SUPORT CURS

CURS DE PERFECTIONARE A ASISTENTELOR DE MEDICINA GENERALA IN IGIENA SI PROFILAXIE DENTARA MODUL I

Prof. Univ. Dr. Corneliu Amariei Universitatea Ovidius Constanta

Dr. Lorelai Sfarghiu Asociatia Donit

CURS IGIENA SI PROFILAXIE DENTARA CONCEPTUL PROFILACTIC IN STOMATOLOGIE SI IGIENA ALIMENTATIEI IN CONCEPTUL PROFILACTIC A. PROMOVAREA SANATATII DEFINITIA SANATATII INDIVIDUALE (OMS): Sanatatea reprezinta starea de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii. WEBSTERS ENGLISH DICTIONARY : sntatea poate fi descris ca linitea sau senzaia de absen general a corpului. TALCOTT PARSONS (sociolog): sanatatea este o stare de capacitate optim pentru ndeplinirea sarcinilor. Sntatea - vzut de diferite grupuri de cercetatori n diferite maniere: Conceptul biomedical: bazat pe teoria existentei bolii - sntatea este vzut ca absena bolii.
Conceptul ecologic: privete sntatea ca un echilibru dinamic ntre om i

mediu - orice alterare a acestuia din urm conduce la starea de boal.

Conceptul psihosocial: sntatea nu este doar un fenomen biomedical, ci

este influenat de factori sociali, psihologici, culturali, economici i politici.

Conceptul holistic: este o sintez a tuturor conceptelor menionate i

sugereaz c toate sectoarele societii au o influen asupra sntaii. DEFINITIA SANATATII PUBLICE: Sanatatea Publica reprezinta ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei, orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii. HANLON: Sanatatea Publica este stiinta protejarii oamenilor si a sanatatii, a promovarii si redobandirii sanatatii prin efortul organizat al societatii. OBIECTUL SANATATII PUBLICE: Este reprezentat de grupurile umane, si nu de individul ca unitate a grupurilor umane (a colectivitatii). SCOPUL SANATATII PUBLICE: este reprezentat de reducerea:

disconfortului,
1

bolii, incapacitatii (invaliditatii, handicapului), decesului premature.

OBIECTIVELE SANATATII PUBLICE: I. Promovarea sanatatii (prin dezvoltarea masurilor sanogene, cu contributia tuturor sectoarelor comunitatii si a grupurilor sociale). II. Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolilor. III. Controlul morbiditatii prin combaterea bolilor si a consecintelor acestora. IV. Redobandirea sanatatii, cu ajutorul medicilor,serviciilor sanitare si sociale. DOMENIILE PRINCIPALE ALE SANATATII PUBLICE: Demografia Biostatistica Epidemiologia Stiintele sociale si comportamentale aplicate in sanatate, deoarece o parte din patologie are un determinism social Conducerea serviciilor medico-sociale Dreptul Etica WINSLOW (1920) : Sntatea Public reprezinta arta i tiina de a -preveni boala, -prelungi viaa i -promova randamentul fizic i mintal, prin eforturi organizate ce vizeaz: -sntatatea mediului, -controlul infeciilor, -educaia indivizilor pentru igiena personala, -organizarea serviciilor medicale si de ngrijire pentru dg precoce si tratamentul preventiv al bolilor i -dezvoltarea instrumentelor sociale care sa asigure fiecarui individ un standard de via adecvat pentru ntreinerea sntii si care s permit fiecrui cetean s-i exercite dreptul din natere la sntate i longevitate. KNUTSON: a oferit o definitie simpla, dar comprehensiva a Sntii Publice : Sntatea Public este sntatea oamenilor; ea este preocupat de sntatea unui grup, a unei comuniti, a unui stat sau a unei naiuni.

COMITETUL AMERICAN DE SNTATE PUBLIC ORODENTAR: a modificat definitia lui Winslow i a redefinit Sntatea Public Orodentara ca STIINTA SI ARTA DE A PREVENI SI CONTROLA AFECTIUNILE ORODENTARE SI DE A PROMOVA SOD PRIN EFORTURI ORGANIZATE ALE COMUNITATII. o Este acea form a practicii orodentare care deservete ca pacient mai degraba comunitatea dect individul. o Este preocupat de SOD a populatiei, de cercetri i de aplicarea rezultatelor cercetrii, de administrarea programelor de SOD pentru populaii i de prevenia i controlul bolilor orodentare. A.W. JONG a sugerat o modificare a definiiei Sntii Publice Orodentare : o preocupare pentru mbuntirea i promovarea snt ii orodentare a populaiei ca ntreg, ca i a indivizilor ce fac parte din acea populaie. SANATATEA PUBLICA ORODENTARA reprezinta: o componenta a Sanatatii Publice, care se refera la promovarea sanatatii segmentului oro-dentar; actiunea conjugata a organismului social la activitatea de prevenire a imbolnavirilor orale si de promovare a SOD.

PROMOVAREA SANATATII reprezinta ((DEFINITII OMS): I. PROMOVAREA SANATATII reprezinta stiinta si arta de a indruma si ajuta indivizii sa-si schimbe stilul de viata pentru obtinerea si mentinerea unei sanatati optime, de a constientiza populatia si de a crea medii care sa favorizeze aceste practici sanogene. II. PROMOVAREA SANATATII ORODENTARE este stiinta de mediere intre indivizi si mediul lor de viata (ecologic, social, politic, economic), care ajuta indivizii si comunitatile sa creasca controlul asupra determinantilor starii de sanatate si a bolilor orodentare. EDUCATIA PENTRU SANATATEA ORODENTARA este (dupa Tones si Tierford, 1994): - o activitate intensa si unitara care pune accentul pe profilaxie si pe modificarea comportamentului pacientului; - orice activitate intentionala, legata de sanatate sau boala, desemnata sa duca la modificari relativ permanente in caracterul individuluiSCOPURILE EDUCATIEI PENTRU SANATATEA ORODENTARA: - favorizarea adoptarii de atitudini sanogene;

- incurajarea cresterii adresabilitatii catre serviciile stomatologice preventive si curative, - influentarea factorilor decizionali, politici, sociali si economici, in directia imbunatatirii conditiilor de viata si de mediu si asigurarii unor relatii sociale suportive pentru schimbarea si, mai ales, sustinerea schimbarii comportamentelor. COMPORTAMENTUL SANOGEN poate fi definit in urmatoarele moduri: acele atribute personale ca: motivatii, valori, credinte, perceptii, perspective si alte elemente cognitive, stari si trairi afective, emotionale, obiceiuri, actiuni si modele de comportament legate de mentinerea, restabilirea si imbunatatirea starii de sanatate; activitatile intreprinse de populatie cu scopul de a proteja, promova sau mentine sanatatea sau de a preveni boala. CLASIFICAREA COMPORTAMENTELOR SANOGENE ORODENTARE (Rise si Holund, 1990): 1. Comportamentul fata de periaj; 2. Comportamentul fata de consumul de zahar;
3. Comportamentul stomatologic complex.

DETERMINANTII COMPORTAMENTULUI UMAN: a. ELEMENTELE COGNITIVE ( cunostintele, credintele, atitudinile, valorile) b. PERSOANELE IMPORTANTE PENTRU NOI: c. RESURSELE d. CULTURA SI STILUL DE VIATA e. SITUATIA ECONOMICO-SOCIALA
a. ELEMENTELE COGNITIVE: CUNOSTINTELE - sunt asimilate din: - informatiile furnizate de profesori, parinti, prieteni, mass-media - experienta personala CREDINTELE: - provin de la inaintasi (parinti, bunici); - sunt acceptate si preluate fara a fi pusa la indoiala veridicitatea lor; - ele reflecta cultura si traditiile unui popor; - sunt puternic inradacinate in constiinta oamenilor si pot fi foarte greu schimbate; - unele sunt daunatoare sanatatii, altele nu. ATITUDINILE: - sunt niste predispozitii actionale sau cauza a comportamentelor - provin din propria experienta sau de la persoane apropiate

- schimbarea atitudinilor fata de sanatate poate afecta modul de comportare fie in sens negativ, fie in sens pozitiv b. PERSOANELE IMPORTANTE: - parinti - profesori - lideri politici lideri religiosi - prieteni apropiati - colegi de serviciu - persoane cu multa experienta care constituie un exemplu pozitiv pentru noi prin influenta pe care o au, pot afecta si schimba comportamente.
c. RESURSELE - pot fi:

- materiale - financiare - umane - timp - servicii etc. d. CULTURA SI STILUL DE VIATA - reprezinta combinatia dintre toti factorii enumerati anterior (cunostinte, credinte, valori, resurse) - se constituie in timp indelungat (mii de ani) prin interactiunea dintre indivizii ce traiesc in aceeasi comunitate si isi impartasesc experientele, traind in acelasi mediu e. SITUATIA ECONOMICO-SOCIALA - se refera posibilitatile economice si conditiile sociale de a avea acces la mijloacele de informare asupra promovarii sanatatii si la mijloacele de control al sanatatii (acces la cabinetul medical, la tratamente etc).
PREMISE ALE ORODENTARA: REUSITEI IN EDUCATIA PENTRU SANATATE

I. Pentru a fi eficienta, educatia pentru sanatate trebuie sa incurajeze indivizii sasi dezvolte indemanarea in realizarea practicilor sanogene, sa cultive increderea in puterile proprii si sa modeleze perceptiile, mai degraba decat sa ofere informatii. II. Persoanele care sunt expuse unui risc redus de imbolnavire la o boala cu incidenta ridicata au nevoie de exemple pertinente, care sa le schimbe perceptia despre acel risc.

III. In cadrul unui grup cu risc crescut, atunci cand riscul este evident, mesajul este mult mai usor sesizabil si acceptat, deoarece oricine poate percepe riscul. In acest caz, actiunile de educatie pentru sanatate sunt acceptate, deoarece se suprapun nevoilor de ingrijire percepute de catre indivizii susceptibili si astfel motivatia de aderare la recomandari devine puternica. IV.Comportamentul poate fi schimbat fie prin eforturile indivizilor, ale educatorilor ce promoveaza sanatatea, fie a formatorilor de opinie sau ca urmare a efectelor schimbarilor din domeniul economic, politic, social, tehnologic si al mediului inconjurator (conditii de locuit, munca, recreare, poluare). V. Eforturile indivizilor sunt eficiente numai daca sunt acompaniate de schimbari in societate. VI. Perspectiva beneficiilor sanogene furnizeaza o motivatie slaba pentru schimbare, daca societatea nu o adopta ca fiind o noua regula de comportament. B. PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR CONCEPTUL PROFILACTIC N MEDICINA DENTARA Medicina dentar preventiv: a modificat modul de practicare a stomatologiei a adus beneficii economice i sociale la nivel global a dus la dispariia durerii pentru copii i la o via fr evenimente majore n ceea ce privete problemele sntii oro-dentare pentru aduli a mbuntit calitatea vieii indivizilor mai mult dect orice alt descoperire din domeniul sntii dentare Pn la sfritul secolului XIX medicina dentar se baza, aproape n exclusivitate, pe tratamente restaurative i protetice. Tratamentele erau costisitoare i greu accesibile pentru cea mai mare parte a populaiei n prima a sec.XX cercetrile tiinifice au condus la o mai bun nelegere a proceselor patologiei oro-dentare. Odat clarifica i factorii implica i n etiologia bolilor cavitii bucale, medicina dentar a cptat o nou orientare, ndreptnduse spre cutarea metodelor celor mai adecvate de prevenire a acestor boli. n primele decenii ale sec.XX a crescut importana acordat igienei orale. Un moment esen ial al evolu iei preveniei oro-dentare a fost descoperirea rolului cariopreventiv al fluorului, care a revoluionat la nivel global medicina dentar. Cercetrile privind interferena fluorului cu procesul carios s-au concretizat n Fluorizarea apei potabile Dezvoltarea produselor sistemice de aplicare a fluorului Dezvoltarea i rspndirea elor pentru aplicaii topice de fluor

Un al II-lea moment esenial n evoluia preveniei oro-dentare a fost ales schimbarea, ncepnd cu anii 60 n urma experienelor lui L.M.Silverstone, a definiiei clasice a procesului carios care devine, dintr-un proces distructiv ireversibil, un proces vindecabil prin terapie de remineralizare aplicat n stadiile incipiente de carie de smal extins chiar pn la jonciunea smal-dentin, grania dintre reversibil i ireversibil fiind apariia cavitii. ncepnd cu aceast perioad cercetrile din medicina dentar au devenit aproape sinonime cu cercetarea mecanismului de producere a cariei dentare, a modului n care fluorul interacioneaz cu structurile dentare n momentul iniierii leziunii carioase i a principalelor modaliti prin care iniierea i evoluia procesului carios pot fi ntrerupte. Cu alte cuvinte, ncepnd cu aceast perioad, prevenia oro-dentar a devenit principala preocupare a majoritii cercettorilor i a multor practicieni. Medicina dentar preventiv = o parte integrant a medicinei dentare ce se ocup cu studierea i aplicarea msurilor de protec ie i a tratamentelor precoce individuale i colective n scopul asigurrii i meninerii integritii structurilor buco-dentare ale omului. Medicina dentar preventiv = ramura medicinei dentare care se ocup cu prevenirea apariiei afeciunilor structurilor buco-dentare, intercepia tuturor bolilor buco-dentare i orirea progresiei lor, ct i cu prevenirea i limitarea complicaiilor i disabilitilor acestor boli dup apariia lor, i promovarea reabilitrii oro-dentare. Scopurile preveniei oro-dentare: Evitarea iniierii cariei dentare, parodontopatiilor, cancerului bucal i a anomaliilor dento-maxilare Intercepia i tratamentul stadiilor iniiale ale bolilor oro-dentare Controlul rspndirii acestor boli Limitarea complicaiilor i a efectelor secundare Promovarea reabilitrii sistemului oro-dentar Prevenia cuprinde m surile menite s previn apariia unui fenomen a unei afeciuni buco-dentare. Profilaxia se ocup cu studiul i aplicarea metodelor de tratament preventiv. Prevenia oro-dentar se adreseaz: tuturor afeciunilor buco-dentare, cele mai frecvent ntlnite fiind caria dentar, parodontopatia, anomaliile dento-maxilare i cancerul din sfera B.M.F. tuturor practicienilor, indiferent de domeniul de activitate: pedodonie, ortodonie, odontologie, parodontologie, endodonie, protetic.

Etapele preveniei oro-dentare n general etapele preveniei oro-dentare sunr mprite pe 3 niveluri: Primar Secundar teriar Prevenia primar are drept scop evitarea apariiei afeciunilor bucodentare. Prevenia secundar urmrete tratamentul precoce al afeciunilor bucodentare i scderea ratei de mbolnvire. Sunt tratate afeciunile deja instalate dar aflate n stadii incipiente, fiind mpiedicat evoluia i extinderea lor. Prevenia teriar are drept scop limitarea complicaiilor bolilor deja instalate i tratamentul complex al bolilor cavitii bucale prin prisma preveniei. Metodele fiecrei etape (profilaxia) pot fi aplicate att la nivel de colectivitate (profilaxie colectiv), ct i la nivel individual (profilaxie individual) Profilaxia colectiv se adreseaz colectivitilor i trebuie s acorde prioritate msurilor profilactice care asigur o eficien maxim cu investiii minime unor grupe populaionale ct mai largi. Cuprinde aciuni specifice i nespecifice organizate, ndrumate i controlate de c tre medic, pentru diferite colectivit i (grdinie, coli) i sprijinite de ctre cadre didactice i prini precum i de foruri naionale i/sau loco-regionale. Profilaxia individual cuprinde toate msurile preventive efectuate de ctre un anumit subiect la indicaia i sub controlul medicului, sau efectuate de ctre medic (profilaxie profesional). Mai detaliat, nivelurile 1 i 3 ale preveniei pot fi submprite, astfel: Prevenia primar Nivel 1 1. Promovarea sntii generale pentru creterea rezistenei la boli (prevenie primordial) 2. Creterea nivelului educaional al populaiei Nivel 2 Msuri specifice profilaxie Prevenia secundar Nivel 3 Diagnostic i de tratament precoce al stadiilor iniiale ale bolilor Prevenia teriar Nivel 4 Limitarea complicaiilor i disabilitilor produse de boal Nivel 5 Refacrea integritii structurilor buco-dentare. Prevenirea pierderii complete a funciilor Ap.D.M. Reabilitarea oro-dentar

Prevenia primar etap prepatogena. Prevenia secundar i teriar etape patogene. C. INDICI ODONTO-PARODONTALI = METODE DE CUANTIFICARE A STRII DE SNTATE ODONTO-PARODONTAL Starea de sntate odonto-parodontal trebuie cuantificat i analizat pe baza unor criterii bine definite i acceptate la nivel internaional. n acest scop n epidemiologia oro-dentar sunt utilizai indicii. Indicii - reprezint o descriere numeric obiectiv a unei afeciuni clinice, pe baza unui criteriu bine determinat, n condiii specifice, cu limite superioare i inferioare bine stabilite, create pentru a facilita comparaia ntre persoanele examinate prin aceeai metod. Un indice reprezint estimarea numeric a prevalenei relative sau a incidenei unei situaii clinice. Categorii descriptive de indici: Indici generali: Indici simpli: msoar prezena sau absena unei anumite stri (condiii); ex.: indici care descriu prezena sau absena plcii bacteriene, fr a evalua consecinele acestui fapt asupra strii de sntate a parodoniului; Indici cumulativi: msoar toate datele trecute i prezente date de o anumit stare (condiie); ex.: indicele DMF. Tipuri de indici simpli i cumulativi: Indici reversibili: msoar condiii (afeciuni, stri) reversibile; ex.: indicii de plac bacterian. Indici ireversibili: msoar condiii (afeciunilor clinice) ireversibile; ex.: indicii de carie. Proprietile unui indice: 1. s fie simplu i uor de calculat; 2. s fie valid; s msoare exact ceea ce i propune; s msoare stadiul unei afeciuni (ex.: cu ct valoarea este mai mare, cu att afeciunea este mai sever); s defineasc exact i s fac distincia ntre diferite situaii clinice; 3. s fie relevant i obiectiv; 4. s fie reproductibil (s dea rezultate, cu un grad redus de eroare, la fiecare aplicare pe acelai grup de studiu i n aceeai zi, de aceeai examinatori sau de alii); 5. s fie corelat numeric cu toate stadiile clinice a afeciunii investigate; 6. s utilizeze instrumentarul uzual din cabinetul de medicin dentar; s nu necesite instrumentar i echipamente sofisticate i costisitoare; 7. s poat fi rapid aplicat i s permit examinarea unui numr mare de persoane ntr-o perioad relativ scurt de timp; 8. s poat fi supus unor analize statistice; 9. s fie specific n ceea ce privete scopul i obiectivele;

10. s fie sensibil la modificrile de situaii; 11. s nu poat fi interpretat subiectiv; 12. s fie acceptat i s nu cauzeze neplceri pacientului. INDICI DE CARIE Sunt utilizai pentru: 1. studiul incidenei i prevalenei bolilor dentare; 2. obinerea de informaii pentru studiile epidemiologice; 3. obinerea de informaii pentru cercetare, n identificarea factorilor etiologici i predispozani ai diferitelor afeciuni; 4. planificarea politicilor sanitare n ceea ce privete sntatea oral; 5. compararea status-ului oral individual cu cel colectiv; 6. evaluarea succesul diferitelor programe preventive i interceptive. Din cadrul indicilor diferitelor afeciuni oro-dentare, cei mai des utilizai i mai bine dezvoltai din punctul de vedere al metodelor de aplicare i al interpretrii sunt indicii de carie. Cel mai des utilizai indici de carie sunt indicii DMFT (Collins, 1931; exprim numrul total de dini cariai, abseni de cauz carioas i obturai) i DMFS (Bodecker, 1931; exprim numrul total de suprafee cariate, absente de cauz carioas i obturate) pentru dentiia permanent: D (decayed, cariat) reprezint numrul de dini permaneni cariai ce necesit o restaurare; M (missing, absent) reprezint numrul de dini permaneni lips, ce trebuie extrai datorit cariilor. F (filled, obturat) reprezint numrul de dini permaneni din cavitatea oral care sunt obturai definitiv. Pentru dentiia temporar corespondenii acestor indici sunt deft i defs (decayed, extracted, filled teeth/surfaces). n dentiia mixt activitatea carioas trebuie exprimat prin ambele categorii de indici (DMFT + deft; DMFS + defs). Indicele DMF exprim: numrul dinilor care necesit tratament; numrul dinilor care au fost tratai; numrul persoanelor afectate de caria dentar. Examinarea n vederea nregistrrii indicilor de carie: Din ii sunt examinai sistematic, cu sonda i oglinda dentar, i n condiii optime de iluminare. Sondele de examinare trebuie standardizate n ceea ce privete forma i dimensiunea vrfului. Examinarea cu sonda ascuit trebuie limitat, pentru a nu crea neplceri pacientului. De asemenea, n cazul suspectrii unei leziuni incipiente de smal , presiunea palprii nu trebuie s pun n pericol integritatea suprafeei smalului. Caria este nregistrat atunci cnd: prezena leziunii carioase este evident;

10

la palparea cu sonda se percepe esut moale, cariat; pierderea transluciditii smalului ca urmare a subminrii produse de procesul carios este evident; prezena unui an sau a unei fisuri cu pereii moi sau cu o suprafa care se fractureaz la o presiune nu foarte mare. n cazul leziunilor incipiente, dac exist dubii cu privire la existena cariei, dintele este nregistrat drept sntos. Leziunile iniiale de smal cert diagnosticate (prin metode multiple i specifice) sunt nregistrate separat de indicele DMF. Criterii de nregistrare a indicilor DMFT, DMFS, dft i dfs: 1. fiecare dinte sau suprafa se numr o singur dat; 2. dinii cu obturaii i carii secundare se numr ca fiind cariai, deoarece au nevoie de tratament; 3. dinii cu obturaii provizorii sunt considerai cariai; 4. dinii care prezint obturaii neadaptate (incorecte), dar fr procese carioase, sunt nregistrai ca obturai; 5. dinii cu indicaie de extracie imediat sunt calculai ca fiind lips, i vor necesita a fi restaurai protetic; astfel se poate estima totalul tratamentelor necesare; 6. dinii care nu au erupt sau care au fost extrai din alte motive dect caria, nu se calculeaz ca fiind abseni; 7. numrul dinilor cariai, obturai sau extrai trebuie calculat separat; componentele indicelui DMF au o mare importan pentru planul de tratament odonto-protetic; 8. dinii temporari nu sunt inclui n DMFT sau DMFS; dinii permaneni nu sunt inclui n dft sau dfs; 9. atunci cnd se calculeaz indicele DMFS, resturile radiculare sau dinii extrai din cauz carioas au valoarea 5 pentru molari i premolari i 4 pentru dinii anteriori; 10. n cazul calculrii indicelui DMFS, dinii posteriori cu coroane de nveli au valoarea 4; dinii anteriori cu coroane de nveli au valoarea 3; 11. dinii tratai endodontic sunt calculai ca fiind obturai, iar suprafeele calculate sunt cele obturate. Dinii care nu sunt inclui n msurarea indicelui: molarii de minte; dinii neerupi; anodoniile i dinii supranumerari; dinii extrai din alte cauze dect caria dentar (n scop ortodontic, de ex.); dinii restaurai din alte cauze dect caria dentar (traumatisme, scop cosmetic, stlp de punte); dinii temporari persisteni pe arcad dup ce succesorii lor au erupt (este evaluat numai dintele permanent); dinii temporari pierdui ca urmare a exfolierii fiziologice. 11

Totalul indicilor la nivel individual este ilustrat de indicele DMFT sau DMFS. La nivel de comunitate se calculeaz media aritmetic simpl a indicilor individuali. Indicele DMFT Are drept scop msurarea experienei carioase totale, trecute i prezente. Ia n considerare 28 de dini. Exemplu de calcul: D = 3; M = 2; F = 5 DMFT = 10 Pentru o comunitate, indicele DMFT se calculeaz ca medie aritmetic a valorilor individuale (ex.: 30 indivizi cu suma indicilor DMFT de 210; DMFT mediu este de 7). Indicele DMFS Ia n considerare 128 de suprafee dentare (16 dini posteriori X 5 suprafee; 12 dini anterior X 4 suprafee). Exemplu de calcul: D (suprafee) = 3; M (suprafee) = 0; F (suprafee) = 8 DMFS = 11 Indicii dft i deft Iau n considerare 20 de dini (dft) i 88 de suprafee (deft): 8 dini posterior X 5 suprafee = 40; 12 dini anteriori X 4 suprafee = 48. Evalueaz experiena carioas din dentiia temporar, astfel: d numrul de dini/suprafee temporare cariate; e numrul dinilor cu indicaie imediat de extracie; f numrul dinilor/suprafeelor obturate. Diferena dintre d i e nu este ntotdeauna specificat, iar indicele deft poate deveni dft prin sumarea celor 2 valori. Indicii dmft i dmfs Sunt utiliza i pentru aprecierea experienei carioase a dinilor temporari la copiii ntre 7 i 11 12 ani. Indicele dmft ia n considerare 12 dini (8 molari temporari i 4 canini temporari), iar indicele dmfs ia n considerare 56 de suprafee (8 molari X 5 suprafee = 40; 4 canini X 4 suprafee =16). Indicii se calculeaz similar cu DMFT i DMFS (dar nu se sumeaz, ci se raporteaz separat, ncepnd cu dinii permaneni). INDICI DE PLAC BACTERIAN, TARTRU I IGIEN ORAL Indicele Silness i Le

12

Depunerile de plac bacterian sunt apreciate fr utilizarea substanelor de colorare, numai prin examen vizual i prin utilizarea sondei parodontale. Revelatorii de plac pot fi totui utilizai pentru un diagnostic diferenial corect ntre scorurile 0 i 1. Determin prezena depozitelor de plac de pe fe ele meziale, distale, vestibulare i orale ale tuturor dinilor sau numai ale unor dini preselectai (n studiile clinice), i anume: 16, 21, 24, 44, 41 i 36. Criteriile de acordare a scorurilor (Fig.1): 0 absena plcii; 1 placa se poate pune n eviden cu sonda (nu se observ cu ochiul liber); 2 plac dentar vizibil cu ochiul liber; 3 depozite abundente de plac .

Fig.1 Aprecierea indicelui de plac Silness i Le

Scorul fiecrui dinte se calculeaz ca medie aritmetic a valorilor obinute pentru fiecare dintre cele 4 suprafee examinate. Scorul general reprezint media aritmetic a scorurilor ob inute pe dinii examinai (suma indicilor obinui pe fiecare dinte/6 dini examinai). Interpretarea scorurilor: Scor general 0 0,1 0,9 1 1,9 2-3 Igien excelent bun satisfctoare nesatisfctoare

Pentru o comunitate (lot de studiu) valoarea indicelui de plac Silness i Le reprezint media aritmetic simpl a scorurilor individuale. Indicele de igien oral OHI S A fost descris de Green i Vermillon n 1964. Msoar depozitele de plac bacterian i tartru. Aprecierea se realizeaz prin palpare cu sonda sau prin examen vizual (dup colorarea PB prin utilizarea revelatorilor de plac). Are dou componente: indicele de plac (DI S, debris index simplified) i indicele de tartru (CI S, calculus index simplified). Cele dou componente pot fi utilizate separat sau pot fi combinate.

13

Valoarea indicelui de plac i a celui de tartru reprezint media aritmetic a valorilor constatate pe 6 suprafee preselectate: suprafeele vestibulare ale primilor molari superiori drept i stng; suprafeele linguale ale primilor molari inferiori drept i stng; suprafeele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept i inferior stng. Valorile indicelui de plac sunt (Fig.2): 0 absena plcii; 1 plac supragingival n treimea de colet a dintelui; 2 plac n 1/3 mijlocie a coroanei; 3 plac n 1/3 incizal sau ocluzal a coroanei.

Fig.2 Aprecierea indicelui DI-S

Valorile indicelui de tartru sunt (Fig.3): 0 absena tartrului; 1 tartru supragingival n 1/3 de colet a dintelui; 2 tartru n 1/3 mijlocie a coroanei; 3 tartru n 1/3 incizal sau ocluzal a coroanei.

Fig.3 Aprecierea indicelui CI-S

Calculul indicelui: Se obin 6 nregistrri pentru indicele de plac i 6 valori pentru indicele de tartru. Indicele de plac (DI) se calculeaz ca medie aritmetic a celor 6 valori obinute pe suprafeele examinate (valorile sunt cuprinse ntre 0 i 3). Indicele de tartru (CI) se calculeaz ca medie aritmetic a celor 6 valori obinute pe fiecare suprafa examinat (valorile sunt cuprinse ntre 0 i 3). Valoarea total a indicelui de igien bucal OHI S rezult din nsumarea valorilor celor 2 indici (valorile sunt cuprinse ntre 0 i 6). Interpretarea indicilor DI/CI i OHI - S: Scor DI/CI Igien Scor OHI 1

0 0,1 0,6 0,7 1,8 1,9 - 3

S excelent 0 bun 0,1 1,2 satisfctoare 1,3 3,0 nesatisfctoare 3,1 6,0

Cnd dinii permaneni nu au erupt nc nregistrarea se poate face i pe dinii temporari (molarii II temporari). Avantaje: 1. este un indice foarte precis i uor de interpretat; 2. este uor de calculat: poate fi nregistrat i de igieniti sau asisteni de profilaxie; 3. poate fi rapid evaluat. Indicele de plac QUIGLEY-HEIN (modificat de TURESKY) Este util pentru aprecierea eficienei metodelor de igien individual. Poate fi utilizat cu uurin n colectivitile precolare i colare, n cadrul aciunilor de educaie sanitar. Pentru aprecierea depunerilor de plac se recurge la substane revelatoare. Dup colorare, suprafeele acoperite de plac sunt notate de la 1 la 5 astfel (Fig.4): 0 suprafa dentar fr plac; 1 pete dispersate de plac, la marginea gingival; 2 linie colorat continu, subire (pn la 1 mm), dispus ca o bandelet supragingival; 3 plac colorat n 1/3 cervical; 4 plac colorat pe cele 2/3 cervicale; 5 plac colorat ce depete cele 2/3 cervicale. Se apreciaz feele vestibulare i orale ale dinilor.

Fig.4 Aprecierea indicelui

Quigley-Hein

Indicele individului reprezint media aritmetic a valorilor obinute pentru fiecare dinte (suma notelor acordate/numr suprafee examinate). Indicele de plac proximal API (Approximal Plaque Index Lange et.al., 1977) Este utilizat pentru monitorizarea clinic a igienei orale a pacienilor. 15

Apreciaz cantitatea de plac rmas n spaiile proximale dup periajul dentar i colorare. Spaiile interdentare sunt examinate vizual dinspre oral n cadranele I i III, i dinspre vestibular n cadranele II i IV (Fig.5). Se noteaz numai prezena sau absena plcii, astfel: 0 absena plcii; 1 prezena plcii. Numrul total al spaiilor interdentare evaluate (pe o arcad complet) este 28. Indicele se exprim procentual astfel: IAPI = Nr.puncte acordate/Nr.spaii interdentare evaluate X 100 Aprecierea igienei orale se face astfel: API = 0% igien perfect; API < 30% igien corespunztoare; API ntre 30 i 70% - igien oral medie; API ntre 70 I 100% - igien nesatisfctoare.

Fig.5 Fi de nregistrare a indicelui API

Indicele de plac OLeary Este un indice calitativ, nregistrnd doar simpla prezen sau absen a plcii bacteriene. Este apreciat dup utilizarea revelatorilor de plac bacterian prin examinarea suprafeelor vestibulare, orale, meziale i distale ale tuturor dinilor prezeni pe arcade, cu excepia molarilor de minte (Fig.6). Se calculeaz ca procent al suprafeelor dentare cu plac din totalul suprafeelor examinate.
Fig.6 nregistrarea indicelui OLeary

16

Aprecierea igienei orale se face ca i pentru indicele API (0% igien perfect ; sub 30% igien corespunztoare; ntre 30 i 70% - igien oral medie; ntre 70 i 100% - igien nesatisfctoare). INDICI DE INFLAMAIE GINGIVAL Indicele PMA Este utilizat pentru aprecierea prevalenei i severitii gingivitei. Evalueaz suma papilelor inflamate (P), a marginilor gingivale inflamate (M) i a zonelor de gingie ata at inflamat (A), la nivelul gingiei vestibulare a frontalilor (de la canin la canin) superiori i inferiori (Fig.7). Valoarea maxim este de 36 (12 P + 12 M + 12 A). Poate fi apreciat i la nivelul tuturor dinilor prezeni pe arcade, cu excepia molarilor de minte. Severitatea inflamaiei papilelor, marginii gingivale sau gingiei ataate este clasificat n uoar, moderat i sever. Interpretarea rezultatelor: Gradul inflamaiei gingivale uoar Medie sever Diagnosticul gingiei/persoan Sunt afectate 1 4 P + 0 2 M Sunt afectate 4 6 papile + 2 4M Sunt afectate peste de 8 P + peste de 4 M

Fig.6 nregistrarea indicelui PMA

Indicele gingival Silness i Le (GI)

Determin prezena sau absena sngerrii la palparea cu sonda. Modificrile inflamatorii ale gingiei sunt codificate astfel (Fig.7): 0 nu exist sngerare la palpare i nici semne de inflamaie (gingie normal); 1 inflamaie uoar a gingiei (uoar modificare de culoare, uor edem), dar fr sngerare la palpare; 2 inflamaie medie a gingiei i sngerare la palpare cu sonda; 3 inflamaie sever a gingiei (culoare roie intens, edem marcat, ulceraii) i hemoragie gingival spontan.

PROIECT DENTAL TRAINING Proiect finantat de FSE POSDRU 2007 2013 Investeste in oameni!

Editat de Asociatia Donit

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.

- Ianuarie 2011 -