Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica Statistica si Informatica Economica

Proiect Anchete si Sondaje Statistice

Viata de student al Facultatii CSIE

Ciudatu Bogdan Craciun George Cristian Ioana Diaconu Corina Elena Dragoman Claudia Dragomir Maria Eliza Enache Beniamin Ionu

Cuprins
Etapa 1. Obiective ....................................................................................................................... 2 Etapa 2. Definirea populatiei ....................................................................................................... 2 Etapa 3. Metode de culegere a datelor ........................................................................................ 2 Etapa 4. Elaborarea chestionarului .............................................................................................. 3 Etapa 5. Extragerea esantionului ................................................................................................ 8 Etapa 6. Ancheta pilot ................................................................................................................. 9 Etapa 7. Culegerea, verificarea si centralizarea datelor .............................................................. 9 Etapa 8. Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele propuse ................................ 10 Etapa 9. Concluzii: .................................................................................................................... 46

Etapa 1. Obiective

Scopul acestei cercetari este de a observa elementele care influenteaza viata studentilor in cadrul universitatii ASE, Bucuresti. Vor fi urmarite:
Atitudinea studentilor fata de oportunitatile oferite de facultate. Gradul de influenta al educatiei formale, respectiv non-formale asupra viitorului profesional. Atitudinea studentilor in raport cu ONG-urile si implicarea acestora. Activitatile desfasurate de catre studenti in timpul liber.

Etapa 2. Definirea populatiei

Pentru definirea populatiei am utilizat informatiile furnizate de secretariatul facultatii CSIE. Baza de sondaje a fost formata din studentii din ciclul de licenta si master, an I. Deoarece ne intereseaza estimarea parametrilor pentru fiecare an, ulterior pentru toti anii se va aplica un plan de sondaje stratificat, criteriul de stratificare fiind anul de studiu, iar selectia unitatilor din fiecare strat urmand sa se realizeze dupa procedeul simplu aleator fara revenire.
Anul Numar studenti I II III MI Total 493 414 395 451 1753

Etapa 3. Metode de culegere a datelor

Pentru colectarea informatiilor am ales metoda indirecta sau in scris realizata prin intermediul chestionarelor distribuite in cadrul facultatii, persoana intervievata completand chestionarul pe loc sau fiind pusa la dispozitie o perioada de timp pentru completarea acestuia.
2

Etapa 4. Elaborarea chestionarului

La elaborarea chestionarului am uitilizat procedeul structurat de prezentare a intrebarilor si am tinut cont de principiile generale de intocmire unui astfel de instrument de culegere a informatiilor. Din punctul de vedere al lungimii chestionarului am dorit ca acesta sa aiba un numar moderat de intrebari , tinand cont de timpul scurt pe care intervievatii il aveau la dispoziti pentru completare.( nu mai mult de 10 minute- durata pauzei dintre cursuri). Chestionarul a fost incadrat in 2 pagini (fata-verso). Acesta a fost diferentiat in 3 sectiuni I . Educatia Formala II. Educatia Non-Formala III. Timp liber In cadrul fiecarei sectiuni intrebarile au fost realizate gradual, pornind de la intrebari simple. ajungand la intrebari complexe(in mijlocul sectiunii), continuand apoi cu intrebari cu grad redus de dificultate. La sfarsitul chestionarului au fost incluse intrebari refertioare la datele personale ale respondentului, pentru a determina daca exista diferente semnificative intre categoriile de respondenti ( masculin -feminin, specializarea urmata, anul de studiu, forma finantarii studiilor: buget/taxa , statutul profesional)

Chestionarul este urmatorul:

ANALIZA VIETII STUDENTESTI CHESTIONAR Acest chestionar contine 27 de intrebari cu scopul de a determina parerea studentilor despre viata la facultate. Trebuie mentionat ca toate informatiile colectate au caracter anonim si vor fi folosite strict pentru rezolvarea acestei teme de cercetare. Subliniem ca este foarte important sa cunoastem opiniile dvs. si, de aceea, va rugam sa raspundeti conform parerii dvs. sincere, selectand raspunsurile care vi se potrivesc. Durata medie de completare a chestionarului: 5 minute. Va multumim anticipat pentru colaborare! I. Educatia formala 1. Care sunt principalele 2 motive care v-au determinat sa urmati studiile superioare?

parintii m-au indemnat in acest sens doar pentru a avea diploma aferenta pentru ca majoritatea colegilor mei fac asta consider ca doar astfel pot sa imi gasesc slujba dorita propriul interes nu aveam o optiune mai buna alt motiv: ......................................................................

2.

3.

Bifati cele mai importante 2 motive care v-au determinat sa alegeti facultatea pe care o urmati in prezent: propriul interes - vechea pasiune curiozitatea lipsa unor optiuni mai bune recomandarea parintilor sfatul unui profesor, al unui prieten etc. alt motiv: ...............................................

Sunteti multumit/multumita de alegerea pe care ati facut-o? da nu Pe o scala de la 1, insemnand dezacord total, la 10, insemnand acord total, notati activitatile si cursurile din facultate. Profesorii explica pe intelesul nostru cele predate. Profesorii stiu sa faca interesanta materia predata. Cursurile sunt stimulante din punct de vedere intelectual. Criteriile de notare sunt clare de la bun inceput. Notarea la examen este mereu corecta, fara a dezavantaja pe nimeni. Primesc mereu feedback pentru lucrarile/referatele pe care trebuie sa le realizez. Am de la cine sa primesc sfaturi de calitate pentru deciziile asupra carierei mele. Care vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare cursurile? (maxim 2 raspunsuri) prefer metodele clasice (profesorul dicteaza, studentii iau notite) 4

4.

5.


6.

prefer metodele inovatoare (prezentari, discutii libere) prefer metodele aplicative (exercitii, aplicatii) prefer lucrul in echipa In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si practica de la seminarii? (raspuns unic) 0-25% 25-50% 50-75% 75-100%

7.

In ce proportie metodele folosite in predare sunt corespunzatoare modului dvs optim de invatare? (raspuns unic) 0-25% 25-50% 50-75% 75-100%

8.

Pana in momentul de fata, ce satisfactii v-a oferit facultatea? (mai multe raspunsuri posibile) a. Satisfactii personale:

b.

Relationarea cu profesorii Recunoasterea meritelor:

Noi posibilitati de socializare Prieteni, relatii etc

Burse Tabere

c.

Diplome pentru diverse concursuri si proiecte Satisfactii profesionale: Cunostinte acumulate Perspectiva unui loc de munca

d. 9.

Deschiderea spre noi orizonturi de cunoastere, stimularea aprofundarii Alte satisfactii: ....................................................................................................

Credeti ca dupa incheierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu? (raspuns unic) da posibil nu

10. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii? (1 - dezacord total; 2 - dezacord; 3 - acord partial; 4 - acord; 5 acord total) Facultatea pe care o urmati va va ajuta gasirii locului de munca dorit. Cu sau fara facultatea pe care o urmati, posibilitatile de angajare sunt aceleasi. Educatia din facultatea pe care o urmati este prea formala, teoretica. 11. Considerati ca in vederea unei viitoare angajari va ajuta? (mai multe raspunsuri posibile)

mai multa activitate aplicata (studii de caz) interactiune cu potentialii angajatori (programe de internship/stagii de practica) utilizarea de tehnologii moderne, folosite in companiile din domeniu

II. Educatia non-formala 12. Sunteti membru al vreunui ONG studentesc? Da

Nu Daca ati ales varianta NU, salt la intrebarea 15. 5

13. In ce masura credeti ca urmatoarele activitati desfasurate in cadrul ONG-ului v-au ajutat in dobandirea abilitatilor dorite? Dati o nota in functie de preferinta pentru fiecare activitate: 1 foarte putin; 2 putin; 3 suficient; 4 mult; 5 foarte mult. Traininguri si workshopuri Conferinte Scoli de vara Concursuri Grupuri de suport din cadrul organizatiei 14. Ordonati crescator de la 1 la 7 urmatoarele criterii de evaluare in functie de importanta pe care le-ati dat-o in alegerea ONG-ului in care v-ati inscris (unde 1 este cel mai important, iar 7 cel mai putin important).

Corelarea dintre activitatile studentesti si piata muncii Renumele dobandit de organizatie Profesionalismul activitatilor Numarul proiectelor derulate in ultimul an Calitatea furnizorilor de activitati de instruire Reputatia partenerilor implicati in proiecte Posibilitatea construirii unor relatii (networking)

15. Ce abilitati de inteligenta emotionala credeti ca se pot dobandi (prin participarea la activitatile unui ONG sau in general)? (mai multe raspunsuri posibile) Creativitate Leadership Team management Capacitate de organizare Abilitati de public speaking Brand personal Management al conflictelor Alta: Niciuna 16. In ce domenii doriti sa acumulati abilitati specializate, tehnice (intr-un ONG sau in general)? (mai multe raspunsuri posibile)

IT

Business

Finante

Marketing

III. Timpul liber 17. De cate ori practicati, in medie, lunar, urmatoarele activitati? Activitati sportive Activitati culturale Activitati de socializare

Alte activitati

18. Care sunt partenerii cu care participati, de regula, la activitatile din timpul liber? (mai multe raspunsuri posibile)

membrii de familie colegii de facultate colegii de la locul de munca prietenii practic singur activitati 6

alti parteneri cum ar fi: .........................................................................................................................................

19. In ce proportie socializati, in medie, de-a lungul unei saptamani? 100% Socializare online Socializare offline 20. Ce forme de socializare online utilizati in prezent? (mai multe raspunsuri posibile)

Instant Messaging / Chat (Yahoo Messenger, Skype, Google Talk etc) Mail (Yahoo Mail, Gmail, Outlook etc) Retele generale de socializare (Facebook, Twitter, Google+, MySpace etc) Retele profesionale de socializare (LinkedIn etc) Retele de socializare orientate pe un anumit domeniu (Goodreads, Flixster, DeviantArt, Last.fm, Flickr, TripAdvisor, YouTube etc) Bloguri, forumuri

21. Cat timp alocati zilnic socializarii online? (raspuns unic) 0-2 ore 2-4 ore 4-6 ore Mai mult de 6 ore /zi

22. Considerati ca reusiti sa echilibrati timpul liber cu timpul acordat dezvoltarii personale si profesionale? Da Nu Profilul respondentului III

IV. 23. Anul de studiu: II

MI

MII

24. Genul: M

25. Finantarea studiilor: Buget Taxa 26. Statutul profesional: Sunt angajat Nu sunt angajat 27. Specializarea:

Informatica Economica Cibernetica Economica Statistica Economica

Etapa 5. Extragerea esantionului

S-a utilizat o repartizare proportionala pentru sondajul stratificat din care au rezultat conform tabelului de mai jos esantioanele necesare pentru realizarea sondajului, impartirea fiind facuta dupa anul de studiu.

Anul I II III MI Total

Numar studenti 493 414 395 451 1753

Ponderea (%) 28.1232173 23.6166572 22.5328009 25.7273246 100

Esantion 80 67 64 73 284

Volumul esantionului, in cazul sondajului stratificat, se calculeaza dupa relatia: , unde :

n = volumul esantionului dorit; z = valoarea testului z pentru probabilitatea dorita; s = varianta esantionului; N = volumul populatiei. Avem : z = 1,645 pentru o probabilitate de 90% s = 0,5

= 0,05 Obtinem astfel n=284 persoane. Vom realiza o repartizare proportionala a esantionului, obtinand astfel un sondaj stratificat

proportional. Acesta este descris de ecuatia:

8

n1 n n n 2 .... i .... k N1 N 2 Ni Nk

n
i 1 k i 1

n N

Deci, in cadrul esantionului se vor pastra aceleasi proportii ca in populatia totala. Astfel, volumul esantionului il vom inmulti cu ponderile studentilor pe anii de studiu pentru a afla numarul studentilor ce trebuie chestionati din fiecare an.

Etapa 6. Ancheta pilot

Deoarece au existat informatii din surse administrative , ancheta pilot s-a efectuat doar pentru estimarea duratei de completare a chestionarului si pretestarea acestuia.

Etapa 7. Culegerea, verificarea si centralizarea datelor

Chestionarele au fost completate de catre o parte a studentilor din anii I, II, III si master anul I. Raspunsurile studentilor la intrebari au fost introduse intr-o baza de date realizata in SPSS. Aceasta cuprinde codificarea tuturor intrebarilor. Intrebarile din chestionar cu o singura varianta de raspuns au rezultat intr-o variabila in baza de date. Pentru centralizarea intrebarilor cu raspuns multiplu s-a hotarat ca acestea sa fie separate in "sub-intrebari" cu o singura varianta de raspuns ( atatea sub-intrebari cate variante de raspuns sunt in cadrul intrebarii). Pentru intrebarile al caror raspuns era reprezentat de un interval s-a introdus in baza de date centrul intervalului.

Etapa 8. Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele propuse

In primul rand vom realiza un profil general al esantionului extras din populatie. Aceasta analiza se va realiza pe baza intrebarilor de identificare.

Impartirea pe gen are urmatoarea forma:

Gen Cumulative Frequency Valid Masculin Feminin Total 140 144 284 Percent 49,3 50,7 100,0 Valid Percent 49,3 50,7 100,0 Percent 49,3 100,0

In urma analizei se observa ca diferenta dintre numarul de studenti de sex feminim si studenti de sex masculin ce au completat chestionarul este foarte mica. Ceea ce ne indica intr-o prima faza ca facultatea se afla in randul preferintelor ambleor sexe.

10

Din punctul de vedere al statutului profesional pe care studentii intervievati il detin observam urmatoarele.
Statut profesional Cumulative Frequency Valid Angajat Nu sunt angajat Total 63 221 284 Percent 22,2 77,8 100,0 Valid Percent 22,2 77,8 100,0 Percent 22,2 100,0

Majoritatea studentilor intervievati au afiramt ca nu detin un loc de munca la momentul interviului, reprezentand aproximativ 80% din populatia totala intervievata.

In privinta formei de finantare a invatamanului putem deduce urmatorele din tabelul de frecvente relative si absloute: intr-un procent de 62% studentii sunt finantati de stat. Doar un procent de 38% are forma de finantare - taxa.
Forma de finantare Cumulative Frequency Valid Buget Taxa Total 178 106 284 Percent 62,7 37,3 100,0 Valid Percent 62,7 37,3 100,0 Percent 62,7 100,0

Vom realiza teste statistice aplicate asupra intrebarilor cu grad de importanta ridicat in analiza esantionului si respectiva a populatiei, urmand ca apoi sa centralizam rezultatele intr-o concluzie cu privire la profilul studentului la facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica.

11

Q1. In primul rand, dorim sa aflam ce anume i-a determinat pe studenti sa urmeze studiile superioare.
Descriptive Statistics N parintii diploma colegii slujba propriul interes lipsa optiune Valid N (listwise) 284 284 284 284 284 284 284 Minimum 0 0 0 0 0 0 Maximum 1 1 1 1 1 1 Sum 35 44 20 207 183 14 Mean .12 .15 .07 .73 .64 .05 Std. Deviation .329 .362 .256 .445 .480 .217

Din aceasta analiza deducem ca principalul motiv pentru care studentii au ales sa urmeze cursurile unei institutii de studii superioare este pentru a obtine o slujba, urmat de interesul propriu.La o distanta seminificativa de cele mentionte anteoriorcu un numar mullt mai mic de raspunsuri se afla motivatia data de primirea unei diplome. In randul studentilor intervievati lipsa unei optiuni mai bune si influenta colegilor au avut nivelul de semnificatie minim, fiind variante alese in proportia cea mai redusa Q2. In continuare dorim sa aflam care au fost principalele motive pentru care studentii au ales aceasta facultate.
Descriptive Statistics N propriul interes curiozitatea lipsa optiune parintii sfat profesor/prieten Valid N (listwise) 284 284 284 284 284 284 Range 1 1 1 1 1 Sum 205 111 85 29 92 Mean .72 .39 .30 .10 .32 Std. Deviation .449 .489 .459 .303 .469 Variance .202 .239 .210 .092 .220

Ponderea cea mai ridicata a motivelor avute in vedere pentru alegerea facultatii in cauza este data de propriul interes al studentului, urmata de curiozitatea acestuia.

12

Pentru un numar mai mic de studenti a fost important sfatul profesorilor sau al prietenilor. Sfatul parintilor si lipsa unei alte optiuni au fost cele mai putin semnificative. Faptul ca mai mult de jumatate dintre studentii intervievati nu au avut in vedere la alegerea facultatii interesul personal este un lucru ingrijorator.

Q3. Urmeaza o analiza a raspunsurilor inregistrate pentru intrebarea Sunteti multumit/multumita de alegerea pe care ati facut-o?

satisfactie alegere Cumulative Frequency Valid nu da Total 34 250 284 Percent 12.0 88.0 100.0 Valid Percent 12.0 88.0 100.0 Percent 12.0 100.0

Observam ca in proportie de aproape 90% studentii au fost multumiti de alegerea pe care au facut-o.

13

O analiza interesanta ar fi analiza existentei unei corelatii intre gradul de satisfactie fata de facultatea aleasa si anul de studiu. Astfel putem observa evolutia opiniei studentilor in functie de perioada petrecuta in facultate.

satisfactie alegere * Anul de studiu Crosstabulation Anul de studiu Anul I satisfactie alegere nu Count % within Anul de studiu da Count % within Anul de studiu Total Count % within Anul de studiu 6 7.5% 74 92.5% 80 100.0% Anul II 6 9.0% 61 91.0% 67 100.0% Anul III 11 17.2% 53 82.8% 64 100.0% Master I 11 15.1% 62 84.9% 73 100.0% Total 34 12.0% 250 88.0% 284 100.0%

In randul studentilor, putem observa, analizand graficul, o descrestere a satisfactiei fata de alegerea facuta. Deoarece numarul de respondenti a fost diferit in functie de an, s-au folosit
14

procentajele pentru a ilustra diferentele. Astfel, in anul I s-a inregistrat nivelul cel mai ridicat de apreciere fata de alegerea facultatii CSIE, doar 7,5% din respondenti exprimandu-si nemultumirea. In anul III acest procent creste pana in punctul maxim, de 17,2%. O usoara imbunatatire a acestui trend se observa in primul an de master, cand numarul persoanelor nemultumite scade la 12%. Totusi daca acest trend se manifesta si la nivelul populatiei totale, ar putea fi un semn negativ la adresa desfasurarii activitatii universitare.

Chi-Square Tests Asymp. Sig. (2Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 4.413
a

df 3 3 1

sided) .220 .217 .643

4.451 .215 284

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 7.66.

In tabelul de mai sus intalnim valoarea calculata a testului Pearson. Valoarea Significance ne arata un risc posibil de cel putin 22% in analiza influentei anului de studiu asupra gradului de multumire fata de facultatea aleasa. Cum acesta depaseste semnificativ pragul de 5%, ne este imposibila realizarea analizei, fiind acceptata din start ipoteza nula ce exclude posibilitatea unei inferente pe baza datelor avute la dispozitie.

15

Q4. Intrebarea numarul 4 urmareste notarea (cu valori cuprinse in intervalul 0-10) opiniei studentilor cu privire la 10 aspecte ce tin de activitatea universitara.

Descriptive Statistics N explicatii pe inteles materie interesanta cursuri stimulante criterii notare clare notare corecta feedback lucrari sfaturi cariera Valid N (listwise) 284 284 284 284 284 284 284 284 Minimum 2 1 1 0 0 0 0 Maximum 10 44 10 10 10 10 10 Mean 6.52 6.19 6.47 7.82 7.00 6.49 6.07 Std. Deviation 1.724 2.959 2.006 2.068 2.092 2.324 2.539

Observand mediile obtinute in cadrul statisticii descriptive, putem concluziona ca varianta Criteriile de notare sunt clare de la bun inceput ( cu media 7.82 ) are, in opinia studentilor,
16

gradul de validitate cel mai mare. Plaja de valori ale mediilor in cazul tuturor celorlalte criterii evaluate este restransa in intervalul 6-7, aflandu-se in a doua jumatate a intervalului de notare. Astfel putem concluziona ca aceste criterii, necesare pentru buna desfasurare a activitatii universitare sunt indeplinite intr-o masura acceptabila, in cadrul facultatii CSIE. Pentru a putea aproxima opinia asupra variantei cu media maxima (Criteriile de notare sunt clare de la bun inceput) la nivelul intregii populatii, vom determina intervalul de incredere in care s-ar gasi media raspunsurilor, cu o probabilitate de 95%.

Cunoscand faptul ca populatia analizata este finita, iar sondajul a fost realizat fara revenire pe un esantion de 284 de persoane (deci mai mare decat limita de 30), va fi necesar calculul estimatorului dispersiei la nivelul populatiei.

Astfel avem:

s- abaterea standard n- volumul esantionului N-volumul populatiei

= 0.1123

Pentru a construi intervalul de incredere realizam urmatorul calcul:

17

Astfel putem afirma cu o probabilitate de 95% ca media raspunsurilor pentru criteriul analizat se va afla in intervalul (7.59 , 8.04).

18

Daca vom calcula media pe toate caracteristicile analizate, se obtine valoarea 6.651. Astfel putem folosi valoarea in cadtrul unui test t one sample pentru a afla daca exista diferente semnificative intre mediile pe fiecare varianta de raspuns in parte si media generala a raspunsurilor.
One-Sample Test Test Value = 6.651 95% Confidence Interval of the Mean t explicatii pe inteles materie interesanta cursuri stimulante criterii notare clare notare corecta feedback lucrari sfaturi cariera -1.304 -2.645 -1.505 9.531 2.839 -1.171 -3.878 df 283 283 283 283 283 283 283 Sig. (2-tailed) .193 .009 .133 .000 .005 .242 .000 Difference -.133 -.464 -.179 1.169 .353 -.162 -.584 Lower -.33 -.81 -.41 .93 .11 -.43 -.88 Difference Upper .07 -.12 .06 1.41 .60 .11 -.29

Daca alegem de aceasta data sa analizam variabila Am de la cine s a primesc sfaturi de calitate pentru deciziile asupra carierei mele., care a avut media minima (de 6.07) se pun in balanta urmatoarele doua ipoteze: H0: Media caracteristicii nu este semnificativ diferita de cea generala H1: Media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala

Din tabel observam ca valoarea pragului Significance f (Sig.f = 0) este mai mica decat 0.05, astfel fiind posibila garantarea rezultatelor cu o probabilitate de 95% (valoare aleasa pentru acest test). Comparand valoarea lui t calculat cu t tabelar (-3.878 < 1.96) se va respinge ipoteza H0 si vom putea spune ca media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala, cu o probabilitate de 95%.

19

Q4.1 Analiza variantei Q.4.1. Profesorii explica pe intelesul nostru cele predate. Valori de raspuns posibile cuprinse in intervalul 1-10.
Case Processing Summary Cases Valid Anul de studiu explicatii pe inteles Anul II Anul III Master I Anul I N 67 64 73 80 Percent 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% N 0 0 0 0 Missing Percent .0% .0% .0% .0% N 67 64 73 80 Total Percent 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Descriptives explicatii pe inteles 95% Confidence Interval for Mean N Anul II Anul III Master I Anul I Total 67 64 73 80 284 Mean 7.06 6.23 6.37 6.43 6.52 Std. Deviation 1.192 1.909 1.663 1.921 1.724 Std. Error .146 .239 .195 .215 .102 Lower Bound 6.77 5.76 5.98 6.00 6.32 Upper Bound 7.35 6.71 6.76 6.85 6.72 Minimum 4 2 2 2 2 Maximum 10 10 9 10 10

ANOVA explicatii pe inteles Sum of Squares Between Groups Within Groups Total 27.103 813.809 840.912 df 3 280 283 Mean Square 9.034 2.906 F 3.108 Sig. .027

20

Cu ajutorul testului parametric de analiza dispersionala ANOVA se pot examina doua sau mai multe esantioane independente, pentru a determina daca mediile populatiilor din care provin ar putea fi egale, putandu-se pune astfel in evidenta influenta factorului considerat sau a tratamentului efectuat.

H0: X 1 X 2 ...... X i ......... X k pentru i=1,,k H1: exist i j astfel nct X i X j

21

Q4.2. Analiza facuta pe variabila Q4.2 Profesorii stiu sa faca interesanta materia predata. Esantionarea facandu-se in functie de anul de studiu.

Test of Homogeneity of Variances materie interesanta Levene Statistic .658 df1 1 df2 282 Sig. .418

Deoarece valoarea Significance F este mai mare de 0,05, se poate accepta ipoteza egalitatii variantelor, deci grupurile sunt omogene. In exemplul considerat, se poate afirma ca dispersiile grupelor sunt egale, deoarece nivelul de semnificatie este 0,643.

ANOVA materie interesanta Sum of Squares Between Groups Within Groups Total 1.894 2475.215 2477.109 df 1 282 283 Mean Square 1.894 8.777 F .216 Sig. .643

Primele coloane indica tipul variatiei, variatia, numarul de grade de libertate si media variatie si valoarea calculata a raportului F. Un nivel de semnificatie >0,05 duce la acceptarea ipotezei nule. Asta inseamna ca nu exista diferente semnificative intre evaluarea studentilor din diferiti ani.

22

Q5. Care vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare cursurile?

Report metode metode clasice N Sum 284 83 inovatoare 284 127 metode aplicative 284 211 lucru in echipa 283 64

Putem observa din tabelul de mai sus ca metoda de predare cea mai apreciata in randul respondentilor este cea aplicativa. Aceasta a fost selecatata de 211 dintre respondenti. Cea mai putin populara metoda se pare ca este lucrul in echipa, cu doar 64 de puncte. O analiza interesanta a evolutiei opiniei asupra metodelor de predare in randul studentilor este corelarea acesteia cu anul de studiu.

23

In reprezentarea grafica se poate observa o tendinta de mentinere a parerilor in privinta metodelor de predare. Totusi putem continua analiza observand influenta anului de studiu asupra metodei preferate de desfasurare a cursurilor si cu ajutorul altor functii statistice. Mai jos avem o analiza Hi patrat a corelatiei intre fiecare metoda de predare in parte si cei 4 ani de studiu.

Anul de studiu Anul II metode clasice neimportant Count Expected Count % within Anul de studiu important Count Expected Count % within Anul de studiu Total Count Expected Count % within Anul de studiu 46 47.4 68.7% 21 19.6 31.3% 67 67.0 100.0% Anul III 44 45.3 68.8% 20 18.7 31.3% 64 64.0 100.0% Master I 49 51.7 67.1% 24 21.3 32.9% 73 73.0 100.0% Anul I 62 56.6 77.5% 18 23.4 22.5% 80 80.0 100.0% Total 201 201.0 70.8% 83 83.0 29.2% 284 284.0 100.0%

Metode clasice * an de studiu

Asymp. Sig. (2Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 2.492
a

df 3 3 1

sided) .477 .463 .273

2.570 1.201 284

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 18.70.

24

Anul de studiu Anul II metode inovatoare neimportant Count Expected Count % within Anul de 39 37.0 58.2% Anul III 31 35.4 48.4% Master I 45 40.4 61.6% Anul I 42 44.2 52.5% Total 157 157.0 55.3%

studiu important Count Expected Count % within Anul de 28 30.0 41.8% 33 28.6 51.6% 28 32.6 38.4% 38 35.8 47.5% 127 127.0 44.7%

studiu Total Count Expected Count % within Anul de 67 67.0 100.0% 64 64.0 100.0% 73 73.0 100.0% 80 80.0 100.0% 284 284.0 100.0%

studiu

Metode inovatoare * an de studiu

Asymp. Sig. (2Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 2.891
a

df 3 3 1

sided) .409 .408 .852

2.897 .035 284

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 28.62.

25

Anul de studiu Anul II metode aplicative neimportant Count Expected Count % within Anul de 16 17.2 23.9% Anul III 18 16.5 28.1% Master I 23 18.8 31.5% Anul I 16 20.6 20.0% Total 73 73.0 25.7%

studiu important Count Expected Count % within Anul de 51 49.8 76.1% 46 47.5 71.9% 50 54.2 68.5% 64 59.4 80.0% 211 211.0 74.3%

studiu Total Count Expected Count % within Anul de 67 67.0 100.0% 64 64.0 100.0% 73 73.0 100.0% 80 80.0 100.0% 284 284.0 100.0%

studiu

Metode aplicative * an de studiu

Asymp. Sig. (2Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 2.963
a

df 3 3 1

sided) .397 .395 .660

2.981 .194 284

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 16.45.

26

Anul de studiu Anul II lucru in echipa neimportant Count Expected Count % within Anul de studiu important Count Expected Count % within Anul de studiu Total Count Expected Count % within Anul de studiu 53 51.1 80.3% 13 14.9 19.7% 66 66.0 100.0% Anul III 48 49.5 75.0% 16 14.5 25.0% 64 64.0 100.0% Master I 54 56.5 74.0% 19 16.5 26.0% 73 73.0 100.0% Anul I 64 61.9 80.0% 16 18.1 20.0% 80 80.0 100.0% Total 219 219.0 77.4% 64 64.0 22.6% 283 283.0 100.0%

Lucru in echipa * an de studiu

Asymp. Sig. (2Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear-by-Linear Association N of Valid Cases 1.327
a

df 3 3 1

sided) .723 .723 .977

1.326 .001 283

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 14.47.

Dupa cum putem observa din tabelele de mai sus, in cazul tuturor testelor Pearson, valorile Significance depasesc pragul de 0.05, fiind imposibila garantarea unei corelatii intre cele doua variabile analizate. Astfel din start de va accepta ipoteza H0 pentru toate testele de mai sus, conform careia nu exista o corelatie semnificativa intre metoda de studiu preferata si anul de studiu. Prin aceasta ne este confirmata si presupunerea facuta pe baza graficului. Tabelele de corelatie ne arata si ponderea in care a fost selectata fiecare optiune, grupat pe ani de studiu. Astfel, spre exemplu, in cazul metodelor aplicative, cel mai apreciate au fost intre
27

studentii de anul I care in proportie de 80% le-au ales ca fiind importante. Cel mai putin au fost in cazul studentilor de la master anul I care au ales aceasta varianta doar in proportie de 68.5%. Pentru metoda cea mai putin populara, lucrul in echipa, procentajele sunt foarte apropiate, cel mai mare procentaj de studenti care considera lucrul in echipa ca fiind important, este de 26% din randul studentilor la master, iar cel mai mic procentaj este de 19.7% din randul studentilor din anul II.

Q6. In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si practica de la seminarii? (raspuns unic) Forma de invatamant Frequenc y Valid Buget 178 Taxa Total 106 284 Percent 62,7 37,3 100,0 Valid Percent 62,7 37,3 100,0 Cumulative Percent 62,7 100,0

In cadrul esantionului studiat de 284 de studenti , 178 sunt la buget si 106 sunt la taxa iar repartizarea studentilor pe ani este urmatoarea :

28

teorie_practica Frequency Valid 1 2 , 5 3 7 , 5 6 2 , 5 8 7 , 5 T o t a l 18 Percent 6,3 Valid Percent 6,3 Cumulative Percent 6,3

95

33,5

33,5

39,8

132

46,5

46,5

86,3

39

13,7

13,7

100,0

284

100,0

100,0

Se poate vedea astfel cat de reusita a fost imbinarea teoriei de la cursuri cu practica de la seminar.

Testul T s-a facut pentru a observa daca imbinarea teoriei de la cursuri si practica de la seminarii influenteaza forma de invatamant la care sunt stundetii, fiind folosite raspunsurile de la intrebarile 6 si 25 pentru analiza. Ipoteza nula : Imbinarea teoriei cu practical nu influenteaza forma de invatamant Ipoteza cercetata: Imbinarea teoriei cu practica influenteaza forma de invatamant

29

Forma invatamant teorie_practica Buget Taxa

Group Statistics de N Mean 178 106 55,337 52,830

Std. Deviation 19,0142 20,8654

Std. Error Mean 1,4252 2,0266

Din cate se poate vedea ,analizand mediile , nu ar fi diferenta foarta mare intre cei de la buget cu cei de la taxa. Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means Std. Mean Error Sig. (2- Differe Differe tailed) nce nce ,301 2,5069 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper 7,2701

F teorie_p Equal ractica variances assumed Equal variances not assumed 3,122

Sig.

df 282

,078 1,03 6

2,4198 -2,2563

1,01 204, 2 814

,313

2,5069

2,4776 -2,3779

7,3917

In urma unei prime analize a tabelului si anume a Pvalue(sig) de la testul Levene ,daca valoarea lui (0,078) era mai mica decat 0,05 atunci ipoteza nula ar fi fost anulata dar cum e cazul contrar trecem la analiza tabelului in continuare. Din cauza unui nivel alfa de 0,05 si a lui Pvalue (sig 2-tailed) care este 0.301 ,care este clar mai mare decat 0,05 , acceptam ipoteza nula si respingem ipoteza cercetata,gradul de imbinare al teoriei de la cursuri imbinata cu practica de la seminar nu influenteaza forma de invatamant al studentului.

30

Q7. Intrebarea 7 se refera la corespondenta intre modul de predare si modul optim de invatare al studentilor.

Statistics mod_optim N Valid Missing Std. Error of Mean Median Mode Std. Deviation Variance Skewness Std. Error of Skewness Kurtosis Std. Error of Kurtosis Range Minimum Maximum Percentiles 25 50 75 283 1 1.0879 62.500 62.5 18.3009 334.922 -.020 .145 -.281 .289 75.0 12.5 87.5 37.500 62.500 62.500

mod_optim Cumulative Frequency Valid 12.5 37.5 62.5 87.5 Total Missing Total System 16 113 129 25 283 1 284 Percent 5.6 39.8 45.4 8.8 99.6 .4 100.0 Valid Percent 5.7 39.9 45.6 8.8 100.0 Percent 5.7 45.6 91.2 100.0

31

Putem observa din al doilea tabel ca frecventa maxima corespunde valorii 62,5. Astfel valoarea modala indica raspunsul 50-75%. Desi coeficientul de asimetrie este negativ, acesta este foarte apropiat de zero indicand tendinta spre o distributie simetrica. Astfel, putem spune ca, in general, modul de predare si metoda optima de studiu a studentilor corespund in proportie de 50-75%.

In continuare, urmarim o analiza a diferentelor de opinie in privinta modului de predare ce apar intre studentii la taxa si cei la buget.

Aplicam testul t pentru a analiza diferentele intre cele doua categorii de studenti. Ipotezele de plecare sunt:
32

H0: 12 = 22 = ... = k2 Ha: i2 j2 pentru cel putin o pereche(i,j).

Group Statistics Forma de invatamant mod_optim Buget Taxa N 177 106 Mean 53.037 50.000 Std. Deviation 16.6044 20.7737 Std. Error Mean 1.2481 2.0177

Se poate observa ca media in cazul studentilor la buget este usor mai mare.

Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means 95% Confidence Interval of the Std. Error F Equal variances assumed Equal variances not assumed -1.280 184.596 .202 -3.0367 2.3725 -7.7175 1.6440 9.174 Sig. .003 t -1.353 df 281 Sig. (2-tailed) .177 Mean Difference -3.0367 Difference 2.2443 Difference Lower -7.4546 Upper 1.3811

33

Q9. Credeti ca dupa incheierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu?

ANOVA

Sum of Squares Between Groups Within Groups Total 1.406 82.453 83.859

df 2 281 283

Mean Square .703 .293

F 2.396

Sig. .093

In urma analizei ANOVA,deducem: Din tabelul Fisher aflam ca este mai mic decat =3.04 iar din tabelul ANOVA avem =2.396.

, fapt din care deducem ca ipoteza nula este accepata, ceea ce

inseamna ca specializarea nu influenteaza daca studentii vor lucra in acelasi domeniu la incheierea facultatii. De asemenea, acest lucru poate fi dovedit si cu Sig= 0,093 > 0.05, ceea ce inseamna ca se accepta ipoteza nula. Conform urmatoarei diagrame putem observa faptul ca marea majoritatea a studentilor vor lucra in acelasi domeniu la incheierea facultatii, fiind urmati indeaproape de cei care nu s-au decis. Minoritatea este reprezentata de studentii care nu vor lucra in acelasi domeniu la sfarsitul facultatii.

34

Q10. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii:

Facultatea pe care o urmati va va ajuta in gasirea locului de munca dorit.

Cu aceasta aifrmatie majoritatea studentilor intervievati au fost de acord.

Facultatea pe care o urmati va dorit Frequenc y Valid Dezacord 3 total Dezacord 17 Acord partial 91 Acord 118 Acord total 54 Total 284

va ajuta in gasirea locului de munca Valid Percent 1,1 6,0 32,0 41,5 19,0 100,0 Cumulative Percent 1,1 7,0 39,1 80,6 99,6

Percent 1,1 6,0 32,0 41,5 19,0 100,0

35

Q15. Intrebarea 15 prezinta abilitatile de inteligenta emotionala pe care studentii cred ca o sa le obtina de la ONG-uri.

In urma raspunsurilor date se observa ca studentii au asteptari destul de mari de la ONG-uri, considerand ca acestea pot contribui la unele abilitati de inteligenta emotionala. Astfel, majoritatea studentilor se asteapta la dezvoltarea creativitatii, a leadershipului, a teammanagementului, a capacitatii de organizare si a public speaking-ului in proportii mai mari de 50 %. Sunt si cativa respondenti care au considerat ca implicarea in activitatile ONG-urilor dezvolta brandul personal si managementul conflictelor.

36

Q16. In ceea ce priveste domeniul in care studentii vor sa obtina abilitati (Q16), s-a constatat ca cei mai multi dintre cei intervievati doresc sa obtina cunostinte noi in IT (75%), urmati de Business(42%). Un procent mai redus il au Finantele(16.5%) si marketingul(22%). Deci in continuare IT-ul este unul dintre cele mai cautate domenii de catre student.
IT Cumulative Frequency Valid nu da Total 69 215 284 Percent 24.3 75.7 100.0 Valid Percent 24.3 75.7 100.0 Percent 24.3 100.0

Business Cumulative Frequency Valid nu da Total 164 120 284 Percent 57.7 42.3 100.0 Valid Percent 57.7 42.3 100.0 Percent 57.7 100.0

Finante Cumulative Frequency Valid nu da Total 237 47 284 Percent 83.5 16.5 100.0 Valid Percent 83.5 16.5 100.0 Percent 83.5 100.0

Marketing Cumulative Frequency Valid nu da Total 218 66 284 Percent 76.8 23.2 100.0 Valid Percent 76.8 23.2 100.0 Percent 76.8 100.0

37

Timpul liber este una dintre cele mai importante componente ale vietii de student astfel ca ocupa un loc important si in cercetarea noastra.

Q17. In primul rand, putem spune ca studentii prefera activitatile de socializare pe care le practica in medie de 11 ori pe luna, urmate de activitatile sportive(6 ori pe luna) si de cele culturale(4 ori pe luna).

Statistics Activitati Sportive N Valid Missing Mean Median Mode Std. Deviation Variance Range Minimum Maximum Sum a. Calculated from grouped data. 264 20 6.10 4.44
a

Activitati Culturale 260 24 3.98 2.95

a

Activitati Socializare 263 21 10.50 8.24

a

Alte Activitati 206 78 4.70 3.13

a

2 5.854 34.265 40 0 40 1611

2 3.860 14.899 25 0 25 1035

10 9.689 93.877 100 0 100 2761

0 6.642 44.112 30 0 30 969

38

Q18. In cadrul anchetei statistice au fost analizati si partenerii cu care studentii desfasoara activitati in aer liber. Rezultatele arata faptul ca studentii prefer pentru acest tip de activitati in primul rand prietenii(90%), urmati de colegii de facultate(67.3%), membrii de familie(38%) si colegii de munca(15.5%), in timp ce 15% din cei intervievati au raspuns ca prefera sa desfasoare aceste activitati singuri.

Statistics membrii de familie N Valid Missing Mean Median Mode Std. Deviation Variance Range Minimum Maximum Sum a. Calculated from grouped data. 284 0 .38 .38
a

colegii de facultate 284 0 .67 .67

a

colegi munca 284 0 .15 .15

a

prietenii 284 0 .90 .90

a

singur 284 0 .15 .15

a

altii 284 0

0 .486 .237 1 0 1 108

1 .470 .221 1 0 1 191

0 .362 .131 1 0 1 44

1 .299 .089 1 0 1 256

0 .362 .131 1 0 1 44

39

Q19. In ceea ce priveste proportia de socializare online/offline, se observa ca in medie, studentii acorda 46.83% din timp socializarii online si 53.57% din timp socializarii offline.

Statistics online N Valid Missing Mean Median Mode Std. Deviation Variance Range Minimum Maximum Sum 283 1 47.40 46.83
a

offline 283 1 53.24 53.57

a

50 21.670 469.602 99 1 100 13413

50 21.601 466.582 99 0 99 15067

a. Calculated from grouped data.

Q20. Intrebarea 20 se refera la formele de socializare online preferate de catre student. In urma anchetei se poate conluziona ca majoritatea studentilor folosesc internetul pentru

IM/chat(81.7%), mail(75.7%) si retele generale(facebook, twitter, myspace)(83.8%) si mai putin pentru retelele profesionale(7.4%), cele pe domeniu(18%) sau bloguri/forumuri(14.8%).

40

Q21. Intrebarea 21 se refera la timpul alocat zilnic socializarii online. In urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate:

41

Astfel, cei mai multi dintre studentii intervievati (125) petrec 2-4 ore pentru socializare. Ei sunt urmati indeaproape de cei care petrec 0-2 ore(110). Pe genuri, se poate spune ca fetele acorda mai mult timp socializarii online decat baietii, intrucat cele mai multe fete petrec 2-4 ore online, in timp ce cei mai multi baieti petrec 0-2 ore online.

42

Q22. In ceea ce priveste capacitatea de echilibrare a timpului liber cu timpul acordat dezvoltarii personale si profesionale, studiile au aratat ca majoritatea studentilor(79.2%) reusesc sa imbine aceste 2 tipuri de activitati intr-un mod optim.

echilibrare timp liber/pt dezvoltare Cumulative Frequency Valid nu da Total 59 225 284 Percent 20.8 79.2 100.0 Valid Percent 20.8 79.2 100.0 Percent 20.8 100.0

Media: Dispersia: ( ) ( )

Dorim sa verificam in ce masura mentinerea unui echilibru intre timpul liber si timpul acordat dezvoltarii personale/profesionale este influentat de statutul profesional. In acest sens vom efectua o analiza ANOVA ,cu un interval de incredere de 95%,in care variabila dependenta este cea analizata mai sus iar cea independenta este statutul profesional.
43

Analiza are urmatoarele ipoteze: H0: Echilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii personale/profesionale nu este influentata de statutul profesional. H1: Echilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii personale/profesionale este influentata de statutul profesional. Pentru a putea continua analiza,mai intai se verifica indeplinirea restrictiilor de normalitate, homoscedaticitate si independenta impuse unei analize ANOVA. Una din restrictiile aplicarii ANOVA o constituie homoscedasticitatea, adica se presupune ca variantele grupelor sunt egale. Se poate verifica aceasta ipoteza cu ajutorul testului Levene.

Test of Homogeneity of Variances echilibrare timp liber/pt dezvoltare Levene Statistic 1.676 df1 1 df2 282 Sig. .197

Dupa cum putem observa, testul de homoscedasticitate a returnat un o valoare Sig. de 0.197, o valoare mai mare ca pragul de 0.05, care ne permite sa consideram variantele pentru cele doua categorii ale statutului profesional ca fiind egale. Astfel putem continua analiza cu ajutorul testului ANOVA.

ANOVA echilibrare timp liber/pt dezvoltare Sum of Squares Between Groups Within Groups Total .075 46.668 46.743 df 1 282 283 Mean Square .075 .165 F .451 Sig. .503

44

Chiar inainte de a trece la interpretarea valorii F a testului ANOVA, se observa un Significance F mult prea mare fata de pragul de 0.05 ales, ceea ce va determina acceptarea ipotezei nule. Pentru a analiza rezultatul testului ANOVA, se compara valoarea variabilei Fcalculat cu F tabelar, in valoare de 3.87. Cum valoarea calculata este de 0.451, deci mai mica decat cea tabelara, suntem nevoiti (asa cum era de asteptat) sa acceptam ipoteza H0. Astfel, nu avem destule dovezi pentru a afirma ca exista o corelatie intre echilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii personale/profesionale si statutul profesional.

45

Etapa 9. Concluzii:

Analiza esantionului ne dezvaluie profilul general al studentilor de la facultatea CSIE. Studentii facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica sunt repartizati aproximativ egal in functie de sexe, diferenta fiind foarte mica. Acest fapt ne indica faptul ca domeniul facultatii este preferat de reprezentantii ambelor sexe. Acestia au perspective clare asupra viitorului, cei mai multi dorind sa activeze in domeniul studiat dupa incheiera facultatii. Ei considera ca metodele aplicative sunt cele mai adecvate metode de predare. Majoritatea studentilor nu sunt angajati si sunt la buget. Acest lucru denota ca studentii vor sa se axeze pe activitatile din cadrul facultatii si pe dobandirea cat mai multor cunostinte in domeniul IT iar apoi dupa finalizarea studiilor sa-si gaseasca un loc de munca. Acestia considera ca facultatea pe care o urmeaza o sa ii ajute sa isi gaseasca locul de munca dorit. In urma analizarii datelor cu ajutorul SPSS a raspunsurilor studentilor, constatam ca alegerea specializarilor este influentata de faptul ca studentii sunt multumiti de alegerea facuta , in schimb se asteptau ca materia predata in cadrul facultatii sa fie mai interesanta. Activitatile din timpul liber preferate de studenti sunt cele de socializare si activitatile in aer liber in compania prietenilor. Acestia reusesc sa echilibreze timpul liber cu cel destinat pentru dezvoltare.

46