MEDICINĂ COMUNITARĂ

OBIECTIVELE ȘI
RECOMANDĂRILE OMS

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
DEPARTAMENTUL MEDICINĂ DENTARĂ
În 1946, Organizația Mondială a Sănătații a propus definiția
următoare:
„Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât
și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”
Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a
duce o viață productivă social și economic”
Definiția OMS nu este lipsită de critici, după cum unii susțin că
sănătatea nu poate fi definită ca o stare, ci trebuie să fie văzută
ca un proces continuu de adaptare la cerințele în schimbare ale
vieții și ale sensurilor pe care le dăm vieții
Definiția OMS este, prin urmare, considerată de mulți ca fiind
un scop idealist, mai degrabă decât o propunere realistă
Sănătatea este eficiența funcțională și/sau metabolică a
unui organism, în orice moment, atât la nivel celular cât și
global
Toate organismele individuale, de la cele mai simple la cele mai
complexe, variază între o sănătate optimă și sănătate zero
(mort)
În domeniul medical, sănătatea este de obicei definită ca
abilitatea unui organism de a răspunde eficient provocărilor
(stres), precum și în mod eficient a restabili și susține o "stare
de echilibru", cunoscut sub numele de homeostazie
Raportul LaLonde a sugerat că există patru factori determinanți
ai sănătății generale:
 biologia umană
 mediu
 stilul de viață
 asistență medicală de organizare
Astfel, sănătatea este menținută prin știința și practica
medicală, dar poate fi, de asemenea, îmbunătățită prin efort
individual
Aptitudinile fizice, pierderea în greutate, alimentația sănătoasă,
managementul stresului și renunțarea la fumat și alte abuzuri
de substanțe, sunt exemple de măsuri pentru a îmbunătăți
sănătatea cuiva
Programele la locul de muncă sunt recunoscute de către un
număr tot mai mare de companii pentru valoarea lor în
îmbunătățirea sănătății și bunăstării angajaților lor, și
creșterea moralului, loialității și productivității la locul de
muncă
O companie poate oferi o sală de sport cu echipamente de
fitness, iniția programe de renunțare la fumat, asigura un
management pentru nutriție, greutate sau stres
Alte programe pot include evaluări de risc de sănătate,
proiecții de sănătate și monitorizarea indicelui de masă
corporală
Îngrijirea sănătății este știința sau practica dirijată pentru
diagnosticul, tratamentul și prevenția bolilor

În statul modern, îngrijirea sănătății este integrată în

sistemul de sănătate administrat și reglementat de guverne

Accesul cetățenilor la sistemul de sănătate, și deci la

îngrijirea sănătății, variază de la o țară la alta
În funcție de fiecare etapă istorică și de factori politici și
economici, îngrijirea sănătății poate fi centrată mai mult pe
diagnosticul și tratamentul bolilor, sau mai mult pe prevenția
lor
În lumea dezvoltată, momentan, sistemele de sănătate
furnizează o îngrijire centrată pe diagnostic și tratament,
această caracteristică fiind însă moștenită, filozofia care a stat
la baza sistemelor apărând pe la începutul secolului trecut, când
factorii care afectau cu preponderență sănătatea erau de
natură acută și infecțioasă, afectând o populație tânără dintr-un
grup uman cu speranță de viață mai redusă
Există deci momentan o nepotrivire între mijloacele de îngrijire
oferite de sistemele de sănătate actuale, bazate pe tehnologii
avansate și costisitoare de diagnostic și tratament, și
problemele la care trebuie să facă față populația azi,
îmbătrânită și afectată fiind de complexe maladii cronice
Această nepotrivire se traduce în primul rând prin creșterea
accelerată a costurilor sistemelor de sănătate în țările
dezvoltate, unde resursele sunt în majoritate concentrate pe
căutarea a câte unui “glonț magic” pentru fiecare maladie sau
simptom
În această cursă contra cronometru, nu numai îngrijirea
sănătății este afectată, economia însăși suferind ca urmare a
concentrării resurselor bugetare pe sănătate și neglijarea
inerentă a celorlalte necesități ale comunităților
Sănătatea constituie o dimensiune esențială a calității vieții
populației, cuprinzând atât starea generală de sănătate, cât
și serviciile de asistență medicală oferite, astfel încât starea
de sănătate să permită persoanei să își îndeplinească
rolurile în societate
Sănătatea orală, componentă importantă a sănătății,
presupune mai mult decât existența unor dinți sănătoși, ea
referindu-se la întreaga cavitate bucală și având implicații
profunde la nivelul organismului
O sănătate orală bună permite realizarea funcțiilor sociale
(socializare, comunicare) și economice ale persoanei
În același timp, sănătatea orală precară are un rol
important în declanșarea afecțiunilor digestive sau
respiratorii, cu consecințe grave asupra organismului pe
termen mediu și lung
Principalele obstacole în asigurarea unei sănătăți orale a
populației sunt legate de accesul la serviciile medicale
(venituri reduse, lipsa asigurărilor medicale, proximitatea
serviciilor stomatologice), dar și de educația deficitară a
populației în privința igienei, a factorilor de risc și a
importanței prevenției
Factorii de risc sunt nutriția deficitară, fumatul, alcooolul,
dar și igiena orală inadecvată. (OMS)
Activitățile de prevenție/educație au un rol determinant în
asigurarea unei sănătăți orale corespunzătoare a populației
și trebuie să vizeze aspecte cum ar fi igiena cavității bucale,
accesul la servicii sau efectele adoptării unor
comportamente indezirabile (fumat, nutriție deficitară,
consum de alcool etc.) asupra cavității bucale
Acestea trebuie să se desfășoare periodic și de la vârste
fragede astfel încât să se asigure adoptarea unor
comportamente dezirabile în rândul populației
› OMS abordează sănătatea orală ca parte integrantă a
sănătății generale, afecțiunile orale având un impact
puternic asupra stării de sănătate și bunăstare a individului
› Există inegalități profunde în sănătatea orală între regiuni,
între țări și chiar între aceleași țări, inegalități legate de
sex, rasă sau etnie, vârstă sau stare de sănătate generală
Deși afecțiunile orale obișnuite pot fi prevenite, nu toți
membrii comunității sunt informați sau capabili să
beneficieze de măsurile de prevenție a îmbolnăvirilor și de
promovare a sănătății orale
Reducerea inegalității se realizează prin abordarea
populației țintă cu cel mai mare factor de risc pentru bolile
orale
OMS recomandã tuturor țãrilor sã realizeze studii
standardizate de evaluare a sãnãtãții orale, care sunt
ulterior comparabile la nivel internațional
Banca de date globalã a OMS în domeniul Sãnãtãții orale
colecteazã datele adunate prin studii epidemiologice din
diferite țãri privind tiparul și distribuția bolilor orale și
recomandã analiza statisticã pe grupe cheie de vârstã a
indicatorilor pentru copii și adulți
Întocmirea bazelor de date care sã permitã evidența
computerizatã a datelor epidemiologice reprezintã unul din
cele mai importante obiective ale OMS
Realizarea la interval regulate de timp a studiilor privind
sãnãtatea oralã într-un numãr mare de țãri a dezvãluit
tendințe importante în evoluția stãrii de sãnãtate oralã, în
special în rândul copiilor
Datele acumulate pânã în prezent aratã o tendințã de
scãdere a prevalenței și severitãții afecțiunilor orale,
tendințã caracteristicã țãrilor din vestul Europei și țãrilor
de pe continentul nord American
Tendința aceasta este evidentã prin scãderea indicilor de
carie dentarã, fapt ce se datoreazã:
 îmbunãtãțirii obiceiurilor alimentare (consumul echilibrat de
produse cu conținut ridicat în hidrocarbonate)
atitudinilor de igienã oralã
folosirii mijloacelor de fluorizare generalã (fluorizarea apei) și
localã (aplicații topice, clãtiri cu soluții fluorurate, paste de dinți cu
fluor)
În mai multe țãri cu venituri ridicate, sãnãtatea oralã a copiilor
s-a îmbunãtãțit ca urmare a introducerii și consolidãrii
programelor de educație și prevenire a bolilor orale în școli
În țãrile cu venituri mici și medii (țãrile din Europa centralã și de
sud-est), ca urmare a schimbãrilor de ordin politic și economic
survenite în ultimii 30 ani, cu sistemele de sãnãtate în tranziție,
sãnãtatea oralã a copiilor s-a deteriorat datoritã condițiilor de
viațã și adoptãrii unui stil de viațã nesãnãtos
Sãnãtatea oralã la nivel populațional în aceste țãri se aflã sub
nivelul celei din țãrile vest și nord-europene, acest fapt
datorându-se în principal diferențelor de ordin socio-economic
Disponibilitatea limitatã, accesibilitatea redusã a serviciilor de
sãnãtate oralã, lipsa de promovare a sãnãtãþii și a programelor
eficiente de prevenire sunt deasemenea asociate cu sãnãtatea
oralã deficitarã
Ideal, prevenirea apariției afecțiunilor oro-dentare,
tratamentul curativ al acestora, planificarea și organizarea
serviciilor publice de furnizare a serviciilor stomatologice
ar trebui sã se bazeze pe rezultatele caracterizate de o
acuratețe crescutã, bazate pe dovezi științifice, obținute
din cercetarea în sfera sãnãtãții orale
Respectarea principiilor metodologiei cercetãrii științifice
(alegerea tipului de studiu, a variabilelor, a scalelor de
măsurã) și analizei statistice a datelor, adecvate tipului de
studiu, determinã calitatea rezultatelor cercetãrii în sfera
sãnãtãții orale
OMS a publicat un program global de promovare a
sănătății orale, în vederea îmbunătățirii sănătății orale în
secolul XXI
Obiectivele programului au fost reorientate în acord cu
strategia de prevenție și promovare a sănătății, punându-se
accent pe dezvoltarea politicilor globale de promovare a
sănătății orale și de prevenție a îmbolnăvirii orale
OMS împreună cu FDI au formulat obiectivele sănătății
orale în ceea ce privește boala carioasă și parodontală
 Obiective în cazul BOLII CARIOASE:

la 6 ani 50% copii – indemni la carie

la 12 ani ani indicele DMF-T să nu depășească 3, iar pentru
țările avansate, să nu depășească 2
la 18 ani - 85% dintre pacienți să nu prezinte edentații
la 35-44 de ani – 75% dintre dinți sa fie prezenți
la peste 75 de ani – reducerea cu 25% a edentațiilor
comparativ cu valorile înregistrate anterior
 Obiective în cazul BOLII PARODONTALE

La 18 ani – 90% dintre indivizi să prezinte 5 sextanți sănătoși

La 35-44 de ani – 75% dintre indivizi să prezinte 3 sextanți
sănătoși
La peste 65 de ani – doar 10% dintre indivizi să prezinte
forme grave de parodontopatie
 Obiective generale
Reducerea mortalității datorate bolilor orale și cranio-faciale
Reducerea morbidității datorate bolilor orale și cranio-
faciale și, în consecință, creșterea calității vieții
Promovarea susținută, prioritară a politicilor și programelor
de prevenție în cadrul sistemului de sănătate orală, derivate
din îmbunătățirea sistematică a celor mai bune practici
Dezvoltarea sistemului de sănătate orală cu cost final
accesibil, a sistemelor de prevenție și control al bolilor orale
și cranio-faciale
 Obiective generale
Integrarea promovării sănătății orale și în alte sectoare de
activitate care influențează sănătatea utilizând factori de
risc comuni
Dezvoltarea programului de sănătate orală în vederea
controlului determinanților sănătății generale
Întărirea sistemelor și metodelor de supraevaluare a
sănătății orale și totodată a proceselor de colectare a
rezultatelor
Promovarea responsabilității sociale și practicilor etice în
rândurile personalului medical
 Obiective generale

Reducerea inegalităților dintre diferitele grupe

socio-economice din cadrul unei țări și între țări în privința
sănătății orale
Creșterea numărului furnizorilor de servicii de sănătate
calificați în supravegherea epidemiologică a tuturor
afecțiunilor orale
 Alte obiective
Durerea
reducerea graduală a durerii de origine orală și cranio-facială
reducerea numărului de zile absentate de la școală / serviciu
ca urmare a durerii de origine orală sau cranio-facială
reducerea numărului de persoane afectate de limitări
funcționale (dureri, dinți lipsă, anomalii dentare și faciale
congenitale)
reducerea prevalenței impactului social moderat și sever în
activitatea zilnică rezultat din durere și aspecte estetice
(dinți absenți, anomalii dentare, etc.)
 Alte obiective
Dezechilibre functionale
reducerea numărului de persoane cu dificultăți în ceea ce
privește funcțiile aparatului dento-maxilar (masticația,
deglutiția și fonația)
Boli infecțioase
creșterea numărului furnizorilor de servicii medicale
specializate în depistarea și minimizarea riscului
transmiterii bolilor infecțioase în domeniul sănătății orale
 Alte obiective
Cancerul oro-faringian
reducerea prevalenței cancerului oro-faringian
creșterea speranței de viață a cazurilor tratate (rata de
supraviețuire la 5 ani)
creșterea depistării premature
creșterea raportărilor rapide
scăderea expunerii la factori de risc (tutun, alcool, factori
nutritivi)
creșterea numărului de persoane afectate de boală care primesc
asistență multidisciplinară de specialitate
 Alte obiective

Manifestări orale ale infecției cu HIV

reducerea prevalenței infecțiilor oro-faringiene
oportuniste
creșterea numărului de furnizori de servicii medicale
specializate în diagnosticarea și tratamentul manifestărilor
infecției cu HIV
creșterea autorilor de programe de sănătate preocupați de
efectele infectiei cu HIV asupra stării de sănătate orală
 Alte obiective
Noma (stomatită gangrenoasă care apare în special la copiii
subnutriți și la adulții slăbiți în urma unor boli infecțioase)
creșterea datelor privind noma la populația cu risc
creșterea depistărilor premature
creșterea raportărilor rapide
reducerea expunerii la factorii de risc, în special prin acoperirea
imunizării și supravegherii rujeolei și îmbunătățirii nutriției și
igienei
creșterea numărului de persoane afectate de boală care primesc
asistență multidisciplinară de specialitate
 Alte obiective
Trauma
creșterea depistărilor premature
creșterea raportării rapide
creșterea numărului de furnizori de servicii medicale
specializate în diagnosticarea și asigurarea asistenței de
urgență
creșterea numărului de persoane afectate de boală care
primesc, când e cazul, asistență multidisciplinară de
specialitate
 Alte obiective
Anomalii cranio-faciale
reducerea expunerii la factori de risc (tutun, alcool, agenți
teratogeni, deficiențe de nutriție)
creșterea accesului la screening genetic și la consiliere de
specialitate
creșterea depistărilor premature
creșterea raportărilor rapide
creșterea numărului de persoane afectate care primesc
asistență multidisciplinară de specialitate
creșterea depistărilor premature a malocluziilor grave și
creșterea raportării acestora
 Alte obiective
Boala carioasă
creșterea cu 40% a proporției copiilor indemni la carie la vârsta
de 6 ani (90% dintre copii indemni la carie)
scăderea cu 50% a indicelui DMF-T - în special a componentei D -
(carie) la 12 ani, acordând atenție deosebită grupurilor de risc
crescut
scăderea indicelui DMF-T - în special a componentei D - la copiii
de 12 ani, acordând atenție sporită grupurilor de populație cu
risc crescut, utilizând media și distribuția
scăderea numărului extracțiilor datorită cariilor complicate la
grupele de vârstă 18 – 35 - 44 ani și 65 - 74 ani
 Alte obiective
Anomalii de dezvoltare ale dinților
scăderea prevalenței fluorizării dentare mutilante determinată
de măsuri specifice contextului cultural, cu referire specială la
conținutul în fluoruri ale alimentelor, apei și conținutului
inadecvat al suplimentelor cu fluor
scăderea prevalenței anomaliilor dobândite de dezvoltare a
dinților, cu referire specială la bolile infecțioase și medicația
inadecvată a acestora
creșterea depistărilor premature a anomaliilor ereditare și
dobândite
creșterea raportărilor pentru anomaliile ereditare și dobândite
 Alte obiective
Boala parodontală
scăderea numărului de dinți pierduți datorită bolilor
parodontale la grupele de varsta 18 – 35 - 44 ani și 65 - 74 ani,
cu referire specială la fumat, igiena orală deficitară, stres,
boli sistemice intercurente
scăderea prevalenței formelor necrotice ale bolii parodontale
sau a formelor cu pierderea atașamentului la toate vârstele
90% dintre adolescenți (18-20 ani) să fie fără afectare
parodontală
 Alte obiective

Afecțiuni ale mucoasei orale

creșterea numărului furnizorilor de servicii de sănătate
specializați în diagnosticarea și asigurarea serviciilor de
urgență
creșterea depistării premature
creșterea raportărilor rapide
 Alte obiective

Tulburări ale glandelor salivare

-creșterea numărului furnizorilor de servicii de sănătate
specializați în diagnosticarea și asigurarea serviciilor de
urgență
creșterea depistării premature
creșterea raportărilor rapide
 Alte obiective

Apariția edentațiilor
scăderea numărului de persoane edentate la grupele de vârstă
35 - 44 ani, respectiv 65 - 74 ani
creșterea numărului de dinți naturali prezenți pe arcadă la
35 - 44 ani, respectiv 65 - 74 ani
creșterea numărului persoanelor cu dentiție funcțională (mai
mult de 21 de dinți naturali) la grupele de varsta 35 – 44 ani,
respectiv 65 - 74 ani
 Alte obiective

Servicii de sanatate

stabilirea de planuri bazate pe evidență (cercetare) în vederea

creării de resurse umane care pot oferi îngrijiri adecvate
profilurilor culturale, sociale, economice și profilurilor de
morbiditate la toate grupele de populație

creșterea proporției populației cu acces la sănătate orală adecvată

 Alte obiective

Sisteme de informare în îngrijirea sănătății

75% din populația tânără să aibă suficiente cunoștințe

despre etiologia și prevenirea afecțiunilor orale astfel încât
să poată stabili un diagnostic și să adopte o atitudine
preventivă