STAREA DE SĂNĂTATE A

POPULAŢIEI
 O stare bună de sănătate este un element esenţial al
bunăstării umane (Alber şi Kohler, 2004), reprezentând o
valoare în sine.
 La nivel individual, o stare bună de sănătate reprezintă o
componentă importantă a capitalului uman, permiţând
oamenilor să îşi desfăşoare activităţile, să îşi
îndeplinească ţelurile, să aibă o viaţă completă şi să fie
membri activi ai societăţii (Mărginean şi alţii, 2006).
 La nivel societal, o stare de sănătate ridicată este un
element-cheie al capitalului uman al fiecărei ţări,
contribuind la competitivitatea ei faţă de alte ţări
 O abordare constă în considerarea sănătăţii ca o
dimensiune, ca un domeniu al calităţii vieţii.
 Dimensiunea sănătăţii, ca şi celelalte sfere ale vieţii
umane, sunt descrise prin indicatori subiectivi şi obiectivi,
accentul fiind pus pe modul în care oamenii îşi evaluează
propria stare de sănătate, accesul la servicii de sănătate,
precum şi evaluarea acestora.
 Câţiva dintre indicatori folosiţi în cercetarea
calităţii vieţii
 Evaluarea propriei stări de sănătate,
 constrângerile percepute impuse de starea de sănătate,
 satisfacţia faţă de propria sănătate,
 percepţia accesului la servicii de îngrijire a sănătăţii, evaluarea sau
satisfacţia faţă de acestea,
 speranţa de viaţă la naştere,
 mortalitatea infantilă,
 ratele de mortalitate sau morbiditate sau
 cheltuielile cu serviciile de îngrijire a sănătăţii ca procent din PIB reprezintă
 O alta abordare este aceea a calităţii vieţii din perspectiva sănătăţii,
reprezentând o bogată direcţie de studiu în cercetările de calitatea vieţii.
 Studiile de calitatea vieţii în domeniul sănătăţii urmaresc
 modul în care pacienţii cu diferite probleme de sănătate îşi
experimentează calitatea vieţii,
 percepţiile oamenilor care descriu diferite stări de sănătate sau
 timpul de supravieţuire al beneficiarilor de tratamente medicale.
 În această abordare au fost dezvoltaţi un număr impresionat de indicatori
şi indici de calitatea vieţii
 Abordarea sănătăţii în studiile sociologice a avut ca punct de plecare
recunoaşterea faptului că sănătatea reprezintă rezultatul unor factori
multipli, inclusiv factori de natură socială.
 Definiţia dată de World Health Organization (WHO) sănătăţii cuprinde şi
componenta socială, sănătatea fiind nu doar absenţa bolii sau a unei
dizabilităţi, ci o stare completă de bunăstare fizică, mentală şi socială
(WHO, 1946)
 Sănătatea este o resursă pentru viaţa de zi cu zi, constituind un concept
pozitiv care subliniază resursele sociale şi personale, ca şi capacităţile
fizice
 Sănătatea este una dintre componentele capitalului uman.
 se consideră capitalul uman ca fiind format din două componente:
„capitalul educaţional (abilităţi dobândite de indivizi în procesul de
instruire şcolară, dar şi în afara acestuia) şi capital biologic (abilităţi
fizice ale indivizilor, sintetizate, cel mai adesea, în starea de sănătate)”
 Am putea adăuga că, pe lângă abilităţile fizice, şi cele mentale sunt
esenţiale în starea de sănătate
FACTORII DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE
 „Sănătatea este rezultatul unei combinaţii complexe de
factori cu relevanţă la nivel individual şi la nivel macro”
 La nivel individual, starea de sănătate depinde de numeroşi factori
interrelaţionaţi, precum:
 moştenirea genetică,
 poziţia socială,
 opţiunile în ceea ce priveşte stilul de viaţă, comportamentele, atitudinile
şi valorile adoptate cu privire la starea de sănătate
 Deşi moştenirea genetică are un rol important în predispoziţia pentru
anumite probleme de sănătate, factorii sociali sunt esenţiali în păstrarea
sănătăţii şi îngrijirea sănătăţii.
 Poziţia socială reprezintă un factor complex care contribuie la starea de
sănătate prin componentele sale: vârstă, gen, statut socioeconomic (nivel
educaţional,ocupaţie, venit).
 Componentele poziţiei sociale constituie factori importanţi în determinarea
stării de sănătate, prin condiţiile de viaţă şi de muncă pentru care pot opta
oamenii, fie prin oportunitatea alegerii unui stil de viaţă sănătos şi a unor
servicii medicale de calitate
 Există o relaţie strânsă între capitalul educaţional şi cel biologic: „(…)
studiile relevând că indivizii cei mai educaţi optează pentru servicii
medicale de calitate sporită, selectând alternativele cele mai adecvate
pentru menţinerea sănătăţii în parametrii optimi”
 Nivelul educaţional influenţează strategiile de viaţă dezvoltate de
oameni pentru a avea o viaţă bună, implicit pentru menţinerea unei stări
bune de sănătate, printr-un nivel mai ridicat de informare şi cunoştinţe
cu privire la sănătate şi alegerea unui stilul de viaţă în concordanţă cu
aspectele menţionate anterior
 Se evidenţiază interrelaţionarea dintre bunăstarea material şi starea de
sănătate, subliniind rolul sănătăţii ca resursă importantă pentru
dezvoltarea individuală, permiţând participarea pe piaţa forţei de muncă şi
asigurarea veniturilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor.
 Avem de a face cu o relaţie circulară între ocupare şi stare de sănătate.
 „O stare precară de sănătate are impact în ceea ce priveşte posibilităţile
de angajare, dar în acelaşi timp şi neocuparea/ şomajul contribuie la o
stare de sănătate precară, existând mai multe circuite: social, emoţional,
comportamental şi material.
 În special, lipsa veniturilor are cel mai puternic efect”
(European Commission, 2003)
 Venitulreprezintă un factor universal în
determinarea inegalităţilor în sănătate, atât la
nivel individual, cât şi la nivel societal
 Prezenţa unei resurse umane bine educate şi cu o formă fizică (sănătate)
mai bună determină o productivitate ridicată a muncii, o mai bună
organizare a activităţii economice, o producţie mai ridicată, venituri
superioare.
 Acestea, la rândul lor permit noi investiţii în educaţie şi în sănătate,
determinând producerea unei resurse umane mai bine educate şi mai
sănătoase.
 Pe de altă parte, indivizii mai sănătoşi vor avea posibilităţi mai mari de a
se educa, în timp ce indivizii mai educaţi vor fi mai capabili şi mai dispuşi
să prevină bolile şi să îşi îngrijească sănătatea
 Alţi factori care ţin de poziţia socială, precum vârsta, genul, mediul
rezidenţial, etnia/rasa contribuie şi ei la determinarea stării de sănătate a
unei persoane.
 Studiile arată că deprecierea stării de sănătate este relaţionată cu înaintarea
în vârstă, precum şi diferenţe în ceea ce priveşte sănătatea între femei şi
bărbaţi.
  Deşi femeile au, în general, o speranţă de viaţă mai ridicată decât
bărbaţi, ele sunt mai predispuse la boli de scurtă durată şi boli
cronice, în timp ce bărbaţii sunt mai predispuşi la boli fatale (boli
cardiovasculare)
 Inegalităţile de gen în ceea ce priveşte sănătatea provin atât de la
diferenţele fiziologice, cât şi de la cele care ţin de stilul de viaţă

În România
la naştere: 1.06 bărbaţi/femeie
sub 15 ani: 1.05 bărbaţi/femeie
15-64 ani: 0.99 bărbaţi/femeie
65 ani şi peste: 0.69 bărbaţi/femeie
populaţia totală: 0.95 bărbaţi/femeie (2011
estimativ)
 Şi în ceea ce priveşte inegalităţile etnice sau rasiale în domeniul
sănătăţii, acestea ţin, pe de o parte, de predispoziţiile genetice, dar şi
de obiceiurile şi comportamentele adoptate
 Totuşi, diferenţele etnice sau rasiale legate de starea de sănătate pot fi
determinate de inegalităţile existente la nivelul structurii sociale.
 Contextul social al minoritatilor etnice

• Circa 613.000 de români, aproximativ 3,3% din populaţie, au declarat că sunt de etnie romă
în cadrul recensământului din 2011.

• Conform datelor Consiliului Europei, populaţia romă din România în 2010 a fost estimată la o
cifră situată între 1,2 milioane şi 2,5 milioane sau între 6,5% şi 13,5% din totalul populaţiei.

• Romii sunt o populaţie tânără. Copiii şi tinerii între 0-14 ani – noua generaţie de debutanţi pe
piaţa muncii – reprezintă circa 40% din totalul populaţiei rome, comparativ cu 15% din
populaţia generală

• În funcţie de estimările populaţiei rome, între 6% şi 20% dintre debutanţii de pe piaţa muncii
din România sunt în prezent romi.

INS 2013; WB 2014.

 • romii sunt mai tineri decat populatia
nativa

•Colectarea datelor nu
se face
intotdeauna dezagregat
pe etnie

•SSE a romilor este mai

scazut
si aceste grupuri au mai
multe
sanse de a trăi în
sărăcie decât
populația majoritară.

Standard socio-economic (SSE)

WB 2014.
 • Romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa (11 milioane aprox.). Cei mai multi
romi trăiesc în Europa Centrală și de Est. Mai puțin de 20% sunt nomazi.

• Cele mai migrante populatii rome vin din estul Europei.

Romania

Bulgaria

Spain

Hungary

Slovakia

France

Greece

UK

Czech Republic

0 500.000 1.000.000 1.500.000 2.000.000

OSF, 2010. No Data—No Progress. Country Findings. Data Collection in Roma Health Report. European Commission, Health and Consumers.
Countries Participating in the Decade of Roma Inclusion, 2005–2015. http://ec.europa.eu/chafea/documents/health/roma-health-report-2014_en.pdf
http://osf.to/1uyswGX (accessed on 25th of November, 2014)
 Determinanții sociali ai sănătatii relevanti pentru minoritățile etnice

• Multi factori se combină pentru a afecta starea de sanatate a comunităților de romi. Factorii
determinanți ai sănătății includ:
o mediul social și economic,
o mediul fizic și
o caracteristici și comportamente individuale persoanei
• Pe parcursul vietii au loc interacțiuni extrem de complexe între acesti factori.
• Studii stiintifice efectuate fie de ONG-uri, fie de institutii ale UE au demonstrat ca populatia
roma sufera diferite tipuri de inegalitati (conditii de locuit si securitatea locuintei, comunitati
izolate, nivel f.scazut de educatie, rata mare de somajsi slujbe prost platite, discriminare, etc.)
cu impact direct asupra starii de sanatate (Romani CRISS, Sastipen, ANR, INSP, ERRC,
EUFRA etc)
Figura 6:
‘Diagramă
curcubeu "care Dahlgren G &
prezintă Whitehead M
(1991) Policies
determinanții and strategies to
sociali ai promote social
sănătății equity in health.
Institute for Future
Studies,
Stockholm.
WHO (2010), op.
cit.
 Determinanti directi Determinanti indirecti
Lipsa de promovare a sănătății vizate, Alimente sănătoase indisponibile, inaccesibile, sau
Nutritia necunoașterea pericolelor alimentare occidentale, la timpul expirarii : necesitatea de a se baza pe
dieta prea puțin variata . alimente prelucrate și gata preparate

Nerecunoașterea calificărilor, inechități în sistemul

Educatia de învățământ (de exemplu evaluările incorecte, Bariere la educație bună (școlarizare și formare)
lipsa de oportunitate pentru nou-veniți) pentru mai cei mai saraci.
Figura 7:
Lipsa măsurilor specifice de siguranță la locul de
Determinanti ai Mediul de munca muncă (de exemplu, instrucțiuni bilingve și Locuri de muncă cu salarii mici adesea periculoase,
sanatatii avertismente). Discriminarea la locul de munca precum și slab reglementate și inspectate
Ingleby, J.D.
Forme diverse de excluziune socială, bazate pe (2014) Social
Conditiile de viata si de etnie sau statutul de migrant. Unele legate de Forme diverse de excluziune socială, bazate pe determinants of
munca politica de imigrare, de exemplu, detenție (care statutul socio-economic scazut migrants' health.
este o amenințare la adresa sănătății în sine) sau Presentation at
ingreunarea reintregirea familiei.
workshop entitled
Discriminarea în angajarea și promovarea, Munca precară, ore lungi, munca obositoare si
Locul de munca nerecunoașterea calificărilor stresanta, condiții de muncă precare
"Health Impact
Assessment: a
Apa si salubrizarea Discriminarea în alocarea de locuințe, mai puține Cartierele sarace sunt cele nesănătoase tool to support
locuintei drepturi pentru non-cetățeni healthier decision-
Drepturi mai puține, accesibilitatea serviciilor making." EUPHA
Serviciile de sanatate slaba, de calitate inferioară (lipsa de "sensibilitate Serviciile de sănătate insuficient adaptate la cei cu 5th European
si indiferență"). Programe de screening și de capacitate de limbaj redus, "alfabetizarea de
Conference on
vaccinare inadecvate. sanatate" și capital social
Migrant and
Legaturile e pot fi slăbită de dezrădăcinare. Ethnic Minority
Retele sociale si Segregarea ajută contactul social, dar face Lipsa de timp liber, participare scăzută la activități Health, April
comunitare ascensiunea socială grea comunitare, capital social mai scazut
2014.
Lipsa de promovare a sănătății vizata în mod Lipsa de promovare a sănătății vizata în mod
Factori individuali de eficient. Obiceiuri culturale pot submina, dar si eficient. "stilul de viata nesanatos" are
stil de viata susține, sanatatea determinanți în continuare
 Determinanții sociali ai sănătății și influența SES (starii socio-economice)

Un studiu din 2011 arata ca romii din Romania au cel mai mic venit zilnic din regiunea
SEE(6 $ ppp/day) in contrast cu populatia non-Roma care castiga in jur de 9$
ppp/day.
(An Option of Last Resort? Migration of Roma and Non-Roma from CEE countries - UNDP Bratislava 2013)

In ceea ce priveşte nivelul de venit lunar pe familie, aproximativ 82% dintre familiile de
romi din comunităţile selectate (45) au un venit lunar sub cel minim de 850 lei, ba mai
mult, 67% trăiesc cu mai puţin de 500 lei pe lună.

Nivelul foarte scăzut de venituri se corelează cu nivelul educaţional scăzut şi cu

neocuparea pe piaţa muncii.

(INSP, “Intărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”)
 Determinanți sociali ai sănătății și influența SES (starii socio-economice)
Distribuţia lotului studiat în funcţie de nivelul educaţional şi gen
1.904761905
studii superioare
0.45045045

0.952380952
postliceala
0.45045045

13.33333333
liceu
5.18018018

7.619047619
fara scoala
13.51351351

14.76190476
scoala primara
21.84684685

61.42857143
scoala gimnaziala
58.55855856

0 10 20 30 40 50 60 70

Barbati
Femei

(INSP, “Intărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”)
 Determinanți sociali ai sănătății și influența SES (starii socio-economice)

Distribuţia lotului studiat în funcţie de statutul pe piaţa muncii şi gen

1.428571429
elev/student
0.45045045

3.333333333
angajat ilegal
0.675675676

21.9047619
angajat legal
10.36036036

16.19047619
pensionar
17.79279279

57.14285714
nu este angajat
70.72072072

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Barbati
Femei

(INSP, “Intărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”)
 Determinanți sociali ai sănătății și influența SES (starii socio-economice)
Distribuţia lotului studiat în funcţie de nivelul de venit şi judeţ

1.075268817
Giurgiu 41.93548387
29.03225806
27.95698925

5.660377358
Neamt 12.26415094
24.52830189
57.54716981

10.74380165
Calarasi 13.2231405
10.74380165
65.2892562

1.709401709
Botosani 5.128205128
13.67521368
79.48717949

10.43478261
Gorj 0.869565217
8.695652174
80

4.901960784
Dolj 3.921568627
8.823529412
82.35294118

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
%

peste 1500 RON 851-1500 RON 500-850 RON sub 500 RON

(INSP, “Intărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”)
 Determinanți sociali ai sănătății și influența conditiilor de locuit
Mai mult de jumătate dintre romi trăiesc în locuinţe supraaglomerate: 51% trăiesc cu mai mult de 5 persoane în
locuinţă, ba mai mult, 19% locuiesc cu mai mult de 7 persoane. (INSP, “Intărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru
îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”)
Condiţiile de locuit ale populaţiei rome în funcţie de statutul pe piaţa muncii
0
angajat ilegal 0.305810398
1.22324159

0
elev/student 0.611620795
0.152905199

0
angajat legal 5.04587156
8.562691131

0
pensionar 11.31498471
5.963302752

0.458715596
nu este angajat 45.71865443
20.18348624

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
%
Lipsa raspuns
Sub-standard
Standard
(INSP, “Intărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”)
• Riscurile pentru sănătate corelate cu condițiile sociale ale minorităților etnice:
o lipsa de locuințe / cazare corespunzătoare;
o sărăcia legata de excluziunea socială;
o dieta saraca;
o nivelul scăzut al veniturilor asociate cu nivelul scăzut de educație sau
angajari care nu corespund nivelului de pregatire legate de excluziunea
socială;

• Unii din acești factori sunt partajati si cu alte grupuri afectate de sărăcie +
factori specifici asociati cu procesul de migrație și starea minorităților etnice
cum ar fi bariere în calea accesului de ingrijire a sanatatii, discriminarea si
rasismul.
 Bolile cronice

• Bolile cardiovasculare
o Riscul de mortalitate e mai mare in populatia roma (rata de mortalitate pentru grupa de
varsta 0-14 ani a fost de 7 ori ai mare la copiii romi decat la cei din populatia generala in
2012 - ERRC Budapesta 2013, Criza ascunsa din sanatate. Inegalitati in domeniul sanatatii si date dezagregate.
o Interacțiunea complexă a factorilor de risc ar putea sta la baza riscurilor mai mari de
BCV in randul grupurilor etnice minoritare

• Diabet
o Prevalenta standardizata pe vârstă a diabetului este mai mare la populația minoritar
etnica.

• Cancer
o Programele de screening ar putea juca un rol important in depistarea si tratamentul
precoce, dar romii nu se prezinta in general la controale preventive
o Datele sunt limitate.
 Bolile transmisibile

• Punerea în aplicare a programelor de screening variază și practicile sunt diferite de la o

țară la alta

•HIV
•Nu exista date concludente in ceea ce priveste prevalenta infectiei HIV/SIDA in randul
populatiei roma.

•Tuberculoză
•Notificările pentru TB sunt mai mari în populația roma, dar datele sunt obtinute numai
din studii: prevalenta TB este variaza intre 0.61% (INSP, “Intărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi pentru
îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rome”) si 1% (ERRC Budapesta 2013, Criza ascunsa din sanatate. Inegalitati in

domeniul sanatatii si date dezagregate)

• Alte boli infecțioase

•Risc mai mare de hepatita.
•Accentul UE privind vaccinările la grupurile la care se ajunge greu
 Sănătatea mamei și copilului

• Risc mai mare de mortalitate maternă (mortalitatea materna este de peste 15 ori mai mare
la femeile rome decat la non-rome: 0,62% fata de 0,04% (World Bank Romania, “Diagnostics and policy advice
for supporting roma inclusion in Romania,”).

• Aproximativ 40% dintre copiii romi sunt subalimentati (UNICEF, Roma Early Childhood Inclusion Report 2012).

• UNICEF a atras atentia asupra riscului de malnutritie in randul romilor din Romania,
estimand ca 72% dintre cei care sufera de malnutritie sunt copii sub 3 ani.

• Riscul de mortalitate infantila in randul copiilor romi este estimat a fi de 4 ori mai mare
decat in populatia generala in zonele urbane (UNICEF, Roma Early Childhood Inclusion Report 2012).
 Starea de sănătate a oamenilor este determinată şi de factori care
acţionează la nivel de macrosocial (comunitate, regiune, societate),
precum calitatea serviciilor de îngrijire a sănătăţii, calitatea mediului
înconjurător
 Alţi factori la nivel societal, care contribuie la starea de sănătate,
evidenţiaţi de Comisia asupra Determinanţilor Sociali ai Sănătăţii din cadrul
WHO, sunt cei care ţin de contextul socioeconomic al ţării, tipul de
guvernare, depoliticile macroeconomice, sociale sau de sănătate, dar şi
de normele şi valorile culturale şi societale
Grădinărit, multe fructe și legume, dans, vin, rugăciune.
Sunt câteva dintre "ingredientele" tinereții fără bătrânețe.
Cei mai longevivi oameni din lume trăiesc în anumite zone
din Italia, Grecia, California, Japonia și Costa Rica, arată
studiile din ultimul timp. Iată care sunt acestea

 Peninsula Nicoya din Costa Rica

 În Okinawa
 Loma Linda, din California.
 Și Europa are două zone albastre. Sardinia, din Italia
 insula Ikaria Grecia
 „Zonele albastre” sunt regiuni ale planetei în care speranţa de viaţă a oamenilor ce trăiesc acolo
este considerabil mai mare decât a locuitorilor din alte regiuni ale Terrei. În aceste teritorii putem
găsi octogenari, nonagenari, mulți centenari și chiar câţiva „supercentenari” (oameni care au
împlinit vârsta de 110 ani).
Aceste regiuni au fost denumite „zone albastre” după ce demograful belgian Michel Poulain și
medicul italian Gianni Pes au descoperit o astfel de populație în regiunea Barbaglia (Sardinia, Italia)
și au marcat zona respectivă pe hartă cu cerneală albastră

 În regiunea Barbaglia, aflată în zona montană din Sardinia, trăiesc cei mai mulţi centenari din lume.
 În Insula Okinawa trăiesc cele mai longevive femei de pe Pământ.
 Icaria, o insulă situată în Marea Egee, găzduieşte o populaţie cu o speranţă ridicată de viaţă şi cu
numărul cel mai mic de cazuri de demență senilă.
 Loma Linda (California) găzduiește o comunitate de adventiști de ziua a șaptea a căror speranță de
viață este cu 10 ani mai mare decât durata medie de viață în Statele Unite ale Americii.
 În Peninsula Nicoya se află a doua cea mai mare comunitate de centenari din lume
1. O viaţă activă
Stilul de viață sedentar, fără practicarea exerciţiilor fizice, nu este specific persoanelor care trăiesc în „zonele albastre”.
2. Motivaţia de a trăi
Locuitorii din Okinawa se referă la aceasta prin cuvântul „ikigai”, care descrie „motivul pentru care ne dorim să trăim”, scopul existenței
noastre sau motivele pentru care ne dorim să ne trezim în fiecare dimineață.
Altfel spus, pentru o longevitate ridicată, este important să avem un scop bine definit al existenţei și să alegem preocupări care stimulează
dorinţa de a trăi.
3. Reducerea stresului
Stresul este un factor strâns legat de bolile asociate înaintării în vârstă.
Reducerea stresului presupune, printre altele, întreruperea ritmului normal al vieții de zi cu zi pentru a găsi timpul necesar şi pentru alte
activități care fac parte din viaţa noastră. Printre acestea se numără, de exemplu, o pauză de somn în cazul populaţiilor din regiunile
mediteraneene, o pauză pentru rugăciune, ceremonia ceaiului din Okinawa şi așa mai departe.
4. Nu ar trebui să mâncăm până când suntem pe deplin sătui
Conform principiului „Hara hachi bu”, o învățătură din Okinawa, ar trebui să mâncăm doar până când ne simţim sătui în proporţie de 80%.
5. O dietă pe bază de plante
Se recomandă să alegem o dietă bazată în principal pe plante. Carnea, peștele și produsele lactate pot fi consumate, dar în cantități mai mici.
6. Consumul moderat de băuturi alcoolice
Această concluzie confirmă rezultatele unor studii care au arătat că oamenii care consumă alcool într-o cantitate moderată au o speranţă de
viaţă mai mare decât a celor care nu consumă deloc băuturi alcoolice.
7. Implicarea în grupuri sociale care promovează obiceiuri sănătoase
8. Implicarea în comunitățile religioase
9. Construirea și menținerea unor relații solide între membrii familiei: părinți, frați, bunici și alții