru copii din medii
defavorizate etc.);
- întărirea sistemului de supraveghere epidemiologică şi preventivă
(vaccinări, imunizări, igienă prescolară, igienamediului).
c) măsuri educaţionale: educaţia sanitară a femeii, instruirea părinţilor sau altor
persoane adulte care au în grijă copii, sensibilizarea asupra situaţiilor care pun în
pericol sănătatea sau viaţa copilului etc.

8
MORTALITATE INFANTILĂ 2020
În anul 2020, 38,8% din decesele 0-1 an au fost cauzate de boli ale căror origine se situează în
perioada perinatală, 22,2% de boli ale aparatului respirator, 25,1% de boli cauzate de
malformații congenitale. 2,7% (30 decese) din decesele 0-1 an au fost cauzate de accidente,
dintre care 17 cazuri au avut diagnosticul de corp străin în căile respiratorii. Decese cauzate
de COVID-19 au fost înregistrate în 4 cazuri (0,4%), 1 caz la grupa de vârstă 0-6 zile (nivelul
de instruire al mamei fiind gimnaziu si grupa de varsat 20-24 ani) și 3 cazuri la grupa de
vârstă 28- 365 zile (2 cazuri la grupa de varsta a mamei 30-34 ani si un caz 35-39 ani).

MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE (0-6 ZILE)

Mortalitatea neonatală precoce crește cu 0.1 la 1000 născuţi vii în anul 2020 față de anul
2019. Pe medii, mortalitatea neonatală precoce deși menţine trendul de scădere în general, în
anul 2020 crește pentru mediul urban cu 0,2 la 1000 născuți vii și scade cu 0,1 la 1000 născuți
vii în mediul rural față de anul 2019. Mortalitatea neonatală precoce pentru sexul feminin
prezintă de asemenea un trend de scădere de la 5,2‰ în anul 2000 la 2,3‰ în anul 2020. La
sexul masculin mortalitatea neonatală precoce este mai mare în general, însă cu aceeaşi
tendinţă de scădere, de la 7,2 la 1000 născuţi vii în anul 2000 la 2,4 la 1000 născuţi vii în anul
2020. Comparativ cu anul 2019 mortalitatea neonatală precoce scade pentru sexul masculin cu
0,1 la 1000 născuți vii și crește cu 0,3 pentru feminin în anul 2020.

MORTALITATEA NEONATALĂ (0-27 ZILE)

În anul 2020 mortalitatea neonatală crește față de anul anterior cu 0,3 la 1000 născuți vii însă
prezintă în general o tendinţă de scădere pe axa timpului (2000-2020). În anul 2020,
mortalitatea neonatală crește în mediul urban cu 0,5 la 1000 născuţi vii faţă de anul anterior,
iar în rural rămâne la valoarea din anul anterior (4 la 1000 născuţi vii). Pentru masculin în
anul 2020 față de anul 2019 mortalitatea 0-27 zile staționează la 3,6 la 1000 născuți vii iar la
feminin crește cu 0,5 la 1000 născuţi vii). Judeţele cu mortalitatea neonatală în creştere în anul
2020 faţă de anul anterior sunt Olt(de la 2,7‰ în anul 2019 la 7,2‰ în anul 2020), Sălaj (de la
1,2‰ în anul 2019 la 4,9‰ în anul 2020), Satu Mare (de la 3,9‰ în anul 2019 la 6,9‰ în
anul 2020) şi în scădere în judeţele Tulcea (de la 10,9‰ în anul 2019 la 4,4‰ în anul 2020),
Hunedoara (de la 5,5‰ în anul 2019 la 2,8‰ în anul 2020), Vrancea (de la 5,1‰ în anul 2019
la 2,6‰ în anul 2020).

MORTALITATEA POSTNEONATALĂ (28 – 365 ZILE)

Mortalitatea postneonatală în România, în anul 2020 crește față de anul anterior cu 0,2 la 1000
născuți vii, însă, menţine tendinţa de scădere din ultimele 2 decenii. Pe medii, în anul 2020
mortalitatea postneonatală crește în rural cu 0,1 la 1000 născuți vii iar în mediul urban în
raport cu anul 2019 crește cu 0,2 la 1000 născuți vii. Pe sexe mortalitatea postneonatală crește
în 2020 față de anul 2019 pentru sexul masculin cu 0,2‰ şi pentru feminin crește de

9
asemenea cu 0,2‰. În anul 2020 judeţele cu mortalitatea postneonatală în creştere sunt Satu
Mare (de la 1,1‰ în anul 2019 la 5,9‰ în anul 2020), Covasna (de la 0,9‰ în anul 2019 la
4,8‰ în anul 2020), Tulcea (de la 3,6‰ în anul 2019 la 6,3‰ în anul 2020) şi în scădere
judeţele Sălaj (de la 3,9‰ în anul 2019 la 1,2‰ în anul 2020), Constanta (de la 4,6‰ în anul
2019 la 2,7‰ în anul 2020), Alba (de la 3,2‰ în anul 2019 la 1,5‰ în anul 2020).

MORTALITATEA INFANTILĂ (0–1 AN) PE PRINCIPALELE CAUZE

DE DECES
În anul 2020 mortalitatea pe clase de boli indică afecţiunile a căror origine se situează în
perioada perinatală clasa cu cele mai multe decese, în usoară creștere (de la 2,2 la 1000
născuţi vii la 2,4 la 1000 născuţi vii) față de anul 2019, urmează aparatul respirator (în
creștere de asemenea de la 1,3 la 1000 născuţi vii în anul 2019 la 1,4 la 1000 născuţi vii în
anul 2020). Mortalitatea prin malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale
menţine tendinţa de scădere de la 3,5 la 1000 născuţi vii în anul 2000 la 1,5 la 1000 născuţi vii
în anul 2020. Decesele prin leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe
menţin tendinţa generală de scădere, de la 187 decese în anul 2000 la 30 decese sub 1 an în
anul 2020.

Decesele prin bolile aparatului respirator, considerate ca fiind evitabile, în România,

pneumonia (J12-J16,J18) în perioada 2000-2018 reprezintă cea mai frecventă cauză de deces
pentru acest aparat, dar mortalitatea este totuşi în scădere de la 5,5 la 1000 născuţi vii în anul
2000 (1292 decese) la 1,1 la 1000 născuţi vii în anul 2020 (201 decese). Urmează ca frecvenţă
hemoragii fetale neonatale (P50-P54), 129 decese (0,7‰) dar în scădere față de anul 2000
când se înregistrau 534 decese (2,3‰).

Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) este dominată de decesele prin afecţiuni a căror
origine se situează în perioada perinatală dar care sunt în scădere pe perioada analizată, cu o
mortalitate de asemenea în scădere de la 4,8 la 1000 născuţi vii în anul 2000 la 1,7 la 1000
născuţi vii în anul 2020. Decesele a căror cauză sunt malformaţiile congenitale, deformaţiile şi
anomaliile cromozomiale în scădere în general (de la 300 decese în anul 2000 la 88 decese 0-
6 zile în anul 2020) cu o mortalitate cu aceeaşi tendinţă de scădere. La grupa de vârstă 0-27
zile (mortalitate neonatală), decesele şi mortalitatea neonatală prezintă de asemenea o tendinţă
de scădere pentru perioada 2000-2020. În anul 2020 mortalitatea neonatală crește cu 0,3 la
1000 născuți vii față de anul anterior. Pentru această grupă de vârstă, mortalitatea prin
afecțiuni a căror origine se situează în perioada perinatală crește de asemenea cu 0,2‰ faţă de
anul 2019. La mortalitatea postneonatală principala cauză de deces provine din clasa bolilor
aparatului respirator, unde rata mortalităţii scade de la 5,2 la 1000 născuţi vii în anul 2000 la
1,1 la 1000 născuţi vii în anul 2020, urmată de malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii
cromozomiale, în scădere de la 1,6 la 1000 născuţi vii în anul 2000 la 0,7 la 1000 născuţi vii
în anul 2020.

Malnutriţia este prezentă de asemenea ca diagnostic favorizant al decesului în 15 cazuri,

decesul survenind în 4 cazuri prin bolile aparatului respirator iar în 9 cazuri prin malformaţii
10
congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale. În anul 2020 pentru 470 de decese (<2500g
si <37 săptămâni) prematuritatea este prezentă ca factor favorizant al decesului.

Cauzele de deces cele mai frecvente în această situaţie sunt:

 afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală - 284 decese (din care 129 au
decedat prin tulburări respiratorii survenind în perioada perinatală, 113 decese prin
tulburări hemoragice şi hematologice ale fătului şi nou-născutului)
 malformaţiile congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale, 88 decese (din care 37 au
decedat prin malformatii congenitale ale aparatului circulator)
 bolile aparatului respirator, 61 decese din care 40 decese cu pneumonii cu micro-
organisme neprecizate

11
BIBLIOGRAGIE

https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/09/MORTALITATE
A-INFANTILA-2020.pdf
 https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/
rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/
starea_de_sanatate/Raport-Starea-de-Sanatate-2019.pdf
 https://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/04.pdf
 https://www.dsptimis.ro/data_files/content/files/raport-sanatate-2016.pdf

12