4.Ovogeneza.

La sexul feminin maturarea celulelor germinative

primordiale cu formarea gametului matur debuteaza
inainte de nastere proces numit ovogeneza.Celulele
germinative dau nastere ovogoniilor, dupa un nr limitat de
diviziuni mitotice, unele dintre acestea raman blocate in
profaza meiozei I si se transforma in ovocite primare.In
luna a 7a aproape toate ovogoniile au involuat a.i. raman
numai ovocite primare care sunt inconjurate de un strat de
celule foliculare. Aceste celule si ovocitul corespunzator
formeaza impreuna foliculul primordial.
5.Spermatogeneza.
Diferentierea celulelor germinative primordial la barbat
incep la pubertate in timp ce la femeie din luna a 3. La
nastere ele apar ca niste cellule palide mari inconjurate de
celule de suport si dispuse in cordoane. Celulele de
suport, deriva in epiteliul celomic, de la suprafata
gonadei, similar cu aparitia celulelor foliculare la femeie,
devenind celule de sustinere septolica. Putin inainte de
pubertate aceste cordoane celulare capata lume, devenind
tub seminifer. Aproximativ in acelasi timp celulele
germinative primordiale, dau nastere spermatogoniilor,
care se vor diferentia in spermatocite primare.
Dupa replicarea ADN-ului incepe 1 diviziune meiotica, in
urma careia apar spermatocitele secundare, haploide si
dicromatidice. Spermatocitele secundare intra in cea de a
2 diviziune meiotica, rezultind 2 spermatide, care sunt
celule haploide monocromatidice.
Derivatele mezodermului:

Initial celulele foitei mezodemale vor forma un strat

subtire de tesut lax, aflat de fiecare parte a liniei mediane.
Aproximativ in ziua 17, celulele paramediane,
prolifereaza si formeaza o placa de tesut ingrosat denumit
mezodermul para-axial ; in lateralele acestuia,
mezodermul ramane subtire formand placile laterale.
Aparitia si cofluenta cavitatilor intercelulare in placa
laterala, imparte acest tesut in 2 lame:
-o lama care se continua cu mezodermul care acopera
amniosul, denumit mezoderm somatic sau parietal sau
somatopleura;
-un strat continuat cu mezodermul ce acopera sacul
vitelin, denumit mezoderm splahnic sau visceral sau
splahnopleura
Impreuna aceste straturi limiteaza cavitatea nou
formata si denumita celomul intraembrionar, care se va
continua cu celomul extraembrionar.
Tesutul mezodermal care leaga mezodermul paraaxial
de placile laterale se ca numi mezoderm intremediar sau
nefrogen.
La finele saptamanii a3-a mezodermul para-axial se
fragmenteaza in blocuri segmentare, numite somito-mere.
Fiecare somitomer este format din celule
mezodermale aranjate concentric in jurul centrului
somitomerului. In regiunea capului aceste somitomere
aflate in asociatie cu segmentele ce apartin crestelor
neurale, vor forma neuromerele, din care va deriva
mezenchimul capului.

Incepand din regiunea occipitala catre caudal

somitomerele vor forma somitele. Prima pereche de
somite apare in portiunea cefalica in ziua 20 pentru ca la
finele sapt a5-a sa se gaseasca 42 pana la 44 perechi de
somite, organizate astfel : 4 occipitale, 8 cervicale, 12
toracale, 5 lombare, 5 sacrate,8 -10 coccigiene.
Primul somit occipital si ultimele 5-7 coccigiene se vor
resorbi.
Evolutia timpurie a ectodermului si a mezodermului
intra embrionar, duc la inchiderea corpului embrionar,
prin bascularea cu peste 90 de grade ale celor 4 plice
embrionare.( cefalica, caudala si 2 laterale)
O plica este formata dintr-o zona periferica discului
embrionar, unde sunt separate 2 straturi embrionare, de
catre un strat imtraembrionar.
Diferentierea somitelor:

La inceputul sapt a4-a celulele epiteliale care

formeaza peretii anteriori si mediali ai somitelor, devin
polimorfe si migreaza sper nodocord; aceste celule se vor
numi sclerotoame si va forma mezenchimul tanar, ce va
inconjura maduva spinarii si nodocordul, formand
coloana vertebrala.
Peretele dorsal al somitelor va forma dermatomul si
miotomul, din miotom derivand metametric musculatura
fiecarui segment al corpului embrionar.

Dupa ce celulele dermatomului au format miotomul

se aseaza sub ectoderm( care le acopera) si formeaza
dermul.
Astfel fiecare somit formeaza un sclerotom din care
se vor forma oase si cartilaje, in miotom din care se vor
forma muschi si un dermatom din care se va forma
dermul: fiecare dintre aceste structuri vor fi inervate
metameric de catre un nerv, care impreuna cu teritoriul
sau de inervatie, va forma neuronerul.
Stratul decidual de pe polul aembrionar va forma decidua
capsulara. Odata cu cresterea in volum a veziculei
corionice, acest strat va degenera. Ulterior corionul neted
vine in contact cu decidua parietala a partii opuse a
uterului, cele doua fuzionand si disparand lumenul
uterului.
Astfel singura portiune a corionului care va participa la
procesele de schimb este corionul frondos, care impreuna
cu decidua bazala, va forma placenta.
Structura placentei
La inceputul lunii a 4-a placenta are 2 componente:
portiunea fetala formata din corionul frondos si portiunea
materna formata din decidua bazala. De partea fetala
placenta este marginita de placa corionica, iar pe fata
materna, de decidua bazala a carui placa deciduala este
intim incorporata in placenta.
In zona de jonctiune, celulele trohoblastului si
deciduei sunt intricate. Majoritatea celulelor

citotrohoblastului degenereaza creeand intre placa

corionica si deciduala spatiile interviloase; ele provin din
lacunele sinctitiului trohoblastului.
In lunile 4 si 5 decidua formeaza un numar de septe
deciduale care proemina in spatiile interviloase dar nu
ating placa coriala; aceste septe au un ax de tesut matern
iar suprafata lor este acoperita de celule sinccitiale, care
separa sangele matern de tesutul fetal. Urmare a acestor
septuri, placheta se imparte intr-un numar de
compartimente denumite cotiledoane. Pentru ca nu ating
placa coriala este mentinuta comunicarea dintre
cotiledoane.
Placenta creste concomitent cu sarcina, atingand la
maturitate circa 30% din suprafata uterina; cresterea in
grosime a placentei rezulta din arborizarea vilozitatilor si
nu datorita unei penetrari in continuare a tesuturilor
materne.
Circulatia in placenta este asigurata de :
- Circulatia feto-placentara
- Canalul venis Arantius
- Vena porta
103.Fata externa a coxalului.
Prezinta in partea superioara fosa iliaca externa
corespunzatoare aripii osului iliac. Pe ea se gasesc 3
creste:
- linia fesiera posterioara, inferioara si anterioara.

In partea mijlocie a fetei laterale se gaseste acetabulum

marginit de o circumferinta- spranceana acetabulului.
Partea articulara are o forma si se numeste fata lunata .
Sub acetabulum se afla gaura obturatoare.
104.Fata interna a osului coxal.
In partea superioara este scobita si formeaza fosa iliaca. In
jos si posterior fosa iliaca este delimitata de linia arcuata
care o separa in partea superioara si posterioara de fata
articulara auriculara.
Anterior si inferior linia arcuata se continua cu creasta
pectineala de pe ramura superioara a pubelui.
105.Femurul.
Os lung care formeaza scheletul coapsei (pulpei). femurul
se articuleaza in partea de sus cu osul iliac si in partea de
jos cu tibia.
El constituie locul de insertie al principalilor muschi ai
coapsei. Extremitatea sa superioara cuprinde o
proeminenta articulara rotunjita, numita capul femurului,
care se articuleaza la o cavitate osoasa apartinand osului
iliac, cotilul, pentru a forma articulatia soldului, si doua
proeminente rugoase, marele si micul trohanter.
Capul femurului se racordeza la cele doua trohantere
printr-o scurta piesa osoasa, colul femurului. La
extremitatea sa inferioara, femurul se rotunjeste in doua
mase, condilele, separate printr-o rascroitura profunda,
fosa intercondiliana.
99.Humerus.
Este un os lung si formeaza scheletul bratului. Este
alcatuit dintr-un corp si 2 extremitati. In partea mijlocie a

fetei antero laterale se afla tuberozitatea deltoidiana. Si

posterior de ea santul nervului radial prelungit pe fata
posterioara.
Epifiza superioara are un cap articular numit capul
humeral prin care se articuleaza cu cavitatea glenoida a
scapulei. Lateral si anterior prezinta tuberculul mare si
tuberculul mic. Intre cei 2 se afla santul intertubercular.
Epifiza inferioara are in partea laterala o fata articulara
numita condilul humeral. Medial se afla trohlea. Superior
si medial de trhlee se afla epicondilul medial iar in partea
opusa epicondilul lateral.Anterior si deasupra trohleei se
afla fosa coronoida iar lateral de ea fosa radiala.
97.Coastele. Sunt arcuri osteo cartilaginoase situate in
partea laterala a toracelui . Intinse intre coloana vertebrala
si stern .Primele 7 perechi de coaste se articuleaza prin
cartilajul costal direct cu sternul si se numesc coaste
sternale sau coaste adevarate , celelalte perechi sunt
coaste false . Perechile 8 9 si 10 se leaga de stern prin
intermediul arcurilor cartilaginoase ale coastelor.
Perechile 11 si 12 se termina liber in peretele
abdomenului si se numesc coaste flotante.
98.Sternul. Este un os lat situat pe linia mediana
anterioara a toracelui. Este alcatuit din 3 parti : manubriul
sternal, corpul sternului si apendicele xifoid. Intre
manubriu si corpul sternului se formeaza unghiul sternal.
Fetele sternului sunt plane si servesc la insertii
musculare . Pe marginea superioara a manubriului se
gaseste incizura claviculara a sternului. Pe marginile
laterale ale manubriului si corpului se afla incizurile
costale pentru articulatia cu cartilajele costale.

113.Articulatia cotului.Este o diartroza completa care

face legatura intre osul bratului si oasele antebratului.
Constituie o singura articulatie ,functional este alcatuita
din 3 articulatii: Articulatia humero-ulnara:dintre trohleea
humerala si incizura trohleara a ulnei, articulatia humeroradiala se face intre fata condilului humeral si foseta
capului radial, articulatia radio ulnara proximala se face
intre circumferinta articulara a radiusului si incizura
radiala a ulnei.Miscarile din articulatia cotului sunt de
flexie si de extensie.
114.Articulatia coxo-femurala.
Este o articulaie sinovial, sferoidal, cu trei axa de
micare, foarte important n static i locomoie,
alctuit din urmtoarele componente:suprafeele
articulare:capul femural (prezint foseta capului
femural);acetabulul (cu suprafaa articular semilunar i
fosa patrulater a acetabulului);labrul sau cadrul
acetabular fibrocartilaj inelar la periferia acetabulului i
care i mrete adncimea (cuprinde dou treimi ale
capului femural), contribuind la meninerea capului
femural n cavitatea de recepie;mijloace de unire :capsula
articular manon conoid cu baza mare pe coxal i baza
mic pe femur;ligamentul iliofemural - cel mai puternic
ligament al articulaiei , prezint dou fascicule:
iliopretrohanterian
lateral
i
medial;ligamentul
pubofemural;ligamentul ischiofemural;ligamentul capului
femural.
115.Articulatia genunchiului. Articulaia genunchiului
este alctuit din condilii uor concavi (partea ngroat

sau proeminent a osului care asigur articularea cu osul

nvecinat) ai tibiei i suprafaa articular a rotulei. n
articulaia genunchiului se afl dou discuri, denumite
meniscuri, care se utilizeaz pentru integrarea suprafeelor
articulare n timpul micrii. Exist dou tipuri de
meniscuri (cartilaje n form de semilun): medial i
lateral. Rolul de baz al acestora este de a asigura
aderena ntre suprafeele articulare ale femurului i tibiei
i de a asigura capacitatea de rotaie a genunchiului n
poziie ndoit. Articulaia genunchiului este o articulaie
complex care rspunde de funcia motorie a corpului
uman, de aceea rezerva acesteia de lichid sinovial trebuie
completat n mod constant. n regiunea genunchiului se
afl civa saci (burse) care asigur furnizarea de lichid
sinovial pentru aceast articulaie, dar i pentru altele.
139.Plamanii:cofiguratie externa , raporturi si
structura interna. Plamanul drept este format din 3 lobi:
superior, mijlociu si inferior. Plamanul stang este format
din 2 lobi: superior si inferior.
Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci - scizuri - in
care patrunde pleura viscerala.
Fiecarui plaman i se descriu:
- 2 fete: costala, in raport direct cu peretele toracic;
mediastinala, la nivelul caruia se afla hilul pulmonar;
- 3 margini: anterioara, posterioara si inferioara; - o baza
sau fata diafragmatica, in raport cu diafragmul si prin el
cu lobul hepatic drept in dreapta si fundul stomacului in
stanga;

- varful, care are forma rotunjita; vine in raport cu

coastele unu si doi, si corespunde regiunii de la baza
gatului.
Plamanii sunt alcatuiti din arbore bronsic, lobuli,
ramificatiile vaselor pulmonare si bronsice, nervi si
limfatice.Bronhia principala patrunde in plamani prin
hilul pulmonar si se imparte intrapulmonar in bronhie
lobara superioara, mijlocie si inferioara pentru plamanul
drept si bronhie lobara superioara si inferioara pentru
plamanul stang. Bronhiile lobare se divid ulterior in
bronhii segmentare. Bronhiile segmentare se divid in
bronhiole lobulare care la randul lor se ramnifica in
bronhiole respiratorii de unde pornesc ductele alveolare
care se termina prin saculeti alveolari.
140.Plamanii vascularizatie si inervatie.
La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine:
a) functionala;
b) nutritiva.
a) Circulatia functionala este asigurata de artera
pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se
capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare. Circulatia
functionala de intoarcere este asigurata de venele
pulmonare, care se varsa in atriul stang. Se incheie astfel,
circulatia mica, in care artera pulmonara continand sange
neoxigenat, cu CO2; se incarca cu O2 si se intoarce prin
venele pulmonare care contin sange oxigenat, rosu, la
atriul stang.
b) Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si
aduce plamanului sange incarcat cu substante
nutritive si oxigen. Este asigurata de arterele bronsice,
ramuri ale aortei toracice; ele iriga arborele bronsic . O

parte din sange se intoarce in venele bronsice, care se

varsa in venele azygos si acestea in vena cava superioara
si atriul drept; o alta parte din sange se intoarce prin
venele pulmonare in atriul stang.
Inervatia plamanilor este:
a) motorie, asigurata de simpatic (fibre opstganglionare)
si parasimpatic (nervul vag).
simpaticul are actiune:
- bronhodilatatoare si vasodilatatoare;
- relaxeaza musculatura bronsica;
parasimpaticul are actiune:
- bronhoconstrictorie;
- vasoconstrictorie;
- hipersecretie de mucus.
b) senzitiva, anexata simpaticului si parasimpaticului;
cele mai multe fibre senzitive sunt in legatura cu nervul
vag.

144.Configuratia externa a cordului.

Inima este organul central al aparatului cardiovascular
situat in mediastin .
Prezinta o fata convexa sterno-costala si o fata plana
diafragmatica.
Cele 2 fete se unesc printr-o margine mai ascutita,
marginea drepta.Marginea stanga se prezinta ca o
adevarata fata, fata pulmonara .Varful inimii orientat in
jos si spre stanga este situat in spatiul intercostal stang pe
linia medioclaviculara stanga.
Baza inimii priveste inapoi si la dreapta.

Pe fata sterno-costala intre cele 2 ventricule se afla santul

interventricular posterior.Intre atrii si ventricule se gasesc
santurile coronare stang si drept. In aceste 4 santuri se
gasesc arterele si venele inimii.
147.Miocardul.
MIOCARDUL cuprinde dou categorii de formaiuni
anatomice, cu rol funcional diferit:
miocardul propriuzis care execut contraciile ritmice
prin care sngele este pus n circulaie;
miocardul de tip embrionar care formeaz sistemul
excitoconductor, de comand cu rol n generarea i
transmiterea impulsurilor automatismului cardiac.
149.Vascularizatia si inervatia inimii.
Artera circumflex sau atrioventricular parcurge
poriunea stng a anului coronar (atrioventricular
anterior), nconjoar marginea stng a inimii, trece n
anul coronar posterior i se termin la locul unde acest
an ntlnete anul interventricular posterior.
Artera coronar dreapt pornete din bulbul aortei printrun orificiu situat deasupra valvulei semilunare drepte.
Vena coronar mare colecteaz marea majoritate a
sngelui venos al inimii. Vena coronar mic i are
originea la marginea dreapt a inimii, strbate poriunea
dreapt a anului coronar posterior i se vars n sinusul
coronar.
Vena interventricular posterioar pornete de la nivelul
vrfului inimii, parcurge anul interventricular posterior
i se deschide n sinusul coronar.
Vena atrioventricular anterioar dreapt i are originea
la marginea dreapt a inimii, Inervaia extrinsec provine

din plexul cardiac n alctuirea cruia intr fibre nervoase

vegetative simpatice i parasimpatice.
INERVAIA este intrinsec i extrinsec. Inervaia
intrinsec este realizat de miocardul embrionar sau
esutul nodal sau sistemul excitoconductor sau sistemul
cardiovector.
152.Vena azygoz si hemiazygos.
Vena azygos se formeaza in abdomen prin unirea
venelor lombara ascendenta dreapta cu vena
subcostala dreapta.
Traiectul este ascendent pe flancul drept al coloanei
vertebrale pana la nivelul vertebrei T4 de la care se
arcuieste anterior formand crosa venei azygos.Aceasta
trece pe deasupra pediculului pulmonar drept si se varsa
in vena cava superioara.
Vena hemiazygos se formeaza prin unirea venei lombare
ascendente stangi cu vena subcostala stanga avand un
traiect ascendent pe flancul stang al coloanei vertebrale
pana la nivelul vertebrei T7 de aici face o curba spre
dreapta si se varsa in vena azygos.
155.Esofagul.
Esofagul se situeaz pe linia median, cu o deviere la
stnga n poriunea inferioar a gtului i cea superioar a
toracelui, i revine n regiunea median a toracelui, n
apropierea bifurcaiei traheale. n poriunea inferioar a
toracelui, esofagul este deviat din nou ctre stnga i
anterior, pentru a trece prin hiatusul diafragmatic.
Topografic, esofagului i se descriu trei poriuni:
1. poriunea cervical (pars cervicalis);
2. poriunea toracic (pars thoracica);

3. poriunea abdominal (pars abdominalis).

Raporturi:
- portiunea cervicala vine in raport anterior cu traheea,
posterior cu muschii prevertebrali si coloana vertebrala si
lateral cu lobii tiroidei.
- Portiunea toracica vine in raport cu segmentul retrotraheal posterior cu coloana vertebrala lateral cu artera
carotida comuna stanga si trunchiul brahiocefalic.
-Portiunea abdominala vine in raport anterior cu lobul
stang al ficatului posterior cu diafragma si aorta si lateral
cu lobul caudat al ficatului.
Vascularizatia esofagului: artera tiroidiana inferioara,
arterele bronhice si intercostale artera gastrica stanga,
vina tiroidiana inferioara , vena azygos, hemiazygos
,venele bronhice si vena gastrica stanga.
Inervatia extrinseca este realizata de plexul periesofagian
iar inervatia intrinseca este realizata de plexul nervos
mienteric auerbach si plexul nervos submucos meissner.
156.Configuratia externa a stomacului raporturi si
proiectie topografica.
Stomacul prezint:
poriunea vertical cuprinde 2/3 din stomac i este
mprit ntr-o zon cardial (pars cardiaca), care
corespunde cardiei;
fornixul (fundusul) situat deasupra orizontalei care
trece prin cardia; corpul gastric (corpus ventriculi),
situat sub aceast orizontal pn la verticala care
continu mica curbur la nivelul unghiului;
poriunea orizontal - numit piloric (pars
pylorica) i cuprinde 1/3 distal a stomacului. Se

ntinde de la verticala care continu mica curbur

pn la pilor. Aceast poriune are dou segmente:
antrul piloric (antrum pyloricum) i canalul piloric
(canalis pyloricus);
fa anterioar - ce conine la rndul ei o poriune
toracic i o poriune abdominal (acoperit de ficat,
peretele anterior al abdomenului n triunghiul Labbe:
delimitat de cartilajul costal IX drept, IX stng,
xifoid);
faa posterioar - vine n raport cu pancreasul,
mezocolonul transvers, artera splenic, polul superior
al rinichiului stng, suprarenala stng, splina;
mica curbur are o poriune orizontal i una
vertical, care se ntinde la nivelul unghiului; ofer
inserie micului epiploon i constituie un veritabil hil
al stomacului, deoarece pe ea se gsete arcada micii
curburi, nervii vag anterior i posterior;
marea curbur are raporturi cu colonul
transvers; este legat epiploonul gastrocolic i splina.

157.Vascularizaia i inervaia stomacului.

Stomacul are o vascularizaie bogat caracteristic,
provenit din patru artere majore i cteva minore,
toate lund natere din trunchiul celiac. Mica curbur
este vascularizat de artera gastric dreapt (care ia
natere din artera hepatic) i artera gastric stng (cu
origine direct din trunchiul celiac). Marea curbur este
vascularizat de artera gastroepiploic dreapt i
stng, care ia natere din arterele gastroduodenale,
respectiv splenic.

Vasele gastrice scurte iau natere direct din artera splenic

i vascularizeaz fundusul i poriunea proximal a
corpului gastric.
Nervii provin din nervii vagi si din plexul celiac.
158.Duodenul : configuraia extern. Mijloace de
susinere. Raporturi. Vascularizaie. Inervaie.
CONFIGURAIE EXTERN
Duodenul are, astfel, patru poriuni:
prima poriune superioar, subhepatic (pars superior)
se ntinde de la pilor la genunchiul superior;
a doua poriune, descendent (pars descendens) ine de
la genunchiul superior la cel inferior;
a treia poriune, orizontal, prevertebral (pars
horizontalis);
a patra poriune, ascendent (pars ascendens).
Prima portiune a duodenului vine n raport :
pe fata anterioara cu vezicula biliara si ficatul
pe fata posterioara , n vecinatatea pilorului se
insinueaza un vestibul al bursei omentale
pe fata superioara se insera omentul mic .
Fata superioara delimiteaza n jos hiat ul lui Winslow
pe fata inferioara cu capul pancreasului si cu o portiune
din omentul mare Portiunea a doua a duodenului vine
n raport :
pe fata posterioara cu fata anterioara a rinichiului drept ,
bazinet , ureter , vasele renale si vena cava inferioara
anterior cu fata inferioara a ficatului unde se observa
amprenta duodenala medial cu capul pancreasului si la
acest nivel penetreaza ductul pancreatic si cel biliar
lateral n etajul supramezocolic vine n raport cu colonul
ascendent .

Arterele duodenului provin din urmtoarele artere:

artera gastroduodenal (din artera hepatic); artera
pancreaticoduodenal superioar i inferioar (din
artera mezenteric superioar). Vascularizaia arterial
a duodenului (dup Voll). Venele urmeaz traiectul
arterelor i sunt tributare venei splenice, venei
mezenterice superioare i venei porte.
Nervii duodenului provin din plexul celiac
160.Colonul:
configuraia
extern.
Raporturi.
Mijloace de susinere. Cecul este prima portiune a
intestinului gros , cu o lungime medie de 6 cm , latime 7
cm , volumul de 200 400 ml .
Peretele anterior al cecului vine n raport cu peretele
anterior al abdomenului , iar peretele posterior cu
muschiul iliac si muschiul psoas prin intermediul
peritoneului posterior .
Inferior are raporturi cu unghiul format de peretele
abdominal anterior si fosa iliaca dreapta .
Pe fata postero mediana n cec , la o distanta de 2 3
cm de valva ileocecala se deschide apendicele
vermiform , un organ rudimentar , de forma cilindrica si o
lungime ce variaza ntre 2 20 cm .
161.Colonul: Vascularizaie. Inervaie Vascularizatia
cecului si apendicelui :
Arterele sunt ramuri ale arterei ileocolice , ramura
dreapta a arterei mezenterice superioare care la rndul ei
se ramifica n : ramura recurenta ileala , artera cecala
anterioara si posterioara si artera apendiculara .

Venele sunt afluenti ai venei ileocolice si prin aceasta a

venei mezenterice superioare .
Inervatia se realizeaza prin fibre efectoare care provin
din nervul vag si simpatic si fibre receptoare care patrund
n maduva prin radacinile posterioare L 1 T 10 .
162.Rectul: configuraia extern. Raporturi. Mijloace
de susinere. El are doua portiuni :
- una pelviana , mai lunga si mai larga , numita ampula
rectului ,
- alta perineala , ngusta si mai scurta numita canalul
anal .
Rectul prezinta n plan sagital doua curburi , una cu
concavitatea anterioara , care urmeaza fata anterioara a
sacrului si alta cu concavitatea posterioara .
Are aspect fusiform , deoarece cele doua extremitati sunt
mai nguste , iar portiunea din mijloc mai dilatata . Cnd
este gol rectul are aspect aproape tubular .
Loja rectala este delimitata astfel :
Posterior : sacrul si coccisul , pe care se insera muschii
piriformisi coccigian
Pe partile laterale : muschii ridicatori anali
Anterior : se gaseste fascia prostatoperitoneana la
barbat ; parametrul la femeie
n jos : loja este nchisa prin aderentele ridicatorilor
anali si a fasciilor lor la peretii rectului
Canalul anal are urmatoarele raporturi :
fata posterioara : ci chinga ridicatorilor anali ,
ligamentul anococcigian si prelungirile posterioare ale
foselor ischiorectale
fetele laterale : dreapta si stnga formeaza o buna parte a
peretelui madial al fosei ischiorectale respective

 fata anterioara are raporturi diferite la barbati si la femei

163.Rectul. Vascularizaie. Inervaie.
Circulatia arteriala este reprezentata de artere
rectale,artera rectala superioara mijlocie si inferioara.
Venele: vena retala uperioara mijlocie si inferioara.
Inervatia somatica a rectului este asigurata prin ramuri
din plexul rusinos pentru muschiul sfincterului extern la
portiunea superioara a ampului vine plexul rectal
superior ; la portiunea suoerioara a rectului vine plexul
rectal mijlociu .
Inervatia vegetativa este asigurata prin plexul
hipogastric .
164.Ficatul: configuraie extern, raporturi. Mijloace
de susinere. Ficatul este un avoid sectionat oblic, cu
extremitatea mare orientata la dreapta si fasa convexa
superior.
Are doua fete:
- superioara (convexa) sau fata diafragmatica;
- inferioara (plana sau fata viscerala).
Are doua margini:
- inferioara, ascutita care nu depaseste rebordul costal
drept;
- posterioara, rotunjita in raport cu diafragmul.
Pe fata diafragmatica a ficatului, peritoneul trece de pe
ficat pe diafragm, formand o plica sagitala numita
ligamentul falciform sau suspensor care contine in el
ligamentul falciform sau suspensor care contine in el
ligamentul rotund al ficatului care marcheaza limita
anatomica dintre lobul drept si stang. Fata viscerala are 2
santuri, santul santul sagital drept si sagital stang

impartite fiecare in doua jumatati printr-un sant

transversal.
Raporturi:
- Fata diafragmatica vine in raport prin diafragm cu
baza plamanului drept, inima si pemcard care la nivelul
lobului stang formeaza impresiunea cardiaca a ficatului.
- Fata viscerala vine in raport cu rinichiul drept, glanda
suprarenala dreapta, duoden, flexura dreapta a colonului,
fata anterioara a stomacului si esofagului abdominal.
Toate acestea lasa pe fata viscerala impresiuni cu acelasi
nume.
Vena cav inferioar este un mijloc important de
susinere i fixare a ficatului
Peritoneul hepatic formeaz un aparat ligamentar
hepatic, ansamblu de plici care, alturi de vena cav
inferioar, presiunea abdominal Ligamentul coronar,
veritabil ligament hepatic, cu rol principal n suspensie i
fixare; Ligamentele triunghiulare, drept i stng,
reprezint extremitile confluente ale ligamentului
coronar; Ligamentul falciform (suspensor sau marea
coas peritoneal); Omentul hepato-eso-gastroduodenal.
168.Pancreasul: configuraia extern. Mijloace de
susinere. Raporturi. Vascularizaie. Inervaie.
Pancreasul este un organ anex aparatului digestiv, fiind o
gland cu secreie intern, avnd funcie att exocrin, ct
i endocrin. Are o greutate de aproximativ 80 g i o
lungime de 15 - 20 cm.
Pancreasului i se descriu un cap, un col (gt), un corp i
o coad. Capul pancreasului este poriunea lit a
organului nconjurat de potcoava duodenal. Este ataat

poriunii interne a duodenului. Prezint o prelungire mic,

n form de crlig, numit procesul uncinat, orientat spre
linia median a corpului.
Colul (gtul) pancreasului este mai ngust dect capul,
din cauza venei porte, de mare calibru situat n spatele
su. Este aezat deasupra vaselor mezenterice superioare.
Corpul pancreasului are, n seciune, form triunghiular,
i se gsete n faa aortei; este orientat n sus i spre
stnga, pentru a fuziona cu coada.
Coada pancreasului prezint un vrf ascuit, care intr n
concavitatea splinei.
Vascularizaia i inervaia pancreasului.
Pancreasul este un organ bogat vascularizat.
Capul pancreasului este irigat de dou arcade arteriale
formate din arterele pancreaticoduodenale superioar
i inferioar.
Corpul i coada pancreasului sunt irigate de ramificaii
ale arterei splenice. Sngele venos de la nivelul
pancreasului este colectat de ramuri ale venei porte.
Inervaia vegetativ a pancreasului provine din plexul
celiac (simpatic) i de nervul vag (parasimpatic).
174.Rinichii: configuraia extern. Mijloace de
susinere. Raporturi. Proiecie topografic.
RINICHI Sunt organe pereche situate retroperitonal, de
o parte i de alte a coloanei vertebrale lombare.
Rinichiul are form caracteristic, circa 300 grame, are
dou fee (anterioar i posterioar) i dou margini
(lateral convex i medial concav).
In zona marginii concave se gsesc hilul i pediculul
renal n care se vd vasele renale (artera i vena), uretrul
i fibre nervoase vegetative. Zona cortical este format

n principal din glomeruli, tubi uriniferi i vasele de

snge care le aparin.
Zona medular conine 6-18 piramide renale
(Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaz
mai muli nefroni. Piramidele sunt orientate cu baza spre
periferie i vrful spre sinusul renal, deschizndu-se n
papilele renale, acestea se deschid n calicele mici care
conflueaz formnd calicele mari (2-3) i apoi pelvisul
renal (bazinet) continuat cu ureterul.
O piramid Malpighi cu substana cortical din jurul
su formeaz un lob cortical.
175.Rinichii: Vascularizaie. Inervaie. .
VASCULARIZAIA RENAL .
Artera renal, ramur a aortei abdominale, ptrunde
prin hil i apoi se mparte n ramuri interlobare (ntre
piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce
formeaz o ans n jurul bazei piramidelor, arterele
interlobulare, din care glomerulul.
Dup ce se regrupeaz n arteriole, se capilarizeaz din
nou n jurul tubului respectiv (n medular) i se deschid
n venele interlobulare, apoi n venele arcuate.
Venele, avnd un traiect aproape asemntor cu cel al
arterelor, se colecteaz n vena renal care se deschide n
vena cav inferioar. INTERVAIA RENAL Provine
din plexul situat n hilul organului format n
majoritate din fibre simpatice, dar i din cteva fibre
parasimpatice venite prin nervul vag.
Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie
celulelor musculare din peretele arteriolar i
componentelor tubulare.

177.Vezica urinar: configuraia extern. Mijloace de

susinere. Raporturi. Proiecie topografic.
VEZICA URINAR este un rezervor musculomembranos
n care urina se acumuleaz n intervalul dintre miciuni.
Vezica prezint un vrf, un corp i un fund.
- Vrful (apex vesicae) este orientat n sus i nainte.Se
continu cu ligamentul ombilical median.
- Segmentul intermediar cuprins ntre vrf i fund se
numete corp (corpus vesicae). Formeaz cea mai mare
parte a vezicii.
- Fundul (Fundus vesicae) privete n jos i napoi.
Partea sa cea mai decliv se numete colul vezicii (cervix
vesicae). De la nivelul colului pleac uretra.
Vezica goal prezint: o fa anterioar, una posterioar,
2 margini laterale, vrful i fundul vezicii.
La vezica plin marginile laterale devin fee laterale.
Raporturi:
- Anterior: oasele pubiene peretele abdominal anterior in
partea inferioara a sa,
- lateral: muschii obturatori interni si ridicator anal;
- superior: peritoneu parietal pelvin;
- posterior: fascia de coalescenta recto-vezico-prostatica
la barbat respectiv fascia de coalescenta recto-vezicovaginala la femei.
Mijloace de sustinere:perineul,ligamente pubo-prostatice
si pubo-vezicale si prelungiri ale tunicii vezicale spre rect
sau spre uter.

178.Uterul: configuraie extern, raporturi,

vascularizaie inervaie, mijloace de fixare.
Este un organ cavitar, nepereche i median n care se
dezvolt oul. Conformaie exterioar Are forma unui
trunchi de con cu baza n sus i vrful n jos.
Prezint un corp, un istm i un col.
Corpul uterului (corpus uteri), mai voluminos situat n
partea superioar prezint:
-o fa vezical (facies vesicalis) situat anterior;
-o fa intestinal (facies intestinalis) situat posterior;
-o margine dreapt (margo uter dextri) i una stng
(margo uter sinster);
-un fund (fundus uteri);
-2 unghiuri n raport cu tubele uterine.
Colul uterului (cervix uteri) situat n partea inferioar.
Inseria vaginei pe el l mparte ntr-o poriune
supravaginal (portio supravaginalis) i o poriune
vaginal (portio vaginalis)
Istmul uterului (Isthmus uteri) o poriune ngust ntre
corp i col.
Mijloacele de susinere sunt reprezentate de aderenele la
organele nvecinate
Vascularizaie i inervaie
Arterele care irig uterul sunt reprezentate de artera
uterin, artera ovarian i artera ligamentului rotund.
Inervaia este de natur organovegetativ.
Raporturi.

Partea supravaginala:
- Anterior: fundul vezicii urinare;
- posterior: ampula rectala;
- superolateral: artera uterina.
Si partea intravaginala delimiteaza impreuna cu fornixul
vaginal fundurile de sac vaginale.
GLANDA MAMARA
-glanda tegumentara
-asezata in pielea regiunii pectoral a toracelui, unde
formeaza organ special
=> mamela
-situate in dreptul coastelor 3 si 7
-forma emisferica
-mamela prezinta mamelonul
-in jurul mamelonului => areola ( zona circular mai
inchisa la culoare) ce
prezinta tuberculii Montgomery
-fiecare mamela prezinta glande maamre elementare
formate din mai multi
lobuli glandulari.
-acinii glandulari produc laptele
-dezvoltarea glandei mamare este influentata de
progesteronul produs de
corpul galben.