6) Care este componența Sistemului Informațional Demografic (SID)?

I. Recensământul populației și locuințelor (Rpl)

II. Evidența curentă a mișcării naturale și migratorii

a populației (ECMNM) - Statistica demografică

curentă

III. Registrele de populație

IV. Anchetele și monografiile demografice

+ surse secundare

7) De ce este necesar SID?

• Populația=Sistem dinamic complex (SDC):

• caracteristici numeroase de observare

• modificări frecvente în efectivul și structura populației

• interdependențe și intercondiționări multiple cu factorii economici și

sociali

8) Ce este recensământul populației și ce produce acesta?

ansamblul procesului de colectare, prelucrare, agregare, evaluare, analiză și diseminare/publicare a

datelor demografice, economice și sociale referitoare la întreaga populație a unei țări la un anumit
moment dat.  fotografia unei populații la momentul de referință  produce simultan informaţii
referitoare la populaţia unei ţări şi condiţiile de locuit ale acesteia - Populaţie şi Condiţii de locuit - în
cadrul aceluiaşi proces de diseminare

9) Care este utilitatea unui recensământ?

• date detaliate referitoare la mărimea, distribuţia şi compoziţia

populaţiei

• planificarea şi implementarea politicilor economice şi sociale

de dezvoltare

• gestionare colectivități locale – educație, sănătate,

transport, construcții de locuințe, de centre comerciale etc

• activităţi administrative

• reprezentarea în organele de decizie politica la diferite niveluri

• cercetare ştiinţifică

• instrument indispensabil în construirea bazelor de sondaj

necesare efectuării anchetelor specifice în rândul

gospodăriilor.

10) Câte de tipuri de recensământ există?

Recensământul tradiţional
Recensământul administrative

recensământul mixt

recensământul rotațional

11) Care sunt avantajele și dezavantajele recensământului tradițional?

Avantaje:

• furnizează fotografia întregii populaţii la unul şi acelaşi moment de timp

• pune la dispoziţie utilizatorilor date pentru unităţi teritoriale mici, până la nivelul

localităţilor componente.

Dezavantaje

• costurile mari datorate volumului ridicat de resurse umane

• concentrează operaţiunea amplă de înregistrare într-un orizont foarte scurt de timp

• responsabilizează populaţia care trebuie să fie capabilă să furnizeze o cantitate mare de

informaţii exacte

• problema delicată a confidenţialităţii datelor.

12) Care sunt avantajele și dezavantajele recensământului administrativ și în ce țări se practică în

exclusivitate?

Avantaje

• degrevarea populaţiei ca responsabilitate

• posibilitatea producerii mai frecvente de date statistice, inclusiv pentru unităţi

teritoriale mici,
• reducerea costurilor intrinseci unui recensământ tradiţional

• creşterea gradului de acurateţe a informaţiilor referitoare la domenii sensibile

(datele referitoare la venitul persoanelor).

Dezavantaje

• dependenţa de sistemul de registre existent

• limitări de conţinut în ceea ce priveşte numărul şi tipul caracteristicilor disponibile

• dificultăţi în actualizarea datelor datorită caracterului administrativ al

operaţiunilor

• îngreunarea comparabilităţii internaţionale a datelor, dat fiind că datele sunt

disponibile conform definiţiei administrative şi nu statistice.

Suedia

13) Ce tip de recensământ (Rpl=recensământ al populației și locuințelor) se proiectează a fi cel din

România, în 2022? De ce?

14) Care sunt categoriile de populație stabilite la Rpl 2011 în România?

15) Ce reprezintă Registrul Stării Civile? Ce purtători de informații există pentru a putea evidenția

mișcarea naturală și migratorie a populației?

16) Efectivul populației. Definiție, utilitate, tipuri de efectiv. Momentele de raportare ale unui efectiv în

timpul unui an calendaristic.

Definiţie – timp, spațiu

 Importanța și semnificația – corlelațiile cu teritoriul de referință și cu structurile demografice și sico-

economice

 Utilitate:

 o primă informare asupra potențialului uman de pe un anumit teritoriu

 demografică – intensitatea fenomenelor demografice

 social-economică – resursele de muncă, activitatea,ocuparea pe piața muncii, participarea la viața

politică,culturală, resursele de apărare sau de ofensivă – întrecut mai ales

17) Ce presupune structura populației din punctul de vedere al analizei statistico‐demografice?

Gruparea populaţiei în funcţie de caracteristicile

demografice fundamentale:
 sexul

 vârsta

 starea civilă

Surse de informații in analiza structurii demografice

 Rpl

 ECMNM

 RNEP

18) De ce e importantă analiza structurii demografice a unei populații și în ce domenii de activitate este

utilă această structură?

Rolul şi locul fiecărei persoane în procesul reproducerii populaţiei, al activităţii economice şi, în general,
al organizării sociale.

 nu există sector de activitate care să nu fie interesat în cunoaşterea efectivului şi structurii populaţiei
după vârstă şi sex.

19) Ce reprezintă baza Piramidei vârstelor (PV)? Dar trunchiul? Dar vârful?

20) Ce se înțelege prin procesul de îmbătrânire demografică (PID)?

procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei (PID) - procesul de modificare a structurii pe vârste a

populației crește ponderea segmentului vârstnic, în detrimentul celui tânăr, ca tendință fermă și de
lungă durată.

 greutatea specifică a populaţiei adulte manifestă o relativă stabilitate.

 perioade de timp mai mult sau mai puţin îndelungate

 7% și 12% → diagnostic al stadiului PID

21) Care sunt indicatorii prin care putem pune un diagnostic stadiului de îmbătrânire demografică (ID) a

unei populații?

1.Proporţia persoanelor de 15 ani sau de 20 de ani în total populaţie – măsoară îmbătrânirea

prin baza piramidei

2. Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în total populaţie

3. Vârsta medie a populaţiei

4. Vârsta mediană a populaţiei

5. Indicele de îmbătrânire a populaţiei

6. Indicele de „senioritate”
7. Raportul de dependenţă al persoanelor vârstnice

8. Raportul de dependenţă al persoanelor tinere

9. Raportul de dependenţă pe total

22) Care sunt factorii care determină ID?

Îmbătrânirea demografică se datorează:

 scăderii natalităţii (îmb ătrânirea prin baza piramidei) şi

 reducerii intensităţii mortalităţii (îmb ătrânirea prin vârful piramidei)

23) Care sunt factorii care au condus la reducerea puternică a fertilității și natalității populației după cel

de‐al doilea Război Mondial?

24) Care sunt cele mai importante consecințe social‐economice ale PID?

creşterea raportului de dependenţă = sporirea presiunii pe care o exercită populaţia inactivă asupra
populaţiei active. În absenţa unei politici ferme de dezvoltare economică, de creștere a PIB,
îmbătrânirea demografică poate să frâneze creşterea nivelului de trai al populaţiei;

 procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de muncă poate influenţa nivelul

productivităţii muncii sociale.

 implicaţii asupra volumului şi structurii consumului, în special a consumului alimentar - raţia

alimentară şi componenţa acesteia diferă la o persoană vârstnică, în comparaţie cu o persoană tânără.
Creşterea ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţiei impune adaptarea corespunzătoare a
producţiei alimentare.

 implicaţiile asupra sferei serviciilor - diversificarea gamei serviciilor, în special a serviciilor cu caracter
casnic, de supraveghere şi însoţire a persoanelor vârstnice.

 consecinţe evidente în sfera orientării programelor de asistenţă socială.

 creşterea fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de stat, creșterea fondurilor

alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii, orientarea cercetării
medicale către studierea mijloacelor de combatere a aşa-numitelor afecţiuni degenerative, specific
vârstelor înaintate.