DINAMICA STĂRII DE

SĂNĂTATE ÎN ROMANIA
 Organizația Mondială a Sănătății a propus în
1946 următoare definiție: „Sănătatea este o stare
pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât și social,
și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”.
Mai târziu a fost inclusă în această definiție și
„capacitatea de a duce o viață productivă social și
economic”.
 Repercursiunile celui de al II- lea Război
Mondial asupra sistemului sanitar
■ Constrângeri majore în funcționarea
sistemului medical
■ Mobilizarea unei parți însemnate a
personalului medical pe câmpul de luptă
■ Pierderi umane
■ Deficit de medici la nivel național
■ Resurse deficitare
Primii ani postbelici
1945-1947
■ Creșterea cheltuielilor bugetare pentru
Sănătate Publică
■ Creșterea nr. posturi pentru medici
■ Creșterea personalului medico-sanitar
■ Creșterea nr. paturi în spital
■ Lărgirea accesului populației la asistență
medicală
Funcționarea sistemului sanitar în perioada
1948-1989

■ Sistem social politic comunist

■ Sistem sanitar blocat/ strict controlat
■ Modificări importante ale cadrului instituțional- legislativ
■ Creșterea gradului de urbanizare
■ Modificări în dinamica economiei
 Principalele modificări
■ Tranziția de la economie de piață a economie de comandă
■ Scăderea rolului inițiativei private
■ Desfințarea instituțiilor private furnizoare de servicii medicale
■ Stabilirea cerințelor și implicit restricților impuse practicării profesiei de medic
■ Alocarea centralizată a resurselor materiale, umane și financiare în funcție de
obiectivele politice sanitare/ sociale
■ Tendința de a universaliza prestațiile medicale
1957- Act normativ ce permitea întreruperea de sarcina

Scăderea bruscă a natalității

Îmbătrânirea bruscă a populației

1966- Interzicerea avortului– forțarea menținerii natalității

crescute

Consecințe negative asupra mortalității infantile și a sănătății

mamei
1990-2015
Reforma cadrului instituțional al sistemului sanitar –
impactul asupra sistemului sanitar de azi
■ Modificări legislative
 Asigurări sociale de sănătate
 Plata concediilor medicale
 Compensarea medicamentelor
■ Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Medicilor
 Autorizarea liberei practice
 Organizarea profesională a medicilor
■ Modernizarea infrastucturii medicale
■ Prevenirea imbolnăvirilor profesionale
■ Asigurarea asistenței sociale pentru persoanele vârstnice
■ Privatizarea sistemului sanitar
Starea de sănătate în Romania
2011-2022

■ Speranța de viață in România a crescut cu peste 4 ani intre 2000 și 2019

■ Se înregistrează o scădere temporară cu 1,4 ani în 2020 – impact pandemie SARS
COV2
■ Disparitate de gen majoră – femeile trăiesc cu aproape 8 ani mai mult decât bărbații
■ Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității
Date demografice

 Populația României (rezidentă și după domiciliu) a urmat un trend constant de scădere

”Îmbătrânirea demografică a populației”
 Natalitatea
■ Natalitatea= fenomen demografic , complex, de importanță biologică, socială, politică,
culturală, sanitară, legislativă, ce exprimă frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul
unei populații sau subpopulații dintr-un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp
■ În dinamică natalitatea în perioada 2011-2020 are un trend descendent
Sporul natural al populației
■ Ca urmare a dinamicii negative a natalității și mortalității generale, sporul natural a
scăzut constant → deficit de populație în creștere
 Speranța de viață la naștere- SVN
■ SVN în ultimii 10 ani este în creștere
■ Se observă discrepanțe mari în ceea ce privește speranța de viață la naștere între genuri și
medii
Speranța de viața la naștere - comparație UE

Speranța de viață la naștere în România este a doua cea mai scăzută din UE
Principalele cauze de deces
Principalii factori de risc ce duc la deces

• Contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor

• Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu
media UE
• Obezitatea și fumatul la adulți este ușor mai scâzută față de media UE
• Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele
decenii
 Mortalitatea
■ Motalitatea măsoara totalitatea deceselor în cadrul unei populații pe parcursul unei
perioade definite de timp

• În 2020 , comparativ cu rata mortalității pe total țară, rata mortalității urbane este mai mică decât media pe țară, iar în
mediul rural mortalitatea este mult mai mare
• Vârsta, sexul, ereditatea sunt determinanți ai stării de sănătate asupra cărora indivizii au un control redus, însa la aceștia
se adaugă condițiile de viață, de muncă , alimentația, furnizarea serviciilor de sănătate, adresabilitatea indivizilor.
 La toate grupele de vârstă mortalitarea masculină este mai mare decât
media pe țară a grupei de vârstă respectivă și decât mortalitatea feminină
la aceeași grupă de vârstă
Mortalitatea infantilă
 Mortalitatea infantila (0-1 ani) este un indicator important care oglindește atat starea
socio-economică a unei populații, cât și activitatea generală a sectorului sanitar în
totalitatea sa

 Decesele sub un an continua

trendul descendent
 Pe medii, mortalitatea
infantilă este mult mai mare
în mediul rural față de
mediul urban
Principalele cauze de deces infantil
 Pondere ridicată a
malformaților
congenitale grave
nedepistate în
perioada intrauterină

 Decese evitabile
precum afecțiunile
respiratorii
Mortinatalitatea
■ Se referă la născuții morți raportați la 1000 de născuți vii și morți
■ Specialiștii din domeniu susțin că nivelul înalt al mortinatalității
este direct determinat de starea sănătății femeiii

Se observă tendință de scădere a mortinatalității pe gen și medii

Mortinatalitatea este mai mare la genul masculin față de feminin și mai mare în
mediul rural față de urban
Mortalitatea copiilor 1-4 ani

■ Mortalitatea copiilor 1-4 ani reprezintă numărul de decese din perioada 1-4 ani,
raportată la populația de aceeași vârstă
■ Este un indicator studiat de OMS
■ Este influențată de → îngrijirile mamei
→ supravegherean copilului de către personalul sanitar
■ Mortalitatea copiilor 1-4 ani
în mediu rural este mai mare
decât în mediul urban
→ condiții de viață mai
precare
→ nivel scăzut al educației
→ acces redus la serviciile
de sănătate

■ Principala cauză de deces →

leziunile traumatice
Mortalitatea maternă
• Decesul matern este decesul unei
femei în cursul sarcinii sau intr-o
perioadă de 42 zile de la terminarea
sa (oricare ar fi durata sau localizarea
sarcinii) și 30 zile post- abortum

• Ratele oscilează în intervalul 2011-

2020, inregistrând valori diferite pe
cele două componente: risc
obstetrical- cauze directe și avort în
favoarea riscului obstetrical- cauze
directe
Mortalitatea evitabilă

■ Decesele evitabile sunt decese premature, survenite înaintea vârstei de 75 ani

■ Pot fi sistematizate în → decese influențabile prin tratament (amenable)
→ decese prevenibile (preventable)

1. Decesul influențabil prin tratament- deces care ar fi putut fi evitat prin acordarea
îngrijirilor eficace și la timp
2. Decesul prevenibil- deces ce ar fi putut fi evitat prin intervenții de sănătate publică și
prevenție
În anul 2020, ele mai frecvente
decese influențabile prin tratament
sunt :
1. Boala cardiacă schemică
2. Boli cerebro-vasculare
3. Bola hipertensivă

Cele mai frecvente decese

prevenibile sunt
4. Boala cardiacă ischemică
5. Bolile legate de consumul de
alcool
6. Tumorile malihne a traheei,
bronhiilor, pulmonului
7. Accidentele
Mortalitatea specifica

Dinamica mortalitații și
structura acesteia pe clase
de boli
 Mortalitatea
specifică prin boli
ale apartului
circulator
Povara mortalității cauzate de cancer

■ În România au fost estimate aprox 95 000 de noi cazuri de cancer și aprox 54 000 de
decese cauzate de cancer în 2020
■ Mortalitatea globală cauzată de cancer în România a fost estimată a fi ușor mai ridicată
fata de media UE ( 283 decese / 100 000 locuitori)
■ Existența unor deficiențe în diagnosticarea și tratarea cancerului
• Princialele tipuri de cancer preconizate la bărbați sunt: pulmonar, de prostată, colorectal
• În rândul femeilor întâlnim: cancerul mamar, colorectal, cancerul de col uterin
Mortalitatea prin bolile aparatului
respirator
Mortalitatea specifică prin accidente
Sistemul de sănătate

■ Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu

■ România prezintă al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu- atât ca procent din
PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor
■ În 2019, aprox. 44% din cheltuielile pentru sănătate au fost alocate serviciilor
spitalicești – reprezintă cel mai mare procent la nivelul tărilor UE
■ Plățile directe sunt peste media UE și sunt dominate de costurile farmaceutice în
ambulator
Cheltuielile sistemului sanitar
• România cheltuiește mult sub
media UE în toate domeniile de
îngrijire

• O filtrare redusă a accesului

pacienților (gatekeeping) duce
la o utilizare ridicată a
serviciilor medicale spitalicești

• Asistența medicală ambulatorie

rămâne insuficient utilizată în
România

• România formează un număr

suficient de profesioniști în
domeniul sănătății, dar mulți
migrează
Cheltuielile sistemului sanitar comparație UE

• Cheltuielile pe cap de locuitor în România sunt printre cele mai scăzute dintre țările UE
Performanța sistemului de sănătate

1.Eficacitate
• Sunt necesare
îmbunătățiri majore
în ceea ce privește
prevenția și
tratamentul pentru a
reduce rata
mortalității

România înregistrează rate ridicate ale mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile
2. Accesibilitate

■ Ponderea românilor care beneficiază de asigurare socială de sănătate este semnificativă

(aprox 11% nu benefeficiază de asigurare de sănătate – statistici 2017)
■ Rata de vaccinare împotriva gripei a crescut, dar rămâne scăzută
■ Aproape toate serviciile spitalicești și ambulatorii sunt acoperite de asigurările sociale
de sănătate
■ Acoperirea pentru îngrijirea pacienților cu COVID – 19 a fost universală și
necondiționată
■ Nevoile nestisfăcute în materie de asistență medicală s-au diminuat, dar rămân ridicate
3. Reziliență
■ Impactul pandemiei sars cov-2
■ Primele răspunsuri ale României față de pandemia covid 19 au fost rapide
■ Forța de muncă din domeniul sănătății a reprezentat un blocaj major în furnizarea de
servicii în timpul pandemiei
■ Numărul de paturi din secțiile ATI s- au dublat in timpul pandemiei
■ Pandemia a stimulat dezvoltarea sistemelor electronice de informații
■ Investițiile în infrastructura de sănătate au beneficiat de fonduri structurale și de
investiții europene
Ratele de infectare cu virusul SARS- CoV2
 Rata de testare pentru virusul SARS CoV2
Decalajul față de UE în ceea ce privește ratele de testare pentru covid-19

• Capacitatea de testare a crescut, dar nu a ținut pasul cu media UE

 Rata de vaccinare – comparație UE

• Desfășurarea vaccinăii împotriva COVID-19 a fost bine planificată, dar reticența față de vaccinare
a cauzat o stagnare a procesului de vaccinare
Excesul de mortalitate pentru decesele
cauzate de COVID-19
 Concluzii
■ Pe parcursul ultimelor trei decenii:
 Speranța de viață din România a crescut
 Probabilitatea de deces înainte de vârsta de 5 ani s-a redus
 Nr. nasterilor copiilor vii a crescut
 Mortalitatea maternală a scăzut
 Totuși, speranța de viață în România rămâne semnificativ în urma medii UE
■ Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de deces in România
 Rata standardizata a mortalității cauzate de afecțiuni cardiace este cu mult sub cea a țărilor
cu niveluri de venit similare
■ Medicina preventivă nu se compara favorabil cu celelalte state UE
 Mortalitatea datorată cancerului de col uterin în creștere (posibilitate de evitare prin
depistarea și tratarea lezunilor cervicale precoce)
 Bibliografie
■ https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/starea
_de_sanatate/starea_de_sanatate/RAPORTUL-NATIONAL-AL-STARII-DE-SANATATE-A-POPULATIE
I-%
25E2%2580%2593-2020.pdf
■ https://
insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/starea_de_sa
natate/starea_de_sanatate/Raport-Starea-de-Sanatate-2019.pdf
■ https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-01/2021_chp_romania_romanian.pdf
■ https://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/rapoarte-finale-bm/etapa-II/MS-RO-FR-Health-Sector-ROM
■ http://www.studii-economice.ro/2018/seince181220.pdf