ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CIBERNETICA, STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA

Evolutia natalitatii in Europa de Est in comparatie cu Europa de Vest

Proiect realizat de:

Oprea Cristina Andreea

Mihai Razvan Marian

Niculescu Stefan Aurelian

Grupa 1088
Introducere

……

Ratele de natalitate și de fertilitate

Natalitatea

Natalitatea este criteriul fundamental de definire a politicii demografice a oricărei ţări,

de încurajare a acesteia (pronatalistă) sau de limitare a ei (antinatalistă). Deşi în esenţă
naşterea este un eveniment biologic, natalitatea ca fenomen demografic este determinată de un
număr mare de factori sociali, economici, culturali, frecvenţa naşterilor în cadrul unei
comunităţi umane reflectă în ultima instanţă, modele culturale complexe în care sunt implicate
instituţii sociale, atitudini şi valori, societatea în întregul ei.

Ca fenomen demografic natalitatea se referă la frecvenţa născuţilor-vii în cadrul unei

populaţii, calculat ca raport între numărul acestora şi populaţia de la mijlocul intervalului,
exprimat la 1000 de locuitori.

Fertilitatea

Între fertilitate şi natalitate există o legătură directă, intensitatea fertilităţii determinând

nivelul natalităţii. Evoluţia fertilităţii este influenţată, pe lângă factorii de comportament
demografic şi de unele modificări ale numărului şi structurii contingentului feminin fertil.

Schimbările de comportament fertil suferite în cursul tranziţiei demografice pot fi puse

în evidenţă de ratele generale de fertilitate, care sunt expresia raportului dintre numărul
născuţilor-vii aduşi pe lume de femeile din grupa de vârstă 15-49 ani.

Femeile din UE au mai puțini copii, contribuind la o încetinire a creșterii demografice

naturale și chiar la o schimbare demografică naturală negativă (mai multe decese decât
nașteri): a se vedea articolul privind previziunile demografice pentru o imagine de ansamblu a
modului în care se prevede că evoluțiile demografice vor avea un impact asupra populației din
regiunile UE.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA FERTILITATEA

A. Factorii demografici:

 distributia pe sexe;
 structura populatiei, in special a populatiei feminine pe grupe de varsta;
 nuptialitatea si divortialitatea.

B. Factorii medico-biologici:

 sterilitatea feminina primara si secundara;

 sterilitatea masculina;
 patologia genitala, inclusiv consecintele medicale ale avorturilor;
C. Factori sociali:

 prelungirea scolarizarii;
 gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice;
 apartenenta la o anumita categorie sociala si mobilitatea intre aceste categorii.

D. Migratia populatiei

 ca fenomenul de masa determinat de factorii politici, economici, sociali sau culturali.

E. Factori legislativi:

 prevederile Codului muncii si Codului familiei;

 sistemul de alocatii pentru copii; -programe de protectie materno-infantila;
 politica de planificare familiala inclusiv legislatia privind avorturile.

F. Factorii subiectivi: pot fi inglobati in notiunea complexa de de planificare familiala

(atitudinea constienta a cuplului fata de reproducerea sa).

 atitudinea fata de copii,existenta sau lipsa unei atitudini constiente fata de numarul
copiilor doriti si realizati si fata de cresterea copiilor realizati;
 numarul de copii doriti;
 numarul de copii realizati;
 metodele si mijloacele contraceptive;
 motivatiile subiective ale comportamentului demografic.

G. Factorii locali

 traditionali legati de specificul dezvoltarii istorice a zonei, nivelul cultural, obiceiuri

locale, religie.

Unele dintre cele mai mari rate brute de natalitate din UE s-au înregistrat în regiunile-
capitală din Belgia, Irlanda, Franța și Regatul Unit.

Această secțiune prezintă informații cu privire la ratele brute de natalitate (raportul

dintre numărul de nașteri și populația medie, exprimat la 1 000 de locuitori) și ratele de
fertilitate regionale (numărul mediu de copii născuți de o femeie). În 2014, rata brută de
natalitate din UE-28 a fost de 10,1 nașteri la 1 000 de locuitori. În statele membre ale Uniunii
Europene, rata brută de natalitate a atins nivelul maxim de 14,6 nașteri la 1 000 de locuitori în
Irlanda și a fost, de asemenea, relativ mare în Franța (12,4 nașteri), Regatul Unit (12,0
nașteri). La celălalt capăt al intervalului, rata brută de natalitate a fost de 10,0 nașteri la 1 000
de locuitori sau mai mică în mare parte din estul Europei (Bulgaria, România).

Unele state au raportat rate brute de natalitate foarte eterogene, adeseori din cauza unei
singure sau a catorva regiuni cu rate foarte mari: în Belgia, regiunea-capitală, Région de
Bruxelles-Capitale/Brussels Hoofdstedelijk Gewest a fost singura regiune cu o rată brută de
natalitate peste media națională, in timp ce regiunile Guyane și la Réunion din Franța au
raportat rate care au fost semnificativ mai mari decât cele înregistrate în oricare dintre
celelalte regiuni din respectivele state membre. De fapt, la nivelul regiunilor UE, cele mai
mari trei rate brute de natalitate s-au înregistrat în Guyane și la Réunion din Franța, urmate de
trei regiuni-capitală: Inner London - East, Région de Bruxelles-Capitale/Bruxelles
Hoofdstedelijk Gewest și Île de France, toate acestea având rate de 15,0 nașteri la 1 000 de
locuitori sau mai mari, la fel ca Outer London - West and North West.

Ratele de fertilitate au scăzut în primul deceniu al secolului 21

La începutul secolului, rata totală a fertilității din UE-28 era în scădere. În 2001 și
2002, aceasta era de 1,46 născuți-vii pe femeie, dar s-a redresat, urcând la 1,62 în 2010,
înainte de a scădea din nou la 1,54 în 2013 și de a reveni apoi la 1,58 în 2014. În zonele
dezvoltate ale lumii, o rată totală a fertilității de 2,10 născuți-vii pe femeie este considerată a
fi rata de înlocuire naturală, cu alte cuvinte, nivelul la care dimensiunea populației ar rămâne
stabilă, pe termen lung, în cazul în care nu ar exista nicio imigrație și nicio emigrație.

În 2014, cea mai mare rată de fertilitate din statele membre ale UE s-a înregistrat în
Franța (2,01 născuți-vii pe femeie), urmată de Irlanda (1,94) și Regatul Unit (1,81).

In graficul de mai jos sunt prezentate ratele brute de natalitate pentru anul 2014 a
tarilor din Europa de Est si de Vest, dar si a celorlalte tari member UE, pentru a evidentia
diferentele dintre acestea.

Rata brută de natalitate, per regiuni de nivel NUTS 2, 2014 (1)

(numărul de născuți-vii la 1 000 de locuitori)
Sursa: Eurostat (demo_r_gind3) și (demo_gind)
In graficul de mai jos sunt reprezentate ratele de fertilitate pentru Europa de Est si de vest in
anul 2018, dar si a celorlalte tari member UE.

Rata totală a fertilității, per regiuni de nivel NUTS 2, 2014 (1)

(numărul mediu de născuți-vii de o femeie)
Sursa: Eurostat (demo_r_frate2)

Populația din Europa de Est se strămută în partea din Vest din motive economice, însă
depopularea statelor est-europene este determinată și de diminuarea ratei natalității, consideră
un grup de sociologi de la Centrul Wittgenstein pentru demografie.

Natalitatea si fertilitatea in Romania

Schimbările sociale şi economice au influenţat puternic populaţia şi structura

populaţiei, precum şi evoluţia natalitaţii. Imaginea evoluţiei fertilităţii populaţiei României în
ultimele decenii este aceea a unei tendinţe de scădere continuă, care a început în primii ani
după al doilea război mondial, s-a accentuat în perioada 1957-1966 şi s-a redus îngrijorător în
ultimii cinci ani.

Imaginea evoluţiei fertilităţii populaţiei României în ultimele decenii este aceea a unei
tendinţe de scădere continuă, care a început în primii ani după al doilea război mondial, s-a
accentuat în perioada 1957-1966 şi s-a redus îngrijorător în ultimii cinci ani.
 Fertilitatea in Romania pe 2017

Sursa: www.insse.com

Modelul econometric multifactorial

Cu ajutorul softului Eviews vom analiza un model econometric multifactorial pentru a

observa în ce măsură și în ce condiții variabila de explicat rata natalitatii, este influențată de
anumiti factori in cele 12 tari analizate si anume, Irlanda, Marea Britanie, Franta, Olanda,
Luxemburg, Belgia, Rusia Europeana, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Bulgaria, pentru
anul 2017. Am ales atat factori sociali cat si economici care ar putea determina o crestere sau
o scadere a natalitatii.

În cadrul analizei s-au folosit 12 observații reprezentand tarile analizate, pentru anul
2017. Datele au fost preluate din baza de date Eurostat si World Bank.

Tabel 1- Date pentru regresie

Realizat de autorii proiectului
Variabilele modelului sunt:

 variabila explicată sau dependentă Y – Rata natalitatii

 variabilele explicative sau independente:
 X1- Rata fertilitatii
 X2- Rata inflatiei
 X3- Rata de angajare a femeilor
 X4- PIB pe cap de locuitor ($)
 X5- Rata bruta de nuptialitate
 X6- Rata bruta de divortialitate

Modelul econometric este:

Y=β0 + β1·X1 + β2·X2 + β3·X3+ β4·X4+ β5·X5+ β6·X6 + Ꜫ

Modelul de regresie liniara multiplă (multifactorială) în eşantion este:

yi= 𝛽̂ 0+𝛽̂ 1 ·xi,1+𝛽̂ 2· xi,2 +𝛽̂ 3 ·xi,3+𝛽̂ 4·xi,4+𝛽̂ 5·xi,5+𝛽̂ 6 ·xi,6+Ꜫ ̅̅̅̅̅
̂ i , i=1, 𝑛,

unde 𝛽̂ 0, 𝛽̂ 1, 𝛽̂ 2, 𝛽̂ 3, 𝛽̂ 4, 𝛽̂ 5, 𝛽̂ 6 sunt estimatorii parametrilor β0, β1, β2, β3, β4, β5, β6
volumul esantionului fiind n=12.

Procedura de estimare și output-ul estimării modelului de regresie liniară multiplă în

EViews.
Rezultatele estimarii modelului de regresie (M1) arata ca rata fertilitatii, rata inflatiei, rata de
angajare a femeilor, PIB pe cap de locuitor, rata de nuptialitate si rata de divortialitate
impreuna explica 90.04% (R-squared) din variatia ratei natalitatii, iar restul de aproape 10%
din variatia totala a ratei natalitatii este data de factorii reziduali.
Testam ipotezele pentru verfiicarea validitatii modelului de regresie:

H0: modelul de regresie nu este valid statistic (β1= β2= β3= β4= β5= β6=0, adică toți
coeficienții variabilelor explicative nu sunt semnificativ diferiți de zero)

cu alternativa

H1: modelul de regresie este valid sau semnificativ statistic (cel puțin un coeficient βk≠0,
k=1,...,6, adică diferă semnificativ de zero).

Intrucat F-statistic=6.03 si Prob(F-statistic)=0.05<=0.05, atunci respingem H0 la nivelul de

semnificație de 5% și concluzionăm că datele sunt în favoarea ipotezei alternative H1, adică
modelul de regresie construit este valid statistic.

Interpretarea rezultatelor:

 Intercept este termenul liber, deci coeficientul estimat este 𝛽̂ 0 -2.93 și arată, pe baza
datelor din eșantion, nivelul mediu al variabilei dependente atunci când nivelul tuturor
variabilelor explicative este egal cu 0 unități. Daca rata fertiltatii ar fi 0, daca nu ar
exista nicio crestere a preturilor, nu ar fi nicio femeie angajata, PIB-ul pe cap de
locuitor ar fi 0 si nu ar exista nicio casatorie si niciun divort pentru anul 2017, atunci
rata medie a natalitatii care s-ar obtine ar fi -2.93%. Deoarece valoarea calculată a
statisticii testului t pentru testarea ipotezei H0:β0=0, contra ipotezei H1: β0≠0 este t-
Statistic = -0.89, iar pragul de semnificație calculat al testului este Prob=0.41>0.05,
inseamna ca parametrul β0 este nesemnificativ.
 Coeficientul 𝛽̂ 1 este 9.43, ceea ce inseamna ca la cresterea ratei fertilitatii cu un
procent, menținând nemodificat nivelul celorlalte variabile explicative din model, rata
natalitatii va creste, in medie, cu 9.43% . Deoarece valoarea calculată a statisticii
testului t pentru testarea ipotezei H0:β0=0, contra ipotezei H1: β0≠0 este
t-Statistic =3.33, iar pragul de semnificație calculat al testului este Prob=0.02<0.05,
inseamna ca exista suficiente motive sa respingem ipoteza nula, deci parametrul β1
este semnificativ statistic.

 Coeficientul 𝛽̂ 2 este 0.09, ceea ce inseamna ca la cresterea ratei inflatiei cu un

procent, menținând nemodificat nivelul celorlalte variabile explicative din model, rata
natalitatii va creste, in medie, cu 0.09%. . Deoarece valoarea calculată a statisticii
testului t pentru testarea ipotezei H0:β0=0, contra ipotezei H1: β0≠0 este
t-Statistic =1.07, iar pragul de semnificație calculat al testului este Prob=0.34>0.05,
inseamna ca parametrul β2 este nesemnificativ.

 Coeficientul 𝛽̂ 3 este -0.1, ceea ce inseamna ca la cresterea ratei de angajare a femeilor

cu un procent, menținând nemodificat nivelul celorlalte variabile explicative din
model, rata natalitatii scade, in medie, cu 0.1%. . Deoarece valoarea calculată a
statisticii testului t pentru testarea ipotezei H0:β0=0, contra ipotezei H1: β0≠0 este
t-Statistic=-1.94, iar pragul de semnificație calculat al testului este Prob=0.12>0.05,
inseamna ca parametrul β3 este nesemnificativ.
  Coeficientul 𝛽̂ 4 este 0.0000486, ceea ce inseamna ca la cresterea PIB-ului pe cap de
locuitor cu o unitate (1 dolar), menținând nemodificat nivelul celorlalte variabile
explicative din model, rata natalitatii va creste, in medie, cu 0.0000486 % . Deoarece
valoarea calculată a statisticii testului t pentru testarea ipotezei H0:β0=0, contra
ipotezei H1: β0≠0 este t-Statistic=3.41, iar pragul de semnificație calculat al testului
este Prob=0.02<0.05, inseamna ca exista suficiente motive sa respingem ipoteza nula,
deci parametrul β1 este semnificativ statistic.

Coeficientul 𝛽̂ 5 este 0.34, ceea ce inseamna ca la cresterea ratei de nuptialitate cu un

procent, menținând nemodificat nivelul celorlalte variabile explicative din model, rata
natalitatii va creste, in medie, cu 0.34%. Deoarece valoarea calculată a statisticii
testului t pentru testarea ipotezei H0:β0=0, contra ipotezei H1: β0≠0 este
t-Statistic=1.88, iar pragul de semnificație calculat al testului este Prob= 0.13>0.05,
inseamna ca parametrul β5 este nesemnificativ.

 Coeficientul 𝛽̂ 6 este 0.29, ceea ce inseamna ca la cresterea ratei de divortialitate cu un

procent, menținând nemodificat nivelul celorlalte variabile explicative din model, rata
natalitatii va creste, in medie, cu 0.29%. Deoarece valoarea calculată a statisticii
testului t pentru testarea ipotezei H0:β0=0, contra ipotezei H1: β0≠0 este
t-Statistic= 0.65, iar pragul de semnificație calculat al testului este Prob= 0.54>0.05,
inseamna ca parametrul β6 este nesemnificativ.

unde Actual reprezinta valorile observate yi ale variabilei dependente rata_natalitatii (Y),
pentru i=1,...,n, cu n=12.

Fitted reprezintă valorile ajustate ŷi ale variabilei dependente rata_natalitatii (Y) ajustate prin
modelul de regresie estimat, pentru i=1,...,n, cu n=12

Residual reprezintă reziduurile modelului de regresie estimat, adică , pentru

i=1,...,n, cu n=12.
Concluzii

Se observa ca exista o diferenta intre tarile din Europa de Est si cele din Europa de
Vest in ceea ce priveste natalitatea si numarului de nou-nascuti. Dar nu exista diferente
majore intre anii analizati pentru aceeasi tara, fapt datorat absentei unor evenimente majore
din sfera sociala, economica sau istorica. Diferentele de natalitate dintre tarile occidentale si
cele estice sunt prezente dn cauza unor factori descrisi si prin modelul de regresie
multifactorial. Si anume, se cunoaste ca economia tarilor vestice este tot mai dezvoltata, ca
nivelul de trai este unul ridicat si astfel determina decizia familiilor de a avea copii. In
schimb, tarile estice se confrunta cu o economie mai instabila, cu un PIB per capita mult mai
scazut decat restul si astfel, natalitatea este influentata.

De asemenea, se observa ca nuptialitatea nu influenteaza semnificativ natalitatea

deoarece tot mai mulţi copii se nasc în afara căsătoriei, ceea ce înseamnă că această decizie nu
mai depinde atât de mult de statutul de persoană căsătorită,, ci este în principal determinată de
alte criterii: găsirea unui partener de viaţă potrivit, un venit adecvat, deţinerea resurselor
materiale necesare pentru creşterea şi educarea corespunzătoare a copiilor, circumstanţe
speciale din viaţa fiecărui individ, etc. Din datele preluate se identifica faptul ca ratele cele
mai mici de nuptialitate sunt in Europa de Vest, unde natalitatea este de altfel mai mare, spre
deosebire de Europa de Est unde inregistram valori mai ale nuptialitatii, dar natalitatea este
mai scazuta. Astfel, specific tarilor occidentale este faptul ca majoritatea nasterilor sa se
produca in afara casatoriilor.
Bibliografie

https://www.worldbank.org/

https://ec.europa.eu/eurostat

https://ilostat.ilo.org/

Anexe

Tabel cu date pentru proiect

Realizat de autorii proiectului (1)

Tabel cu date pentru proiect

Realizat de autorii proiectului (2)