Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Metoda Six Thinking Hats aplicat n sistemul de nvmnt universitar din Romnia

Profesor coordonator: Lect. univ. dr. Oana Sabie

Studenti: Grupa 222, Seria B Muraru Ionela Nadoleanu Claudia Nastaca Corina

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Plria albastr: In primul rand se prezinta proiectul si continutul acestuia(palaria alba). In al doilea rand se prezinta avantajele sistemului de invatamant universitar din Romania (palaria galbena). Apoi se prezinta dezavantajele intalnite in acest sistem (palaria neagra). Urmeaza sa se prezinte ideile noi (palaria verde). In final se prezinta impactul produs de situatia existenta in prezent, in ceea ce priveste invatamantul universitar romanesc (palaria rosie).

Plria alb: Cadrul legislativ privind organizarea i funcionarea sistemului de nvmnt superior din Romnia. Exercitarea studiilor n domeniul nvmntului superior este reglementat acte normativ emise de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. Legile care stau la baza sistemului de nvmnt superior sunt urmtoarele: Legea nr. 84/1995 - Legea invatamantului (republicata in Monitorul Oficial nr. 606 din 10 decembrie 1999) Art. 1 Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamant. Art. 2 In Romania invatamantul constituie prioritate nationala. Art. 3 (1) Invatamantul urmareste realizarea idealului educational, intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti,si contribuie la pastrarea identitatii nationale. (2) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative. Legea Nr. 288 din 24 iunie 2008 vorbete despre organizarea studiilor universitare. Emitentul legii este Parlamentul, iar aceasta este publicat n Monitorul Oficial Nr. 614 din 7 iulie 2004. Legea nvmntului superior Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaz structura, funciile, organizarea i funcionarea nvmntului superior din Romnia. (2) Toate instituiile de nvmnt superior publice sau private acreditate sau autorizate s funcioneze provizoriu se supun prevederilor prezentei legi. Art. 2 (1) nvmntul superior se poate organiza doar n instituii de nvmnt superior care au obinut autorizarea de funcionare provizorie sau acreditare, n conformitate cu legea n vigoare.

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

(2) Actele de studii emise n Romnia sunt recunoscute de ctre stat numai n cazul n care programele de studii au fost iniiate, derulate i finalizate, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, de ctre instituii de nvmnt superior acreditate. Art. 3 (1) Sistemul naional de nvmnt superior include toate instituiile de nvmnt superior acreditate, publice sau private. O instituie de nvmnt superior autorizat s funcioneze provizoriu, conform procedurilor legale n vigoare, devine membr a sistemului naional de nvmnt superior numai dup acreditare. Legea Nr. 288 din 24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare, emis de ctre Parlament i publicat n Monitorul Oficial. Parlamentul Romniei adopta prezenta lege. Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaza organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat. (2) Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere si de absolvire. (3) Durata ciclurilor de studii pe domenii si specializari se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, si se aproba prin hotarre a Guvernului n conformitate cu Legea Educaiei Naionale nr.1/2011, sistemul educativ romnesc este reglementat de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului (MECT). Fiecare nivel are propria sa form de organizare i este subiectul legislaiei n vigoare.1 Infrastructura de nvmnt: Invatamantul superior: Anul universitar 2008-2009 a debutat in invatamantul superior din Romania cu o retea formata din 106 institutii care cuprindeau 617 facultati si colegii. Sectorul public a cuprins 56 institutii de invatamant superior cu 420 facultati. Cele mai multe institutii de invatamant superior public isi au sediul in marile centre universitare din tara: 16 universitati (87 facultati) in Bucuresti, 6 universitati (44 facultati) in Cluj-Napoca, 5 universitati (37 facultati) in Iasi si 4 universitati (32 facultati) isi au sediul in Timisoara. Baza materiala proprie a invatamantului superior public era formata din 2,6 mii amfiteatre si sali de curs, 3,0 mii sali de seminarii si lucrari practice, 8,0 laboratoare, precum si un numar mare de ateliere, sali de sport si terenuri sportive amenajate.2

Educaia n Romnia http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#.C3.8Env.C4.83.C8.9B.C4.83m.C3.A2ntu l_superior 2 Infrastructura nvmntului superior din Romnia https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/423

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Surse de finanare: Cadrul legal al finanrii nvmntului superior: Legea educaiei naionale nr. 1/2011, cu modificrile i completrile ulterioare, reprezint principalul cadru normativ care reglementeaz finanarea nvmntului superior din Romnia. Articolul 8 al Legii stabilete cele dou surse majore de finanare a activitilor de educaie, indiferent de nivelul acesteia (preuniversitar sau universitar): bugetul de stat3 i venituri proprii, pe care instituiile de nvmnt le pot utiliza autonom. Finanarea nvmntului superior de stat se face prin fonduri publice (art.222, alin.3) n baza urmtorului set de cerine: considerarea dezvoltrii nvmntului superior ca responsabilitate public i a nvmntului, n general, ca prioritate naional; asigurarea calitii nvmntului superior la nivelul standardelor din Spaiul European al nvmntului Superior, pentru pregtirea resurselor umane i dezvoltarea personal ca ceteni ai unei societi democratice bazate pe cunoatere; profesionalizarea resurselor umane n concordan cu diversificarea pieei muncii; dezvoltarea nvmntului superior i a cercetrii tiinifice i creaiei artistice universitare pentru integrarea la vrf n viaa tiinific mondial. Instituiile de nvmnt superior de stat obin, potrivit art.223, venituri din urmtoarele surse, enumerate de lege: alocri de la bugetul Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului4, pe baz de contract, pentru finanarea de baz, finanarea complementar i finanarea suplimentar, realizarea de obiective de investiii, fonduri alocate pe baz competiional pentru dezvoltare instituional, fonduri alocate pe baz competiional pentru incluziune, burse i protecia social a studenilor, precum i din venituri proprii, dobnzi, donaii, sponsorizri i taxe percepute n condiiile legii de la persoane fizice i juridice, romne sau strine, i din alte surse. Potrivit legii, toate acestea reprezint venituri proprii ale instituiilor de nvmnt superior. Finanarea de baz se aloc pe baza unui contract instituional ncheiat ntre Minister i fiecare universitate de stat n parte i este multianual pe toat durata unui ciclu de studii. Finanarea complementar este alctuit din trei categorii, n funcie de destinaia cheltuielilor: subvenii pentru cazare i mas, fonduri alocate pe baz de prioriti i norme specifice pentru dotri i alte cheltuieli de investiii i reparaii capitale; fonduri alocate pe baze competiionale pentru cercetarea tiinific universitar. Finanarea suplimentar se realizeaz potrivit art.197 prin alocarea ctre universiti a unei sume totale de minimum 30% din suma alocat la nivel naional universitilor de stat, ca finanare de baz, pe baza unor criterii i a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Naional
3

n bugetul adoptat pentru anul 2013, potrivit informaiilor prezentate public de Guvernul Romniei (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2013/Ministerul_Educatiei_Nationale.pdf), nvmntului superior i-a fost alocat suma de 2.036.787 mii lei, din care nvmntului universitar 1.954.433 mii lei, iar nvmntului postuniversitar 82.354 mii lei. Pentru finanarea de baz (n care se includ n acest an i finanarea suplimentar, i fondul de dezvoltare instituional) s-au alocat prin bugetul de stat 1.739.905 mii lei. 4 Aici i n restul documentului referirile la Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului trebuie citite n con textul noii organizri a guvernului, n cadrul cruia ministerul poart denumirea de Ministerul Educaiei Naionale.

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

al Finanrii nvmntului Superior i aprobate de Ministerul Educaiei Naionale. n conformitate cu art.197 alin.2 se formeaz un fond distinct pentru dezvoltarea instituional, din bugetul alocat Ministerul Educaiei Naionale. Fondul de dezvoltare instituional se adreseaz celor mai performante instituii de nvmnt superior din fiecare categorie5 i se aloc dup criterii competitive bazate pe standarde internaionale. Consiliul Naional pentru Finanarea nvmntului Superior (CNFIS) este un organism consultativ al Ministerului Educaiei Naionale i are, potrivit legii, urmtoarele atribuii: propune metodologia de finanare a universitilor i stabilete costul mediu per student echivalent pe cicluri i domenii de studii; verific periodic, la solicitarea Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului sau din proprie iniiativ, realizarea proiectelor de dezvoltare instituional i eficiena gestionrii fondurilor publice de ctre universiti i face propuneri pentru finanarea complementar a universitilor pe baz de proiecte instituionale; prezint anual Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului un raport privind starea finanrii nvmntului superior i msurile de optimizare ce se impun (art.219, alin.2). De asemenea CNFIS contribuie la elaborarea unor indicatori care s permit monitorizarea la nivel naional a funcionrii sistemului de nvmnt superior. Evoluia de ansamblu a finanrii sistemului de nvmnt superior din Romnia n perioada 2003-2012 Finanarea de la bugetul de stat a universitilor publice din Romnia s-a fcut, n perioada 19992011, pe baza unei metodologii11 fundamentate pe principiul finanarea urmeaz studentul. n perioada 19992011 metodologia de finanare a cunoscut o serie de mbuntiri i modificri, n special n ceea ce privete componentele utilizate n calcularea propunerilor de alocri financiare elaborate de CNFIS. Din anul 2011, CNFIS a nceput pro cesul de adaptare a propunerilor de finanare naintate ctre Ministerul Educaiei Naionale n concordan cu cerinele legale impuse prin Legea educaiei naionale. Propunerile de finanare elaborate de CNFIS au fost implementate parial n anul 2012. Cu toate acestea, considerm c toate metodologiile de finanare, elaborate anual de CNFIS, indiferent de cadrul legal pe baza cruia au fost fundamentate, au urmrit o serie de elemente comune, stabile, care permit realizarea unei analize a evoluiei n timp a finanrii din fonduri publice a universitilor de stat. n aceast seciune a Raportului ne propunem s urmrim elementele fundamentale care au stat la baza elaborrii propunerilor CNFIS privind finanarea de la bugetul de stat. n acest context, prezentm o serie de date statistice i alte elemente relevante pentru tematica abordat precum i evoluia lor n perioada 20032012.

Legea face referire aici la cele trei categorii de universiti n conformitate cu art.193, alin.4: universiti centrate pe educaie, universiti de educaie i cercetare tiinific (sau creaie artistic) i universiti de cerce tare avansat i educaie.

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Proiecte strategice pentru nvmntul superior (POSDRU): Proiectele urmaresc imbunatatirea managementului si asigurarea calitatii sistemului de invatamant superior romanesc in vederea cresterii capacitatii acestuia de a contribui in mod relevant, pe termen lung, la dezvoltarea economico-sociala a Romaniei. Metodologia de evaluare institutionala a universitatilor este elaborata si implementata de European Universitiy Association (EUA), in calitate de principal partener in cadrul acestor proiecte. Evaluarea este realizata exclusiv de catre experti internationali, experti selectati de catre EUA prin Programul International de Evaluare - Institutional Evaluation Programme (IEP). In perioada noiembrie 2008 octombrie 2011 au fost implementate proiectele:

Calitate si Leadership pentru Invatamantul Superior Romanesc Studii Doctorale in Romania Organizarea Scolilor Doctorale Doctoratul in Scoli de Excelenta Evaluarea Calitatii Cercetarii in Universitati si Cresterea Vizibilitatii prin Publicare Stiintifica Imbunatatirea Managementului Universitar Registrul Matricol Unic Proiectul strategic Calitate i Leadership pentru nvmntul Superior Romnesc a deschis un nou ciclu de transformare structural a nvmntului superior romnesc. Lansat in noiembrie 2008 si incheiat in octombrie 2011, proiectul si-a propus realizarea unei viziuni pe termen lung (orizont 2025) asupra dezvoltarii nvmntului universitar din Romnia, viziune asumat de ctre actorii cheie din sistem i de societate n ansamblul su. Sub denumirea Dialogurile de la Bucuresti proiectul a fost gazda unui amplu exercitiu de foresight , care fundamenteaza un set de politici educationale de dezvoltare ale invatamantului superior, reper pentru poziionarea strategic a universitilor.6 Proiectul Imbunatatirea Managementului Universitar a fost conceput pentru a raspunde nevoilor societatii actuale si pentru a crea premisele unui "invatamant relevant si receptiv la nevoile specifice ale economiei", prin promovarea unor tehnici, cunostinte si instrumente moderne de management al unei institutii de invatamant superior.7 Proiect POSDRU finalizat: 2009-2012 Proiectul Studiu national de monitorizare a insertiei pe piata muncii a absolventilor din invatamantul superior Absolventii si Piata Muncii a fost implementat in perioada decembrie 2009 noiembrie 2012 de Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) Consiliul National pentru Finantarea
6

Proiectul strategic Calitate i Leadership pentru nvmntul Superior Romnesc Proiectul Imbunatatirea Managementului Universitar

http://www.edu2025.ro/89/section.aspx/47
7

- http://www.management-universitar.ro/

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Invatamantului Superior (CNFIS) in parteneriat cu Centrul International pentru Cercetare in Invatamantul Superior (INCHER), Universitatea din Kassel - Germania, prin contractul de finantare POSDRU/60/2.1/S/41750.8 Proiecte POSDRU derulate in perioada: 2011-2014 - Calitate si Diversitate in Invatamantul Superior - Asigurarea calitatii in invatamantul superior prin abilitare si auditare - Performanta in invatamantul superior Proiectul Performanta in cercetare, performanta in predare Calitate, diversitate si inovare in universitatile din Romania urmareste imbunatatirea managementului si asigurarea calitatii sistemului de invatamant superior romanesc prin consolidarea capacitatii strategice si a autonomiei universitatilor. Sistemul de Management al Calitii n cadrul nvmntului superior n ultimii 20 de ani schimbrile din nvmntul superior din Romnia, ca de altfel din ntreaga Europ i din multe alte pri ale lumii, au fost pe ct de multiple i radicale, pe att de continue. nc de la nceputul anilor 1990, cnd au fost nfiinate n Romnia primele universiti particulare, a crescut rapid nu numai numrul universitilor i al facultilor dar i al programe de studii/specializri. Ca urmare a acestor diversificri i multiplicri, a fost adoptat Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituiilor de nvmnt superior i recunoaterea diplomelor. n baza acestei legi a fost nfiinat Consiliul National de Evaluare Academica si Acreditare (CNEAA), care n perioada 1993-2006 a desfurat activiti susinute, de evaluare, de acreditare instituional i de programe. Odat cu participarea Romniei la Procesul Bologna, ncepnd cu 1999, evoluiile din Spaiul European al nvmntului Superior au impus o nou abordare a conceptelor i procedurilor de evaluare i asigurare a calitii. Astfel, ARACIS a luat fiin n anul 2005 n baza Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 75/2005 aprobat cu modificri prin Legea nr. 87/2006. Dei conform legii ARACIS a preluat patrimoniul i toate drepturile si obligaiile, infrastructura logistic, personalul tehnic si baza de date ale Consiliului Naional de Evaluare si Acreditare Academic, misiunea i modul de funcionare a noii instituii sunt definite n concordan cu evoluiile Europene stabilite de minitrii responsabili cu nvmntul superior n conferinele desfurate din doi n doi ani, ncepnd cu anul 2001. ARACIS este o instituie public autonom, de interes naional, cu personalitate juridic i cu buget propriu de venituri si cheltuieli.

Proiectul Studiu national de monitorizare a insertiei pe piata muncii a absolventilor din invatamantul superior Absolventii si

Piata Muncii

- http://www.absolvent-univ.ro/

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Misiune ARACIS: Misiunea ARACIS este de a efectua evaluarea extern a calitii educaiei oferite de instituiile de nvmnt superior i de alte organizaii furnizoare de programe de studii specifice nvmntului superior, care opereaz n Romnia cu scopul de:9 a testa, pe baza standardele de calitate, capacitatea organizaiilor furnizoare de educaie de a satisface ateptrile beneficiarilor; a contribui la dezvoltarea unei culturi instituionale a calitii nvmntului superior; a asigura protecia beneficiarilor direci de programe de studiu de nivelul nvmntului superior prin producerea i diseminarea de informaii sistematice, coerente i credibile, public accesibile, despre calitatea educaiei; a propune Ministerului Educaiei Cercetrii i Inovrii strategii i politici de permanent ameliorare a calitii nvmntului superior, n strns corelare cu nvmntului preuniversitar. Atributii ARACIS: Atribuii n asigurarea calitii Formuleaz i revizuiete periodic, pe baza bunelor practici, standarde naionale de referin si indicatorii de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitii n nvmntul superior; Colaboreaz cu MECI i cu ARACIP n elaborarea i promovarea de politici i strategii de aciune, pentru creterea calitii educaiei n Romnia; Organizeaz anual consultri cu instituiile de nvmnt superior pentru a stabili prioritile asigurrii calitii; Elaboreaz i face publice propriile proceduri de evaluare extern a calitii educaiei; ncheie, cu instituii de nvmnt din ar i din strintate, contracte de prestri de servicii pentru evaluarea extern a calitii programelor i furnizorilor de programe de educaie specifice nvmntului superior, precum i pentru evaluarea interinstituional a programelor similare; Efectueaz evaluarea calitii unor programe i instituii de nvmnt superior, la solicitarea Ministerului Educaiei, Cercetrii i Inovrii. Condiiile privind realizarea activitii de evaluare se stabilesc prin contract; Face publice rezultatele evalurilor externe; Public manuale, ghiduri, lucrri de sintez a bunelor practici de evaluare i asigurare a calitii;

Agenia Romn de Asigurare a Calitii n nvmntul Superior - http://www.aracis.ro/despre-aracis/misiune/

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Elaboreaz periodic, la fiecare trei ani, analize de sistem asupra calitii nvmntului superior din Romnia; Colaboreaz cu agenii similare din alte ri pentru dezvoltarea i aplicarea de msuri eficiente de mbuntire a calitii programelor de nvmnt superior; Elaboreaz Codul de etic profesional a experilor ARACIS; Public anual un raport privind propria activitate; Elaboreaz, o dat la trei ani, rapoarte de autoevaluare a calitii propriei activiti, n vederea pregtirii evalurii externe de ctre agenii similare din alte ri.

Plria galben: Avantajele sistemului universitar din Romania sunt: Universitatile de stat dispun de un numar mare de locuri subventionate de la bugetul de stat. Studentii cu rezultate deosebite, cei care obtin performante sau fac cercetare, precum si cei care au o situatie materiala mai putin buna, pot primi diferite burse: de studiu, de merit, de performanta, de excelenta sau sociale. Persoanele care nu pot urma cursurile universitatilor la zi, pot urma cursuri cu frecventa redusa sau la distanta. Acest lucru ofera posibilitatea celor care lucreaza, sa si studieze in acelasi timp, fara a fi nevoiti sa renunte la locul de munca. Taxele de scolarizare sunt cu mult mai mici decat taxele percepute de catre universitatile din alte state europene. Studentii au posibilitatea de a efectua stagii de practica in urma parteneriatelor incheiate intre universitati si diverse institutii publice sau private. Studentii pot efectua stagii de practica si in strainatate, fiind subventionati din fonduri europene. Ofert educaional este bazat pe trei cicluri: studiile de licen, studiile de masterat i studiile doctorale, conform schemei de la Bologna si exista un sistem comun de credite de studiu transferabile (ECTS), de echivalare a studiilor, care s permit o ct mai larg mobilitate a studenilor. Studentii au posibilitatea de a urma programe cu dubla diploma. Exista programe academice numeroase cu predare n limba englez, francez, german . Sisteme de asigurare a calitii educaiei (avansarea ctre un sistem european de diplome i certificate de studii superioare, care s ndeplineasc cerinele compatibilitii la nivel continental - diplomele comune i diplomele duble). Existenta a din ce in ce mai multe scoli de var, simpozioane, seminarii, conferine internaionale (asigurarea unei bune mobiliti a studenilor i a personalului academic).

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Prin atragerea de fonduri europene s-au demarat o multitudine de proiecte ce au drept scop dezvoltarea resurselor umane; imbunatirea calitatii programelor de masterat; imbunatatirea calitatii invatamantului in general. Universitatile sunt dotate cu sisteme informatice din ce in ce mai performante, cu tehnologii din ce in ce mai avansate. Studentii au acces la biblioteci digitale puse la dispozitie de catre universitati. Studentii au posibilitatea de a participa la schimburi de experienta cu alte universitati. Existenta programelor Erasmus si Comenius, care permit studentilor si cadrelor didactice sa studieze in universitati din strainatate pentru o perioada limitata, in care primesc si burse. Diplomele romanesti de absolvire sunt recunoscute si in strainatate. Existenta unui organ care sa evalueaza periodic calitatea serviciilor de invatamant: ARACIS. Organizarea de programe de internship care ofera studentilor posibilitatea de a realiza experienta si de a lua contact cu angajatori. Multe dintre avantajele sistemului universitar din Romania provin si din faptul ca tara noastra este membra a Uniunii Europene. Datorita integrarii europene s-au stabilit o multitudine de parteneriate cu universitati din strainatate, s-au dezvoltat mobilitatile Erasmus si Comenius, au fost demarcate proiecte din fonduri europene si romanii au primit posibilitatea de a studia in toate tarile membre ale UE, cu taxe mai mici sau chiar gratuit. Plria neagr: Puncte slabe identificate n sistemul de nvmnt universitar: Misiunea universitatilor, desi de cele mai multe ori pare clar enuntata si in conformitate cu liniile strategice derivate din cele mai bune practici europene si internationale, nu este inteleasa, nici asumata intr-un mod omogen de catre toti membrii comunitatii universitare. Sectoarele publice, ca si cele furnizoare de servicii in sens larg, opereaza in conditii de informatie imperfecta. Cu atat mai mult in cazul universitatilor se poate accentua dezechilibrul de natura informationala, transmitandu-se mesaje atractive catre beneficiari, dar nesustinute de programe educationale care sa ofere aptitudinile si abilitatile cognitive necesare in noua societate. Programele de studii nu sunt intotdeauna clar definite si nici intelese ca atare. Se regaseste la nivelul universitatilor un efect de imitare, care duce la o aplatizare a competentelor specifice. Nu s-a generalizat o cultura autentica a calitatii programelor de studii si proiectelor de cercetare. Exista in continuare entitati care beneficiaza inclusiv de fonduri publice, dar ofera programe de studii si implementeaza proiecte de cercetare de calitate discutabila.

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Deficiente la nivelul cadrului legal si institutional al invatamantului superior. Cea mai mare parte din reglementari contin prevederi contradictorii, se modifica frecvent si nu sunt compatibile cu cele mai noi tendinte consacrate la nivelul Spatiului European al Invatamantului Superior si al Ariei Europene a Cercetarii. Nivelul relativ redus de deschidere catre competitia nationala si internationala. Desi a crescut ponderea criteriilor care masoara performanta profesionala si stiintifica la nivelul universitatilor, se considera ca aceasta este inca insuficienta pentru a stimula asumarea valorilor excelentei in educatie si cercetare. Majoritar, trecerea la sistemul Bologna s-a realizat doar formal. Disciplinele componente ale curriculei ciclului de studii nu au fost reformate din punct de vedere al continutului fapt ce duce la o supraincarcare a activitatii studentilor. Nivelul redus de atractivitate a carierei didactice si/sau de cercetare. Desi intr-o societate bazata pe cunoastere, universitatile si alte entitati de cercetare raman principalii poli integrati ai productiei si diseminarii de cunoastere si ca atare ar trebui sa fie locusuri atractive pentru cei mai bine pregatiti absolventi ai programelor de studii universitare, se constata ca acest lucru nu se intampla. Deficiente la nivelul guvernantei universitare: din pacate, multe univeristati nu au un statut al structurilor lor de guvernanta, nu se face o clara delimitare intre procesul decizional si management. Persoanele care ocupa o functie de conducere in universitate necesita o pregatire aditionala in domeniul managementului si leadership-ului universitar. Cele mai multe universitati nu si-au reconfigurat structurile organizatorice si mecanismele operationale astfel incat sa raspunda adecvat cerintei de promovare a cercetarii si transferului tehnologic. Resursele de cercetare existente in universitati trebuie sa se aloce in baza unei logici transparente si pro-active pentru a garanta un nivel rezonabil de libertate in alegerea subiectelor de cercetare. Parteneriatele cu mediul economic si social sunt negociate si incheiate de catre decidentii din universitati, in multe cazuri fara implicarea sau consultarea celor care vor participa la realizarea obiectivelor de cercetare continute in acestea. Insuficienele sistemului educaional n vederea instruirii i formrii continue a specialitilor n managementul inovrii, n protecia, evaluarea i marketingul obiectelor de proprietate intelectual; Amenintari: Riscul de a parea la indemana oricarei institutii de invatamant superior sa isi asocieze statutul de universitate intensiva in cercetare. Riscul ca anuntarea statutului de universitate intensiva in cercetare sa nu se bazeze pe capabilitatile reale ale comunitatii universitare, ci doar pe dorinta de a oferi potentialilor studenti o imagine atractiva, dar nesustenabila.

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

De asemenea, exista riscul ca diferentierea universitatilor sa duca la uniformizare in interiorul universitatii in sensul disparitiei domeniilor cu activitate de cercetare intensa si recunoscuta. Orientarea spre maximizarea castigurilor financiare in detrimentul calitatii autentice a programelor de studii si de cercetare; desi obiectivul de a creste numarul de tineri care au acces la programe de invatamant superior este unul strategic si poate fi un raspuns la provocarile societatii bazate pe cunoastere, in realitate unele universitati il folosesc ca argument pentru a creste numarul de studenti platitori de taxa, nefacand eforturi si in directia modernizarii logisticii universitare si imbunatatirii calitatii programelor de studii. Mentinerea si accentuarea deficitului de finantare. Exista de asemenea riscul ca proiectele de cercetare de anvergura sa tinteasca prioritar sau chiar exclusiv sursele publice de finantare. Se manifesta o preocupare relativ redusa pentru identificarea, motivarea si sustinerea talentelor in randul studentilor. Mentinerea in continuare a unor bariere in calea accesului tinerilor performanti, dar provenind din categorii sociale defavorizate, la cariere de succes in domeniul invatamantului si cercetarii universitare. Plria verde: Tendinta de copiere a modurilor de organizare a studiilor din universitatile percepute ca fiind prestigioase ar trebui sa fie mult mai prezenta si sa reprezinte un punct pe plecare in vederea transformarii sistemului de invatamant superior intr-unul ireprosabil din punct de vedere calitativ. De asemenea, pentru a beneficia de un sistem universitar cat mai competitiv, conducerile universitare ar trebui sa identifice, in mod transparent, cursurile care au produs absolventi cu succes in vest, sa le pastreze si sa le ofere ca un atractor atat pentru studenti din tara cat si din strainatate. O idee in favoarea studentilor, a atractivitatii universitatii respective si cadrelor didactice de valoare ar putea fi lansarea unei piete de cursuri facultative in care orice cadru didactic titular de predare sa poata propune cursuri facultative, iar cadrele care nu au norma acoperita trebuie sa aiba prioritate. Este de avut in vedere si o solutie de finantare a cursurilor din fondurile studentilor dupa modelul studentilor admisi pe locuri cu plata. Sunt studenti care sunt dispusi sa plateasca cursuri de acoperire a unor cunostiinte si deprinderi neasimilate suficient anterior (in liceu sau la cursuri anterioare) ori cursuri de marire a sanselor pe piata muncii (limbi straine, calculatoare, statistica, constructia de proiecte etc.). Ar avea de castiga si studentii si universitatea prin regia perceputa si atractivitate si cadrele didactice capabile si dispuse sa ofere. Pentru atragerea si mentinerea tinerilor in sistemul univesitar, solutia rapida de princiu este simpla: trebuie apropiate cat mai mult salariile celorlate grade didactice de cele ale profesorilor (diferente de doar cateva procente intre grade pentru ca, oricum, gradele inalte au avantajul suplimentar al numarului mai mic de ore de contact direct.

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

In ceea ce priveste stimularea accesului la invatamantul superior al tinerilor proveniti din mediile defavorizate, sistemul de sprijinire ce va fi creat, va trebui sa se adreseze nu doar studentilor actuali, ci si celor potentiali. O politica ferma in acest sens va consta in crearea unui set de forme de asistare compus din granturi sociale si granturi sociale pentru persoanele cu disabilitati. Granturile sociale sunt destinate tinerilor ce provin din categorii defavorizate si subreprezentate la nivelul universitatilor si se acorda pe criterii sociale, iar granturile sociale pentru persoanele cu disabilitati sunt destinate tinerilor care prezinta anumite disabilitati. Ele vor trebui administrate de o institutie special creata, si vor putea inlocui sistemul actual de locuri subventionate de la buget. O alta problema identificata consta in integrarea greoaie a studentilor pe piata muncii. Avand in vedere ca in ultima vreme ne lovim destul de des de acest lucru, as propune sa se puna mai mult accent pe practica in locurile de munca specifice (in fabrici, firme de avocatura etc.). Ar fi mult mai util daca aceasta practica ar putea avea loc, spre exemplu, la fiecare sfarsit de an universitar, astfel, studentul va avea oportunitatea de a intelege mai bine toate aspectele pe care le implica postul pentru care se pregateste, va fi capabil sa identifice si sa delimiteze contextul in care sa-si exercite cunostintele etc. Plria roie: Nicio universitate si nici Ministerul Educatiei nu au urmarit sistematic soarta pe piata a produsului lor si nici ce se intampla in interior, in lumea studentilor pentru a afla mai repede ce defecte are procesul. S-au comportat ca niste fabrici, respectiv o industrie, care produc fara sa le intereseze daca produsele lor sunt cerute de piata si care este calitatea acestora (Analiza cantitativa si calitativa a sistemului universitar - Liviu Dragomirescu). Imaginea de ansamblu a calitatii invatamantului nostru superior, asa cum rezulta din perceptiile cadrelor didactice, ale studentilor si angajatorilor, este aceea a unui nivel de calitate relativ ridicat. In ceea ce priveste tendintele insa, daca perceptiile cadrelor didactice si ale angajatorilor se mentin stabile, cele ale studentilor inregistreaza o depreciere semnificativa10. In ultimii ani poate fi observata o scadere accelerata a performantelor studentilor. Performantele se refera atat la nivelul cunostiintelor lor din liceu si semestrele precedente, cat si la nivelul capacitatii de a se mobiliza pentru invatatura. Capacitatea de mobilizare s-a redus din mai multe cauze. Cea mai raspandita ar fi existenta unei slabe motivatii: din ce in ce mai multi fac facultatea doar pentru o obtine o diploma si atat.

10

Ciotlu, S. i Co. Calitatea invatamantului superior din Romania (O analiza institutionala a tendintelor actuale), Ed. Polirom, Iasi, 2011, disponibil online pe: http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Publicatii_Aracis/Publicatii_ARACIS/Romana/Calitatea_invatamantului_su perior_Romania_1_.pdf - accesat in data de 7.01.2014, p. 19

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Tabel 1 Evaluarea globala a invatamantului. Valori medii (2011) Categorii de actori Daca ati evalua calitatea invatamantului, ce nota (de la 1 la 10) Cadre Angajatori ati da... didactice Universitatilor publice 8,0 7,3

Studenti 4,9

In ceea ce priveste contributia institutiilor de invatamant la insertia absolventilor pe piata muncii, studentii considera ca facultatile sunt preocupate s le ofere burse de studii (69%) si stagii de practica (57%). Doar 42% dintre studentii chestionati au sustinut ca facultatile au invitat angajatori care sa ofere informatii cu privire la locurile de munca existente si numai 39% au mentionat organizarea de catre facultati de programe de internship. Facand referire la utilitatea ofertelor educationale, 69% dintre cei chestionati cred ca facultatea pe care o urmeaza le ofera cunostintele necesare pentru a deveni specialisti in domeniul in care studiaza, iar 61% sunt de parere ca facultatea le ofera competentele necesare pentru intelegerea domeniilor conexe. Interesant este ca 41% dintre studentii chestionati sunt convinsi in mare si foarte mare masura ca pregatirea oferita de invatamantul superior romanesc este cel putin la fel de buna precum cea oferita in Europa de Vest. Totusi, aceasta nu este o perceptie dominanta la nivelul esantionului de studenti, intrucat un procent egal, de 41%, sustin contrariul11. Cei mai multi dintre studenti sunt dezamagiti de faptul ca in majoritatea universitatilor publice accentul care se pune pe teorie este prea mare in defavoarea practicii, acest lucru conducand la lipsa capacitatii studentilor de a-si contextualiza cunoasterea si de a o aplica in situatii sociale concrete. Aceasta situatie este inevitabila, atunci cand invatamantul este centrat mai degraba pe continuturi si mai putin pe competente. Autorii manualului mentionat anterior sunt de parere ca absenta resurselor financiare publice pentru investitii in educatie si cercetare, absenta resurselor umane calificate necesare dezvoltarii institutionale si cresterea exponentiala a numarului de studenti au determinat, fara indoiala, un esec in asigurarea unui sistem de invatamant superior de calitate. In ceea ce priveste perceptia studentilor asupra modului de desfasurare a cursurilor, prin interviurile realizate de catre autori, a rezultat faptul ca studentii considera ca efortul marii majoritati a profesorilor este destul de mic in ceea ce priveste flexibilitatea programei si individualizare metodelor de lucru, existand un nivel ridicat de standardizare a abordarii cursurilor. Conform studentilor, profesorul bun arata ca isi respecta studentii, iar in timpul desfasurarii cursurilor este interesat ca ei sa inteleaga ceea ce expune. Cu alte cuvinte, profesorul bun se vede din cum trateaza materia pe care o preda cum o expune intr-o forma pe intelesul studentilor. Iar un argument in plus cu privire la importanta acestei modalitati de valorizare a profesorilor este acela ca obligativitatea cursurilor, prin numararea prezentelor, nu motiveaza studentii sa participe mai frecvent.
11

http://proiecte.aracis.ro/fileadmin/Academis/A2/Romana_-_Interior.pdf , p. 17- accesat in data de 5.01.2014

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Acestia mai spun spun ca se simt mai apropiati de profesorii mai tineri, deoarece le ofera suport pentru subiectele care ii intereseaza, le recomanda evenimente academice sau extraacademice, cu alte cuvinte, studentii vad facultatea si ca pe o posibilitate de a deschide orizonturi noi prin intermediul oamenilor pe care ii cunosc. Studentii nu au nevoie doar de informatie, ci de formare, consiliere si orientare. Atunci cand asteptarile le sunt indeplinite, nivelul satisfactiei creste, altminteri incearca sa caute repere in afara scolii si ajung sa blameze lipsa de implicare a profesorilor12. Perceptiile studentilor cu privire la procesul educational sunt in general pozitive, cele mai apreciate 5 aspecte facand referire mai degraba la structura si forma acestuia, decat la continutul cursurilor si activitatea profesorilor: biblioteca si serviciile oferite sunt de calitate, cursurile, seminariile si laboratoarele nu sunt anulate fara reprogramare, criteriile de notare sunt clare, iar schimbarile din orar sunt anuntate la timp. Pe acest fundal pozitiv, exista totusi unele aspecte care concentreaza procente consistente de nemultumire: 27% dintre studentii chestionati considera ca profesorii nu sunt disponibili pentru consultatii atunci cand au nevoie, iar 19% considera ca indicatiile si comentariile primite de la profesori si asistenti nu prea le sunt de folos13. In schimb, perceptiile cadrelor didactice cu privire la continutul si forma procesului educational derulat in cadrul facultatilor in care predau sunt extrem de diferite fata de cele ale studentilor. Ei sunt de parere ca feedback-ul oferit i ajuta pe studenti sa inteleaga mai bine domeniul predat, considera ca studentii primesc mereu feedback pentru lucrarile pe care le trebuie sa le realizeze, cadrele didactice mai afirma faptul ca acestea sunt mereu disponibile pentru consultatii, cand studentii au nevoie etc. Perceptii extrem de pozitive se pastreaza si in cazul resurselor necesare procesului educational. Cadrele didactice considera ca studentii pot accesa resurse IT atunci cand au nevoie, ca biblioteca si serviciile oferite de aceasta sunt de calitate si ca studentii pot folosi echipament specializat atunci cand au nevoie. Concluzii: Sistemul de invatamant universitar din Romania este inca intr-o etapa de dezvoltare. Este adevarat ca s-au inregistrat mari progrese, dar mai este nevoie de inca pe atat pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al invatamantului din statele europene si nu numai. Progresul in mediul academic tine si de o schimbare de viziune si de mentalitate. Mediul academic are nevoie de resurse economice si financiare mult mai multe decat exista in prezent. Guvernul Romaniei ar trebui sa isi indrepte atentia asupra sistemului de invatamant, pentru ca acest sistem are puterea de a influenta viitorul tuturor tinerilor si in consecinta, a tarii in care traim. Universitatile trebuie sa se implice mult mai mult in proiecte
12 13

Ciotlu, S. i Co. op. cit, p. 65 http://proiecte.aracis.ro/fileadmin/Academis/A2/Romana_-_Interior.pdf , p. 18- accesat in data de 5.01.2014

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

finantate din fonduri europene, ar trebui sa incheie mai multe parteneriate si sa participe la din ce in ce mai multe schimburi de experienta. Aceste activitati ar fi benefice si din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere al dezvoltarii, schimbarii, inovarii. In ansamblu, Romania are un sistem de invatamant universitar performant. Aceasta ideea nu este conturata doar pe plan intern, ci si pe plan extern. Scoala romaneasca atrage studenti din toate colturile lumii si este considerata una dintre cele mai de calitate scoli. Si totus i, studentii romani nu o considera asa si isi indreapta atentia spre alte universitati de prestigiu din Europa. In acest caz, Romania ar trebui sa isi puna un semn de intrebare, deoarece sistemul universitar romanesc este atractiv pentru Asia sau Africa si nu pentru europeni. Chiar daca impresia este buna, europenii nu prea aleg sa studieze un intreg ciclu in tara noastra. De aceea, ar trebui facute niste schimbari, pentru ca mediul academic romanesc sa fie mai atractiv pentru statele europene. O problema mai este si faptul ca universitatile private fac mare concurenta universitatilor de stat. Chiar daca universitatile de stat ofera servicii mai de calitate, acestea nu au fondurile necesare pentru materiale didactice, resurse informatice si tehnologice, nu au un mediu ambient la fel de placut precum universitatile private. Si contrar opiniilor, mediul in care se invata este foarte important pentru student. In concluzie, schimbarea sistemului universitar romanesc trebuie sa vina in primul rand din interior; atat din randul profesorilor, cat si din randul studentilor. Trebuie sa se ajunga la un numitor comun, intre ceea ce doresc studentii si ceea ce doresc profesorii. Trebuie sa existe o schimbare de atitudine care sa vina din ambele parti. Mai mult decat atat universitatile nu ar trebui sa fie interesate doar de cantitatea de student care le trec pragul, ci se pe calitatea lor. Momentan mediul academic este interest sa atraga un numar mare de studenti, pentru ca acest lucru inseamna si resurse mai multe. Dar atunci cand vorbim de cantitate si nu de calitate, intervine o mare problema. Studentii devin blazati si nu mai sunt motivati deoarece vad ca in jurul lor este un numar mare de oameni care toti incearca sa patrunda in acelasi loc: pe piata muncii. Si atunci se gandesc ca nu prea au mare sansa. Pe de alta parte, avem profesorii, care in momentul in care vad asa mare cantitate, tind sa devina interesati. Acest lucru vine din faptul ca acestia inteleg ca nu vor putea sa educe un numar asa mare de oameni. Problemele mediului academic sunt multe, dar baza este solida: exista studenti care doresc sa obtina performante, oameni inteligenti care doresc o buna pregatire, exista cadre didactice tinere si bine pregatite, exista universitati de prestigiu si exista resurse care ar putea fi mai bine gestionate. Asadar cu efort, incredere si dorinta, se poate schimba mentalitatea si viziunea asupra sistemului de invatamant universitar din Romania si se pot realiza mari progrese, deoarece avem poate mai multe avantaje decat alte state ale lumii: avem resurse umane capabile de mai mult decat se intampla in prezent.

Bucureti 2014

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Administraie i Management Public

Surse bibliografice: 1. Agenia Romn de Asigurare a Calitii n nvmntul Superior http://www.aracis.ro/despre-aracis/capacitatea-institutionala/ 2. Anton Anton, Dumitru Miron, Analiza diagnostic Universitate si cunoastere, p. 35, p.40 document disponibil online: http://www.edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1/diagnostic_panel2.pdf 3. Barometrul Calitatii 2010 Starea calitatii in invatamantul superior din Romnia, document disponibil online la adresa: http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Publicatii_Aracis/Publicatii_ARACIS/Romana/ barometru-final.pdf 4. Educaia n Romnia http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#.C3.8Env. C4.83.C8.9B.C4.83m.C3.A2ntul_superior 5. Infrastructura sistemului educational in Romania , document disponibil online la adresa: https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/423 6. Performanta in invatamantul superior, document disponibil online la adresa: http://pc.forhe.ro/ro/despre-proiect-1 7. PODCA Inovatie in Administratie, document disponibil online la adresa: http://www.forhe.ro/ 8. Proiectul strategic Calitate i Leadership pentru nvmntul Superior Romnesc, document disponibil online la adresa: http://www.edu2025.ro/89/section.aspx/47 9. Proiectul Studiu national de monitorizare a insertiei pe piata muncii a absolventilor din invatamantul superior Absolventii si Piata Muncii, document disponibil online la adresa: - http://www.absolvent-univ.ro/ 10. Raport public anual 2012 Starea finanrii nvmntului superior i msurile de optimizare ce se impun, document disponibil online la adresa http://vechi.cnfis.ro/Raport%20CNFIS%202012%20%20Starea%20finantarii%20invata mantului%20superior.pdf

Bucureti 2014