Sunteți pe pagina 1din 11

CAMPANIE IMPOTRIVA DROGURILOR

DOROBĂŢ RALUCA ELENA

MARKETING MEDICAL
Managementul strategiilor preventive si politici sanitare
Definiţie

OMS (1969): în sens amplu


“Orice substanţă care, introdusă într-un organism viu,
poate modifica una dintre funcţiile acestuia”
OMS (1982): în sens strict (drog de abuz)
“Orice substanţă cu efecte psihoactive (capabilă să
producă modificări de percepţie, a stării de spirit,
conştiinţă şi comportament) şi susceptibilă de a fi
autoadministrată cu un uz nemedical”
INTRODUCERE
Consumul de droguri la nivel mondial reprezintă un
fenomen a cărui incidenţă este în continuă creştere,
atingând cote alarmante şi recoltând persoane din ce în ce
mai tinere, din rândul adolescenţilor sau chiar elevilor de
şcoală.
Alături de morbiditate si criminalitate, fenomenul
consumului si abuzului de droguri reprezintă un
pericol grav la adresa societăţii, cu repercursiuni atât
economice cât si sociale si psihologice.
Unele droguri sunt acceptate de societate, putându-se
fabrica, comercializa şi consuma în multe părţi ale lumii.

Droguri ilicite(ilegale)
Ecstasy (MDMA)
Substanţă chimică sintetică, supranumită party drug
Efecte: creşterea frecvenţei pulsului, a temperaturii
corpului, a tensiunii arteriale, a încrederii de sine,
sentimente de iubire, de bine, de fericire, pierderea
apetitului.
Creşterea dozei - cauzează convulsii, comportamente
iraţionale, halucinaţii.
Cocaina
EFECTE: excitant care înlătură simptomele oboselii; la
scurt timp după prizare induce o stare de euforie,
încredere în sine şi dă impresia unei capacităţi mărite a
funcţiilor intelectuale
Pe termen scurt antrenează o stare de agitaţie şi de
instabilitate, tulburări de judecată şi de comportament,
transpiraţie, dilatarea pupilelor. La doze puternice apar
convulsii, paranoia, psihoze
Pe termen lung apar perforaţii ale mucoasei nazale şi
eczeme în jurul nărilor, pierderea greutăţii, faţa palidă,
ameţeli, stări de vomă, excitabilitate, halucinaţii paranoice

Urmări: probleme cardiovasculare, neurologice (accidente


vasculare), pulmonare, tulburări psihice(depresie,
anxietate), comportament violent sau chiar criminal
Cum recunoaştem un consumator de droguri
Dacă...
- şi-a schimbat brusc comportamentul.
- trece, fără motiv, de la veselie la tristeţe.
- îşi vinde lucrurile de valoare din casă.
- şi-a schimbat grupul de prieteni.
- îşi ascunde noii prieteni şi nu vorbeşte despre
preocupările lor.
- îşi pierde interesul faţă de şcoală şi activităţile preferate
(sport, muzică, film).
- este apatic şi somnolent.
- uneori devine agresiv fără motiv.
CONSECINŢELE CONSUMULUI DE DROGURI
În ultimii ani, fenomenul consumului de droguri a luat
amploare din ce în ce mai mult. La ora actuală mass-
media aduce în atenţia populaţiei faptul că orice drog
consumat în mod repetat conduce la toxicomanie,
dependenţă, toleranţă şi sevraj. Conceptul de toxicomanie
face referire la acea stare de intoxicaţie acută sau cronică,
dăunătoare individului sau societăţii.
Toxicomania nu poate fi redusă la o singură conduită, ea
vizează un ansamblu de conduite. Unii autori vorbesc
despre o toxicomanie minoră provocată de alcool şi una
majoră provocată de opiu, haşiş, marijuana. De-a lungul
consumului de droguri, majoritatea toxicomanilor au avut
experienţa unei supradoze.Aceasta presupune
administrarea unei cantităţi de drog mai mare decât poate
suporta organismul consumatorului, cu riscul decesului.
DEPENDENŢA
Aceasta se regăseşte la nivel fizic cât şi psihic.
Cea fizică apare după dezintoxicare şi presupune o stare
de adaptare a organismului la o viaţă fără drog.
Dependenţa psihică se evidenţiază prin dorinţa de a
repeta sau de a prelungi folosirea drogului, în scopul
provocării plăcerii, şi înlăturării discomfortului psihic.

IMPLICAŢII DE ORDIN ETIC SI POLITIC


EFECTELE DROGURILOR

DEPENDENTA
Rapperul american Eminem a vorbit, într-un interviu,
despre lupta pe care a dus-o cu dependenţa de droguri şi
cu kilogramele în plus, acumulate de pe urma acestei
adicţii, dar şi despre cum sportul, care l-a ajutat să scape
de vicii, s-a transformat în obsesie.
Totodată, Eminem a rememorat nefericitul incident din
anul 2007, când a fost transportat de urgenţă la spital după
ce a luat o supradoză de Vicodin şi Valium şi alte
medicamente psihoactive. Rapperul a fost internat apoi
într-o clinică de dezintoxicare, experinţă care i-a schimbat
viaţa. Odată ieşit din clinica unde şi-a tratat dependenţa
de droguri, Eminem a început să facă foarte mult sport şi
spune că alergatul a fost cea mai bună modalitate pentru a
scăpa de kilogramele în plus, dar şi de viciile sale,
precizând că exerciţiile fizice l-au ajutat să doarmă. „E
uşor de înţeles că oamenii înlocuiesc dependenţa cu
exerciţiile fizice“.
Deşi, în prezent, Eminem (42 de ani) are foarte multă de
grijă de sănătatea sa, face sport şi este atent la ceea ce
mănâncă, viaţa rapperului american arăta foarte diferit cu
câţiva ani în urmă. După ce a renunţat la droguri, artistul a
slăbit 30 de kilograme. Într-un interviu în care a discutat
despre sănătatea sa, cântăreţul a povestit că, în timp ce
consuma droguri, greutatea sa a ajuns la 104 kilograme.
Combinaţia de Vicodin şi de Valium pe care am luat-o ani
la rând mi-a lăsat un gol în stomac, iar, pentru a evita
durerile, mâncâm constant şi nesănătos.
BIBLIOGRAFIE
1. American Psychiatric Association, Manual de diagnostic şi statistică a
tulburărilor mentale, ediţia a IV-a, DSM-IV, Bucureşti, 1994, 2000

2. Ainslie G. Breakdown of Will. Cabridge university Press 2001

Bird C., Status, identity and respect, Political theory, 32: 207-232, 2004

World Drug Report 2015 - United Nations Office on Drugs and Crime Vienna,
United Nations New York, 2015

3. Raportul european privind drogurile 2015: Tendinţe şi evoluţii.


Observatorul

European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), Luxemburg: Oficiul


pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2015

4. Studiul naţional în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool


şi droguri GPS – 2013. Studii în domeniul drogurilor, 2, (1).

www.ana.gov.ro/studii/Raport GPS 2013 site.pdf

5. Raport Naţional 2015 privind situaţia drogurilor în România - Noi


evoluţii şi tendinţe - Agenţia Naţională Antidrog (ANA), European
Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA)

6. Studiul naţional în populaţia generală privind consumul de tutun, alcool


şi droguri GPS – 2013. Studii în domeniul drogurilor, 2, (1).
www.ana.gov.ro/studii/Raport GPS 2013 site.pdf

7. Cercetare la nivelul municipiului Bucureşti în rândul populaţiei


consumatorilor problematici de droguri neinstituţionalizaţi, în vederea
evaluării riscului/gradului de excludere socială cu care se confruntă
aceste persoane. Studii în domeniul drogurilor, 1, (1). Agenţia Naţională
Antidrog (2011).

www.ana.gov.ro/studii/Raport de cercetare excludere 2013 final-1.pdf


Schultz, W., Dayan, P. şi Montague, P. R. (1997), „A neural substrate of
prediction and reward”, Science 275, pp. 1593–99

9. Volkow, N. D., Fowler, J. S. şi Wang, G. J. (2004), „The addicted human


brain viewed in the light of imaging studies: Brain circuits and
treatment strategies”, Neuropharmacology, Vol. 47, Supliment 1, pp. 3–
13.

10. Nutt, D., Robbins, T. şi Stimson, G. (2007), „Drugs futures 2025”, în:
Nutt, D., Robbins, T., Stimson, G., Ince, M.&Jackson, A. (eds.), Drugs and the
future: Brain science, addiction and society, Academic Press, London, pp. 1–6