MEDIUL SI SANATATEA Industrializarea, dezvoltarea agriculturii, obtinerea energiei termice sunt activitatile care, contribuie pe de o parte la dezvoltarea economiei

mondiale, iar pe de alta parte determina deteriorarea mediului ambiant. Pentru monitorizarea efectelor mediului asupra sanatatii umane au aparut numeroase organizatii mondiale: WHO (World Health Oraganization), UNEP (United Nation Environment Programme). Cresterea economica inregistrata incepand cu 1990 a dus la cresterea nivelului de trai , a nivelului de acces la tratament si implicit la cresterea sperantei de viata, concomitent cu scaderea procentului mortalitatii infantile. In fiecare an, sunt publicate date statistice referitoare la indicatorii de sanatate, pentru o monitorizare corecta a efectelor pe care cresterea economiei si a nivelului de trai o au asupra sanatatii populatiei la nivel mondial. 1. Starea generala de sanatate la nivel global. Factorul esential care atrage dupa sine modificarea tuturor celorlalti factori care influenteaza starea generala de sanatate la nivel global este cresterea nivelului economiei mondiale. Datorita acestei cresteri, implicit au crescut: -calitatea hranei -conditiile de locuit si la locul de munca -calitatea serviciilor medicale prin alocarea de fonduri destinate cercetarii, astfel incat s-au obtinut vaccinuri noi (HPV, pneumococ). 1.HPV human papiloma virus (2007). Este un adenovirus, exista 130 de tulpini dintre care majoritatea sunt benigne, insa 12 tulpini sunt implicate in aparitia cancerului de col uterin, dintre care cele mai des intalnite sunt tulpinile 16, 18,31 si 33. Vaccinurile disponibile sunt Silgard (GlaxoSmithKline) (pentru tulpinile 16, 18, 6 si 11) si Cervarix (Merk & Comp.) (tulpinile 16 si 18). 2. PCV- Pneumococcal conjugate vaccine- este un vacin impotriva IPD (invasive pneumococcal disease) care cuprind pneumonia, sinuzita acuta, otita, meningita, endocarditele si abcesele cerebrale. Bacteria implicata in aparitia acestor boli este Streptococcus pneumoniae (Gram pozitiva) si prin infectia cu aceasta bacterie rata mortalitatii este mare, ea fiind implicate in moartea a peste 1 mio copii/an. Vaccinurile disponibile sunt Prevnar (Wyeth) sau Synflorix (GlaxoSmithKline). scaderea transmiterii unor boli.

Raspandirea pe arii geografice a ratelor de mortalitate sub 5 ani, rata de mortalitate materna la nastere arata ca acetse valori sunt influentate de starea generala a economiei. Under 5 mortality rates- probability of dying by age 5/1000 live births Rata de mortalitate sub 5 ani (probabilitatea de moarte sub 5 ani raportata la 1000 de copii nascuti vii). Regiune Africa America USA Europa Romania Sierra Leone San Marino Numar de cazuri 145 19 8 15 14 262 2

Maternal mortality ratio (100.000 live births) Rata de mortalitate maternal la nastere (raportata la 100.000 de feti nascuti vii) Regiune Africa America USA Europa Romania Sierra Leone Irlanda Numar de cazuri 900 99 11 27 24 2100 1

Din datele prezentate, publicate in 2009, reiese clar ca in continentul african, considerat a face parte din categoria cu tari subdezvoltate, atat decesele premature cat si moartea mamei la nastere, sau imediat dupa, datorita conditiilor improprii de trai, ating valori mari. Tot datorita conditiilor economice rata de nasteri la adolescente (15-19 ani) este mai mare in tarile continentului african comparativ cu restul lumii. Indirect, scolarizarea cat si accesul la informare (informatii legate de contraceptie) reprezinta cauze pentru care numarul de fete adolescente care raman insarcinate, in tarile subdezvoltate sau in curs de industrializare, etse atat de mare.

Adolescent fertility rates (1000 girls/ 15-19 years)

Rata de nasteri la adolescente (raportata la 1000 de fete cu varste intre 15-19 ani). Regiune Africa America USA Europa Romania Niger San Marino Numar de cazuri 117 61 41 24 35 199 1

Speranta de viata este diferita, in functie de puterea economica a regiunilor, astfel incat datele publicate in 2007 arata ca in tarile cu venit mai mare pe cap de locuitor, populatia are o durata de viata mai mare. Life expectancy at birth Durata de viata la nastere/ani Regiune Africa America Europa Romania Ani 52 76 74 73

Life expectancy at birth correlated with family income Durata de viata la nastere corelata cu venitul (ani) Venit Scazut Crescut Ridicat Ani 57 70 80

Impartirea populatiei pe zone arata ca in tarile dezvoltate majoritatea populatiei traieste in mediul urban. Urbanizare Regiune Africa America Europa Romania Procent din totalul populatiei 37% 79% 70% 54%

Datele publicate in 2000 referitoare la speranta de viata, la persoanele de peste 65 de ani aratau ca, in Africa, in 1997 existau 17,7 milioane de persoane peste 65 de ani, numarul acestora se prevede ca va creste pana in anul 2050 (datorita cresterii economice) pana la 97 de milioane. Speranta de viata la persoanele peste 65 de ani Africa Europa 1997 17.7 mio 112 mio 2050 97 mio 229 mio

Tot datorita cresterii economice, se prevede o tendinta ascendenta a populatiei de peste 65 de ani, astfel incat in anul 2050, in tarile dezvoltate numarul persoanelor incadrate in aceasta grupa va atinge 8909 bilioane, iar in tarile subdezvoltate 1155 bilioane. Statistica existenta, arata ca incepand cu 1990-2007 exista pe plan mondial o scadere a fertility rate (rata de fertilitate), a adolescent birth rate (rata de nasteri la adolescente), si o crestere a literacy rate (rata de scolarizare) si a income rate (rata de crestere a venitului individual). Toate aceste date arata ca exista o legatura directa intre nivelul economic si starea de sanatate.

2. Consecintele saraciei asupra sanatatii Bolile reprezinta o alta componenta importanta a influentei mediului asupra dezvoltarii populatiilor. In tarile dezvoltate bolile cronice sunt responsabile de 86% din decese, pe cand in tarile in curs de dezvoltare 41% din decese sunt cauzate de boli transmisibile. In general, daca situatia economica este buna, gradul de sanatate al populatiei este mai mare. In tarile unde venitul pe cap de locuitor este 1 USD/zi, populatia nu isi poate asigura hrana minima zilnica, necesarul de apa, adapostul, factori primordiali pentru o stare de sanatate buna. Zonele cele mai afectate de saracie sunt cele rurale, dar mai ales cele peri-urbane, unde nu exista un sistem adecvat de colectare a deseurilor, si nici canalizare. Datorita conditiilor improprii, agentii patogeni care duc la aparitia bolilor specifice acetsor conditii, cum ar fi holera si bolile diareice, se inmultesc rapid. Infectiile respiratorii, tuberculoza, rujeola sunt alte boli care apar datorita conditiilor insalubre. Holera, boala raspandita prin deseuri umane infectate cu Vibrio cholerae, era considerata a fi eradicata, insa s-au semnalat epidemii in 1991 in Africa, in 1994 in Federatia Rusa si in 1995 in America de Sud. Reaparitia holerei poate fi explicata prin mentinerea bacteriei in stare latenta in anumite specii planctonice, si datorita El Nino, care determina incalzirea apelor de suprafata, speciile planctonice-gazda se inmultesc foarte mult, reactivand bacteria. El Nino este o modificare a temperaturii apelor de suprafata a oceanelor in regiunile tropicale comparativ cu valorile medii inregistrate pe parcursul anului. Frecventa cu care apare acest fenomen este de o data la 3-8 ani, de obicei in preajma Craciunului de unde vine si numele.El nino-copilul- referitor la momentul nasterii lui Cristos. Diareea este o boala care se transmite pe cale oralo-fecala si este determinata de o igiena precara, situatie mai des intalnita in tarile subdezvoltate. Diareea a fost cauza a peste 2,5 milioane decese, in tarile subdezvoltate, in principal cei afectati fiind copii, in 1997. In tarile dezvoltate, bolile diareice nu sunt letale, si datorita igienei superioare si accesului la medicatie. Malaria este o alta boala caracteristica tarilor subdezvoltate, anual se imbolnavesc peste 300 de milioane de oameni de aceasta boala produsa de Plasmodium falciparum si transmisa prin intermediul tantarilor genului Anopheles. Tantarul anofel, este considerat inamicul numarul 1 de catre WHO, datorita impactului mare pe care il are asupra sanatatii globale, prin raspandirea malariei, febrei galbena, febrei dengue, elefantiazei si encefalitei japoneze. Tuberculoza (produsa prin infectia cu Mycobacterium tuberculosis) este des intalnita in zonele cu un nivel economic redus, fiind responsabila de imbolnavirea a 13.7 milioane persoane in 2007 si de moartea a 1.3 milioane persoane in 2007, dar prevalenta este in crestere si in tarile dezvoltate datorita cresterii rezistentei bacilului la antibiotice.

3. Efectele agriculturii asupra sanatatii Cresterea populatiei a dus la necesitatea extinderii terenurilor agricole in dauna padurilor si a pasunilor. Defrisarile Transformarea padurilor si a pasunilor in terenuri agricole, duce la cresterea incidentei aparitiei bolilor infectioase transmisibile.Datorita defrisarii padurilor, in Africa, habitatul tantarului Anopheles gambiae a crescut deoarece acesta prefera terenurile deschise padurilor, ducand la cresterea incidentei malariei. Irigatiile Irigatiile, a caror rol esential in agricultura este cunoscut, determina si aparitia efectelor secundare cum ar fi: inmlastinare consum suplimentar de energie riscurile aparitiei de boli infectioase. Conform FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nation) terenurile irigate in tarile in curs de dezvoltare vor creste pana in 2010 de la 123 milioane hectare la 146 milioane hectare. Cultivarea intensiva si extensiva a orezului in tarile Asiatice, cultivare care necesita prezenta apei in cantitati mari, duce la inmultirea tantarului anofel, responsabil de raspandirea malariei si encefalitei japoneze. In America Centrala si Africa in zonele irigate apar filarioza si malaria. Pe langa irigari, constructiile de baraje au ca efect modificarea ecosistemului bazinului acvatic respectiv. Constructia pe fluviul Senegal a 2 baraje a dus la cresterea incidentei malariei in zona lacurilor formate. Apele datorita barajelor au format lacuri, astfel incat in locul revarsarii din timpul sezonului ploios, s-au format zone cu apa stabila, mediu propice de inmultire a tantarului genului Anopheles, vectorul infectiei cu malarie. Schistosomiaza este o alta boala grava produsa de trematodul Schistosoma. Exista 2 tipuri de schistosomiaze: intestinala determinata de Schistosoma mansoni si urinara determinata de S. haematobium. Ciclul de viata al trematodului presupune existenta melcilor de apa ca gazde intermediare, astfel incat prezenta unei surse de apa este esentiala pentru completarea ciclului de viata al parazitului. Dupa construirea barajelor pe fluviul Senegal, in zona lacurilor de acumulare, incidenta schistosomiazei urinare a ajuns la 95%, incidenta care scade, pe masura departarii de lacul de acumulare. In timpul perioadelor secetoase, apele oceanice patrundeau adanc pe fluviu, facand imposibila reproducerea gazdei intermediare, astfel incat incidenta bolii era scazuta. O data cu construirea barajelor, incidenta la nivelul bazinului inferior a crescut si datorita scaderii salinitatii apelor la acest nivel.

Utilizarea apelor reziduale pentru irigarea terenurilor agricole implica aparitia unor riscuri pentru sanatatea populatiei. De exemplu, aparitia holerei in Ierusalim in anii `70 a fost explicata prin folosirea apelor reziduale in irigatii. De asemenea infectiile cu Ascaris si Trichurus sunt asociate cu folosirea apelor reziduale in irigatii. Folosirea pesticidelor Datorita cresterii suprafetelor terenurilor agricole a crescut si utilizarea pesticidelor, avand ca rol combaterea daunatorilor. Insa, pe langa efectul potential pozitiv al folosirii pesticidelor au aparut si efectele negative datorate folosirii acestora. Cantitatea cea mai mare de pesticide este folosita in America de Nord, Europa si Japonia, insa in aceste tari se folosesc preponderent erbicidele, care au o toxicitate mai mica comparativ cu cea a insecticidelor, care se folosesc in cantitati mai mari in restul regiunilor. In tarile in curs de dezvoltare se folosesc insecticide organoclorurate cum ar fi DDT, lindan si toxafen, cu efecte nocive majore cumulative asupra populatiei.Acesti compusi au efect toxic atat asupra persoanelor ce le folosesc cat si asupra populatiei si faunei din zonele unde se folosesc aceste insecticide. DDT-ul s-a dovedit ca se acumuleaza spre varful lantului trofic, concentratiile crescand de la plancton (0.04 kg/acru) pana la cormoran (26.4 kg/acru).Omul, ca varf al lantului trofic acumuleaza prin consum DDT, depozitandu-se in tesutul adipos. Efectele cronice sunt greu de stabilit, insa persoanele care sunt intoxicate cu insecticide prezinta tulburari neuronale, paralizii ale membrelor, scaderea atentie si a memoriei. Studiile efectuate de catre Coman si Dordea arata ca pesticidele au efect mutagen, cu efect detrimental dar si letal asupra omului. Efectele negative ale pesticidelor se manifesta si asupra fermierilor care le-au manipulat, constatandu-se aparitia dermatitelor si a sterilitatii. Expunerea la pesticide scade imunitatea si are si efect potential cancerigen. Veteranii de Vietnam, care au fost supusi actiunii dioxinei (Agent Orange) care s-a folosit ca defoliant de catre armata americana, au fost intoxicati cu acest erbicid, efectele negative manifestandu-se prin infertilitate si nastere de copii cu probleme. La fel si populatia vietnameza, a fost direct afectata de folosirea acestui erbicid, post razboi raportandu-se ca 4.8 mio persoane au fost afectate, 400.000 persoane au murit si s-au nascut peste 500.000 de copii cu malformatii congenitale datorita folosirii Agent Orange. In tarile dezvoltate, folosirea pesticidelor a fost interzisa sau redusa. Accentul cade pe folosirea de pesticide bio: Bacillus thuringensis, folosit inca din anii `20 ca pesticid. Astazi se comercializeaza sub numele de Dipel si este considerat a fi environmentally friendly. B.thuringensis formeaza cristale ce contin endotoxina denumita toxina Cry, care prin ingestia ei de catre daunatori ajunge in membrana celulara a celulelor din tractul digestiv a insectelor unde prin liza celulelor poate duce la moartea acestora. Toxina Cry este eficienta asupra speciilor din genurile Lepidoptera, Diptera, Coleoptera, Hymenoptera si Nematoda. O alta directie pe care o ia industria pesticidelor este cea a fabricarii de pesticide biochimice, care folosesc feromoni si hormoni cu efect negativ exclusiv asupra daunatorilor.

In tarile in curs de dezvoltare insa, datorita resurselor financiare limitate, folosirea pesticidelor clasice este in continuare masiva, cu toate efectele secundare existente. Alaturi de pesticide, in aceste tari , pentru cresterea productiei agricole se folosesc si fertilizantii. Fertilizantii cu azot produc contaminarea apelor de suprafata si a panzei freatice cu nitrati. Efectul negativ major al acestor compusi este resimtit mai ales de catre copii, prin conturbarea functiei hematiilor, ducand la o oxigenare insuficienta si la aparitia sindromului blue-baby.