Sunteți pe pagina 1din 22

SUPORT CURS

CURS DE PERFECTIONARE A
ASISTENTELOR DE MEDICINA
GENERALA IN IGIENA SI PROFILAXIE
DENTARA
MODUL I
Prof. Univ. Dr. Corneliu Amariei
Universitatea Ovidius Constanta
Dr. Lorelai Sfarghiu
Asociatia Donit
CURS IGIENA SI PROFILAXIE DENTARA
CONCEPTUL PROFILACTIC IN STOMATOLOGIE SI IGIENA ALIMENTATIEI
IN CONCEPTUL PROFILACTIC
A. PROMOVAREA SANATATII
DEFINITIA SANATATII INDIVIDUALE (OMS): Sanatatea reprezinta starea de
bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii
sau infirmitatii.
WESTER!S ENGLIS" DICTIONAR# : sntatea poate fi descris ca linitea
sau senzaia de absen general a corpului.
TALCOTT PARSONS $socio%o&'( sanatatea este o stare de capacitate optim
pentru ndeplinirea sarcinilor.
Sntatea !zut de diferite grupuri de cercetatori n diferite maniere"
Conceptul biomedical : bazat pe teoria existentei bolii - sntatea este
vzut ca absena bolii.
Conceptul ecologic : privete sntatea ca un echilibru dinamic ntre om i
mediu - orice alterare a acestuia din urm conduce la starea de boal.
Conceptul psihosocial : sntatea nu este doar un fenomen biomedical, ci
este influenat de factori sociali, psihologici, culturali, economici i politici.
Conceptul holistic : este o sintez a tuturor conceptelor menionate i
sugereaz c toate sectoarele societii au o influen asupra sntaii.
DEFINITIA SANATATII PUBLICE: Sanaa!a P"#$i%a r!&r!'ina an(a)#$"$
%"no(in!$or* +!&rin+!ri$or (i ai"+ini$or &o&"$ai!i* ori!na! (&r!
)!nin!r!a (i i)#"naair!a (anaaii.
,ANLON: Sanatatea Pu)%ica este stiinta *rote+arii oa,eni%or si a
sanatatii- a *ro,ovarii si redo)andirii sanatatii *rin e.ortu% or&ani/at a% societatii0
OBIECTUL SANATATII PUBLICE: E(! r!&r!'!na +! -r"&"ri$! ")an!* (i
n" +! in+ivi+"$ %a "nia! a -r"&"ri$or ")an! (a %o$!%iviaii).
SCOPUL SANATATII PUBLICE: este re*re/entat de reducerea(
disconfortului,
1
bolii,
incapacitatii !invaliditatii, handicapului",
decesului premature.
OBIECTIVELE SANATATII PUBLICE:
#. $romovarea sanatatii !prin dezvoltarea masurilor sanogene, cu contributia
tuturor sectoarelor comunitatii si a grupurilor sociale".
##. %crotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolilor.
###. Controlul morbiditatii prin combaterea bolilor si a consecintelor acestora.
#&. 'edobandirea sanatatii, cu a(utorul medicilor,serviciilor sanitare si sociale.
DOMENIILE PRINCIPALE ALE SANATATII PUBLICE:
)emografia
*iostatistica
+pidemiologia
Stiintele sociale si comportamentale aplicate in sanatate, deoarece o parte din
patologie are un determinism social
Conducerea serviciilor medico-sociale
)reptul
+tica
#$%SL&# !,-./" : S.n.a!a P"#$i%. r!&r!'ina ara /i /iin0a +! a
-preveni boala,
-prelungi viaa i
-promova randamentul fizic i mintal,
&rin !for"ri or-ani'a! %! vi'!a'.:
-sntatatea mediului,
-controlul infeciilor,
-educaia indivizilor pentru igiena personala,
-organizarea serviciilor medicale si de ngri(ire pentru dg precoce si tratamentul
preventiv al bolilor i
-dezvoltarea instrumentelor sociale care sa asigure fiecarui individ un standard
de via adecvat pentru ntreinerea sntii si care s permit fiecrui cetean
s-i exercite dreptul din natere la sntate i longevitate.
'%()S&%" a o.erit o de.initie si,*%a- dar co,*re1ensiva a S2n2t23ii Pu)%ice :
*Sntatea +ublic este sntatea oamenilor, ea este preocupat de
sntatea unui grup- a unei comuniti- a unui stat sau a unei naiuni..
2
C&/$)0)(L A/01$CA% 20 S3%3)A)0 +(4L$C3 &1&20%)A13: a modificat
definitia lui 0inslo1 i a redefinit Sntatea +ublic &rodentara ca
*S)$$%)A S$ A1)A 20 A +1050%$ S$ C&%)1&LA A60C)$(%$L0
&1&20%)A10 S$ 20 A +1&/&5A S&2 +1$% 06&1)(1$ &17A%$8A)0 AL0
C&/(%$)A)$$..
o +ste acea form a practicii orodentare care deservete ca 2pacient3 mai
degraba comunitatea dec4t individul.
o +ste preocupat de S%) a populatiei, de cercetri i de aplicarea
rezultatelor cercetrii, de administrarea programelor de S%) pentru
populaii i de prevenia i controlul bolilor orodentare.
A.#. 9&%7 a sugerat o modificare a definiiei
Sntii +ublice &rodentare "
*o preocupare pentru mbuntirea i promo!area snt ii orodentare a
populaiei ca ntreg- ca i a indi!izilor ce fac parte din acea populaie..
SANATATEA PUBLICA ORODENTARA r!&r!'ina:
- o %o)&on!na a Sanaaii P"#$i%!* %ar! (! r!f!ra $a &ro)ovar!a
(anaaii (!-)!n"$"i oro1+!nar2
- a%i"n!a %on3"-aa a or-ani()"$"i (o%ia$ $a a%ivia!a +! &r!v!nir! a
i)#o$naviri$or ora$! (i +! &ro)ovar! a SOD.
PROMOVAREA SANATATII r!&r!'ina ((DEFINITII OMS):
#. PROMOVAREA SANATATII reprezinta stiinta si arta de a indruma si a:uta
indi!izii sasi schimbe stilul de !iata pentru obtinerea si mentinerea unei
sanatati optime- de a constientiza populatia si de a crea medii care sa
fa!orizeze aceste practici sanogene.
##. PROMOVAREA SANATATII ORODENTARE este stiinta de mediere intre
indi!izi si mediul lor de !iata ;ecologic- social- politic- economic<- care a:uta
indi!izii si comunitatile sa creasca controlul asupra determinantilor starii de
sanatate si a bolilor orodentare.
EDUCATIA PENTRU SANATATEA ORODENTARA !(! (+"&a Ton!( (i
Ti!rfor+* 4556):
1 o acti!itate intensa si unitara care pune accentul pe profila=ie si pe
modificarea comportamentului pacientului,
orice acti!itate intentionala- legata de sanatate sau boala- desemnata sa
duca la modificari relati! permanente in caracterul indi!idului
SCOPURILE EDUCATIEI PENTRU SANATATEA ORODENTARA:
- favorizarea adoptarii de atitudini sanogene5
3
- incura(area cresterii adresabilitatii catre serviciile stomatologice preventive si
curative,
- influentarea factorilor decizionali, politici, sociali si economici, in directia
imbunatatirii conditiilor de viata si de mediu si asigurarii unor relatii sociale
suportive pentru schimbarea si, mai ales, sustinerea schimbarii
comportamentelor.
COMPORTAMENTUL SANOGEN poate fi definit in urmatoarele moduri:
acele atribute personale ca: motivatii, valori, credinte, perceptii, perspective si
alte elemente cognitive, stari si trairi afective, emotionale, obiceiuri, actiuni si
modele de comportament legate de mentinerea, restabilirea si imbunatatirea
starii de sanatate5
activitatile intreprinse de populatie cu scopul de a prote(a, promova sau mentine
sanatatea sau de a preveni boala.
CLASIFICAREA COMPORTAMENTELOR SANOGENE ORODENTARE (Ri(!
(i ,o$"n+* 4557):
4. Co)&ora)!n"$ faa +! &!ria32
8. Co)&ora)!n"$ faa +! %on(")"$ +! 'a9ar2
3. Co)&ora)!n"$ (o)ao$o-i% %o)&$!:.
DETERMINANTII COMPORTAMENTULUI UMAN:
a. ELEMENTELE COGNITIVE ( %"no(in!$!* %r!+in!$!* ai"+ini$!* va$ori$!)
b. PERSOANELE IMPORTANTE PENTRU NOI:
%. RESURSELE
+. CULTURA SI STILUL DE VIATA
!. SITUATIA ECONOMICO1SOCIALA
a. ELEMENTELE COGNITIVE:
CUNOSTINTELE - sunt asimilate din:
- informatiile furnizate de profesori, parinti, prieteni, mass-media
- experienta personala
CREDINTELE:
- provin de la inaintasi !parinti, bunici"5
- sunt acceptate si preluate fara a fi pusa la indoiala veridicitatea lor5
- ele reflecta cultura si traditiile unui popor5
- sunt puternic inradacinate in constiinta oamenilor si pot fi foarte greu schimbate5
- unele sunt daunatoare sanatatii, altele nu.
ATITUDINILE:
- sunt niste predispozitii actionale sau cauza a comportamentelor
- provin din propria experienta sau de la persoane apropiate
4
- schimbarea atitudinilor fata de sanatate poate afecta modul de comportare fie in
sens negativ, fie in sens pozitiv
#. PERSOANELE IMPORTANTE:
- parinti
- profesori
- lideri politici -
lideri religiosi
- prieteni apropiati
- colegi de serviciu
- persoane cu multa experienta care constituie un exemplu pozitiv pentru noi
*rin in.%uenta *e care o au- *ot a.ecta si sc1i,)a co,*orta,ente0
c. RESURSELE - pot fi:
4 materiale
4 financiare
4 umane
4 timp
4 servicii etc.
+. CULTURA SI STILUL DE VIATA
- reprezinta combinatia dintre toti factorii enumerati anterior !cunostinte, credinte,
valori, resurse"
- se constituie in timp indelungat !mii de ani" prin interactiunea dintre indivizii ce
traiesc in aceeasi comunitate si isi impartasesc experientele, traind in acelasi
mediu
!. SITUATIA ECONOMICO1SOCIALA
- se refera posibilitatile economice si conditiile sociale de a avea acces la
mi(loacele de informare asupra promovarii sanatatii si la mi(loacele de control al
sanatatii !acces la cabinetul medical, la tratamente etc".
PREMISE ALE REUSITEI IN EDUCATIA PENTRU SANATATE
ORODENTARA:
#. $entru a fi eficienta, educatia pentru sanatate trebuie sa incura(eze indivizii sa-
si dezvolte indemanarea in realizarea practicilor sanogene, sa cultive increderea
in puterile proprii si sa modeleze perceptiile, mai degraba decat sa ofere
informatii.
##. $ersoanele care sunt expuse unui risc redus de imbolnavire la o boala cu
incidenta ridicata au nevoie de exemple pertinente, care sa le schimbe perceptia
despre acel risc.
5
###. #n cadrul unui grup cu risc crescut, atunci cand riscul este evident, mesa(ul
este mult mai usor sesizabil si acceptat, deoarece oricine poate percepe riscul. #n
acest caz, actiunile de educatie pentru sanatate sunt acceptate, deoarece se
suprapun nevoilor de ingri(ire percepute de catre indivizii susceptibili si astfel
motivatia de aderare la recomandari devine puternica.
#&.Comportamentul poate fi schimbat fie prin eforturile indivizilor, ale educatorilor
ce promoveaza sanatatea, fie a formatorilor de opinie sau ca urmare a efectelor
schimbarilor din domeniul economic, politic, social, tehnologic si al mediului
incon(urator !conditii de locuit, munca, recreare, poluare".
&. +forturile indivizilor sunt eficiente numai daca sunt acompaniate de schimbari
in societate.
&#. $erspectiva beneficiilor sanogene furnizeaza o motivatie slaba pentru
schimbare, daca societatea nu o adopta ca fiind o noua regula de comportament.
B. PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR
CONCEPTUL PROFILACTIC ;N MEDICINA DENTARA
6edicina dentar preventiv:
a modificat modul de practicare a stomatologiei
a adus beneficii economice i sociale la nivel global
a dus la dispariia durerii pentru copii i la o via fr evenimente ma(ore
n ceea ce privete problemele sntii oro-dentare pentru aduli
a mbuntit calitatea vieii indivizilor mai mult dec4t orice alt
2descoperire3 din domeniul sntii dentare
$4n la sf4ritul secolului 7#7 medicina dentar se baza, aproape n
exclusivitate, pe tratamente restaurative i protetice. 8ratamentele erau
costisitoare i greu accesibile pentru cea mai mare parte a populaiei
9n prima : a sec.77 cercetrile tiinifice au condus la o mai bun nelegere
a proceselor patologiei oro-dentare. %dat clarifica i factorii implica i n etiologia
bolilor cavitii bucale, medicina dentar a cptat o nou orientare, ndrept4ndu-
se spre cutarea metodelor celor mai adecvate de prevenire a acestor boli.
9n primele decenii ale sec.77 a crescut importana acordat igienei orale.
;n moment esen ial al evolu iei preveniei oro-dentare a fost descoperirea
rolului cariopreventiv al fluorului, care a revoluionat la nivel global medicina
dentar.
Cercetrile privind interferena fluorului cu procesul carios s-au concretizat n
<luorizarea apei potabile
)ezvoltarea produselor sistemice de aplicare a fluorului
)ezvoltarea i rsp4ndirea elor pentru aplicaii topice de fluor
6
;n al ##-lea moment esenial n evoluia preveniei oro-dentare a fost ales
schimbarea, ncep4nd cu anii =>/ n urma experienelor lui ?.6.Silverstone, a
definiiei clasice a procesului carios care devine, dintr-un 2proces distructiv
ireversibil3, un proces vindecabil prin terapie de remineralizare aplicat n stadiile
incipiente de carie de smal extins chiar p4n la (onciunea smal-dentin,
grania dintre reversibil i ireversibil fiind apariia cavitii.
9ncep4nd cu aceast perioad cercetrile din medicina dentar au devenit
aproape sinonime cu cercetarea mecanismului de producere a cariei dentare, a
modului n care fluorul interacioneaz cu structurile dentare n momentul iniierii
leziunii carioase i a principalelor modaliti prin care iniierea i evoluia
procesului carios pot fi ntrerupte.
Cu alte cuvinte, ncep4nd cu aceast perioad, prevenia oro-dentar a
devenit principala preocupare a ma(oritii cercettorilor i a multor practicieni.
6edicina dentar preventiv @ o parte integrant a medicinei dentare ce
se ocup cu studierea i aplicarea msurilor de protec ie i a tratamentelor
precoce individuale i colective n scopul asigurrii i meninerii integritii
structurilor buco-dentare ale omului.
6edicina dentar preventiv @ ramura medicinei dentare care se ocup cu
prevenirea apariiei afeciunilor structurilor buco-dentare, intercepia tuturor
bolilor buco-dentare i orirea progresiei lor, c4t i cu prevenirea i limitarea
complicaiilor i disabilitilor acestor boli dup apariia lor, i promovarea
reabilitrii oro-dentare.
Scopurile preveniei oro-dentare:
+vitarea iniierii cariei dentare, parodontopatiilor, cancerului bucal i
a anomaliilor dento-maxilare
#ntercepia i tratamentul stadiilor iniiale ale bolilor oro-dentare
Controlul rsp4ndirii acestor boli
?imitarea complicaiilor i a efectelor secundare
$romovarea reabilitrii sistemului oro-dentar
$revenia cuprinde m surile menite s previn apariia unui fenomen A a
unei afeciuni buco-dentare.
$rofilaxia se ocup cu studiul i aplicarea metodelor de tratament
preventiv.
$revenia oro-dentar se adreseaz:
tuturor afeciunilor buco-dentare, cele mai frecvent nt4lnite fiind
caria dentar, parodontopatia, anomaliile dento-maxilare i
cancerul din sfera *.6.<.
tuturor practicienilor, indiferent de domeniul de activitate:
pedodonie, ortodonie, odontologie, parodontologie, endodonie,
protetic.
7
Ea&!$! &r!v!n0i!i oro1+!nar!
9n general etapele preveniei oro-dentare sunr mprite pe B niveluri:
$rimar
Secundar
teriar
$revenia &ri)ar. are drept scop evitarea apariiei afeciunilor buco-
dentare.
$revenia (!%"n+ar. urmrete tratamentul precoce al afeciunilor buco-
dentare i scderea ratei de mbolnvire. Sunt tratate afeciunile de(a instalate
dar aflate n stadii incipiente, fiind mpiedicat evoluia i extinderea lor.
$revenia !r0iar. are drept scop limitarea complicaiilor bolilor de(a
instalate i tratamentul complex al bolilor cavitii bucale prin prisma preveniei.
6etodele fiecrei etape !profilaxia" pot fi aplicate at4t la nivel de
colectivitate !profilaxie colectiv", c4t i la nivel individual !profilaxie individual"
$rofilaxia %o$!%iv. se adreseaz colectivitilor i trebuie s acorde
prioritate msurilor profilactice care asigur o eficien maxim cu investiii
minime unor grupe populaionale c4t mai largi. Cuprinde aciuni specifice i
nespecifice organizate, ndrumate i controlate de c tre medic, pentru diferite
colectivit i !grdinie, coli" i spri(inite de ctre cadre didactice i prini precum
i de foruri naionale iCsau loco-regionale.
$rofilaxia in+ivi+"a$. cuprinde toate msurile preventive efectuate de
ctre un anumit subiect la indicaia i sub controlul medicului, sau efectuate de
ctre medic !profilaxie profesional".
6ai detaliat, nivelurile , i B ale preveniei pot fi submprite, astfel:
Pr!v!n0ia &ri)ar. Pr!v!n0ia Pr!v!n0ia !r0iar.
(!%"n+ar.
Niv!$ 4 Niv!$ 8 Niv!$ < Niv!$ 6 Niv!$ =
,. $romovarea 6suri )iagnostic i ?imitarea 'efacrea
sntii specifice de tratament complicaiilor integritii
generale profilaxie precoce al i disabilitilor structurilor
pentru stadiilor produse de buco-dentare.
creterea iniiale ale boal $revenirea
rezistenei la bolilor pierderii
boli !prevenie complete a
2primordial3" funciilor
.. Creterea Dp.).6.
nivelului 'eabilitarea
educaional al oro-dentar
populaiei
8
$revenia primar A etap prepatogena.
$revenia secundar i teriar A etape patogene.
C. INDICI ODONTO1PARODONTALI > METODE DE CUANTIFICARE A
ST?RII DE S?N?TATE ODONTO1PARODONTAL?
Starea de sntate odonto-parodontal trebuie cuantificat i analizat pe
baza unor criterii bine definite i acceptate la nivel internaional.
9n acest scop n epidemiologia oro-dentar sunt utilizai indicii.
$ndicii - reprezint o descriere numeric obiectiv a unei afeciuni clinice,
pe baza unui criteriu bine determinat, n condiii specifice, cu limite superioare i
inferioare bine stabilite, create pentru a facilita comparaia ntre persoanele
examinate prin aceeai metod.
;n indice reprezint estimarea numeric a prevalenei relative sau a
incidenei unei situaii clinice.
Categorii descripti!e de indici:
#ndici generali:
#ndici simpli : msoar prezena sau absena unei anumite stri !condiii"5
ex.: indici care descriu prezena sau absena plcii bacteriene, fr a
evalua consecinele acestui fapt asupra strii de sntate a parodoniului5
#ndici cumulativi : msoar toate datele trecute i prezente date de o
anumit stare !condiie"5 ex.: indicele )6<.
8ipuri de indici simpli i cumulativi:
#ndici reversibili: msoar condiii !afeciuni, stri" reversibile5 ex.: indicii de
plac bacterian.
#ndici ireversibili: msoar condiii !afeciunilor clinice" ireversibile5 ex.:
indicii de carie.
$roprietile unui indice:
,. s fie simplu i uor de calculat5
.. s fie valid5 s msoare exact ceea ce i propune5 s msoare stadiul
unei afeciuni !ex.: cu c4t valoarea este mai mare, cu at4t afeciunea este
mai sever"5 s defineasc exact i s fac distincia ntre diferite situaii
clinice5
B. s fie relevant i obiectiv5
E. s fie reproductibil !s dea rezultate, cu un grad redus de eroare, la
fiecare aplicare pe acelai grup de studiu i n aceeai zi, de aceeai
examinatori sau de alii"5
F. s fie corelat numeric cu toate stadiile clinice a afeciunii investigate5
>. s utilizeze instrumentarul uzual din cabinetul de medicin dentar5 s nu
necesite instrumentar i echipamente sofisticate i costisitoare5
G. s poat fi rapid aplicat i s permit examinarea unui numr mare de
persoane ntr-o perioad relativ scurt de timp5
H. s poat fi supus unor analize statistice5
-. s fie specific n ceea ce privete scopul i obiectivele5
9
,/. s fie sensibil la modificrile de situaii5
11.s nu poat fi interpretat subiectiv5
,.. s fie acceptat i s nu cauzeze neplceri pacientului.
$%2$C$ 20 CA1$0
Sunt uti%i/a3i *entru(
,. studiul incidenei i prevalenei bolilor dentare5
.. obinerea de informaii pentru studiile epidemiologice5
B. obinerea de informaii pentru cercetare, n identificarea factorilor etiologici
i predispozani ai diferitelor afeciuni5
E. planificarea politicilor sanitare n ceea ce privete sntatea oral5
F. compararea status-ului oral individual cu cel colectiv5
>. evaluarea succesul diferitelor programe preventive i interceptive.
)in cadrul indicilor diferitelor afeciuni oro-dentare, cei mai des utilizai i
mai bine dezvoltai din punctul de vedere al metodelor de aplicare i al
interpretrii sunt indicii de carie.
Cel mai des utilizai indici de carie sunt indicii )6<8 !Collins, ,-B,5
exprim numrul total de dini cariai, abseni de cauz carioas i obturai" i
)6<S !*odecIer, ,-B,5 exprim numrul total de suprafee cariate, absente de
cauz carioas i obturate" pentru dentiia permanent:
) !decaJed, cariat" reprezint numrul de dini permaneni cariai ce
necesit o restaurare5
6 !missing, absent" reprezint numrul de dini permaneni lips, ce
trebuie extrai datorit cariilor.
< !filled, obturat" reprezint numrul de dini permaneni din cavitatea oral
care sunt obturai definitiv.
$entru dentiia temporar corespondenii acestor indici sunt deft i defs
!decaJed, extracted, filled teethCsurfaces".
9n dentiia mixt activitatea carioas trebuie exprimat prin ambele
categorii de indici !)6<8 K deft5 )6<S K defs".
#ndicele )6< exprim:
numrul dinilor care necesit tratament5
numrul dinilor care au fost tratai5
numrul persoanelor afectate de caria dentar.
+xaminarea n vederea nregistrrii indicilor de carie:
)in ii sunt examinai sistematic, cu sonda i oglinda dentar, i n condiii
optime de iluminare. Sondele de examinare trebuie standardizate n ceea ce
privete forma i dimensiunea v4rfului.
+xaminarea cu sonda ascuit trebuie limitat, pentru a nu crea neplceri
pacientului.
)e asemenea, n cazul suspectrii unei leziuni incipiente de smal ,
presiunea palprii nu trebuie s pun n pericol integritatea suprafeei smalului.
Caria este nregistrat atunci c4nd:
prezena leziunii carioase este evident5
10
la palparea cu sonda se percepe esut moale, cariat5
pierderea transluciditii smalului ca urmare a subminrii produse de
procesul carios este evident5
prezena unui an sau a unei fisuri cu pereii moi sau cu o suprafa care
se fractureaz la o presiune nu foarte mare.
9n cazul leziunilor incipiente, dac exist dubii cu privire la existena cariei,
dintele este nregistrat drept sntos.
?eziunile iniiale de smal cert diagnosticate !prin metode multiple i
specifice" sunt nregistrate separat de indicele )6<.
Criterii de nregistrare a indicilor )6<8, )6<S, dft i dfs:
,. fiecare dinte sau suprafa se numr o singur dat5
.. dinii cu obturaii i carii secundare se numr ca fiind cariai, deoarece au
nevoie de tratament5
B. dinii cu obturaii provizorii sunt considerai cariai5
E. dinii care prezint obturaii neadaptate !incorecte", dar fr procese
carioase, sunt nregistrai ca obturai5
F. dinii cu indicaie de extracie imediat sunt calculai ca fiind lips, i vor
necesita a fi restaurai protetic5 astfel se poate estima totalul tratamentelor
necesare5
>. dinii care nu au erupt sau care au fost extrai din alte motive dec4t caria,
nu se calculeaz ca fiind abseni5
G. numrul dinilor cariai, obturai sau extrai trebuie calculat separat5
componentele indicelui )6< au o mare importan pentru planul de
tratament odonto-protetic5
H. dinii temporari nu sunt inclui n )6<8 sau )6<S5 dinii permaneni nu
sunt inclui n dft sau dfs5
-. atunci c4nd se calculeaz indicele )6<S, resturile radiculare sau dinii
extrai din cauz carioas au valoarea F pentru molari i premolari i E
pentru dinii anteriori5
,/. n cazul calculrii indicelui )6<S, dinii posteriori cu coroane de nveli au
valoarea E5 dinii anteriori cu coroane de nveli au valoarea B5
,,. dinii tratai endodontic sunt calculai ca fiind obturai, iar suprafeele
calculate sunt cele obturate.
)inii care nu sunt inclui n msurarea indicelui:
molarii de minte5
dinii neerupi5
anodoniile i dinii supranumerari5
dinii extrai din alte cauze dec4t caria dentar !n scop ortodontic,
de ex."5
dinii restaurai din alte cauze dec4t caria dentar !traumatisme,
scop cosmetic, st4lp de punte"5
dinii temporari persisteni pe arcad dup ce succesorii lor au
erupt !este evaluat numai dintele permanent"5
dinii temporari pierdui ca urmare a exfolierii fiziologice.
11
8otalul indicilor la nivel individual este ilustrat de indicele )6<8 sau
)6<S.
?a nivel de comunitate se calculeaz media aritmetic simpl a indicilor
individuali.
$ndicele 2/6)
Dre drept scop msurarea experienei carioase totale, trecute i prezente.
#a n considerare .H de dini.
+xemplu de calcul:
) @ B5 6 @ .5 < @ F
)6<8 @ ,/
$entru o comunitate, indicele )6<8 se calculeaz ca medie aritmetic a
valorilor individuale !ex.: B/ indivizi cu suma indicilor )6<8 de .,/5 )6<8 mediu
este de G".
$ndicele 2/6S
#a n considerare ,.H de suprafee dentare !,> dini posteriori 7 F
suprafee5 ,. dini anterior 7 E suprafee".
+xemplu de calcul:
) !suprafee" @ B5 6 !suprafee" @ /5 < !suprafee" @ H
)6<S @ ,,
$ndicii dft i deft
#au n considerare ./ de dini !dft" i HH de suprafee !deft": H dini
posterior 7 F suprafee @ E/5 ,. dini anteriori 7 E suprafee @ EH.
+valueaz experiena carioas din dentiia temporar, astfel:
d A numrul de diniCsuprafee temporare cariate5
e A numrul dinilor cu indicaie imediat de extracie5
f A numrul dinilorCsuprafeelor obturate.
)iferena dintre 2d3 i 2e3 nu este ntotdeauna specificat, iar indicele deft
poate deveni dft prin sumarea celor . valori.
$ndicii dmft i dmfs
Sunt utiliza i pentru aprecierea experienei carioase a dinilor temporari la
copiii ntre G i ,, A ,. ani.
#ndicele dmft ia n considerare ,. dini !H molari temporari i E canini
temporari", iar indicele dmfs ia n considerare F> de suprafee !H molari 7 F
suprafee @ E/5 E canini 7 E suprafee @,>".
#ndicii se calculeaz similar cu )6<8 i )6<S !dar nu se sumeaz, ci se
raporteaz separat, ncep4nd cu dinii permaneni".
$%2$C$ 20 +LAC3 4AC)01$A%3- )A1)1( >$ $7$0%3 &1AL3
In+i%!$! Si$n!(( /i L@!
12
)epunerile de plac bacterian sunt apreciate fr utilizarea substanelor
de colorare, numai prin examen vizual i prin utilizarea sondei parodontale.
'evelatorii de plac pot fi totui utilizai pentru un diagnostic diferenial
corect ntre scorurile / i ,.
)etermin prezena depozitelor de plac de pe fe ele meziale, distale,
vestibulare i orale ale tuturor dinilor sau numai ale unor dini preselectai !n
studiile clinice", i anume: ,>, .,, .E, EE, E, i B>.
Criteriile de acordare a scorurilor !<ig.,":
/ A absena plcii5
, A placa se poate pune n eviden cu sonda !nu se observ cu ochiul
liber"5
. A plac dentar vizibil cu ochiul liber5
B A depozite abundente de plac .
Fig.1
Aprecierea indicelui de
plac. Silness /i Le
Scorul fiecrui dinte se calculeaz ca medie aritmetic a valorilor obinute
pentru fiecare dintre cele E suprafee examinate.
Scorul general reprezint media aritmetic a scorurilor ob inute pe dinii
examinai !suma indicilor obinui pe fiecare dinteC> dini examinai".
#nterpretarea scorurilor:
S%or -!n!ra$ I-i!n.
7 !:%!$!n.
7*4 A 7*5 #"n.
4 A 4*5 (ai(f.%.oar!
8 1 < n!(ai(f.%.oar!
$entru o comunitate !lot de studiu" valoarea indicelui de plac Silness
i ?Le reprezint media aritmetic simpl a scorurilor individuale.
In+i%!$! +! i-i!n. ora$. O,I A S
D fost descris de Mreen i &ermillon n ,->E.
6soar depozitele de plac bacterian i tartru.
Dprecierea se realizeaz prin palpare cu sonda sau prin examen vizual
!dup colorarea $* prin utilizarea revelatorilor de plac".
Dre dou componente: indicele de plac !)# A S, 2debris index simplified3"
i indicele de tartru !C# A S, 2calculus index simplified3".
Cele dou componente pot fi utilizate separat sau pot fi combinate.
13
&aloarea indicelui de plac i a celui de tartru reprezint media aritmetic
a valorilor constatate pe > suprafee preselectate:
suprafeele vestibulare ale primilor molari superiori drept i st4ng5
suprafeele linguale ale primilor molari inferiori drept i st4ng5
suprafeele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept i inferior
st4ng.
&alorile indicelui de plac sunt !<ig..":
/ A absena plcii5
, A plac supragingival n treimea de colet a dintelui5
. A plac n ,CB mi(locie a coroanei5
B A plac n ,CB incizal sau ocluzal a coroanei.
Fig.2
Aprecierea indicelui
DI-S
&alorile indicelui de tartru sunt !<ig.B":
/ A absena tartrului5
, A tartru supragingival n ,CB de colet a dintelui5
. A tartru n ,CB mi(locie a coroanei5
B A tartru n ,CB incizal sau ocluzal a coroanei.
Fig.3
Aprecierea indicelui
CI-S
Calculul indicelui:
Se obin > nregistrri pentru indicele de plac i > valori pentru indicele
de tartru.
#ndicele de plac !)#" se calculeaz ca medie aritmetic a celor > valori
obinute pe suprafeele examinate !valorile sunt cuprinse ntre / i B".
#ndicele de tartru !C#" se calculeaz ca medie aritmetic a celor > valori
obinute pe fiecare suprafa examinat !valorile sunt cuprinse ntre / i B".
&aloarea total a indicelui de igien bucal %N# A S rezult din nsumarea
valorilor celor . indici !valorile sunt cuprinse ntre / i >".
#nterpretarea indicilor )#CC# i %N# - S:
S%or DIBCI I-i!n. S%or O,I 1
1
4
S
7 !:%!$!n. 7
7*4 A 7*C #"n. 7*4 A 4*8
7*D A 4*E (ai(f.%.oar! 4*< A <*7
4*5 1 < n!(ai(f.%.oar! <*4 A C*7
C4nd dinii permaneni nu au erupt nc nregistrarea se poate face i pe
dinii temporari !molarii ## temporari".
Dvanta(e:
,. este un indice foarte precis i uor de interpretat5
.. este uor de calculat: poate fi nregistrat i de igieniti sau
asisteni de profilaxie5
B. poate fi rapid evaluat.
In+i%!$! +! &$a%. FUIGLEG1,EIN ()o+ifi%a +! TURESHG)
+ste util pentru aprecierea eficienei metodelor de igien individual.
$oate fi utilizat cu uurin n colectivitile precolare i colare, n cadrul
aciunilor de educaie sanitar.
$entru aprecierea depunerilor de plac se recurge la substane
revelatoare.
)up colorare, suprafeele acoperite de plac sunt notate de la , la F
astfel !<ig.E":
/ A suprafa dentar fr plac5
, A pete dispersate de plac, la marginea gingival5
. A linie colorat continu, subire !p4n la , mm", dispus ca o bandelet
supragingival5
B A plac colorat n ,CB cervical5
E A plac colorat pe cele .CB cervicale5
F A plac colorat ce depete cele .CB cervicale.
Se apreciaz feele vestibulare i orale ale dinilor.
Fig.4 Aprecierea indicelui
Quigley-Hein
#ndicele individului reprezint media aritmetic a valorilor obinute pentru
fiecare dinte !suma notelor acordateCnumr suprafee examinate".
In+i%!$! +! &$a%. &ro:i)a$. API (A&&ro:i)a$ P$aI"! In+!: A Lan-!
!.a$.* 45DD)
+ste utilizat pentru monitorizarea clinic a igienei orale a pacienilor.
15
Dpreciaz cantitatea de plac rmas n spaiile proximale dup peria(ul
dentar i colorare.
Spaiile interdentare sunt examinate vizual dinspre oral n cadranele # i ###,
i dinspre vestibular n cadranele ## i #& !<ig.F".
Se noteaz numai prezena sau absena plcii, astfel:
/ A absena plcii5
, A prezena plcii.
Oumrul total al spaiilor interdentare evaluate !pe o arcad complet"
este .H.
#ndicele se exprim procentual astfel:
#
D$#
@ Or.puncte acordateCOr.spaii interdentare evaluate 7 ,//
Dprecierea igienei orale se face astfel:
D$# @ /P A igien perfect5
D$# Q B/P A igien corespunztoare5
D$# ntre B/ i G/P - igien oral medie5
D$# ntre G/ R# ,//P - igien nesatisfctoare.
Fig.5
Fi/. de nregis!rare a indicelui A"I
In+i%!$! +! &$a%. OJL!arK
+ste un indice calitativ, nregistr4nd doar simpla prezen sau absen a
plcii bacteriene.
+ste apreciat dup utilizarea revelatorilor de plac bacterian prin
examinarea suprafeelor vestibulare, orale, meziale i distale ale tuturor dinilor
prezeni pe arcade, cu excepia molarilor de minte !<ig.>".
Se calculeaz ca procent al suprafeelor dentare cu plac din totalul
suprafeelor examinate.
Fig.#
$nregis!rarea
indicelui %&Leary
16
Dprecierea igienei orale se face ca i pentru indicele D$# !/P A igien
perfect 5 sub B/P A igien corespunztoare5 ntre B/ i G/P - igien oral
medie5 ntre G/ i ,//P - igien nesatisfctoare".
$%2$C$ 20 $%6LA/A?$0 7$%7$5AL3
In+i%!$! PMA
+ste utilizat pentru aprecierea prevalenei i severitii gingivitei.
+valueaz suma papilelor inflamate !$", a marginilor gingivale inflamate
!6" i a zonelor de gingie ata at inflamat !D", la nivelul gingiei vestibulare a
frontalilor !de la canin la canin" superiori i inferiori !<ig.G".
&aloarea maxim este de B> !,. $ K ,. 6 K ,. D".
$oate fi apreciat i la nivelul tuturor dinilor prezeni pe arcade, cu excepia
molarilor de minte.
Severitatea inflamaiei papilelor, marginii gingivale sau gingiei ataate este
clasificat n uoar, moderat i sever.
#nterpretarea rezultatelor:
Gra+"$ inf$a)a0i!i -in-iva$! Dia-no(i%"$ -in-i!iB&!r(oan.
"/oar. S"n af!%a! 4 A 6 P L 7 A 8 M
M!+i! S"n af!%a! 6 A C &a&i$! L 8 A
6 M
(!v!r. S"n af!%a! &!(! +! E P L
&!(! +! 6 M
Fig.#
$nregis!rarea indicelui
"'A
In+i%!$! -in-iva$ Si$n!(( /i L@! (GI)
)etermin prezena sau absena s4ngerrii la palparea cu sonda.
6odificrile inflamatorii ale gingiei sunt codificate astfel !<ig.G":
/ A nu exist s4ngerare la palpare i nici semne de inflamaie !gingie
normal"5
, A inflamaie uoar a gingiei !uoar modificare de culoare, uor edem",
dar fr s4ngerare la palpare5
. A inflamaie medie a gingiei i s4ngerare la palpare cu sonda5
B A inflamaie sever a gingiei !culoare roie intens, edem marcat,
ulceraii" i hemoragie gingival spontan.
$'%#+C8 )+O8D? 8'D#O#OM
$roiect finantat de <S+ A $%S)'; .//G A ./,B
5Investeste in oa,eni67
+ditat de
Asociatia 2onit
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia
oficiala a ;niunii +uropene sau a Muvernului 'omaniei.
- Ianuarie 2011 -