Cursul 1

Breviar de semiologie psihiatrica

• perceptia. • gandire
• atentie, • limbaj
• memorie,
 Psihiatria
• Etimologie greacă
- Psyche = suflet
- iatrea- = tratare
• Definitie; = ştiinţa vindecării bolilor sufletului uman
Disciplină medicală care se ocupa cu
• studiul bolilor psihice
• boală psihică – tulburare psihică
• asistenţa medicală a bolnavilor psihici
• Perturbarea personalităţii
• Modificarea conştiinţei de sine
• Perturbarea relaţiilor cu mediul ambiental
• Personalitatea umană este o unitate (funcţii):
– Biologică
– Psihologică
– Axiologică
– Socială
– Culturală
- Personaliatea are doi determinanți cu sens contrar.
- temperamentul, ca determinant genetic ereditar,
- caracterul, rezultat al educației, culturii, familiei și mediului în genera
• Ființa umană este o unitate psihosomatică,
adaptată la un mediu - natural și
- sociocultural cu care interactioneaza
Relația fiintei umane este
- directă cu mediul (care e de fapt o funcție neurologică) și o
- indirectă, superioară, umană, simbolică, este cu psihicul
Relatia se dezvoltă trecând prin
- perioade de tranziție ontogenetică, cum este
copilăria și adolescența,
- ajungându-se la maturitate – vazuta ca un complex armonios,
- după care performanțele scad în involuție.
• Psihicul - este de fapt funcție individuală,personificată
 PSIHICUL
• = este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea –
- vieţii conştiente a unui individ,
- proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice
- aflate într-un echilibru dinamic adaptativ
- ce realizează starea de psiho-stazie, dând expresie unităţii indestructibile,= personalitate.
•Psihicul este o funcție
- teleologică care are scopul de a orienta organismul intr-un mediu favorabil
- biologică de a-l îndepărta de condiții nefavorabile, periculoase.

• Psihicul uman - reprezinta - formă superioară a existenţei biologice şi sociale şi

- formă superioară a vieţii de relaţie,
- are un scop precis: integrarea adaptativă a omului la mediu.

Viaţa psihică normală, dar şi devierile patologice ale acesteia sunt în strânsă legătură cu mediul. Omul şi
activitatea psihică apare ca produs al unui determinism impus
de rigorile condiţiilor de mediu, mai mult sau mai puţin sesizabile.
• - reprezinta - un concept fundamental
- un nivel autonom de dezvoltare. a ființei umane in raport l cu mediul
inconjurator

- capacitatea de a organiza propria existență.

-Existența normală se compune dintr-o succesiune de experiențe
- O experiență poate fi descrisă în termenii -unui comportament - cognitiv
și a substrat al acestuia cu două niveluri: - afectiv
Analiza acestor parametri ai existentei fiintei umane
- la un moment dat - reprezinta conștiința
- de-a lungul existenței - reprezinta personalitatea
• Comportamentul – reprezinta :
- obiectul psihologiei/psihopatologiei/psihiatriei
- ansamblul reactiilor adaptative,obiectiv – observabile
pe care un organism prevazut cu sistem nervos
le executa ca raspuns la stimulii din ambianta
tot, obiectiv – observabili
- nu este aleatoriu ci este orientat de conținutul afectiv
(nevoile) - exprimate în voință și
- realizate sau inhibate de cunoaștere (inteligență)
care duce până la urmă la
satisfacție sau frustrare.
• - se investigheaza prin diferite metode
• Metoda – este un program dupa care se reglementeaza
actiunile practice si intelectuale
in vederea atingerii unui scop
- exemplu de metode :experimentul, observatia ,convorbirea ,
ancheta psihologica, psihometria,
 Procesele psihice
-Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri
neurofiziologice specifice, care indeplinesc functii specifice

• Cogntive Afective Conative

(efortul conştient şi cu scop)
Senzația Dispoziția Movațivatia
Percepția Reacțiile afective Voința
Atenția Emoțiile Sentimentele Actvitatea
Memoria Pasiunile Comportamentul
Gândirea
Limbajul
Imaginația

6
 Tulburarile senzorialitatii

- Senzatiile
- sunt procese psihice
- care reflecta insusirile , separate, ale obiectelor si fenomenelor
- care reflecta imaginea subiectiva a lumii obiective
- unimodal, adica sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra unui singur analizator,
- evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gust)

- Perceptiile - sunt procese senzoriale

- care contin totalitatea insusirilor obiectelor si fenomenelor
- plurimodale- adica sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra mai multor analizatori,
- complexe – adica redau realitatea obiectiva în imagini de ansamblu

Tulburari cantitative:
- Hiperestezia – reprezinta supra-sensibilitate la excitantii
datorita coborararii pragului senzorial
- apar - in perioade de surmenaj, de suprasolicitare fizica si psihica,
- in stadiile de debut ale bolilor infecto-contagioase,
- la debutul unor afectiuni psihice –nevroze (distimii,depresii)
- Hipoestezia - reprezinta scaderea acuitatii senzoriale datorita cresterii pragului senzorial,
- apar in - stari reactive acute, stari de inductie hipnotica, isterie,
- tulburari de constiinta, oligofrenii
Tulburari calitative: - iluzii,
- agnozii,
- halucinatii.
• iluzia.- percepţia falsă – deformata-cu obiect
• iluzii fiziologice: - apar prin stimulare sub sau supraliminala,
deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc.
- sunt recunoscute de subiect si corectate
-apar - la oamenii normali în condiţii de distanţă prea mare, lumină insuficientă,
- stări afective speciale
Ex: - iluzii optice - băţul introdus în apă pare frînt;
- două linii paralele întretăiate dintr-un anumit punct de o a treia, par curbe
• iluziille patologice- nu sunt recunoscute nu sunt corijate de bolnav pt.ca le considera veridice
- dupa modalitatile sensoriale pot fi
1 - Iluziile vizuale: -creeaza impresia de deformare a
- obiectelor = metamorfopsii - obiectele sunt mai mari - macropsie,
- obiectele sunt mai mici - micropsie,
- obiectele sunt mai alungite sau largite - dismegalopsie.
- spatiului perceput.=poropsia: modificarea distantei dintre obiecte (mai apropiate / indepartate).
Pareidolia: animarea, unor percepţii simple
ex :pacientul considera desenele anodine ale unui covor, norii de pe cer drept persoane, ochi infricosatori,
monstrii.
False ne / recunoasteri : a diverselor persoane
- falsele nerecunoasteri = iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras(-iluzia sosiilor)
- apar in psihozele discordante
- falsele recunoasteri = iluzie de recunoastere a necunoscutilor- sd.Fregoli
- apar in stari maniacale, in stari confuzionale, in sindromul Korsakov
- in sindroame dementiale senile, traumatice, vasculare
- variante particulare la falsele recunoasteri
- Fenomene de „deja vu", „deja vecu“ sau ,jamais vu“ ,, jamais vecu “
- apar in sindromul de derealizare si depersonalizare si in patologia lobului temporal
2 • iluzii auditive:
-ca frecventa ocupa locul II dupa iluziile vizuale
=impresii false datorita modificarilor cantitative
ex diferite sunete / zgomote par -mai apropiate-mai îndepărtate, mai puternice-mai discrete,
mai distincte, , mai estompate.
- calitative--perceptia deliranta

perceptia deliranta ≠ interpretarea delirantă.

- iluzia -perceptia este anormala
- interpretarea se desfăşoară pe
fundalul intuiţiei delirante
ex:bataiele unui ceasornic percepute ≠
ca injuriile unui persecutor
- perceptia este normala
- interpretarea sui-generis
ex: pasii sunt identificati ca pasi, dar sunt
interpretati ca fiind a unui persecutor

-apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă şi în melancolie

3 • Iluziile gustative si olfactive ( = parosmii)

constau in perceperea eronata a gustului sau a mirosului normal al diferitelor substante
4 • Iluziile viscerale constau in perceperea eronata a functionarii unor organe sau aparate
(cenestopatii).

9
• Schema corporala - in statica
= reflectarea in constiinta noastra a imaginii propriului corp integrat in coordonatele T-S - in dinamica
- patologia schemei corporale cuprinde agnozia – nerecunoasterea :
- propriei jumatati a corpului =sd.Babinski=hemi somatognozia
- propriilor segmente ale corpului-nu stie care e dr.care e stg.-sd.Pick- stenoto-pagnozie
- propriilor degete= sd.Gerstmann
- membrului amputat - percepe diferite senzatii la nivelul membrului amputat - sindromul membrului
fantoma -
• Agnozia: (grecescul a - fara, gnosis - cunoastere).
Definitie: = nerecunoasterea obiectelor percepute ( perceptia se desfasoara normal,
formand imaginea de ansamblu a obiectului, dar obiectul nu poate fi denumit ).

ex : - prosopagnozia- nu se recunoaşte în oglindă

- acalculie - nerecunoasterea cifrelor si a semnelor matematice
- alexie - imposibilitatea înţelegerii limbajului scris
- agrafie - imposibilitatea scrierii cuvintelor
- amuzie incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbală) sau melodii
- Agnozia vizuala (cecitatea psihica) este incapacitatea recunoasterii obiectelor, imaginilor
- Agnozia spatiala: incapacitatea de a aprecia distantele, de a localiza obiectele
- astereognozie - nerecunoasterea obiectelor prin pipait –
- se datoreaza pierderii schemei obiectului respectiv din memorie.
-se asociaza frecvent cu apraxiile – nerecunoasterea modului in care este utilizat sau scopul utilizarii acestuia.
Exemplu: sindromul afazo – apraxo –agnozic din cadrul dementei Alzheimer
Iluziile de modificare a schemei corporate constau in perceperea denaturata a formei, marimii, greutatii si pozitiei
propriului corp.
Manifestari: senzatia de marire sau micsorare a corpului sau a diferitelor segmente. 10
La obsesivo-fobici se intalneste impresia ca fata este stramba, asimetrica, nasul mare, gura pana la urechi
 Halucinatiile. def = percepţii false, fără obiect (Falret )de perceput (H Ey)
- Halucinatii functionale :perceptii false de tip halucinator determinate de prezenta unui excitant real
Ex: pacientul in timp ce se afla in tren percepe pe langa mersul rotilor de tren si halucinatii auditive
- Halucinoze : - sunt ,, halucinatii,, cu simt critic
- bolnavul recunoaste că formele percepute nu corespund realităţii,
dar acestea sunt atit de intens traite incit il determina
sa le verifice autenticitatea (comportament halucinator)
pe care dealtfel o neaga
- apar frecv. in psihoza alcoolica, mai ales sub forma de zoopsi, animale mici,
amenintatoare
Halucinatii propriu zise (psihosenzoriale):percepţie falsa, fără obiect(Falret) de perceput(H.Ey)-
- caracteristici generale
a)- absenţa obiectului
b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica -
- crede ca intr-un adevar indiscutabil
c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile, gustative,
tegumente

d)- sunt percepute prin - modalităţile senzoriale obişnuite

(ex. halucinaţii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
- căile senzoriale normale
(halucinaţii auditive, vizuale, gustative, olfactive
•
Halucinatiile psihice ( denumite asa de Baillarger)sau pseudohalucinaţiile,
- sunt imagini ale unor obiecte sau fenomene numai partial reale (voci speciale, vedenii stranii);
- se petrec in minte, in interiorul corpului;
- bolnavii sunt convinsi de realitatea existentei lor (ele sunt provocate de cineva din afara).
- caracteristicile halucinatiilor psihice:
a) -absenţa obiectului
b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -
c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central al analizatorului
(ochi,nas, papile gustative,tegumente)
are senzorialitate adica bolnavul le situează în „creierul" său sau în „interiorul
său" fâra a le recunoaşte o proiecţie spaţială externă adica stimulii nu sunt perceputi pe caile
fiziologice ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza
perceptii fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu “ochii mintii”).
d) - automatism şi exogenitate( xenopatie, influenta exterioara)
(xenopatie) caracterul lor de „străin" şi impus eului de cineva din afară
senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana
(de exemplu prin telepatie)
 Tulburările de atenţie =disprosexie

- Atentia
= este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar,
asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioară sau
asupra propriilor sale idei, reprezentări sau activităţi
- Tipuri de atentie
A)- atenţie involuntara, neintenţională - ex : soliciti pacientului - sa spuna - zilele saptaminii/
- sa numara de la 1 la 10

B) - atenţia voluntară (intenţional ă)

ex.- soliciti pacientului - sa spuna zilele saptaminii in ordine inversa
- sa numere de la 100 inapoi din 3 in 3
C)- atenţia habituală sau postvolunţară -starea de pregătire în vederea unei recepţii mai corecte

Tulburările de atenţie disprosexie

I - tulburari cantitative –frecvent intilnite
- hiperprosexii = exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere,
- generale - intalnite in : manie, intoxicaţie uşoară
- selective – tematice - precum : - ideia depresiva la melancolici
- ideia deliranta la deliranti
- fobia la obsesivo-fobici
- hipoprosexii = diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere
- aprosexii = dispariţia oricăror posibilităţi prosexice.

II - tulburari calitative=paraprosexii =disocierea dintre atenţia involuntară, şi atenţia voluntară

- in manie exista hiperprosexie spontană şi hipoprosexie voluntară.
 Tulburarile memoriei
- Memoria este procesul psihic de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor
• Psihopatologia distinge o
- memorie imediată de scurta durata
- în care reproducerea sau recunoaşterea unui material perceput dupa 10" -30" de la prezentarea lui.
- memoria recentă
- reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de ore,zile, de la prezentarea lui.
- memoria înderpărtată
– reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de citeva luni de la prezentarea lui.
-memoria evenimentelor îndepărtate
-se referă reproducerea sau recunoaşterea evenimentelor trăite de la începutul vieţii pînă în perioada prezentă
Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
-1 -Legea disolutie memoriei - conform căreia amnezia se intinde de la complex la simplu.

- explicată de J. Delay -ordinea uitarii - numele proprii,

- numelor comune,
- adjective,
-2-legea „regresiunii memoriei'‘descrisa de Th. Ribot - - verbele.
- conform căreia uitarea se întinde atât - de la prezent spre trecut, - de la complicat la simplu,.
- de la inconstant la constant, - de la neobişnuit la automatizat ;
▪ Ordinea uitarii -evenimentele –recente
- vechi
- afectele
- obişnuinţele simple şi profund înrădăcinate
- ordinea deteriorării limbajului (este inversă faţă de evoluţia naturală a limbajului sub aspect ontogenetic şi social
istoric) - limbajul raţional
- limbajul emoţional,(exclamaţiile, injuriile, interjecţiile fiind mai bine reţinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar în cazuri deosebit de grave,
-3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional decit cele
 Tulburările de memorie = dismnezii
a, Tulburari cantitative b Tulburari predominant calitative (paramneziile)
- hipermnezia, - tulburarile sintezei mnezice imediate - (iluziile de memorie)
- hipomnezia si - tulburarile rememorarii trecutului (allomneziile).
- amneziile
a, Tulburari cantitative
I Hipermnezia, = exagerarea evocarilor mnezice
evocarile mnezice sunt multiple, tumultuoase, cu o marcata tendinta
involuntara, indepartand subiectul de la preocuparile sale prezente
- forme particulare- Hmnezice
1- mentism (descris de Chaslin)
=desfăşurărea incoercibila şi tumultuoase a ideilor şi amintirilor unui subiect care devine astfel propriul
spectator al acestor desfasurari
-2-viziunea retrospectivă,
= retrairea,revederea in citeva momente a unor perioade din viata .
Mentismul si viziunea retrospectivă - sunt si instante ale accelerarii ritmului ideativ (v.gandirea)
II -Hipomneziile: =scăderea evocarilor mnezice.
- pot fi - de fixare-anterograde,
- de evocare-retrograde,lacunare=lapsus
III-Amneziile: = pierderea capacitatii mnestice interesa -fie fixarea de noi informatii
fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate,
fie ambele (atat fixarea cat si evocarea
Amnezii anterograde –(de fixare ) incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice
spre prezent , cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
•Amnezii retrograde(de evocare) – incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate (normal)
anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut
 b Tulburari predominant calitative (paramneziile)
- A - Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie
- B - Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului

A • Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie

= evocari eronate prin: - incadrare gresita in timp /spatiu ale unor evenimentelor
anterior , traite de pacient.
Variante clinice: - nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite
a)-Criptomnezia – considera ca un material literar, artistic, muzical sau ştiinţific pe
care l-a citit/audiat/vazut este al lui propriu
(este un “plagiat” realizat in mod inconstient si involuntar)
b)-Instrainarea amintirilor – consideră că evenimentele trăite sînt doar citite, auzite /
văzute,
c)-Falsele nerecunoasteri - iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras
(-iluzia sosiilor)
d)-Falsele recunoasteri –- iluzie de recunoastere a necunoscutilor -sd.Fregoli-
e) paramneziile de reduplicare
– caracterizate prin dedublarea perpetuă a obiectelor şi situaţiilor trăite.
- Sunt datorate nerealizarii unei continuitati între amintire şi trăirea actuală,
B • Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului:
= reproducerea unor evenimente reale din trecut
pe care bolnavul le situează în mod fals în prezentul trăit
Variante clinice:
1 - Confabulatiile = si halucinaţii de memorie prin analogie cu percepţia fără obiect
care defineşte halucinaţia
- reprezinta reproducerea unor amintiri ireale, netrăite de bolnav
fara ca acesta sa realizeze ca minte ; nu este constient de distinctia dintre adevar si
eroare ca in minciuna
2-Pseudoreminiscentele
- reprezinta reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului,
pe care acesta le trăieşte ca evenimente prezente -
se realizeaza prezentificarea trecutului
3-Ecmnezia – reprezinta traire completa in trecut: persoana pierde contactul cu
prezentul - se realizeaza prezentificarea personalitatii -,
4-Anecforia – o tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste sa-si
aminteasca anumite evenimente doar daca este sustinut de anturaj.(voi la examen)
 Tulburarile gandirii

-def.= o activitate cognitivă complexă, şi generalizată

- prin care se deosebeşte esenţialul de fenomenal
- pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.
- Se exprimă prin limbaj

- Tulburarile gandirii sunt :

I-Tulburări de ritm şi coerenţă
(Tulburarii forma /cantitative)
- A-accelerarea ritmul ideativ
- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ

- C- coerenta gandirii

II-Tulburări de conţinut
(Tulburari calitative)
- idei dominante
- idei obsedante
- idei prevalente, şi
- idei delirante
- A - accelerarea ritmul ideativ – este reprezentata de :

1- vorbire rapida cu scurtcircuite –lipsa din limbaj a adjectivelor si a prepozitiilor

2 - presiunea gindirii - discurs rapid ,cu voce tare,cu idei multe si variate
3- mentismul = derularea rapida, incoercibila a reprezentarilor si ideilor.
4 – fuga de idei - o inlantuire rapida de idei,amintiri,imagini
in care asociaţiile se fac la întamplare, după aspecte superficiale,
după asonantă, rimă,contraste facile
Fuga de idei prezinta o:
- forma medie - cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei,
- forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii =
incoerenta a G

-Fuga de idei se întîineşte - în : - sindroamele maniacale

- stările de excitaţie psihomotorie din schizofrenie,
din paralizia generală progresivă (frecvent la debut),
- stările de ebrietate şi în general în intoxicaţiile uşoare.

- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
Se manifesta printr-o exprimare lenta, cu raspunsuri avand o perioada de latenta crescuta.
Discursul este nu numai lent dar si discontinuu si uneori incoerent.
Lentoarea ideativa este exprimarea verbala lenta,
- cu intensitatea vocii scazuta,
- cu dificultatea marcata a evocarilor,
- cu slabirea fortei reprezentative si imaginative
Vascozitatea psihica = o forma accentuata de lentoare ideativa- caracteristica epilepsiei
C)▪ Tulburari de coerenta-
Coerente =este o structura in care - intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar
- exprimarea verbala are continut si este inteligibila
- Tulburarile de coerenta denumite generic incoerenta
- Tulburarile de coerenta se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii
- Tulburarile de coerenta se realizeaza prin:
A - relaxarea asociatiilor - circumstantialitate,tangentialitate,deraierea
B - slabirea asociatiilor
C - pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte
A 1- circumstantialitate = pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential - (ziaristii)
2-tangentialitate, = inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita - (politicienii)
3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ½ ,la sfirsitul frazei
-apare in oligofrenii,demente, schizofrenii
B 4 - slabirea asociatiilor - o forma severa a deraierii
reprezinta transferul ideilor de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logic
C 5 -incoerenta - reprezinta -pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare
- prezinta 2 forme:
a) verbigeratie - ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,

ex: „acasă, mînă,vacă, atom, gîscă, moacă” uneori cu tendinta la rima

b)-salata de cuvinte- exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitate
ex „iepure-vînt-fereastră-bou, duce-vînt-culisă-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !"
6.- psitacism =-sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,
7- asonanta = asocierea intre idei se face pe baza asemanarii sunetelor
8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare
9-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul
Ecolalie- repetarea cuvintelor interlocutorului
Palilalie - repetarea ultimului cuvint al interlocutorului
 Tulburari calitative (de continut).
In ordinea crescatoare a semnificatiei patologice ne referim la :

1. Ideia dominanta: intr-un anumit context (spectacol, discutie, lectura)

- apare si in aria normalului - se impune intu-un anumit moment in Gandire
- -poate dispare oricind din cimpul constiintei persoanei -caracter reversibil
2. Ideea obsedanta este o ideie - repetitiva - stereotipa,- persistenta cu urmatoarele
caracteristici:
a –inadecvata –ideiea obsedanta paraziteaza realitatea ,
b -intruziva(asediaza G)
c - irationala
d- se impune constiintei si e in dezacord cu ea
e- este străina şi contradictorie situaţiei şi pacientului, adica este egosintonica
(contradictorie cu sistemul ideativ al pacientului )
f -persoana - recunoaşte
- caracterul parazitar sau patologic,
- ca aceste idei ii apartin si nu sunt impuse de o forta exterioara
(spre≠de delirul de influenta exterioara)
- are un control partial asupra lor pentru ca desi luptă sa le înlăture ,
de cele mai multe ori nu reuseste (sau reuseste pentru scurt timp)
g - intimplarile din realitate estompeaza ,anihileaza ideia dominanta,obsesiva
( apare in nevroze, in special in cea obsesionala, in stari de surmenaj, in psihoze).
3. Ideia prevalenta
4. Ideile delirante
3. Ideea prevalenta. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta
dincolo de granitele ratiunii
-Caracteristici
1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei
3 -prevalenta psihismului insului
4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente
(concordanta cu sistemul ideativ al insului )
6 -nu-i recunoaste caracterul patologic
7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,
tendinţa la dezvoltare şi înglobare a
evenimentelor şi persoanelor din jur
8 - este in concordanta cu personalitatea pacientului
(arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential delirant)

- apare in –stari reactive de intensitate psihotica ,

in epilepsie, alcoolism,
in toate starile predelirante
4 - idee delirantă (de lira — alături de brazdă) ≠ delirium care este tulb.a constiintei
= reprezinta detasarea de taramul normalitatii ,este marca psihozei-
=judecăţile şi raţionamentele care reflectă în mod eronat realitatea şi
modifică în sens patologic- concepţia despre lume şi
-comportamentul bolnavului.
Caracteristici:
1-neconforma cu- realitatea - de care s-a rupt in totalitate si
- cu care este in opozitie,si
- pe care o exprima deformat
-experienta anterioara -credintele grupului careia ii apartine
2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului
- domina constiinta bolnavului
3-ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4 –insotita de comportament delirant
5 impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6-pacientul nu are critica ,
nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante,
adica incompatibila cu existenta atitudinii critice ,
nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica
7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei
(spre≠de delirium - aiurare -in care exista tulburata luciditatea
9-aspectul interpretativ al id.delirante
Tipuri de ideilor delirante:
- idei delirante expansive (macromanice),
- idei delirante depresive (micromanice) si
- idei delirante mixte (pot fi intalnite atat pe fond euforic cat si pe fond depresiv).
De exemplu Ideile delirante de influenta,cosmogonice,de interpretare apartin -ideilor mixte
-Ideia delirante de influenta reprezinta - convingerea ca, este dirijat de forte exterioare propriului corp

- Ideia deliranta cosmogonice reprezinta: convingerea de a detine raspunsuri la misterele legate de originea vietii, a
sufletului, a reincarnarii,
- ideia deliranta de interpretare reprezinta: convingerea delirantă că gesturile, acţiunile sau afirmaţiile persoanelor din jur
poartă o semnificaţie specială cu referire la el.

1. ideile delirante de tip expansiv asociate cu buna dispozitie imbraca mai multe forme:
idei de marire si bogatie (de grandoare),
idei de inventie,
idei de reforma,
idei de filiatie,
idei erotomaniace, idei mistice sau religioase.
2. ideile delirante de tip depresive pot fi de
-persecutie, revendicare, gelozie, relatie, interpretare,
- autoacuzare si vinovatie, ipohondriace,
- transformare si posesiune
- apar stari dementiale, paralizia generala, schizofrenia paranoida,
- sindromul Cotard Ideile delirante caracterizate prin enormitate, negatie si imortalitate
delirul de negatie ( = bolnavul neaga realitatea functiilor vitale,
neaga existenta unor organe,
neaga existenta unor procese psihice.
- Se simte vinovat si totodata,pedepsit sa traiasca vesnic, pentru a se chinui vesnic)
-apare in stari dementiale profunde, in melancolia deliranta de involutie
3 sunt idei metafizice, cosmogonice orientate spre
 Tulburarile de limbaj
- limbajul = este activitatea - de comunicare între oameni şi
- de realizare a gîndirii verbale, noţionale specific umane
- ≠ limbă care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice şi gramaticale)
cu ajutorul cărora se realizează comunicarea reciprocă între oameni
- Functiile limbajului:
- cognitivă, limbajul se apropie şi fuzionează cu gîndirea,
- comunicativă, el transmite informaţii şi stimulează acţiuni.
- expresiva
- fazica – de controlare a comunicarii
- metalinguala-orienteaza – limbajul asupra lui insusi
Există trei forme de limbaj : oral, scris şi intern
Tulburarile de limbaj oral
1-Dislogii - a) tulburari de forma; b) tulburari de continut
= tulburarii ale limbajului - consecutive modificărilor de formă şi conţinut ale gîndirii şi
- evoluează fără modificări
- ale funcţiei de comunicare a limbajului (= disfazii)
- ale aparatului logomotor(.= dislalii)
2-Disfazii,- sinonime afaziilor,
- sunt reprezentate de
- afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului
- afazii motorii sau expresive- imposibilitatea de a comunica prin limbaj
- afazii mixte - afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
- apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
3-Dislalii sînt tulburări de pronunţare (articulare a cuvintelor), determinate de modificări de intensitate
patologică ale funcţiilor aparatului logomotor.
 1.DISLOGII

a) tulburari de forma;
b) tulburari de continut

a) Tulburarile de forma ale limbajului

- se refera la modificarile intensitatii, inaltimii, timbrului si ritmului vorbirii
Hiperactivitatea verbala- se intalnesc in anumite stari toxice , psihopatice sau psihotice
- Simpla =Bavardaj –fara semnificatie patologica, femeile extrovertite sau in isterie,anxietate
- propriu-zisa descrisă sub numele de tahifemie.
- Logoreea: - accelerarea ritmului si debitului verbal consecutiv accelerarii ritmului ideativ
pina la pierderea sensului discursului , care devine incoorent
- in intoxicatii usoare, stari hipomaniacale si manie
- fuga de idei
- consecutive incoerentei in gandire apar forme a) - salata de cuvinte b) - verbigeratia

Hipoactivitatea verbala – vezi urmatorul slide

Hipoactivitatea verbala
- Bradifemia = diminuarea vorbirii spontane- asociata cu raspunsuri scurte,laconice,neelaborat

- Mutismul = scaderea pana la disparitie a activitatii verbale :

- Mutismul neurologic - mutismul akinetic (caracterizat prin: -tulburare a starii de constiinta,
-Mutismul boală psihică - pierderea vorbirii si a motricitatii - -
- mutismul absolut absenta comunicarii ;la bolnavii neurologici sau in schiz, catat
- mutismul relativ - bolnavii comunica prin mimica, pantomimica, scris sau
prin expresii verbale reduse sub forma unor foneme, interjectii
- mutismul discontinuu (semimutism) - la bolnavii cu confuzie mentala sau deliranti
- mutismul electiv - bolnavii nu se adreseaza decat anumitor persoane sau
vorbesc numai despre anumite subiecte.
Starile asemanatoare mutismului sunt:
1) mutitatea: imposibilitatea vorbirii datorita unei lez. in zona corticala a limbajului,
asociata cu lez ale ap. auditiv.
2) mutacismul: mutism deliberat
(la simulanti sau la oligofreni, dementi, psihopati - ca reactie de protest).
-Blocajul verbal: fluxul verbal se intrerupe brusc.
-Stereotipia verbala: repetarea acelorasi cuvinte sau a aceleiasi fraze (in schizofrenie).
-Palilalia: repetarea de obicei a ultimelor sau
a ultimului cuvant din fraza (in lez/striate, b.Pick ,Alzheimer).
-Ecolalia: repetarea intocmai a cuvintelor auzite (in schizofrenie, oligofrenie, demente).
 l.b). DISLOGII - Tulburarile de continut
se caracterizeaza
- prin alterarea sensului cuvintelor care pot fi modificate, trunchiate, fuzionate,
formate printr-o inversiune a fonemelor sau
- prin aceea ca bolnavul le confera o acceptiune proprie, inedita, diferita de cea comuna.

Aceste modificari pot fi intalnite la nivelul cuvintelor sau frazei.

La nivelul cuvintelor
1 -paralogism.- folosirea unui cuvînt obişnuit într-o accepţiune diferită de aceea
în care el este îndeobşte folosit
2 -neologisme - sînt cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren
3- glosolalie folosirea abundenta de neologisme
ce creeaza un limbaj automat,
bizar şi
incomprehensibil
4-Jargonofazie- glosolalie extrema-bolnavul se exprimă într-o limbă nouă

La nivelul frazei se manifesta urmatoarele tulburari:

agramatismul -bolnavul renunta la conjunctii, prepozitii, articole,
reducand limbajul la exprimarea intr- un stil telegrafic
(format din verbe si substantive)
- apare in intoxicatii, confuzii mintale, stari maniacale si hipomaniacale.
2). Disfaziile, sinonime afaziilor, constau in tulburarea - intelegerii sau/si
- exprimarii limbajului oral si/sau scris
datorata unei leziuni cerebrale (zona temporala stanga).
- perseverarea- intoxicaţia prin cuvint - repetarea unor cuvinte in desfasurarea discursului
- Surditatea verbala (afazia senzoriala) - neintelegerea mesajului vorbit.
- Alexie (cecitate verbala) - neintelegerea limbajului scris.
- Afazia motorie: incapacitatea de exprimare verbala.
3). Dislaliile
= dificultatea sau imposibilitatea pronunţării-ortoepiei-cuvintelor
datorita modificarilor ap.logomotor
Variante clinice: - rotacismul (sunetul “R”) –
- Dislaliile de sunet – pronuntarea alterata a unui sunet (litere )- ex -sigmatismul.(sunetelor -S, Z, J),
-Dislalie nazală- Rinolalia – “vorbirea pe nas”
-Balbismul – la tulburarile de articulare se asociaza
contractii tonico-clonice ale musculaturii fonatorii,respiatorii:
-balbism clonic – vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului
ex: (ba ba ba –balsam, ma ma-mama).
-balbism tonic – rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe; dupa depasirea acesteia,
discursul se revarsa in ritm alert; intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau fraze

ex: (b b b — balsam, m m m — mama).

- balbismul tonico-clonic -Tumultus sermonis=balbism tonic-
= bolboroseala=vorbire neclara=cluttering,
- intalnit fecvent in practica-
-limbajul poate deveni total ininteligibil, datorita
– suprimarii-unor portiuni de -silabe
 Tulburarile Iimbajului scris (tulburari psihografice) sunt:

1. Hipoactivitatea grafica: scaderea de diverse intensitati a activitatii grafice, mergand pana la

refuzul de a scrie, asociata unei stari de mutism sau negativism verbal (in schizofrenie).
2. Hiperactivitatea grafica de diferite grade,
- graforeea - tendinta patologica si irezistibila de a scrie - la schizofrenici, paranoid).
- grafomania:-predilectia manifestata excesiv de a se exprima grafic.
In grafomanie (≠grafore) sunt respectate coerenta si rigorile stilistice ale Iimbajului scris,
notandu-se un anumit continut si cantitatea mare a materialului
(la bolnavii cu delir cronic sistematizat, la idealistii pasionali, cverulenti si procesomani).
- Incoerenta grafica:
cuvintele sau frazele sunt fara legatura si
exprima incoerenta verbal-ideativa.
-Stereotipiile grafice:
repetarea unei conjunctii, cuvant si intercalarea lor repetitiva in cursul expunerii grafice.
 Cursul 2

Breviar de semiologie psihiatrica

• Activitatea • Afectivitate
• -Vointa • Constiinta
• Instincte - de aparare agresivitate somn
- alimentar
- sexual • Personalitatea
•
 TULBURARILE DE ACTIVITATE
Activitatea = totalitatea manifestarilor de comportament exterior
de conduita interioara/mintala care duc la rezultate adaptative
¬Activitățiile pot fi;
- Involuntare activitatiile se desfășoară fără participarea activă a voinței (clipitul, înghițitul, ticul )
- Voluntare: activitatiile sunt sub controlul voinței (traversarea străzii, salutul unei persoane cunoscute )
- Postvoluntare: acte automatizate în urma exercitării îndelungate, stereotipe (mersul, scrisul, dansul, )
• TULBURARILE DE ACTIVITATE A - B
A- COMPORTAMENTULUI EXPRESIV B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII
COMUNICAREA VERBALA – v.limbajul
COMUNICAREA NON VERBALA
I –ŢINUTA—un aspect al atitudinii persoanei fata de ambianta, - reguli sociale, - societate
- Dezordonata ,Rafinata , Bizara , Travestita (hainelor sexului opus ) Cisvestitism (nepotrivita cu vârsta)
Dezordinea vestimentară( numit si sindromul Diogene ) poate fi expresia :oligofrenie ,starilor confuzionale,demenţelor , schizofrenie ,manie,
depresie
Rafinamentul vestimentar exagerat, poate fi expresia :schizofrenie ,maniei, pedanterie caracteriala

II Privirea = redă în mod spontan conţinutul afectiv al vieţii psihice.

- fixa,imobila,incrucusata - exprima ura ,agresivitate,cruzime
- fugace,mobila, necrutatoare - exprina starii de excitatie,manie,hipomanie
- stinsa,hipomobila,trista,fixa ,absenta - exprima stari depresive
- larg deschisa+ridicarea sprincenelor,incretirea fruntii - exprima angoasa,anxiet.
- detasta,rupta de realitate - exprima discordanta,dementa

III MIMICA =expresie nonverbală,involuntara,reflexa a continutului ideo- afectiv a persoanei

- Modificări cantitative
expresivitatea mimica - crescuta se numeste, - Hipermimi- ( intalnita de ex: isterie, manie )
-scazuta se numestete - Hipomimi- (intalnita de ex:melancolie,impregnatie NL )
- absenta se numestete - amimie (intalnita de ex: oligofrenii, ,demente-sd.PEMA –PGP)
- Modificări calitative - Paramimii = pervertirea expresie mimice
ex -1 - mimica de împrumut - expresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii atenţiei ambianţei
2 –ecomimia - imitarea mimicii interlocutorului
3 - hemimimia - persistenţa unilaterală a unei expresii mimice-ex-rade stramb
4 - neomimia -mimica bizară similara neologismelor din vorbire
 B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII-I- Tulburari .Cantitative II - Tulburari .Caliitative -
I- Tulburari .Cantitative:1,2,3-
1 - hipokinezia,= ↓ activitatii motorii
- caracterizata prin:bradikinezie +bradilalie+hipomimie +sărăcirea expresivităţii mimico-
pantomimice

2- akinezia,= intreruperea/abolirea activităţii motorii

-realizeaza diverse forme clinice: a,b,c -↓ miscarilor spontane ; inerţie motorie
a-Stuporul = imobilitate cvasicompletă tradusa prin: - nu răspunde sau reacţionează vag, tardiv la solicitări
- mimică - expresie de durere/anxietate
- poate apare : starile nevrotice (în special isteria),
starile psihotice ( melancolie schizofrenie, epilepsie,, confuzie etc.)
b- catalepsia – reprezinta :- imobilitate motorie completă cu hipertonie musculară;
- pastrarea de catre pacient a pozitia - în care se afla - catalepsia rigida
- impuse de examinator - flexibilitate ceroasă
-apare - în: catatonie (forma inhibata), sugestie hipnotica,
- isterie (criza cataleptica, manifestata printr-o hipertonie în extensie sub forma unui arc de
erc) .
c- catatonia = sindrom de etiologie multipla - endogen(Sk,TB) reactiv(psihogen,organic
- cuprinde: -stereotipiile= repetitia identica a unei miscarii
-sugestibilitatea = receptivitate extrema la influntele exercitate de o persoana
- imbraca forma- sd.ecopati=-ecomimie +ecolalie+ecopraxie
-negativismul - activ - reprezinta rezistenţa activă la orice stimul extern
- ex: –pacientul- se inderparteaza cind este chemat
- isi retrage mana cand interlocutorul ii intinde mana
-isi contracta maseterii cind este intrebat ceva
- negativismul - pasiv - reprezinta rezistenta pasivă la orice stimul extern
3 – Hiperkinezia = tahikinezia = exagerarea activitatii psihomotorii caracterizate prin:
- mimica –mobila ,expresiva
- pantomimica-ampla,continua,rapida
- apare în starile maniacale,
starile de usoara intoxicatie cu substante euforizante etc
- prezinta urmatoarele forme de manifestari : - Neliniştea psiho-motorie,
- Hiperexpresivitatea mimico-
gestuală
- Excitaţia psiho-motorie
- in forma extrema este-agitatia psihomotorie
- cuprinde: - dezorganizarea mimico-gestica,comportamentala
- stare afectivă particulară,
- stare halucinatorie delirantă,
destructurarea în diverse grade , a conştiinţei
- poate sa apara în: episoadele maniacale ("furor maniacal"),
schizofrenie (caracter incomprehensibil),
depresiile psihotice (raptus melancolic),
epilepsie ("furor epilepticus"),
demente, întârzieri în dezvoltarea mintala,
stari confuzionale,
afectiuni organice cerebrale
(vasculare, tumorale, traumatice),
sindromul de impregnare neuroleptica,
Continuare- B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII-

II - Tulburari Caliitative - parakineziile - ticurile

• Parakineziile = pervertirea sensului şi conţinutului natural şi logic al mişcărilor in sensul
- pierderii naturaletii gesturilor
- gesturile apar -nemotivate,puerile,bizare,au un aer de imprumut
- gesturile-inutile,artificiale,excesive,pretioase,discordante continutului
- reprezentate de
1 - paramimiiile vezi modificarile calitative ale mimici
2 manierisme = pervertirea unor miscarii uzuale,involuntare
(imprimarea unor miscarii uzuale, a unui aer de imprumut )
= gesturi/mişcări simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite - persoanei respective
- situaţiei în care se află.
-ex: mersul devine artificial-saltat,dansat,in zig-zag,pe virfuri,pe calcai
-ex: dau mana excesiv de protocolar,ofera un deget cand dau mana
- apar in sk ca expresie a disociatiei psihice
3 bizareri = un grad accentuat de comportare manierista
= pierderea logicii si inteligibilitatii gesturilor, mişcărilor
= neoformatii comportamentale
-apar in sk
4 stereotipiile = repetitia identica a unei miscarii
- sterotipii-de postura-posturing =asumarea voluntara a unor pozitii inadecvate
-ex:,,botul schizofrenului”proiectia ant.a buzelor
≠ -catalepsie =mentinerea involuntara a unor pozitii
- sterotipii-de –miscare =repetarea,perseverarea unor miscari intentionate,ritmice
ex –grimase.manierisme , –pervertirea actiunilor ,gesturilor,uzuale involuntare
 VOINTA
- definitie: Funcţie a psihicului - orientată spre atragerea unor scopuri propuse conştient,
- pentru a căror realizare sunt necesare: - deliberarea,
- planificarea şi
- Tipuri de vointa : -organizarea forţelor şi acţiunilor proprii
- Voinţă pozitivă, activă (de mobilizare, de acţiune, de depăşire a obstacolelor)
- Voinţă negativă,-defensivă -inhibitorie a : - pulsiunilor instinctivo-afective
- activitatilor ce au consecinte reprobabile
TULBURĂRILE CANTITATIVE ALE VOINŢEI •Hiperbulia Hipobulia: Abulia:

•Hiperbulia- definitie: cresterea capacitatii volitionale,

tradusa pe plan comportamental prin activitati permanente si sustinute.
-fara semnificatie patologica este o caracteristica a personalitatilor tenace si ambitioase.
-apare foarte rar in patologie– boala somatica si psihica distruge motivatiile
( determina o prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de- simptome sau
- boala in detrimentul celorlalte activitati:
Exemple
-H bulia din TOC -indreptata spre -eliberare de obsesii
-retinerea de la ritualurile obsesive
-Hiperbulia din tulburarea deliranta persistenta:
bazata pe o motivatie deliranta
(punerea in aplicare a ideilor si planurilor delirante – vezi delirurile pasionale)
- Hiperbulia din toxicomanii –indreptatata spre procurarea si
administrarea substantei psihoactive,
36
- restul activitatilor devenind secundare
•Hipobulia:
-definitie: scaderea capacitatii volitionale,
tradusa pe plan comportamental prin scaderea capacitatii de a actiona.
-trebuie apreciata tinand cont ca :
- activitatile obisnuite se pot desfasura relativ normal, ele dobandind prin repetare
un caracter automat
- activitatilor noi, inedite cer efort volitional pt.realizarea lor

-apare in aproape toata patologia, atat psihica cat si somatica

(prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati).

Exemple:
-hipobulia din neurastenie: scaderea capacitatii de a actiona este det . de astenia fizica si psihica si

de acuzele somatice (vezi neurastenia)

-hipobulia din tulburarea anankasta de personalitate: apare ca o consecinta a perfectionismului inhibant
- hipobulia din - toxicomanii-intereseaza toate domeniile de activitate
- oligofrenii,demente
•Abulia:
Definitie: pierderea capactitatii volitionale
tradusa pe plan comportamental prin incapacitate de a actiona.
In patologie termenul se foloseste si in cazul hipobuliilor intense

Exemple (abulie in sens clasic):

-abulia din stuporul depresiv
-abulia din schizofrenia catatonica – pacient asemanator cu o statuie,
mentinand pozitii adeseori incomode timp indelungat
(perna psihica – pacientul sta mai multe ore culcat pe spate in pat fara a-si sprijini capul de perna)
-realizeaza la un momemt dat profilaxia suicidului
(AT! IMAO-inlatura abulia –pacientii recurg la suicid)
 TULBURĂRILE CALITATIVE ALE VOINŢEI
Disbuliile calitative-
1•Disabulia:
- definitie: dificultatea de a initia si a finaliza o actiune
- o forma particulara de hipobulie
- apare : nerastenie ,in debutul schizofreniei

2•Parabulia:
-definitie: o forma particulara de hipobulie
-determinata si
- intretinuta de acte motorii parazite
-apare in boala ticurilor –
apar -ticuri multiple,
- permanente care paraziteaza toate activitatile
 Impulsivitatea si impulsiunile (Comportamentul impulsiv)

- sunt considerate tulburari de vointa avand in vedere cauza care le determina.

- Sunt consecinta insuficientei vointei inhibitorii:
- insuficienta permanenta – impulsivitate (trasatura de personalitate)
- insuficienta tranzitorie – impulsiuni (raptusurile si fugile)
Impulsivitatea:
- definitie: = insuficienta permanenta a vointei inhibitorii
- tradusa in plan comportamental prin - impulsivitate,
- acte intempestive,frecvent cu caracter antisocial,reprobabil
- apare – la normali-temperamentalii colerici in situatii conflictuale
- la nevrotici,psihopatii (instabili impulsivi) cand actul impulsiv odata consumat
atrage dupa sine scuze, regrete
Raptusurile:
- definitie: = manifestari motorii tranzitorii,paroxistice, explozive ce realizeaza o,,paralizie” a vointei
- apar in -tulburarile afective (maniacal, depresiv) - schizofrenie, epilepsie,intarzierea mintala

Fugile:
- definitie: parasirea neasteptata a domiciliului sau a locului de munca, ca urmare a nevoii imperioase de a
pleca.
-Se caracterizeaza prin:
- imprevizibilitate (nu pot fi anticipate)
- incomprehensibilitate (nu sunt determinate de un motiv comprehensibil)
- limitare in timp
- insotite de amnezie lacunara (pacientul nu-si mai aminteste - cum a ajuns intr-un anumit loc si
- ce s-a intamplat pe parcursul drumului)
-apar in - demente (pacienti varstnici care se pierd si este anuntata familia ca au disparuti)
- t. disociative
 TULBURARILE INSTINCTELELOR
- Instinctele = însusiri înnascute ce au ca scop satisfacerea unor trebuinte biologice vitale pentru individ.
- determina in mare masura comportamentul
= de psihanalisti pulsiuni,
-pot avea drept scop - apararea integritatii fizice si a vietii individului (apararea,foamea, setea,).
- perpetuarea speciei (sexualitatea).

- Tulburarile instinctului de aparare

-instinctul de aparare - asigura integritatea fizica a individului

- este legat de agresivitate
- Diminuarea instinctului de aparare apare în starile dementiale, retardul mintal, depresie, schizofrenie,
- Sinuciderea=diminuarea instinctului de aparare poate merge pâna la abolirea lui,
-se întâlneste mai frecvent- în starile depresive de intensitate psihotica (cu delir micromanic),
- în epilepsie, alcoolism cronic, stari reactive, psihoze de involutie,
- Automutilarea - este alta forma de manifestare dramatica de diminuare a instinctului de aparare si
- consta în amputarea - unui membru ( de regula mâna),
- a limbii sau în provocarea de leziuni corporale
- datorata a unei stari psihotice cu delir de autoacuzare si culpabilitate (ex. în melancolie).

- Cresterea instinctului de aparare - agresivitatii -o întâlnim în anumite circumstante în psihopatii, în alcoolismul cronic,
farmacodependente, dupa traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie
- agresivitatea poate fi
- constitutionala apare în contextul unei structurari dizarmonice cu deosebire de tip epileptoid si paranoiac.
- câstigata - tulburari de personalitate (psihopati).
- în alte boli psihice (paranoia, schizofrenie, manie, etc) la
- toxicomani si
- la persoanele cu sechele neuropsihice dupa traumatisme cranio-cerebrale si meningoencefalita.

Factori determinanti ai conduitei agresive

 Tulburarile instinctului alimentar
Clasificare:
tulburari cantitative – exagerarea si diminuarea instinctului alimentar
tulburari calitative – pervertirea instinctului alimentar

Tulburari cantitative

Fagomania = mănâncă fără o impulsiune sau nevoie de hrană

-apare în nevroze, diabet insipid, tumori cerbrale
bulimie= exagerarea instinctului alimentar -
-apare in - in boli somatice (diabet zaharat)
-in boli psihice (bulimia nervosa)
anorexie= diminuarea instinctului alimentar
– apare:- anorexia nervosa
- episodul depresiv sever

Tulburari calitative

Pervertirea instinctului alimentar

Variante clinice:

Polifagia – tendinta de a ingera in cantitati crescute produse comestibile si necomestibile

-apare in n dementa vasculara
Sitiofobia – refuzul de a se alimenta datorita
- ideilor delirante de otravire – din sk paranoida
- halucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente
din depresia sever psihotic
coprofagia- care consta în ingerarea de materii fecale (apare la dementi si oligofreni);
geofagia- ingestia de pamânt si lut ( apare la dementi si oligofreni);
 Tulburarile instinctului sexual
● Tulburari cantitative =Tulburarile de dinamica sexuala
Cresterea instinctului sexual Diminuarea instinctului sexual – impotente sexuale
psihogene.

la femei – nimfomanie F :frigiditate

la barbati – satiriazis B:Erectia insuficienta , instabila ,capricioasa,nula
Ex in episodul maniacal Ex– in episodul depresiv
in demente, mai ales cea vasculara - in fobia simpla (frica de a nu contacta o boala
venerica ex sifilofobie

●Tulburari calitative – Tulburarile comportamentului sexual (deviatiile sexuale). perversiuni sexuale-

A,B,C
A - Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect
B - Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)=deviatii de la scop
C. Tulburarile de identitate sexuala= discordanta "simtita" de individ între sexul somatic si sexul psihic

A-Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect

- Pedofilia – atractie pentru copii- - Incestul – practicarea actului sexual cu rude de sange
- Gerontofilia – atractie pentru persoane in varsta - Homosexualitatea –barbati – pederastie
- femei – lesbianism sau
tribadis

- Zoofilia sau bestialitatea – practicare actului sexual cu animale

- Fetisismul – satisfacere erotica prin contemplarea a lenjerie intima ale sexului opus
B - Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)=deviatii de la scop
- Sado-masochismul – obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri
- Voyerismul – satisfactie sexuala prin urmarirea actului sexual
- Exhibitionismul – placerea sexuala obtinuta prin expunerea organelor sexuale in public,
unor persoane de sex opus adesea este asociata cu masturbarea
- Frotteurismul – stimularea sex prin frecarea organelor sexuale de persoane de sex opus in
locuri aglomerate

C.Tulburarile de identitate sexuala=discordanta "simtita" de individ între sexul somatic si sexul psihic
îmbraca doua aspecte:
travestitismul (mai putin grav) = poarte vestimentatia caracteristica sexului opus
transsexualismul,=indivizii solicita cu insistenta schimbarea sexului prin interv chirurgicala.

Violul - este prototipul comportamentului agresiv,

= definit ca "orice act de penetratie sexuala oricare ar fi ea (de orice fel)
comisa asupra unei alte persoane prin violenta, constrângere sau surpriza
 TULBURARI ALE AFECTIVITATII
-Procesele (starile) afective sunt rezultatul confruntarii dintre - nevoile interne (motivatie) si
-realitatea inconjuratoare.
- Satisfacerea cerintelor interne - genereaza placere, multumire, entuziasm, bucurie
- nesatisfacerea cerintelor interne- genereaza neplacere, nemultumire, tristete etc.

-Procesele (starile) afective îndeplinesc roluri importante în comportamentul omului;

rolul- de comunicare,
-de influentare a conduitei altora, autoreglare în vederea unei mai bune adaptari la realitate,
- de contagiune,
- de accentuare sau diminuare a însasi starii afective.

-afectivitatea=este procesul psihic cel mai legat de personalitate

= inglobeaza - A- stari afective elementare ,normale

1 - dispozitiile=starea afectivă generală, de fond, de durată si intensitate medie, variabilă

2a - emotiile= expresia cognitivă comportamentală şi fiziologică a unui sentiment

( ex iritabilitate, frică, supărare, euforie, fericire, ură, plăcere )
2a1 - afectele= expresia observată a emoţiilor
(ex -furia , agresivitate oarba si starea de groaza, accesele nestapinite de ris sau plins
,fuga în panică-automatisme)
- B - stari afective elaborate ,
2 - sentimentele = investitie afectivo-cognitiva care exprima aprecieri valorice
(ex -stima,prietenie,dragoste,dispret)
3- Pasiunile = o stare afectiva -intensa,stabila ,durabila
-orientata catre un obiect exclusiv
-susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare
ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta
 • Tulburari cantitative Clasificarea tulburarilor afective:
A - hipotimia, scadere -a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva
-expresivitatîi mimico-pantomimice
apare în -idiotie (retard mintal sever), demente, stari confuzionale, stari post TCC
- atimia =athymhormia=indiferentism afectiv= aplatizare afectiva
= incapacitate de reactie afectiva la stimuli- manifestata prin inexpresivitate mimica si pantomimica
- apare in starile defectuale din schizofrenie. idiotie, demente si stari confuzionale
- apatie=lipsa- tonalitatii afective-interesului fata de propria persoana,ambianta
B- Hipertimiile -cresterea de polaritate negativa sau pozitiva, a trairilor afectiv
1 a )negative - DEPRESIA 1) b) pozitiva - EUFORIA
= ↑ de polaritate negativa a pragului dispoziţional = ↑ de polaritate pozitiva a dispozitiei în sensul
veseliei, al bucuriei (sine materia), al

2- DISTIMIA fericirii "în sine si pentru sine" -

3- anestezia psihica dureroasa=suferă pentru că nu poate suferi apare în:
4 - raptus melancolic= - - faza maniacala a PMD
5 - Anxietate =teama fără obiect (≠ teama cu obiect=fobie) - intoxicatii usoare cu subst
euforizant
-stari febrile, demente, ologofrenii
-sd maniacale din st. organice, stari
febrile
C-forme mixte(h+H):
- labilitate afectiva= variaţii afective între polul pozitiv şi cel negativ,
- ap.în :manie, tulburări de personalitate
- incontinenta afectiva, = trecerea incoercibilă de la o stare emoţională la alta opusă (demenţe vasculara)
- Disforie = stare de disconfort deosebit combinată cu tristeţe, anxietate,iritabiliate, nelinişte 45
 Clasificarea tulburarilor afective:

•Tulburari calitative (paratimiile) = reacţii afective inadecvate faţă de situaţii /evenimente

Ex: o situatiei afectiv negativa intampinata cu bucurie - apar în stări reactive, schizofrenie

- inversiune afectiva,= sentimente negative, faţă de persoane - iubite sau

- pe care firesc ar trebui să le iubească
- apar in sk,delir de gelozie,parafrenie

- ambivalenta afectiva=coexistenţa unor stări afective opuse calitativ faţă de aceeaşi persoană/ situaţie-
- apare in schizofr-

46
 1. Depresia :
Definitie:
-Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa,
legata de cele mai multe ori, de o ideatie restransa cu caracter
micromanic
-Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica:
1 - Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate
2 - Lentoare si restrangerea spectrului ideativ,
cu ideatie depresiva de la prevalenta la deliranta,si
idei de suicid - uneori
3 - Diminuarea activitatii motorii cu - lipsa de initiativa si izolare, sau
uneori - neliniste sau explozii motorii – raptusul depresiv
- Depresia ca tulburare :
- depresia ca sindrom
- atitudine depresiva caracteristica
- incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-)
- senzatie de lipsa de energie
- pierderea interesului si a placerii
- insomnie sau hipersomnie
- inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie
- acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila
47
 Depresia :

Atitudinea depresiva este - exteriorizata prin :

- inhibitie motorie sau neliniste anxioasa
- mimica si pantomimica concordanta
- fruntea,incretita, in omega Ω
- pleoape cu ⅓ ( treimea) ,interioara, ridicata
- comisurile bucale coborate
- corp inconvoiat
- bratele cad , pe linga corpul sau,
- umerii coboriti

48
Depresia ca tulburare poate fi datorata :
- conditiei medical general
- boli neurologice
(Traumatisme craniene , boala Hunghinton,,Parkinson,
epilepsie de lob temporal)
- bolii.endocrine
(acromegalie,hipoTiroidie,↓,↑functiei CSR,insuficienta ovariana)
- bolii infectioase (colagen,LES,mononucleoza)
- unei substante
- cocaina
-tratamentul - cu- antiHipertensive-
rezerpina,clonidina,propranolol,guanetidina
- steroizi,
- NL (fenotiazine incisive,depot)
- BZD
- afectiuni psihice de intensitate nevrotica:TS,TSPT,TAG,TAF,TOC
- afectiuni de intensitate psihotica : depresia din sk, sk – af, 49
tulb.afective,demente
2 Distimia
Definitie: un sindrom depresiv
- de intensitate redusa
-care nu afecteaza semnificativ randamentul cognitiv
si motor,

- cu durata lunga ( peste 6 luni –ICD sau

peste 2 ani DSM – )
3 Anestezia psihica dureroasa = anhedonia non responsiva:
Definitie: incapacitatea de a reactiona afectiv la stimuli,
constientizata si resimtita intens de pacient
ca fiind extrem de dureroasa
(pacientul “sufera ca nu poate suferi” sau
“sufera ca nu se poate bucura”)
Exemplu: in episodul depresiv pacientul sufera pentru ca a devenit
indiferent la bucuriile sau supararile persoanelor dragi. 50
 4 .ANXIETATEA
Definitie: “teama fara obiect”, (≠ teama cu obiect = fobie)
resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent;
are un caracter predominant anticipativ – “este mai mult gandita decat traita”

Clinic se manifesta prin

-pe plan comportamental – neliniste psiho-motorie
-pe plan somatic – simptomele somatice ale anxietatii
(hiperactivitatea sistemului nervos simpatic):
-simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree
-simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie
-simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial
-simptome genitourinare : mictiuni frecvente, imperioase
-simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli
-simptome generale: transpiratii, senzatie “de rau general”
-pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare
Exemplu – tulburarile anxioase
51
 CONSTIINTA
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect ( Ey, 1974).
-conştiinţa are 4 laturi-
1-conştienţa =starea de veghe= trezire = arousal-menţinută de SRAA- baza conştiiţtei
2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaţiilor,percepţiilor,reprezentărilor
-gândirea
- permite reflectarea realităţii -ext-interne
- structurată pentru satisfacerea cât mai uşoară a nevoilor = inteligenţă
3 - afectivitate
4. –activitate
Tulburările conştiinţei se împart în :
- 1) tulburarile de claritate ale constiintei=cantitative

- 2) tulburari de continut
a) tulburarile orientarii in spatiu - poate interesa localitatea, cartierul, strada,casa
b) tulburarile orientarii in timp
c) tulburarile orientarii allopsihice ≈ derealizare
= dificultatea, imposibilitatea de a identifica mediul ambiant si elementele lui constitutive
- adica mediul inconjurator,apare bolnavului ca necunoscut, strain
d) tulburarile orientarii autopsihice = depersonalizarea
3) tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ =calitative 52
 1) Tulburarile de claritate ale constiintei = cantitative
-Criteriul:- vigilitatea = starea veghe-se carteriz prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu:
- Claritate = (HEy )capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate
-luciditate = orientare -oportună si adecvată la realitate este sub controlul ratiunii
-sunt:
-obtuzia dificultatea de a percepe exact stimulii externi, raspunsurile la acestia
vocea este monotona, lipsita de modularile necesare
- Hebetudine = dezinserţia bolnavului din realitate.
-torpoare= somnolenţă însoţită de:- uşoară dezorientare T-S + ↓ kineziei – scăderea iniţiativelor
-Obnubilare =obtuzie - ↓ tonusului - afectiv:- + ↓ voinţei

- bradipsihic - bradikinetic
- dezorientare: - spaţiala - la propria persoană
- ↓imaginaţiei - ↓ evocărilor mnestice
- răspunsuri: - vagi- neelaborate- incomplete- întârziate
- Sopor = agravare a stării de obnubilare-aseamănătoare cu starea de somnolenţă accentuată
- stupor - dezorientarea temporala si spatiala este accentuata, inhibitia psihomotorie însemnata
- bolnavii raspund cu greutate la stimuli puternici si numai pe perioade scurte de timp
-coma = pierderea completă, progresivă sau bruscă a:
- conştiinţei (cu conservarea relativă a funcţ. vegetative

- funcţiilor de relaţie 53
 3) Tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ=calitative
Criteriul: adecvarea insului la realitate
- Delirium -Criteriile Jasper • îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
• dezorientare temporo-spatialã
• incoerentã
• amnezia episodului
+/– halucinatii vizuale si delir
+/– manifestãri vegetative (febrã)
- Starea oneiroidă =infiltrare a visului în gândirea vigilă –
Apare în:- debutul oniric al schizofreniei nediferenţiate
- stuporul catatonic
- agitaţia catatonică
- Starea amentivă
=dezorientarea este totală, incoerenţa gândirii este maximă, vorbirea ininteligibilă
- forme ale amentiei: - halucinatorie - catatonică - fuga de idei
- Starea crepusculară
- Kaplan = perturbarea conştiinţei + halucinaţii
- Prelipceanu = tulburare mixtă (cantitativă şi calitativă), halucinaţii, idei delirante, comport disociat
Forme:
- automatism ambulatoriu – tulb a conştiinţei + călătorie + păstrarea coordonărilor motorii
- fuga patologică crepusculară – tulb. a conştiinţei + călătorie fără păstrarea coordonărilor motori
- somnambulismul – tulburare a conştiinţei în timpul somnului
54
 Somnul
Somnul reprezinta perioada scurta- circa 6-10 ore- de suspendare a , stariii de veghe necesara odihnei

starea de veghe =starea obisnuita de manifestare a constiintei , necesara desfasurarii proceselor psihice

Alternanta între starea de veghe si de somn este un fenomen fiziologic ce caracterizeaza viata animala
Somnul - electrofiziologice - se deruleaza în doua faze alternative:.
- Somnul lent are o durata de aproximativ 80 de minute,
- evidentiat pe EEG printr-un traseu caracteristic
- apare în general in 5-6 cicluri de somn lent intr-o noapte - alternând cu faze paradoxale.
- În aceasta faza corpul ramâne nemiscat,
functiile fiziologice- respiratia, ritmul cardiac- fiind mai lente, regulate
- somunul paradoxal- corespunde visului si are o durata mai scurta - în medie 10 minute.
-evidentiat pe EEG (frecvente unde alfa si tetha).
- poate aparea in 3-6 cicluri in decursul unei nopti
- În aceasta faza corpul - este animat de miscari, ale segmentelor corporale cât si ale globilor
oculari,
Tulburari ale somnului:. - ritmul respirator si cardiac se amplifica
- insomnia = dificultatea de adormire, trezire frecventa din somn si greutate în readormire, trezire precoce,
somn perceput ca neodihnitor (bolnavul la trezire se simte obosit).
- are cauze diferite, - anxietate determinata de probleme profesionale, familiale sociale greu rezolvat,

- consumul de substante psihostimulante

- boli psihice organice.
- Hipersomnia = prelungirea exagerata a duratei normale a somnului si poate avea profunzimi variabile.
- apare în stari febrile de etiologie variata, în tumori cerebrale, în encefalita letargica, etc.
- inversarea ritmului veghe- somn.
55
 PERSONALITATEA
- lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important,
= Ansamblu unitar non - repetitiv
al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile
care definesc un individ anume şi
modalităţile sale de comportament (Roşca, 1972)
= este o struct. dinamică a sistemelor psihice şi individ.
care permit şi determină adaptarea individului la realitatea sa sociala (Allport).

Gordon Allport- identifica peste 50 de definitii ale personalitatii

= organizarea unitara– dinamică a celor mai reprezentative trăsături
ale individului plenar dezvoltat şi integrat
(Pamfil, Ogodescu, 1976).
= Este rezultanta unui proces genetic, în cursul căruia,
- pe postamentl Temperamentului
(particularit. înnăscute de reactivit. neurofiziol., dispoziţie holotimică)
- se constr. Caracterul ( particularitatii dobîndite .)

Rothbart și Bates (1998) a definit temperamentul ca fiind

" un concept constitutional bazat pe de diferențele individuale în reactia emoțională, motorie, și
reactivitatea atențională și auto-reglare
"Caracterul este personalitate evaluată" dupa Allport

56
 PERSONALITATEA

Psihicul= notiune abstracta prin care :- se stabileste- relatia simbolica, indirecta, - cu mediul exterior
- si cu el insusi
- comunicarea,

- adaptarea la mediui exterior

- psihicul - la un moment dat - constiinta,

- de~a lungul existentei – personalitatea-
-Psihicul se concretizeaza in persoana si
se realizeaza in personalitate (daca nu se realizeaza, se chinuie ca „nu s~a realizat - s-a ratat")

- Personalitatea - deriva lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important

- prezinta 2 determinanti
- temperamentul - modul innascut de reactionare si manifestare si
- caracterul - modul de reactionare si manifestare ,dobandit sub influenta mediului natural ,social )

- Comportamentul

- ansamblul reactiilor organismului -fata de stimuli - interni ,motivativati

- externi, organizati ,
57
- ce determina adaptarea subiectului in relatiille sale
 Sindromologia personalitãţii

1.sindromul psihopatic; caracterizat prin

aptitudini intelectuale (performanţele cognitive ) suficient dezvoltate,
integrate într-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferinţã psihicã
şi corporalã adica simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta “constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne, de endocrinologie

3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :

- prezenta delirul sau delirul şi halucinaţia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta “constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).
 

58
 Sindromologia personalitãţii

 
4.sindromul de deteriorare psihopatoid =sindrom axial (Hoche)
se caracterizeaza prin :
- scaderea performanţele cognitive de atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judecatã,
- scaderea capacitatea de control afectiv, creşte impulsivitatea,
- scaderea în general nivelul social, capacitatea de luptã
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenţial

5.sindromul demenţial caracterizat prin

- deteriorare progresiv cognitiva
( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii) -
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta deliru
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade: -

-Inteligenţa gândirea şi alte procese psihice,

- personalitatea, 59
- capacitatea de adaptare a individului,
 Sindromologia personalitãţii
 6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade: -

-Inteligenţa gândirea- personalitatea,

- capacitatea de adaptare a individului,
Sindromul Oligofreni ( retardul mental,intarzierea mentala) este de 4 grade:
- Retardul mental usor, în care subiectul
- poate sa urmeze o şcoala obişnuitã sau specialã
- are o dezvoltare psihicã (varsta mentala) 8-12 ani
-  QI de la 70 până la 50/55
- reuşeşte sã se integreze la periferia societãţii sau a profesiilor,
- reuşeşte sã-şi facã familie, sã aibã copii.
- este semidependent şi sugestibil la antisocialitãţi minore.
- Retardul menta moderat - subiectul nu poate fi şcolarizat,
- are o dezvoltare psihicã (varsta mentala) de pânã în şapte ani,
- QI de la 50/55 până la 35/40
- nu ştie şi nu poate munci,
- este ţinut în familie în totalã dependenţã.
-Retardul mental sever - cu o vârstã mintalã de pânã la trei ani,
- QI de la 35/40 până la 20/25
- cu un limbaj minim,
- care nu se autoîngrijeşte,
Retardul mental profund - cu o vârstã mintalã sub 2 ani
- QI sub 20/25
- nu reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit sau scris. 60
- nu sunt capabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa.
 RETARDUL MENTAL(OLIGOFRENIA)

Definiţie.
stare patologica de nedezvoltare cognitiva
ce afectează inteligenţa, gândirea şi alte procese psihice, inclusiv personalitatea,
cu o functionare sub medie, însoţite de deficite în capacitatea de adaptare a individului,
ce îşi au originea în afectarea timpurie a creierului, în primii ani de viaţă.
- stare patologica definita prin caracterul ei defectual global, permanent, nereversibil,
- Persoana retardată se dezvoltă
- psihic, pe măsura potenţialului psihic restant, mai lent decât face achiziţii,
însă într-un ritm şi la un nivel mai scăzut decât normalul,
ceea ce face ca decalajul intelectual să crească pe masura înaintării în vârstă
Incidenţa in România ar atinge 3% din populaţie,
cam 75% din total fiind reprezentate de formele uşoare, de retard, debilitatea mintală
Etiopatogenie. factorii genetici, endogeni acţionează în momentul fecundaţiei,
factorii exogeni în perioada prenatală ,embrionară sau fetală, perinatală postnatală.

61
Debilitatea mintală, forma uşoara a retardării mintale, se caracterizează prin :
- coeficient intelectual (QI) 70 până la 50/55
- vârstă mintală între 8-12 ani,
- caracterizare
- gândirea care rămâne în stadiul concret, ea limitându-se la reflectarea realităţii imediate.
este lenta, inerta, incapabila de a trece la subiecte noi.
- se asimilează cunoştinţe privind structurile spaţiale,
mărimile, formele, cantităţile, calculul aritmetic elementar,
-nu se asimilează cunoştinţe dinamice legate de timp.
- dificultăţi în înţelegere, sinteză, comparaţie, clasificare.-ex proverbe
- Vorbirea reflectă dificultăţile de gândire.
- insuficientă coordonare a mişcărilor voluntare.
- imaturitatea trăsăturile afective şi caracteriale
- prezinta o slabă capacitate de judecată, reflectând atitudinile familiei şi ale mediului
faţă de persoana respectivă.
- pot -realiza o instrucţie şcolară corespunzătoare primelor 4 clase elementare,
dar într-un ritm mai lent, de obicei într-un interval de 8 ani.
- urma şcoli speciale, învăţând meserii simple.
Se recunoaşte capacitatea profesională mai bună a debililor mintal în raport cu cea familială şi socială.
Ei nu reuşesc să îşi asume rolurile de soţ şi părinte, înregistrându-se un număr important de concubinaje,
abandonuri ale copiilor, divorţuri.
Lipsa discernământului, tendinţa la imitaţie favorizează implicarea lor în acte antisociale: furturi, tentative de viol,
crime impulsive sau de răzbunare.
Adaptarea socială a deficienţilor mintali adulţi depinde de gradul de stabilitate a individului, de complexitatea vieţii
sociale şi de toleranţa colectivităţii.
62
Deficienţa mintală moderată se caracterizează prin:
- Coeficient intelectual QI de la 50/55 până la 35/40
- vârstă mintală între 5-7 ani,
Caracterizare
- Gândirea rămâne concretă, greoaie, inertă,
- învăţarea este dificilă şi se realizează mai ales prin condiţionare.
- Limbajul este mai putin dezvoltat, mai ales vocabularul, numărul de cuvinte utilizate.
- Subiecţii denumiţi şi educabili pot să trăiască în comunitate cu oarecare sprijin din partea
familiei şi a instituţiilor sociale, întrucât pot să să se orienteze topografic în cadrul localităţii.
- Persoanele respective- reuşesc să înveţe deprinderile de autoservire,
- dobândesc un grad de autonomie.
- Ei pot să efectueze operaţiuni simple de muncă, bine delimitate, mereu aceleaşi.
- Ei au nevoi educaţionale speciale de abilitare, de îndrumare, de supraveghere.
- Sunt inapţi pentru o şcolarizare obişnuită.
Ei pot câştiga o anumită competenţă socială prin educaţie sistematică în clase speciale,
continuând să fie menţinuţi în familie, în comunitate sau în instituţii „deschise".
La vârsta adultă ei se pot orienta relativ satisfăcător în existenţa cotidiană, în familie,
- pot să lucreze- în ateliere protejate sau
- într-o mică întreprindere de cartier şi
- pot să locuiască sub oarecare supraveghere din partea societăţii.

63
Deficienţa mintală severă se defineşte printr-un
- coeficient intelectual QI de la 35/40 până la 20/25, vârstă mintală 2-4 ani,
- însuşirea la un nivel elementar a limbajului vorbit,
- dependenţă socială accentuată.
- De multe ori cei suferinzi de retard mintal sever prezintă şi anomalii somatice, malformaţii care dau
regiunii cranio-faciale un aspect dismorfic.
- De asemenea, pot avea tulburări neurologice sub forma de paralizii, epilepsie, deficienţe senzoriale.
- Gândirea este într-un stadiu preoperaţional,atenţia poate fi vie, capacitatea de învăţare foarte redusă.
- Vorbirea este săracă, propoziţii din două cuvinte, prost articulate, dislalic sau dizartric.
- Memoria mecanică poate fi surprinzătoare, fiind cunoscuţi aşa numiţii „calculatori calendaristici"
- Au capacitatea de autoprotecţie faţă de pericolele fizice imediate.
- Nu pot să se auto-conducă în viaţa socială.
- Au nevoie de supraveghere continuă din partea familiei şi a societăţii şi locuiesc adesea în mediu
protejat, în instituţii.
- Afectivitatea lor este labilă cu stări de disforie.
- Pot comite acte medico-legale, crime, agresiuni sexuale, rezultat al impulsivităţii şi lipsei de judecată.
- Pot fi educaţi să se alimenteze singuri,
să înveţe deprinderi elementare de curăţenie,
- pot efectua unele munci simple, agricole.
- Obiectivele de formare sunt întotdeauna însuşirea tehnicilor de îngrijire personală,
educaţia sfincteriană, îmbrăcarea, un comportament autonom minimal.
- în educaţie aceste persoane sunt dirijate către un centru de dezvoltare pentru handicapaţi sau în
clase pentru deficienţii mintali.
Ei vor munci într-un atelier protejat.
64
Deficienţa mintală profundă sau idioţia defineşte grupul de persoane cu vârsta mintală sub 2
ani. AMR duce limita superioară la 3 ani.
- Coeficientul lor intelectual - QI sub 20/25
- Ei nu reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit sau scris.
- Nu sunt capabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa.
- Sunt dependenţi fizic faţă de cei din jur pentru toată viaţa.
- Au facies dismorf, marcat de numeroase malformaţii, anomalii osoase, tulburări
endocrine, stigmate cutanate.
- Sunt hipotrofici, hipostaturali.
- Cel mai frecvent suferă de paralizii cerebrale, spastice, displegia spastică infantilă, Little,
sindroame hipotone, dificultate in achiziţia mersului, a prehensiunii, vorbirii, mulţi dintre
cei suferinzi de deficienţă mintală profundă rămânând imobilizaţi la pat.
- Mişcările lor sunt imprecise, parazitate de tremurături.
- In formele grave rămân inconştinenţi toată viaţa.
- Vorbirea nu depăşeşte vârsta de 1 an şi jumătate, de multe ori limbajul rezumându-se la
ţipete nearticulate sau expresii emoţionale elementare. în cazul „idioţiei superioare"
persoanele respective reuşesc să înveţe câteva cuvinte şi acestea pronunţate dizartric.
- Activitatea lor este haotică, lipsită de scop, apucă obiecte, le trântesc, cei neglijaţi având
tendinţa de agresiune sau autoagresiune, ca o formă de satisfacere a foamei de senzaţii
acute. Alteori stau în pat, inerţi, indi¬ferenţi.
- Au o rezistenţă scăzută la infecţii, având un risc crescut de îmbolnăvire.
- Ei necesită o îngrijire deosebită. în condiţiile unei educaţii specializate, de lungă durată ei
pot să-şi câştige controlul sfincterian şi să se alimenteze singuri
65
 Cursul 3

-Sindromologie psihiatrică

- Sisteme de clasificare a bolilor psihice

 Sindromologie psihiatrică
sindroame
- psiho - organice: - acute
- de tranzitie
- cronice

Sindroame nevrotice
(funcţionale): sindroame psihotice :
-anxios- Anx G,en - maniacal,
-A Panica - depresiv
-fobic - halucinator
-obsesivo-compulsiv, - delirant,
-conversiv,disociativ, - sd.automatism mental
-de somatizare. ( transparenta-influenta)
-de dezorganizare,
-catatonic şi deficitar
67
 CLINICA SINDROAMELOR PSIHOPATOLOGICE

Sindromologia personalitãţii
Sindromologia conştiinţei
Sunt 5 trepte de destructurare
a personalitati :
are 11 niveluri,

pornind de la comã la luciditate:

1.sindromul psihopatic; 1.amenţial,
2.sindromul nevrotic; 2.oniric,
3.sindromul psihotic; 3.oneiroid-crepuscular,
4.sindromul de deteriorare psihopatoid;
4.dedublat,
5.sindromul demenţial şi oligofren
5.depersonalizat,
6.depresiv 7.exaltat,
8.emoţionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / supãrat.
 Sindromologia personalitãţii

1.sindromul psihopatic; caracterizat prin aptitudini intelectuale sufficient dezvoltate, insa integrate
într-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferinţã psihicã
şi corporalã adica simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta “constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne, de endocrinologie

3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :

- prezenta delirul sau delirul şi halucinaţia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta “constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).
 

69
 Sindromologia personalitãţii

 
4.sindromul de deteriorare psihopatoid =s indrom axial (Hoche)
se caracterizeaza prin :
- scaderea performanţele cognitive de atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judecatã,
- scaderea capacitatea de control afectiv, creşte impulsivitatea,
- scaderea în general nivelul social, capacitatea de luptã
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenţial
5.sindromul demenţial caracterizat prin
- deteriorare progresiv cognitiva
( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii) -
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta deliru
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
 
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade: -

-Inteligenţa gândirea şi alte procese psihice,

- personalitatea, 70
- capacitatea de adaptare a individului,
 2. SINDROAMELE NEVROTIFORME

• 2.1. Sindromul neurastenic

• 2.2 Sindromul anxios
• 2.3. Sindromul obsesivo fobic
• 2.4. Sindromul isteric
 2.1. Sindromul neurastenic

Simptomatologia are la bază tripiedul : astenie, cefalee, insomnie.

1.Astenia psihică şi fizică
este resimţită ca o stare permanentă de oboseală
în absenţa oricărui efort sau
imediat după începutul unei activităţi fizice sau intelectuale.
2.Cefaleea se manifestă sub formă de durere în cască,
ca o apăsare la suprafaţa scalpului sau în regiunea cervicală.
3.Insomniile fie vesperale cu trezire tardivă şi lipsa efectului reparator al somnului.
fie nocturne –cand somnul este in general superficial
alte simptome cum ar fi:
- hipoprosexia şi hipomneziile de diferite grade,
- iritabilitatea şi hiperexcitabilitatea.
-fenomene de tip -obsesivo fobic,
- anxios hipocondriac,
-depresiv de intensităţi diferite.

- Sindromul neurastenic -este nespecific şi

- este întâlnit în - nevroze,
- în intoxicaţii şi infecţii, atât în perioadele de debut sau de convalescenţă,
- în bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
- în boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
-în afecíunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroză în plăci, etc.
- în perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze
(schizofrenie, stările afective bipolare sau monopolare).
 2.2. SINDROMUL ANXIOS
• -cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica
• Def. anxietatii:
-Janet- teama fara obiect
- fenomen - emotional negativ
- desprins de concret si proiectat spre viitor –m.m.potentiala decat actuala
- apare in prezenta / absenta pericolului
- de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
- Kaplan = sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext
-aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica

Anxxietate –raspuns emotional neplacut la o amenintare –Frica

-necunoscuta -cunoscuta
-interna -externa
-vaga- -definita
-Conflictuala -nonconflictuala
-cronica- - acuta

Anxietatea –normala - raspuns - adecvat fata de stimului amenintatori

-patologica - - inadecvat

73
Tabloul clinic-constituit din :

1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee

- CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA
-osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala
-genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex.,
- gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd.greata,colon
iritabil
- neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor
-vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri, tulb.vasomotorii,
midriaza
2 -simptome cognitive :
-anxietatea -afecteaza gandirea
- produce confuzie
-produce distorsiuni ale perceptiei (orientarii T,S
-produce ↓ cocentrarii , ↓ evocarilor mnestice
Etiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric
-prin ipoteza – organica ce nu ar exclude manif. anxioase
- toxica

74
 2.3 Sindromul obsesivo fobic
- obsesiile: idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri persistente,nedorite
care
- Determina anxietate
- anxietatea se accentueaza progresiv pana cand pacientul realizeaza comportamentul compulsiv
- comportamentul compulsiv ,are ca efect de cele mai multe ori remiterea temporara a anxietati

- Compulsiuni - comportamente repetitive-stereotipe-

= o serie de (spalatul mainilor,cautatul,verificatul) sau
- acte mentale repetitive
(rugaciune,innumaratul,repetarea cuvintelor in gind)
pe care pacientul le percepe ca- absurde dar totodata
- necesare pentru prevenirea situatiei nedorite

- se întâlneste în cadrul
- nevrozei fobice, a nevrozei obsesive,
- în neurastenii,
- la psihopaţii psihastenici,
- în schizofrenii, -depresii,
- melacolii de involuţie,
- encefalită epidemică,
- epilepsie, intoxicaţii, hipertensiune arterială, etc.
 2.4. Sindromul isteric
-Este reprezentat printr-un complex bogat de simptome în sferele
motricităţii, senzorialităţii, vorbirii, funcţiilor vegetative-viscerale

-Aceste simptome au ca notă comună

- originea emoţională sau psihogenă,
- atipia în raport cu afecţiunile medicale ce le imită,
- teatralismul şi demonstrativitatea, reversibilitatea totală şi rapidă,
- influenţabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.
-Manifestările clinice isterice includ
- crizele senzitive anesteziile, - crizele excito-motorii, paraliziile,
- tulburările de fonaţie, - tulburările vegetative,
- tulburări psihice variate (amnezii, fugi, stări crepusculare, etc.).
Sindromul Ganser are ca simptom principal răspunsul alături.
- Bolnavul - execută greşit cele mai simple acte şi
- dă impresia că nu are cunoştinţe despre cele mai elementare lucruri
în contrast cu nivelul său socio cultural.
- Se întâlneşte în special în cadrul anchetelor penale,
în condiţii de detenţie, în timpul serviciului militar, etc.
Pseudodemenţa isterică se caracterizează prin
deficit intelectual şi mnezic aparent
răspunsuri şi acţiuni” alături “,
manifestări care sunt, influenţate de mediul ambiant.
Sindromul isteric este întâlnit în : nevroza isterica ,la psihopaţii isterici,
epilepsii pe fondul tulburărilor de personalitate interaccesuale,
în melancolii,, tetanii, în schizofrenii,
în unele boli neurologice, cum ar fi: tumorile cerebrale, scleroza în plăci, encefalita epidemică.
Manifestările isterice prezente pot produce confuzii în diagnostic.
 3. SINDROAMELE PSIHOTICE
- sunt prezente in psihozele endogene - Kraepelin
(-manie,
- melancolie,
-paranoie,
-parafrenie,
-psihozã schizoafectivã,
-schizofrenia paranoidã,
-schizofrenia catatonicã,
-schizophrenia simplã,
- schizofrenia hebefrenica)
- cuprind:
3.1. SINDROMUL CATATONIC cuprinde: a –stereotipiile .b-sugestibilitatea c - negativismul
3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE
3.3 SINDROAMELE HIPOCONDRIACE de intensitate deliranta
3.4.SINDROMUL DE AUTOMATISM MENTAL
3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE

• 1. Sindromul Charles Bonnet

• 2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor)
• 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic şi paranoiac

78
 3.2 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic şi paranoiac
• Sindromul paranoid (DNS+ H)
- se manifestă prin - delir nesistematizat cu conţinut persecutor
- halucinaţii.
- intalnit în - schizofrenia paranoidă,
- psihozele schizofreniforme
(intoxicaţii cr cu amfetamine, alcoolism, epilepsie, T cerebr, Htiroidism),

- boli vasculare, senilitate

• Sindromul parafrenic.(DS+H)
- este un sindrom delirant halucinator sistematizat în care
personalitatea şi afectivitatea
sunt mult mai bine conservate.
- Se întâlneşte în parafrenii, în psihozele vârstei înaintate, etc

• Sindromul paranoic (DS(-)H)

-caracterizat prin - delir sistematizat axat pe teme de persecuţie, gelozie,relaţie,invenţie,

79
- lipsa halucinaţiilor.
 SINDROMOLOGIA CONSTIINTEI
-dupa H.EY-are 11 niveluri, pornind de la comã la luciditate:
1.amenţial,
2confuz-.oniric sau delirium Sindroamele psihoorganice acute
3.oneiroid-crepuscular,
4.dedublat,
5.depersonalizat,
6.depresiv,
7.exaltat,
8.emoţionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / supãrat.

80
 3.2.4. Sindromul de automatism mental
- A fost descris de către Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv, -
reprezinta “bază şi formă iniţială a tuturor psihozelor halucinatorii cronice”.
=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopatica
SINDROMUL DE TRANSPARENŢĂ – INFLUENŢĂ
Acest sindrom se întâlneşte în parafrenii şi în psihozele halucinator delirante cronice.
-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in
1.psudohalucinatii
2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse
( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul G(raze,telepatii)
- senzitv –senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii vizuale,gust,olfact.
3.dedublarea mecanica a gindirii - triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii
- enuntarea gesturilor,intentiilor - furtul G,
- comentarea actelor - insertia G
4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta - - controlul (influenta)G
- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control - emitreaG difuzare G-

- ecoul G -ghicirea,citirea
G

81
 SINDROAMELE PSIHOORGANICE
• reprezintă un grup eterogen manifestat prin tulburări psihice şi
comportamentale
• ce sunt determinate sau asociate de către perturbări sau leziuni
ale ţesutului cerebral, tranzitorii sau permanente.
• Se clasifică în 1.amenţial,
- sindroame psihoorganice acute 2.confuz-.oniric sau delirium
(tulburarea de conştiinţă ) 3.oneiroid-crepuscular,
- sindroamele paranoide
- sindroame de tranziţie, - sindromul schizofrenic,
- sindroamele confabulozice, amnestice

Sindromul moriatic,
- sindroame psihoorganice cronice: Sindromul Klüver-Bucy,
( exagerări ale trăsăturilor personalităţii ) Sindromul Balint.
82
Sindrom demential
 I .Sindroamele psihoorganice acute =si delirium-ul (stare confuzională acuta /
stare confuzională de tip delirant/ sindrom psiho-organic acut
/ encefalopatie metabolică sau toxică)
Se caracterizează prin: - „sindromul apusului de soare"
- debut brusc cu dezorientare rapidă,
(sundowner syndrome)
- tulburarea de conştiinţă
caracterizat prin - somnolenţă,
(reducerea/dispariţia capacităţii de focalizare,
- ataxie
fixare şi mobilizare a atenţiei);
- stare confuzională
- tulburări cognitive (atenţie - orientare,
memorie, raţionament - judecată - limbaj); - apare în cazurile în care
- tulburări de percepţie - stimulii exteriori (de ex. lumina) diminuează
(iluzii patologice, halucinaţii vizuale, tactile):
-pacienţii primesc seara doze minime BZD
- tulburări de gândire (id, delir,fragmentare);
- evoluţie în general scurtă, de câteva săptămâni
- tulburări de dispoziţie; - tulburări psiho-motor
Sindroamele psihoorganice acute se întâlnesc în
Clasic se descriu patru criterii ale deliriumului:
• îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
- cadrul infecţiilor intracraniene,
• dezorientare temporo-spaþialã
- stărilor infecţioase, intoxicaţiilor,
• incoerenþã
- traumatismelor, afecţiuni CV, neurologice,
• amnezia episodului
- tulburări de metabolism şi nutriţie,
+/– halucinaþii vizuale si delir
- tulburări endocrine, etc.
+/– manifestãri vegetative (febrã) 83
 Sisteme de clasificare a bolilor
psihice
● 1. Clasificarea clasica
● 2. ICD-10 – Clasificarea internationala a bolilor – vers a X-a
● 3. DSM-IV – Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale

84
 1. Clasificarea clasica

distingea doua mari categorii de boli psihice:

- psihogeniile
- psihozele
 Psihogeniile
= boli psihice care sunt determinate de cauze psihice, exterioare psihicului
= erau definite ca boli psihice caracterizate prin:
- caracter predominant reactiv – reprezinta o reactie la un
eveniment psihotraumatizant
-relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si
simptomatologie

Psihogeniile urmeazã cele trei legi stabilite de Jaspers (1913), adicã sunt
- 1.reactii ce urmeazã unor traume evocabile- imediat sau
(nu procese spontane) - pe parcursul evolutiei;
- 2 .toatã întâmplarea este inteligibilã, nu incredibilã sau fantasticã si
- 3. evolutia
- este cel mai adesea cãtre o revenire la nivelul initial
(scade pe mãsura rezolvãrii traumei sau îndepãrtãrii de ea)
- uneori catre dezvoltãri, evolutie > 6luni de la aparitia evenimentului
psihotr.adica o complicatie progresivã
• -psihogeniile

functie natura factorului psihotraumatizant

erau subdivizate in 3 categorii .

1.Reactiile psihice patologice
2.Nevrozele
3.-Destructurari reactive ale personalitatii
3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii
 1.Reactiile psihice patologice
= tulburari psihice survenite
ca urmare a unui eveniment psihotraumatizant - acut
– echivalentul unui eveniment de viata - aparut brusc,
- cu durata scurta si
- intensitate crescuta

- Reactiile
- de soc dureaza pl 3 saptamani
- de subsoc dureaza pl 6 luni de la ap.factorului stresant

-reactii de soc se intalnesc in situatii de catastrofa

-reactiile de subsoc
- sunt datorate nu atat intensitatii socului cat caracaterului ,
persoanei
-ex:-depresia reactiva de doliu
- sd.paranoid reactiv
- reactia paranoiacã
- paranoia slabilor (delirul senzitiv de relatie)
- scopoze (simulãri – „malingering“).
- iatrogeniile,
-Psihozele isterice de detentie (sindromul Ganser, puerilismul si
 2.Nevrozele
= tulburari psihice
-survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant
-cu persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si
- cu intensitate medie (de ex conflicte familiale persistente sau
conflicte cu persoane de la locul de
munca)
-Nevrozele sunt considerate
- reactii daca dureaza pana la 6 luni
- dezvoltari nevrotice daca dureaza peste 6 luni de la factorul stresant

- Conceptul de nevrozã contine un conflict interior, în contrast cu

conceptul de psihopatie implicã un conflict exterior subiectului.

- Conceptul de nevrozã implicã un anume nivel al constiintei de sine,

pacientul nevrotic în contrast cu pacientul psihotic
- are constiinta bolii,( insight-ul) , - nu are constiinta bolii,
- cautã psihiatrul, -nu vrea sã audã de psihiatru si spital
- cautã tratamentul(compliant,) -nu vrea tratam- (necompliant),
l
• 3.Destructurari reactive ale personalitatii
(stari psihopatoide)
– dupa structurarea armonica (normala) a personalitatii,
-ca urmare factori psihotraumatizanti cu durata de ordinul lunilor sau
anilor si de intensitate medie,
apar modificari ale personalitatii cu manifestari- comportamentale si
- afective

• 3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii

(psihopatii – tulburari de personalitate) afectiuni la care
-inainte de maturizarea personalitatii
(de cele mai multe ori in perioada copilariei
-urmarea factorilor psihotraumatizanti
-apar modificari ale personalitatii– procesul de structurare deplina a
personalitatii este considerat in mod conventional a fi incheiat la 18 ani
(PERSONALITATEA-PROCES DINAMIC )
Dupã DSM IV TR, psihogeniile ar cuprinde
-tulburãri anxioase,
-tulburãri somatoforme,
-tulburãri disociative,
- tulburãri factice,
-disfunctii sexuale,
-parafilii, tulburãrile identitãtii sexuale,
-tulburãri alimentare,
-tulburãri de somn,
- tulburãrile controlului impulsului,
-tulburãri de adaptare,
-tulburãride personalitate.
 Psihozele
= definite ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea
(simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile, delirul,
- tulburarile constiintei deliriumul, derealizarea depersonalizarea),

2 - absenta “constiintei bolii psihice”

• Def. termenului de psihotic conform :

-DSM IV cuprinde - idei delirante sau halucinaţii proeminente,
- alte simptome pozitive de schizofrenie
( ex., dezorganizarea limbajului, comportamentul dezorganizat si catatonic),

• Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii

-Psihoze exogene
-Psihoze endogene
 Psihoze exogene
termenul exogen
- se refera la un factor cauzal extern care poate fi identificat, precum:

- Factori toxici – de ex -psihozele alcoolice

- intoxicatiile cu metale grele (Pb, Mercur, etc)

- Factori infectiosi – de ex sifilisul tertiar care determina un sindrom

demential asociat cu simptome asemanatoare
episodului manical, simptome reunite sub= PGP

- Factori traumatici - tulburarile psihice instalate dupa un (TCC) sever

- Afectare organica cerebrala confirmata
- tumori cerebrale
- acciedente vasculare cerebrale (AVC)
- boli degenerative cerebrale
- epilepsie
 Psihoze endogene
– termenul de endogen
-se refera la acei factori interni
care constau intr-o alterare a functionarii normale a SNC,
fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate

Endogenii
= asa spre sfârsitul secolului .XIX, , de Kraepelin, care
- a creat un sistem unitar al psihozelor, care a rãmas valabil pânã azi.
- cupride : manie,melancolie,paranoie, parafrenie,
psihozã schizoafectivã, schizofrenia paranoidã,
schizofrenia catatonicã, schizofrenia simplã, hebefrenia.
- Criteriul fundamental al stabilirii psihozei este relatia kantianã subiect– obiect,
- În manie , subiectul copleseste obiectul –care nu mai conteazã,
- În melancolie e invers, subiectul este coplesit de obiect
- în paranoia subiectul controleazã sistematic, pânã la sadism, obiectul.
- în schizofrenie obiectul persecutã, invadeazã, blocheazã subiectul
(invazia egoului).

Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali,

in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale
(psihogenii sau psihoze) se facea prin criterii fenomenologice
(descrierea simptomatologiei).
 2. ICD-10 – Clasificarea internationala a
-
bolilor
Este un sistem - de clasificare propus de OMS
(Organizatia Mondiala a Sanatatii),
- cuprinde bolile psihice in sectiunea F – sectiunea a VI-a
(numerotarea sectiunilor se face prin litere)

- Cunoscuta si sub denumirea -clasificarea celor 999 de boli

- Scopul realizarii ICD-ului este unificarea diagnosticelor psihiatrice

- ICD recunoaste 3 axe:

Axa I – dg. Psihiatric si/ sau somatic (corespunzator axelor I,II,III din DSMIV)
Axa II – nivelul -functionarii individuale atat din perspectiva globala cat si a
-functionarii specifice
(ingrijirea personala, integrare ocupationala, familiala, sociala)
corespunzator axei V din DSM
Axa III – evaluarea factorilor contextuali (ambientali, circumstantiali, stil de
viata, sociali) care pot influenta sanatatea mintala, selectati din codurile Z
(axa IV DSM IV)
Categoriile de boli psihice cuprinse in acest sistem de clasificare sunt
TULBURARI MINTALE ORGANICE Tulburari comportamentale si ale personalitatii datorate
Dementa in boala Alzheimer bolii, leziunii sau disfunctiei cerebrale
Dementa vasculara tulburarea organica de personalitate
Dementa in alte boli clasificate in alta parte sindrom postencefalitic
boala Pick sindrom postcomotional
boala Creutzfeld-Jacob TULBURARI MENTALE SI DE COMPORTAMENT
boala Hungtington DATORATE UTILIZARII DE SUBSTANTE
boala Parkinson PSIHOACTIVE
boala cu virusul HIV – SIDA Substantele utilizate
Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte alcool
substante psihoactive opioizi
Delirium, altul decat cel indus de alcool sau alte canabinoizi
substante psihoactive sedative si hipnotice
Alte tulburari mentale datorate leziunii, disfunctiei cocaina
cerebrale sau bolilor somatice alte stimulante inclusiv cofeina
halucinozele organice halucinogene
tulburarea catatonica organica tutun
tulburarea deliranta organica (schizofrenia-like sau solventi volatili
schizofreniforma)
mai multe substante psihoactive
tulburari afective organice
Tulburarile secundare
tulburare anxioasa organica
Intoxicatia acuta
tulburare disociativa organica
Utilizare nociva
tulburare labil-emotionala organica
Sindromul de dependenta
tulburare cognitiva usoara
Stare de sevraj
Stare de sevraj cu delirium
Tulburare psihotica acuta si tranzitorie: TULBURARI ALE DISPOZITIEI (AFECTIVE)
schizofrenia-like (schizofreniforma) Episod manical
predominant deliranta Tulburare afectiva bipolara
predominant halucinatorie Episod depresiv
predominant polimorfa Tulburare depresiva recurenta
predominant cu simptome afective Tulburari persistente ale dispozitiei
Sindromul amnestic Ciclotimia
Tulburare psihotica reziduala sau cu debut tardiv Distimia
flash-back-uri (rememorari paroxistice) TULBURARI NEVROTICE CORELATE CU
tulburari de personalitate sau comportament STRESUL SI TULBURARI
tulburare afectiva reziduala SOMATOFORME
dementa Tulburari anxios-fobice
alta deteriorare cognitiva persistenta Agorafobia
tulburare psihotica cu debut tardiv Fobia sociala
SCHIZOFRENIA, TULBURAREA SCHIZOTIPALA Fobia specifica
SI TULBURARILE DELIRANTE Alte tulburari anxioase
Schizofrenia: Tulburarea de panica
Schizofrenia paranoida Tulburarea de anxietate generalizata
Schizofrenia hebefrenica Tulburare mixta anxioasa si depresiva
Schizofrenia catatonica Tulburare obsesiv compulsiva
Schizofrenia nediferentiata Reactia la stres sever si tulburari de adaptare
Depresia postschizofrenie Reactia acuta la stres
Schizofrenia reziduala Tulburare de stres post-traumatica
Schizofrenia simpla Tulburari de adaptare
Tulburarea schizotipala Tulburari disociative
Tulburarea deliranta persistenta Tulburari somatoforme
Tulburari psihotice acute Alte tulburari nevrotice
Tulburarea deliranta indusa Neurastenia
Tulburari schizoafective Sindromul de depersonalizare-derealizare
SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE Alte tulburari ale habitusului sau impulsurilor
CU TULBURARI FUNCTIONALE SI FACTORI Jocul de noroc patologic
SOMATICI Incendierea patologica (piromania)
Tulburari ale instinctului alimentar Furtul patologic (cleptomania)
Anorexia nervoasa Tricotilomania
Bulimia nervoasa Tulburari de identitate sexuala
Tulburari non-organice ale somnului Tulburari ale preferintei sexuale
Disfunctie sexuala necauzata de o boala sau tulburare Tulburari psihologice si comportamentale asociate cu
organica dezvoltarea si orientarea sexuala
Abuzul de substante care nu produc dependenta Tulburarea de maturare sexuala
antidepresive Orientarea sexuala egodistonica
laxative Tulburarea relatiei sexuale
analgezice
antiacide Alte tulburari ale personalitatii si comportamentului
vitamine adultului
steroizi sau hormoni Elaborarea simptomelor fizice din motive psihologice
remedii specifice botanice sau populare (tulburari factice)
TULBURARI ALE PERSONALITATII SI Producerea intentionata sau simularea unor simptome sau
COMPORTAMENTULUI ADULTULUI a incapacitatii fizice sau psihologice
Tulburari specifice de personalitate RETARDAREA MENTALA
Tulburari mixte si alte tulburari de personalitate Usoara (QI = 50 – 69)
Schimbari durabile ale personalitatii nedatorate unor Moderata (QI = 35 – 49)
boli sau leziuni cerebrale Severa (QI = 20 – 34)
dupa o traire catastrofica Profunda (QI sub 20)
dupa o afectiune psihiatrica TULBURARI ALE DEZVOLTARII PSIHOLOGICE
TULBURARI COMPORTAMENTALE SI
EMOTIONALE CU DEBUT IN COPILARIE SI
ADOLESCENTA
 3. DSM-IV – Manualul diagnostic si statistic al
bolilor mentale editia a IV-a
- Asociaţia Psihiatrică Americană (APA)
- a elaborat prima ediţie a Manualului de diagnostic si statistică a tulburărilor mintale
(Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) (DSM-I) în 1952
- DSM-IV - a apărut în 1994,
- TR- text revizuit –in 2000.
- clasificarea DSM IV-TR (2004)
- introduce în sistemul multiaxial de diagnostic, -5 axe,

- ofera posibilitatea de a înscrie informaţii din multiple perspective asupra

- bolnavului,
- stării sale şi a posibilelor variabile etiologice.
- de la o ediţie la alta introduce tot mai multe informaţii la zi despre subiectele

tratate.
- O atenţie deosebită este acordată comorbidităţii,
adică înscrierii afecţiunilor concomitente de orice etiologice - psihică,
- neurologică sau
-somatică.
 Definirea tulburarilor mentale
-autorii DSM-ului afirmau ca
este mult “somatic” în “tulburarea mintală”
- şi mult “psihic” in “tulburarea somatică”.

• Tulburările mintale sunt privite in DSM ca

- sind.clinice semnificative sau
- patternuri (tipare)
- asociate cu distres sau disabilitaăţi sau
cu risc crescut de a provoca moartea, durerea,
disabiltăţi sau pierdere a libertîţii.
- trebuie diferenţiate de sancţionarea unui răspuns cultural
la producerea unui eveniment.
Ex- reacţia de doliu la moartea unei persoane iubite,
comportamentul, disfuncţiile psihologice, biologice şi simptomatice
rezultate dintr-o astfel de situaţie
fiind considerate ca o manifestare normală a individului .

- Comportamentele şi conflictele deviante ale individului şi a societăţii

nu sunt, a priori, considerate dovada unei tulburări mintale
 NEVROZA vs. PSIHOZA
Termenul de nevroză, care nu mai este utilizat ca termen diagnostic oficial, este totuşi utile în discuţiile legate de severitatea bolilor
psihice, în special când este comparată cu tulburările cele mai severe

NEVROZĂ PSIHOZĂ

severitate Mai mică < Mai mare>

anxietate comună rar
Delir şi halucinaţii niciodată patognomonice
aparenţă normal Tulburat (majoritatea)

spitalizare nu da
Pierderea contact realit. nu da

Conşt. nev ajutor-bolii da nu

Raspuns la atitud.terap. PsihoTerapie> FarmacoT FT>PT

Factori incriminati Psihologici> biologici Biologici > psihologici

Terapii electroconv nu da
 AXE DIAGNOSTICE
Axa 1 – diagnosticul bolii psihice
Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale
Axa 3 – diagnosticele de boli somatice asociate=conditie medical generala
Axa 4 – nivelul de stresori – se acorda un punctaj pe o scara de la 1 la 5
(punctajul creste proportional cu nivelul de stresori), pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte:
probleme legate de grupul de suport primar
probleme legate de mediul social
probleme educationale
probleme profesionale (ocupationale)
probleme legate de conditiile de locuit
probleme economice
probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate
probleme legate de incalcari ale legii
alte probleme psihosociale si de mediu
Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning)
– reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice
afecteaza nivelul global de functionare al pacientului
– se exprima in intervale de 10 puncte, intre cele doua extreme:
GAF = 100 - 91 – lipsa oricaror simptome, cu functionare normala
GAF = 10 - 1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora;
- incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime;
- acte suicidare cu intentie si expectanta clare de a muri)
 Categoriile diagnostice cuprinse in DSM-IV sunt redate schematic mai jos:
TULBURARI INDUSE DE CONSUMUL DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE
TULBURARI DIAGNOSTICATE DE OBICEI
PENTRU PRIMA OARA IN COPILARIE SAU Tulburari in relatie cu consumul de alcool
ADOLESCENTA Dependenta la alcool
DELIRIUM, DEMENTE, TULBURARI Abuzul de alcool
AMNESTICE SI ALTE TULBURARI Tulburari induse de alcool
COGNITIVE Intoxicatia alcoolica
Delirium determinat de o conditie medicala generala Starea de sevraj la alcool
Dementa Deliriumul din intoxicatia alcoolica
Dementa in boala Alzheimer cu debut timpuriu Stare de sevraj cu delirium
Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv Dementa indusa de alcool
Dementa vasculara Tulburare amnestica indusa de alcool
Dementa determinata de alta conditie medicala Tulburare psihotica indusa de alcool
generala deliranta
Dementa din cadrul infectiei HIV halucinatorie
Dementa posttraumatica Tulburare afectiva indusa de alcool
Dementa din boala Parkinson Tulburare anxioasa indusa de alcool
Dementa din boala Hungtington Disfunctie sexuala indusa de alcool
Dementa din boala Pick Tulburari de somn induse de alcool
Dementa din boala Creutzfeldt-Jakob Tulburari in relatie cu consumul de
amfetamine
Dementa cu etiologie multipla
cofeina
Tulburari amnestice
cannabis
Alte tulburari cognitive cocaina
TULBURARI MENTALE DETERMINATE DE O halucinogene
CONDITIE MEDICALA GENERALA substante inhalante
NECLASIFICATE IN ALTA PARTE
nicotina
Tulburare catatonica
opioide
Schimbarea personalitatii Fenilciclidina
Fenciclidina
sedative, hipnotice sau anxiolitice
mai multe substante psihoactive
alte substante psihoactive sau de substante psihoactive neidentificate
SCHIZOFRENIA SI ALTE TULBURARI
PSIHOTICE TULBURARI ANXIOASE
Tulburare de panica fara agorafobie
Agorafobie fara istoric de Tulburare de panica
Schizofrenia Fobie specifica
forma paranoida Fobie sociala
forma dezorganizata Tulburare obsesiv-compulsiva
forma catatonica Tulburare de stres posttraumatica
forma nediferentiata Tulburare acuta de stres
Tulburare de anxietate generalizata
forma reziduala TULBURARI SOMATOFORME
Tulburarea schizofreniforma Tulburare de somatizare
Tulburarea schizoafectiva Tulburare de somatizare nediferentiata
Tulburare deliranta Tulburare de conversie
Tulburare psihotica acuta Tulburare dureroasa
Tulburare psihotica indusa Hipocondrie
Tulburare dismorfica
Tulburare psihotica determinata de o conditie TULBURARI FACTICE
medicala generala Tulburari factice
deliranta cu simptome predominant psihologice
halucinatorie cu simptome predominant fizice (somatice)
TULBURARI AFECTIVE cu simptome psihologice si fizice
Tulburari depresive TULBURARI DISOCIATIVE
Tulburarea depresiva majora TULBURARI SEXUALE SI TULBURARI ALE IDENTITATII
SEXUALE
Tulburarea distimica Disfunctii sexuale
Tulburarea bipolara Tulburari ale dorintei sexuale
Tulburarea bipolara tip I Tulburari ale excitarii sexuale
Tulburarea bipolara tip II Tulburari orgasmice
Tulburarea ciclotimica Tulburari sexuale dureroase
dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala)
vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala)
Parafiliile
Tulburari ale identitatii sexuale
TULBURARI DE ALIMENTATIE
Anorexia nervosa TULBURARI DE ADAPTARE
Bulimia nervosa Tulburare de adaptare
TULBURARI DE SOMN depresiva
Tulburare de somn primara anxioasa
Dissomnii mixta depresiv anxioasa
Insomnie primara cu tulburari de conduita
Hipersomnie primara mixta cu tulburari de conduita si emotionale
Narcolepsia TULBURARI DE PERSONALITATE
Tulburari de respiratie in timpul somnului ALTE CONDITII CARE TREBUIESC IDENTIFICATE
Tulburari ale ritmului circadian Factori psihologici care afecteaza conditia medicala
Parasomnii Tulburari motorii induse de medicatie
Cosmaruri Parkinsonism indus de neuroleptice
Teroare in timpul somnului (pavor nocturn) Sindromul neuroleptic malign
Somnambulism Distonia acuta indusa de neuroleptice
Tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale Akatisia acuta indusa de neuroleptice
insomnie in relatie cu alte tulburari mentale Diskinezia tardiva indusa de neuroleptice
hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale Tremor postural indus de medicatie
Alte tulburari de somn Tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in
alta parte
Tulburari de somn determinate de o conditie medicala
generala Alte tulburari induse de medicatie
Tulburari de somn induse de substante psihoactive efecte adverse nespecificate in alta parte
TULBURARI ALE IMPULSURILOR NECLASIFICATE
IN ALTA PARTE
Tulburare exploziva intermitenta
Cleptomania
Piromania
Jocul de noroc patologic
Tricotilomania
 CURSUL 4

TULBURARILE MENTALE ORGANICE ICD 10-

TULBURARI PSIHICE DATORATE

UNEI
CONDITII MEDICAL GENERALE
DSM-IV-
.
Demente
Delirium
(delirul acut).
Sindromul
amnestic organic (sdr.Korsakov).
 DEMENŢA

-dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)

- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala )

Debutul - este lent progresiv,

- poate fi - precoce: sub 65 ani- demență presenilă
- tardiv: peste 65 ani- demență senilă
-poate imbraca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demential – instalarea si agravarea progresiva a tulb. de memorie
- debut de tip psihotic – instalarea unui delir paranoid de gelozie sau prejudiciu

- debut de tip depresiv – instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizarii de

catre pacient a initierii procesului degenerativ
(simptomele depresive pot “masca” o perioada simptomele tipice ale dementei)
Perioada de stare este marcata de A -Deteriorarea memoriei ;B- Sindromul AAA

A Deteriorarea memoriei –amnezia

a–manifestata prin

- I-inabilitatea de a învăţa un material nou- (deteriorate memoriei de scurta durata)

Ex: pacientii pot pierde bunuri, cum ar fi portmoneie şi chei,
uită mâncarea de preparat pe plită şi
se pierd în cartiere nonfamiliare
- II- uitarea unui material învăţat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)
Ex: persoana îşi uită profesia, studiile, ziua naşterii, membrii familiei şi uneori chiar numele.
b- testatarea formala-a

1- memoria de scurta durata poate fi facuta cerând pacientului

- să înveţe (să repete) o listă de cuvinte - evalueaza înregistrare
- sa reproducă informaţia după un interval de câteva minute - evalueaza retenţie, evocare
- să recunoască cuvintele dintr-o listă multiplă - evalueaza recunoaştere
2 - memoria îndepărtată poate fi facuta cerând.individului
să evoce - informaţii personale sau
-un material vechi pe care individul îl consideră interesant
(de ex., politică, sport, spectacole).

c- impactul perturbărilor de memorie asupra funcţionării individului

ex., capacitatea de a munci, de a cumpăra, de a prepara mâncarea, de a achita notele
B instalarea sindromului AAA

- fara modificarea functiilor motorii si senzoriale (in apraxii,agnozii)

–si in prezenta unei acuitatii normale.si a unei senzatii tactile normale ( in agnozii)

•Afazia -predominant senzorial - compromiterea înţelegerii limbajului vorbit şi scris

a - se poate manifesta prin
- dificultate în pronunţarea numelor de persoane şi de obiecte
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- uz excesiv de termeni de referire indefinită, cum ar fi „lucru" şi „asta".
- pattern de vorbire deteriorat, caracterizat prin
- ecolalie (adică, repetarea a ceea ce este auzit) ori
- palilalie (adică, repetarea într-una a sunetelor sau cuvintelor proprii).

b- Limbajul este testat cerând individului să

- denumească -obiectele din cameră (de ex., fereastra ,usa,masa, lampa,cravata, rochia, )
- părţi ale corpului (de ex., nasul, bărbia, umărul),
- să execute comenzi („arătaţi uşa şi apoi masa") ori
- să repete unele expresii'(fara,nici un fel de dacă-uri, şi-uri ori dar-uri").
Apraxiile = deteriorarea capacităţii - de a efectua activităţi motorii
- în prezenta integritatii cailor motorii, senzoriale
a – manifestatate prin
1 - initial - diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor
- activitati uzuale (pieptănatul părului,incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii, etc)

- acte motorii cunoscute (de ex., gestul de „la revedere*').

2 -Ulterior -dezorganizarea completa a comportamentului – miscarile - devin neinteligibile si
- lipsite de scop,
- stereotipe si iterative /
substitutive
ex- inabilitatea în prepararea mâncării, a îmbrăcatului ; a desenatului;
b- pot fi testate cerând individului - să execute diverse activităţi motorii
(de ex.,- să arate cum se spală pe dinţi, să copieze două pentagoane care se intersectează,;
- să asambleze cuburi ori să aranjeze beţe în anumite desene).

• Agnozia = incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale intacte
- manifestata prin
- incapacit. de a recunoaşte- obiecte cum sunt scaunele/ creioanele in prezenta acuitatii vizuală
normală.
- membrii familiei
- incapabili de a recunoaste - propria lor imagine în oglindă.
- incapacitatrea de a identifica obiectele puse în mână, numai prin tact
In perioada de stare mai apar :
- agravarea tulburarilor de memorie – amnezie retro-anterograda si ecmnezie
- dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor
- Perturbarii in functia de executie
 Stadiul terminal-tablou clinic de dementa profunda

- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime

- Incontinență urinară și pentru materii fecale,
satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau
în prezența altor persoane
- apar tulburări ale comportamentului alimentar:
reducere sau creștere exagerată a apetitului,
ingerare de substanțe non-alimentare. duc toate obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta
(Sd.Kluver-Bucy=hiperoralitate ,hipersexualitate,hipoemotivitate)
-dezinhibiție sexuală:
comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală
-decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptice
 Clasificarea dementelor:
dupa etiologie
a) Dementele primare – boli degenerative cerebrale
(boala Alzheimer, Pick – dementa este manifestare intiala si principala)
b) Dementele secundare – apar ca manifestari consecutive ale unor boli preexistente
- in boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, b. Parkinson)
- afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct)
- traumatica (dupa TCC repetate – de ex la boxeri =sd.punch-drunk-dementa pugilistilor)
- infectioase (encefalite, boala Creutzfelt-Jakob, sifilis tertiar)
- metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de vit B1B12),

- procese expansive intracraniene

(tumori cerebrale, hematoame subdurale sau intraparenchimatoase)
- toxice (alcool, metale grele – Pb, Al)
- anoxice (insuficienta respiratorie cronica, post-anestezie)

dupa zona SNC predominent afectata

a. - Dementa corticala – corespunde tabloului clinic descris anterior
b - Dementa subcorticala – tabloul clinic consta in incetinirea proceselor cognitive cu
- dificultati in realizarea sarcinilor intelectuale complexe si
- perturbare afectiva fara deficit al limbajului, calculului sau memorarii
• Examene psihologice

• Este indicat ca în timpul examinării să fie prezent și un membru al familiei sau o

persoană apropiată celui examinat,

care poate da detalii asupra :
- comportamentului de zi cu zi al pacientului,
- memoriei acestuia și
- modificărilor de personalitate.
• În cazul suspectării unei demențe, este recomandat efectuarea unui interogatoriu
standardizat, cum este "Mini Mental State Examination" - MMSE
(există și o versiune în limba română),
- care constă în întrebări relativ simple, prin care se cercetează
- memoria, atenția, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor,
- orientarea vizuo-spațială și alte funcții cognitive.
Scorul - maximal este de 30 de puncte.
- sub 28 de puncte, se poate suspecta o demență.
• Se folosește și "testul ceasului": persoanei examinate I se solicitată să
- deseneze cadranul unui ceas, cu cifrele de la 1 la 12,
- pozitioneze orarul și minutarul la o anumită oră.
Pacineții cu boala Alzheimer au dificultăți imense în efectuarea acestui test,
chiar într-o fază incipientă a bolii.
 Delirium

= sd oniric = sd axial acut

= sd psihorganic acut =encefalopatie (toxică/ metabolică)

= tulburare a constiintei +AT si a cunoasterii,

- asociata unei conditii medicale generale/substante,

-care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp

- este un sindrom !!!

- Intotdeauna urgenta –metabolica si psihiatrica
(trebuie tratata in sectiile de ATI nu medicala ,psihiatrie)
- majoritatea cauzelor - in afara SNC
- subdiagnosticat, subtratat
 CRITERII DSM ALE DELIRIUMULUI

A Perturbare de conştientă
(adică - reducerea clarităţii conştientei ambianţe
-actele ideomotoriii nu sunt orientate distinct corect)
-cu reducerea capacităţii de a focaliza, susţine sau deplasa atenţia.
(Ex: datorita dificultatii in angajarea unei discutii cu pacientul
- intrebarile trebuie repetate pt.ca atentia pacientului rataceste
- perseverare in raspuns la o intrebare anterior pusa
- persoana este usor de sustras prin stimulii irelevanti)
B. 0 modificare în cunoaştere
- cum ar fi :
- deficitul de memorie-imediate/recente
- dezorientarea - initial-T
ex -crede ca e dimineata in mijlocul noptii
- in cazuri grave –S
ex-crede ca e mai curand acasa decit la spital
- perturbarea limbajului: ratacirea vorbirii,presiunea vorbirii,un anumit grad de
incooerenta
- dezvoltarea unei perturbări de percepţie,-false interpretarii ,
halucinatii vivide,zoopsice casnice
- care nu este explicată mai bine de o demenţă preexistentă, stabilizată ori
evolutivă
C. Perturbarea - se dezvoltă în decursul unei perioade scurte de timp
(de regulă,în câteva ore sau zile-ICD X :1S-4S;
-durata deliriumului ->6 luni hepatite cr. Cancer,endocar. bacter.)
- şi tinde să fluctueze în cursul zilei.-mai acc.noaptea
(tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
– insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri

D. Exista proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator,

că perturbarea este cauzată de - o cond.medical generala ,
- intox/abstinenta la o substanta
(Exista –febra
- manifestari vegetative: hipermie faciala, tahicardie,transpiratii-
-tulb.emotionale :
-depresii,anxietate,teama,iritabilitate si
euforie evidentiate prin strigate,insulte, gemete
-simpt.neurologice:
-disfazie,tremor,asterixis,incoordonare,incontinenta urinare,epilepsie.)

Notă Dacă deliriumul este suprapus peste o demenţă vasculară,

Demenţă vasculară, cu delirium.
 Diagnostic ≠

Delirum
- debut-brusc
- deteriorarea cog.
-exacerbata nocturn
-deficit.de AT-intotdeauna prezent
Dementa
-debut-insidios
-deteriorarea cog.-
mai stabila in timp
- deficit.de AT - ocazional prezent
 Sindromul amnestic organic

• Definitie: tulburare mintala organica caracterizata din

punct de vedere clinic prin
- amnezie sau hipomnezie de fixare si
- dezorientare temporo-spatiala.
 Etiologie –(clasificarea Sindromul amnestic organic)
1 Sindromul amnestic organic – datorat conditie medical generale
–cu specificatia –tranzitorie deteriorarea memoriei < 1 luna
-cronica > 1 luna

- conditie medical generale : - inanitie,

-deficitul de tiamina - carcinom gastric
- alte conditii-medicale-ale-deficitului-de tiamina - hemodializa,
- hiperemie- gravidica
- hglicemie
- epilepsie ,TCC,Tumori ( talamice , de lob temporal)
- afectiuni cerebrovasculare(talamice , de lob temporal –in special)
- interventii chirurgicale pe creier
- hipoxie,intoxicatie cu CO

2 Sindromul amnestic organic- datorat unei substante :

- alcool
- neurotoxine
- BZD
- OTC(over the counter prescription
 Tablou clinic: criterii DSM adnotate
A perturbarea memoriei -
- de scurta durata = capacităţii de a învăţa informaţii noi
- evidentiata prin incapacitatea de a
reproduce numele a 3 obiecte dupa 5
minute
- de lunga durata = incapacitatea de a evoca informaţii învăţate anterior.
- evidentiata prin incapacitatea de a reproduce :
- experiente personale trecute-data,locul nasterii,ocupatia avuta

- fapte/evenimente cunoscute
B. Perturbarea memoriei
- cauzează o deteriorare semnificativă în funcţionarea - socială
- profesională
-reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.
C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv în cursul unui
- delirium: perturbarea constiintei ↓claritatii+↓ - focalizarea,

- sustinerea,schimbarea AT

- demenţe : -.sd a-a-a + perturbarea in functia de executiei:

-↓ abilitatii de a gandii abstract

-gasiti asemanari,difrente intre cuvinte inrudite

- ↓ abilitatii in schimbarea seturilor mentale:

-evaluare : inumara inapoi din 7 in 7;alfabetul in ordine inversa
- generararea informatiilor verbale/nonverbale

-sa spuna cit mai multe animale intr-un mimut

- sa execute activitatii motorii seriate

Linie continua de ,,m”,,n’

D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezultă că perturbarea este
consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale (inclusiv traumatismul
fizic).
Elemente clinice –subtipuri:
1.sd. Korsakov
Cauza
- deficienta tiaminica
-ap.la marii alcoolic
-cond-medic-ale-deficitului vit.B1
-tulburare cronica
-debut insidios,
- sanse de remisie in 20% din cazuri
-clinic- amnezie anterograda de fixare
- confabulatii mnestice
- dezorientare T-S
- false recunoateri
± polinevrita memb.inf-
Tratament - tratarea cauzei subiacente
- doze mari de tiamina
- durata tratamentului -1 an
(- in .85% din cazuri Sd.korsakov ev spre
2 - encefalopatie Wernicke -
Cauza.
- dat.deficientei de tiamina
-apare la alcolicii cronici (sd. de malnitritie ,tulb. de
tranzit,anorexie)
-tulburare neurologica acuta –
-debut brusc
-clinic - confuzie
- ataxie,
- oftalmolegie
- se asociaza:
- somnolenta,stupor,coma,
- hipertonie generalizata
 Cursul 5

Schizofrenie,
 Psihozele
= definite ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea
2 - absenta “constiintei bolii psihice”
-simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile,
- ideile delirante
- tulb. constiintei precum: deliriumul, derealizarea si depersonalizarea
• Def. termenului de psihotic conform :
-DSM-II şi ICD-9 tulburare mentală era denumită „psihotică" dacă determina
- „o deteriorare care interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinţele
uzuale ale vieţii".
- „o pierdere a limitelor eului" ,, deteriorare flagrantă a testării realităţii".
-DSM IV cuprinde asa = simptome pozitive ale schizofreniei
- idei delirante
- halucinaţii proeminente,
survenind în absenţa conştientizării naturii lor patologice si
- dezorganizarea limbajului,
- comportamentul dezorganizat sau
- comportamentul catatonic
 Schizofrenia

Definitie: un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici

-Pe plan clinic
- simptome pozitive (modificari “in plus” fata de normalitate):
- idei delirante,
- halucinatii,
- dezorganizarea limbajului,
- comportamentul dezorganizat sau
- comportamentul catatonic
- simptome negative (modificari “in minus” fata de normalitate):
- aplatizare afectiva,
- apato-abulie,
- retragere sociala,
- anhedonie
-Durata
- dupa DSM-IV – persistenta simptomelor cel putin 6 luni
- dupa ICD-10 – persistenta simptomelor cel putin o luna
-Etiologie – necunoscuta-multifactoriala
-Evolutie – cronica, fie “in pusee”, fie continua si progresiva
-Prognostic – variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)
 Simptomatologia schizofreniei
Simptomele (+) si( -) sunt prezente in faza activa a afectiunii
Simptomele similare celor (+) si( - ) sunt prezente in faza prodromala si reziduala a afectiunii
• Simptome pozitive 1,2,3,4
- pot comporta două dimensiuni distincte
- „dimensiunea psihotică" include halucinaţiile, ideile delirante şi
- „dimensiunea dezorganizării" include dezorganizarea - limbajului
- includ si catatonia - comportamentului.
1-a - halucinatii auditive complexe:
- voci care comenteaza actiunile pacientului
(de cele mai multe ori se adreseaza la pacient folosind persoana a treia:
el face sau nu face …, “el” corespunzand pacientului, acesta simtindu- se vizat)
- voci care converseaza intre ele
- voci care ii comanda pacientului (halucinatii imperative);
frecvent aceste comenzi se refera la a comite acte de auto sau heteroagresiune
(de exemplu: o pacienta auzea o voce care ii ordona sa se arunce de pe balcon, motiv pentru
care familia a blocat usa spre balcon)
b - Halucinatii vizuale mai rare decat cele auditive, de cele mai multe ori complexe,
fiind in consens-congruente - cu tematica deliranta (de exemplu: viziuni cu personaje mistice )
c - halucinatii olfactive si gustative, deseori cu caracter neplacut,
frecvent corelate cu tematica deliranta (de ex: in delirul de otravire)
d -Halucinatii - tactile (in cazul ideilor delirante de tipul ca anumiti oameni vor sa-l contamineze)
- interoceptive (de ex in cazul delirului de posesie diabolica)
e -halucinatii din sfera genitala – caracteristice daca apar in concordanta cu tematica deliranta
2 -idei delirante – sunt in general nesistematizate sau slab sistematizate;
- sunt de obicei in consens cu halucinatiile.
- def= sunt convingeri eronate care implică o interpretare falsă a percepţiilor sau experienţelor. - def =
convingerea - susţinutinerea unei idei în dispreţul evidenţei de contrariu
- Conţinutul tematic
- Frecvent:de persecuţie, de referinţă, somatice, religioase sau de grandoare
- Macromanic: grandoare,inventive,reforma,filiatie,erotomanice.mistice
- micromanice: prejudiciu (persecutie,revendicari) gelozie,culpabilitate,
inadecvare, negatie, transa si posesiune, hipocondriace, relatie
influenta(care +psudohalucinatiile =sd.de automatism mental)
de control : furt,insertia G,emiterea,controlul G
Ideile delirante de persecuţie sunt cele mai frecvente;
Persoana respectivă crede că este vexată, urmărită, înşelată, spionată sau ridiculizată.
Ideile delirante de referinţă sunt, de asemenea, frecvente, persoana crede că
anumite gesturi, comentarii, pasaje din cărţi, ziare, cântece lirice ori alte semnale ambientale
îi sunt adresate în mod special.
idee delirantă bizare,
- sunt idei clar implauzibilei incomprehensibile şi
- nu derivă din experienţele de viaţă comune.,
ex; un străin i-a îndepărtat organele interne şi i le-a înlocuit cu organele altcuiva,
fără. să lase vreo plagă sau cicatrice.
≠ idee delirantă nonbizară
ex: convingerea falsă a unei persoane, cum că se află sub supravegherea poliţiei .
Ideile delirante care exprimă o pierdere a controlului asupra minţii sau corpului,
(adică, cele incluse printre „simptomele de rangul I" din lista lui Schneider)
sunt considerate în general a fi bizare; acestea includ - convingerea unei persoane
- că i-aufost sustrase gândurile de o forţă exterioară („sustragerea gândirii"),
- că gândurile unui străin au fost introduse în mintea sa („inserţia gândirii")
- că acţiunile sale sau corpul său sunt influenţate ori
manipulate de o forţă ext. („idei delirante de control").
Dacă ideile delirante sunt considerate a fi bizare, numai acest singur simptom este suficient pentru a
satisface criteriul A pentru schizofrenie.

3. dezorganizarea- limbajului = relaxarea asociaţiilor

- deraierea - forma superioara de relaxare a asociatiilor
= saltul de la un subiect la altul
- slabirea asociatiilor - o forma severa a deraierii discursului
= saltul de la un subiect la altul se face fara a pastra o conexuine logica

-incoorenta -o forma severa a slabirea asociatiilor

- frazele sunt incomprehensibile dpdv al continutului informational
- are 2 forme
- verbigeratia- repetarea stereotipa /anarhica a unuo cuvinte lipsite de continut
- salata de cuvinte insiruire de cuvinte fara continut logic
4-comportament dezorganizat
- lipsa orientarii spre un scop, a comportamentului ce determina dificultatea / inabilitatea in
îndeplinirea activităţilor vieţii cotidiene,
ex prepararea mâncării sau menţinerea igienei.
- tinuta extrem de dezordonată, se poate
- îmbrăca de o manieră insolită
(de ex., îmbracă mai multe paltoane, poartă eşarfe şi mănuşi într-o zi călduroasă)

- un comportament sexual clar inadecvat (de ex., se masturbează în public)

- prostii , tonterii infantile pana la agitate imprevizibilă de ex., strigăte sau înjurături

5-comportament catatonic include

- reducere marcată a reactivităţii la ambianţă, uneori atingând gradul extrem de
stupor catatonic sau akinezie
- catalepsie-
- rigiditate catatonică- rezistenţă la eforturile de a fi mobilizat
- negativism catatonic - rezistenţa activă la instrucţiuni ori
la tentativele de a fi mobilizat
- postură catatonică - mentinerea voluntara a unei posturi
- excitaţie catatonică- activitate motorie excesivă, fără scop şi fără stimul declanşator
Simptome negative
- aplatizarea afectiva:
- expresie faciala imobila
-↓ miscarilor spontane
- ↓ expresivitatii gestice
- evitarea contactului vizual
- indiferenta afectiva
- reactii afective inadecvate
(de tipul paratimiilor)
- lipsa inflexiunilor vocale
- Avoliţia- incapacitatea
- de a iniţia
- persevera în activităţi orientate spre un scop.
Persoana poate sta aşezată lungi perioade de timp
şi manifesta puţin interes în a participa la muncă
sau la activităţi sociale.
-Alogia (sărăcirea limbajului)
-inabilitatea de a vorbi
-răspunsuri scurte, laconice, seci
- scăderea fluenţei şi productivităţii limbajului.
- Apato-abulia
- neglijarea igienei personale
- pierderea interesului pentru activitatea
profesionala
- pierderea energiei fizice-
-Anhedonia si asocializarea:
- ↓ interesului pentru activitati recreative
- ↓interesului pentru activitatea sexuala
- ↓comunicarii
- ↓ contactelor sociale
(cu prietenii sau rudele)
Criteriile DSM de diagnostic pentru Schizofrenie
A. Simptome caracteristice: ≥2 dintre următoarele simptome,
- fiecare prezent o porţiune semnificativă de timp
- în cursul unei perioade de o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes):
(1) idei delirante;
(2) halucinaţii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerenţă);
(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(5) simptome negative, adică aplatizare afectivă, alogie sau avoliţie.
Notă: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dacă
- ideile delirante sunt bizare ori
- halucinaţiile constau - dintr-o voce care comentează - gândurile persoanei,
ori - două sau mai multe voci care conversează între ele.
B. Disfuncţie socială/profesională
C. Durata: Semne continue ale perturbării persistând timp de cel puţin 6 luni
- trebuie să includă cel puţin oJună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes)
simptome care satisfac criteriul A (adică,simptome ale fazei active)
- şi poate include perioade de simptome prodromale sau reziduale.
.D.Excluderea tulburării schizo-afactive şi a tulburării afective
F. Relaţia cu o tulburare de dezvoltare pervasivă:
•Examenul psihic in schizofrenie
Nu exista simptome patognomonice
Importanta anamnezei, a duratei simptomatologiei,
a debutului deseori mult anterior spitalizarii

Atentie la provenienta socio-culturala - care poate nuanta tabloul clinic

Aspect: bizar, manierisme, neliniste,

ostilitate pana la atitudini catatonice
frecvent igiena deficitara

Contactul psihic : dificil, distant, impersonal

Perceptie: halucinatii, pseudohalucinatii, iluzii
Atentie si memorie: diminuate
(tulburari cognitive de intensitate variabila, markeri de trasatura)
Constiinta bolii: absenta sau relativa
Gandire: -tulburari formale (circumstantialitate, tangentialitate,
slabirea asociatiilor, incoerenta,
baraj, neologisme, )
- tulburari de continut (idei delirante);
- afectarea- logicii,
- capacitatii- de abstractizare,
- de sesizare a absurdului
Dispozitie : tocire, inadecvare, inversiune afectiva, ostilitate
Ritm nictemeral: insomnii
Activitate: apatie, avolitie:
dificultatea de a initia activitati si de a le duce la bun sfarsit,

neliniste, agitatie
Risc de violenta: idei delirante de persecutie etc
Risc de suicid: mare! 50% TS, 10-15% reusesc
 Forme
clinice
•ICD 10- clasifica schizofrenia in 9
subtipuri
•DSMIV –clasifica schizofrenia in 5
subtipuri 1-paranoida
1-paranoida 2-hebefrenica
2-dezorganizata(hebefrenica) 3-catatonica
3-catatonica 4-nediferentiata
4-nediferentiata 5-reziduala
5-reziduala 6-simpla
7-depresia postschizofrenie
8-alte tipuri de sk
-includ: -schizofrenia –cenestopata
-tulb.schizofreniforma NSA
-exclud-tulb schizofren-like
-schizofrenia ciclica
-schizofrenia
latenta
9-schizofrenia nespecificata
• Schizofrenia Paranoida -DSM-ICD
- este cea mai frecventa forma de sk. -afective
- cea mai tipica forma de sk.pt.ca fenom. paranoide se pot adauga la elementele -catat.
- debutul este mai tardiv comparativ cu sk.catatonica,hebefrenica -hebefren.
clinic: criterii DSM
Un tip de schizofrenie în care sunt satisfăcute următoarele criterii:
A. Preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinaţii auditive frecvente.
B. Nici unul dintre următoarele simptome nu este proeminent:
- limbaj dezorganizat,
- comportament catatonic sau dezorganizat
,
• Schizofrenia Hebefrenica (denumita forma dezorganizata in DSM-IV)
debutul simptomelor este intre 15 – 25 ani

Criterii DSM- Un tip de schizofrenie în care sunt satisfăcute următoarele criterii:

A. Oricare dintre următoarele sunt proeminente:
(1) limbaj dezorganizat;
(2) comportament dezorganizat;
(3) afect plat sau inadecvat.
B. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru tipul catatonic.
- Fazele evolutive ale schizofrenei sunt :

1 • Faza prodromala - Simptome similare(+) / (-) = si atenuate / prodromale

- nu sunt obligatorii
2 • Faza activa:
- dureaza cel puţin o lună
- are simptome predominent pozitive : - halucinatii, idei delirante,
- dezorganizarea limbajului , a comportamentul
- comportament catatonic
- este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv al schizofreniei (exceptie forma simpla)
3 • Faza reziduala
- are simptome predominent negative, la care se adauga
- dificultati de reluare a functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei acute
- disparitia completa a simptomelor se intalneste mai rar
fata de restabilirea in / completa a functionarii sociale

- Deteriorarea nivelului de functionare psihosociala

-In prezent se considera ca deteriorarea progresiva,pe perioada intregii vieti nu este obligatorie
(doar 25 % din cazuri prezinta o evolutie progresiva spre deteriorare
asa cum a descris-o Kraepelin)

- EVOLUTIA – Defectuala - ireversibil - sd.neurasteniform

clasica - defecte postprocesual - sd.ob.fobic,sd.depresiv
- sd.psihopatoid
- Procesuala - pe toata viata
• Factorii de prognostic:
exista factori care au capacitate de predictie a evolutiei pe termen lung a schizofrenie

bun-favorabil Prognostic rau-nefavorabilb

-buna adaptare premorbida (soc,prof) - rea
- prez. fact.precipitanti - absenta
- brusc debut - insidios
-F sex - M
-casatorit statut marital
-necasatorit
- mai inaintata - varsta la debut - tanara
- scurta - durata fazei active - lunga

- pozitive -simptome dominante - negative

- minime - simptome reziduale -
abundente
- buna -complianta terapeutica - scazuta
- adecvat -existenta unui suport social -
inadecvat

FORMA CLINICA: catatonica, schizoafectivă

Terapia medicamentoasă.-efectuata principiul simptomului-ţintă, în doze moderate,
- va fi individualizat în funcţie de toleranţa la medicaţie
Tratamentul episodului acut se realizează cu ajutorul
- neuroleptice standard-clasice (tipice) şi atipice;
- neuroleptice cu acţiune prelungită;
- benzodiazepine;
- antiparkinsoniene.
Tratamentul de întreţinere al schizofreniei se realizează cu NL depozit
doze mici de neuroleptice tipice, atipice
. Formele de depozit prezintă avantaje indiscutabile, ameliorările clinice crescând substanţial.
Studiile recente arată că
- 25% -50% din pacienţii cu schizofrenie nu răspund la tratamentul cu neuroleptice clasice,
- 35% dintre aceştia prezintă recăderi severe în fiecare an
Rata mare de non-responsivitate terapeutică la neurolepticele clasice „tipice"este accentuată de
scăderea complianţei la tratament datorită efectelor secundare extrapiramidale.
Neurolepticele atipice sunt definite ca antipsihotice, cu- efecte extrapiramidale reduse şi
- eficienţa terapeutică în schizofreniile rezistente.
In concluzie, managementul schizofreniei include mai multe aspecte:
- tratamentul episodului acut, inclusiv al re-acutizărilor;
- reducerea rapidă a simptomatologiei pozitive;
- tratamentul specific şi limitarea simptomelor negative;
- profilaxia lezionalităţii, a modificărilor induse de terapia neuroleptică;
- prevenţia recăderilor, menţinerea terapiei neuroleptice - în manieră flexibilă şi
- bazată pe principiul „adecvanţei terapeutice";
- combaterea stresului social şi familial;
- reabilitarea.
In comparaţie cu populaţia generală, speranţa de viaţă a pacientului cu schizofrenie este mai mică,
cauzele cele mai frecvente de deces fiind - sinuciderile, cu o rată de până la 10% din cazuri.
- bolile infecţioase, bolile căilor respiratorii, morţile subite.
Tratamente adiţionale.
-Nu este clar dacă lipsa sau precaritatea suportului social reprezintă
cauza a schizofreniei ori
consecinţă a bolii latente sau manifeste.
Pentru persoanele cu schizofrenie devine importantă lărgirea reţelei de suport social,
prin acţiuni medico-sociale, inclusiv prin
dezvoltarea mecanismelor de coping,
creşterea abilităţilor sociale sau de viaţă, pentru a face faţă cu succes
problemelor existenţial-sociale.
Suport social, poate diminua recăderile şi ameliora perspectiva evolutivă a bolii.
Rolul familiei. Trăirile interpersonale tensionate, conflictuale, ale grupului familial,
generate de contactul nesatisfăcător cu pacientul şi
de nerealizarea aşteptărilor familiei,
pot duce la o „expresie emoţională crescută" (E.E.), adică la
manifestări de ostilitate, nemulţumire, respingere faţă de familie
Ele vor creşte riscul de recădere în următoarele 9 luni, în cazul în care persoana cu
schizofrenie va petrece (imediat după remisie) săptămânal mai mult de 35 de ore de
contact direct cu o familie negativă.
Pentru a reduce acest risc, se impune informarea familiei cu privire la boala psihică şi la
stilul relaţional de adoptat, evitându-se atitudinile de tip critic, ostil, rejectiv familial. Se
poate crea o stabilitate şi securitate afectivă în familie cu evitarea expunerii pacientului
la emoţii puternice.
Factorii de risc ce pot anticipa o recădere sunt:
- discontinuitatea tratamentului de întreţinere,
- creşterea stresului,
- pierderea relaţiilor interpersonale şi/sau disfuncţia socială.

Revenirea după tratamentul (chiar si cu cele mai noi antipsihotice generatie)

pacienților cu schizofrenie are loc :
  - cu asa numitul defect - post procesual ,adică revenirea nu este completa la
parametrii de funcționare anterioare socio boală de familie
Cursul 6 Tulburarea afectivă .
 Tulburarile afective

Definitie: sunt tulburari psihice a caror caracteristica clinica - este alterarea dispozitie
-Tulburarile afective pot fi :
- tulburarea unipolară, =succesiunea de episoade depresive
- tulburarea bipolară. = succesiunea de episoade depresive şi maniacale-PMD
Actualmente, clasificările DSM şi ICD nu mai vorbesc de boala sau de psihoza maniaco-depresivă
ci de tulburarea de afectivitate bipolară

CLASIFICARE TULBURARI LOR AFECTIVE In DSM- exista categoria I care nu exista in ICD X

I • Tulburari depressive FAS cuprind tulb. cu elem. depres. care nu satisfac criteriile -TDM
- distimie,

1, TD minoră: ep. de simptome depressive cu durata ≥2 săpt,

dar <5 itermi ceruţi pentru TDM
2 Tulburarea disforica premenstruală:
3.. TD scurtă recurentă: - > 5 din 9 itemi Ep.DM
- durata de la 2z,- 2S care
- apare ≥1 luna din 12 luni
4. TD postpsihotică a schizofreniei: un Ep,DM care
ap. în faza reziduale a SK
 DSM- CLASIFICARE TULBURARI LOR AFECTIVE-ICD 10

II • Tulburarea depresiva majora Episod depresiv-cu

- singurul episod Simptom. somatice/ mediu/moderat/sever
- recurenta ≥2 episoade separate ≥2 luni fara simptome ± simpt.psihotic
- cu / fara recuperare interepisodica- superpozabila
peste distimie =dubla depresie Tulburare depresiva recurenta
- ep actual-moderat,mediu,sever
• Tulburarea distimica reprezinta ; ± simpt.psihotice
-
- ep.actual in remisie
Kaplan - a - un sindrom depresiv incomplet ,
- alte tulb.depresiv recurente /nespecificat
fara evolutie episodica cronica
- DSM - dispozitie depresiva pentru cel putin 2 ani , mai multe zile da decat nu ,
insotite de simptome depresive ce nu intrunesc criteriile episodului depresiv
major

III • Tulburarea bipolara

TB tip I = 1 sau m.ai multe episoade Maniacale / Mixte
insotite sau nu de un episod depresiv major - Ep.manical - hM .M ±simpt.psihotice,
alte ep.M,nespecificat
TB tip II= 1 sau mai multe episoade depresiv majore Tulb. afectiva bipolara-
insotite de cel putin 1 episod hipomaniacal - ep. actual - hM,M ± simpt.psihotice
- ep D .-moderat,mediu,sever
TBI/TB II-cu cicluri rapide ± simpt.psihotice
- ep.Mx
- ep.actual in remisie
- alte tulb.bipolare / nespecifica

Tulburarea ciclotimica reprezinta: Tulburari persistente ale dispozitiei

- Ciclotimia
- o perioada , cu simptome hipomaniacale insotita de o perioada
depresiva ,pentru cel putin 2 ani din care mai putin 2 luni nu au fost simptome - Distimia
depresive
 Episodul depresiv
Debutul- de obicei lent,
- mai rar brusc, prin cefalee, astenie, indispoziţie, insomnii, inapetenţă.
Treptat bolnavii devin tăcuţi, inactivi, retraşi, impresionabili, hiperemotivi, cu tendinţă la pesimism.
Apare o lentoare în desfăşurtarea ideaţiei, nehotărâre şi detasare care poate merge până la neglijenţă.
Perioada de stare a episodului depresiv se conturează treptat,
prin amplificarea progresivă a simptomatologiei din perioada de debut, în
câteva zile sau săptămâni.
Afectivitatea- reprezentată de hipertimia negativă – depresia –
- este însoţită de sentimente de culpabilitate,
dezonoare, ruşine şi durere morală.
Această depresie (stare de tristeţe profundă ) determină perturbări în toate celelalte sfere ale psihismului
Ţinuta vestimentară a depresivului este neglijentă, dezordonată, starea de igienă precară.
Atitudinea este inertă, capul aplecat, expresia feţei reflectă tristeţe,
fruntea este plină de cute, în formă de omega melancolic, privirea fixă, imobilă.
Mimica este hipomobilă, cu expresie de durere morală,
Gesturile se caracterizează prin mişcări lente, ezitante, de amplitudine redusă.
Aceiasi postură, este păstrată mult timp într-o atitudine de abandon.
Contactul verbal se stabileşte cu dificultate, vocea este de intensitate scăzută, uneori şoptită,
se exprimă rar, monoton, răspunsurile sunt scurte, sărace şi apar după intervale de latenţă
ilustrând parcă indecizia şi efortul comunicării.
Percepţia nu este modificată calitativ, apare în schimb impresia că lumea este îndepărtată,
cu o notă de irealitate, stare care aminteşte derealizarea.
Proprioceptorii reflectă o proastă cenestezie, senzaţiile interne fiind neplăcute şi resimţite penibil.
Atenţia - are un volum restrâns şi este orientată spre interior,
- concentrată asupra conţinutului ideativ negativ cu lipsa de interes pentru toate celelalte aspecte ale
realităţii.
Memoria - hipermnezie selectivă univoc negativă
“scotomizarea” aspectelor negative ale realităţii.
readucerea din trecutul bolnavului doar a amintirilor neplăcute, penibile
Vointa -incapabil de orice iniţiativă şi efort datorită hipobuliei exprimate prin
aprecierea dificultăţilor vieţii ca fiind de neînvins
Gândirea - este încetinită,
- ritmul ideativ este lent şi sărac,
- asociaţiile între idei efectuându-se cu greutate.
Reducerea randamentului intelectual prin
- inhibiţia psihică generalizată -bradipsihie
- lipsa de interes ce poate creea impresia de aparentă deteriorare psihică.
Conţinutul ideativ al gândirii
- este sărac şi are o coloratură exclusiv micromanică, pesimistă.
- reflectă - renunţarea, descurajarea, resemnarea, dezgustul, uneori disperarea.
- ideile hipocondrice, bolnavul oscilând între teama şi dorinţa de boală.
- Temele dominante sunt însă cele de culpabilitate şi autodepreciere
- H.Ey, “depresivul, chiar hipocondric, se consideră mai mult vinovat decât bolnav”.
- Depresivul se percepe nedemn de orice apreciere favorabilă, de orice stimă, un om incapabil de idei sau
sentimente pozitive, ceea ce îi măreşte durerea morală în care se zbate.
Acest fenomen prin care bolnavul suferă pentru că, conform modului său de a gândi, nu mai este în
stare să sufere, se numeşte “anestezie psihică dureroasă”sau anhedonie
- Bolnavul are impresia, adesea delirantă, că în jurul său totul se ruinează, cei apropiaţi lui sunt bolnavi, toată
lumea o să dispară.
- Situaţia în care se află îi apare ca fiind de nerezolvat, implacabilă iar viitorul lipsit de orice perspectivă
luminoasă. Ideea suicidului decurge aproape de la sine în contextul acestor trăiri şi este prezentă
întotdeauna în mintea unui depresiv, chiar şi în depresiile de mai mică intensitate.
Activitatea - pacientul cu depresiei se angreneaza cu mare dificultate ,in activitatii din ce in ce mai putine
,datorita aprecierii dificultăţilor vieţii ca fiind de neînvins
Dispoziţia depresivă induce un grad variabil de inhibiţie a psihomotricităţii care , în formele mai grave, poate
ajunge
la starea de stupoare melancolică.
Uneori depresia este acompaniată şi de anxietate, la cote variabile, comportamentul bolnavului reflectând acest
lucru (starea de agitaţie anxioasă).
Cel mai adesea bolnavii prezintă şi tulburări de somn,
- deşteptările matinale, când intensitatea depresiei este maximă, la fel ca şi pericolul
suicidar.
- insomnii rebele,
Instinctele de apărare, alimentar,sexual sunt inhibate
Bolnavii depresivi nu prezinta tulburări de conştiinţă dar
Conştiinţei bolii psihice este modificata in sensul ca depresivii se considera mai curând bolnavi somatic.
Tulburări somatice
Cele mai frecvente sunt cele digestive: limba saburală, halena grea, anorexie, constipaţie.
Se mai notează cefalei, cenestopatii, dureri articulare, slăbire în greutate.
Există bolnavi la care depresia se limitează la existenţa periodică a acestor "echivalente depresive"

FORME CLINICE

1.Depresia simplă corespunde tabloului descris cu precizarea faptului că lipsesc ideile delirante.
2.Depresia anxioasă se caracterizează prin prezenţa anxietăţii la cote mari,
3.Depresia stuporoasă este dominată de intensitatea inhibiţiei psihomotorii care poate ajunge până la stupoare.
4.Melancolia delirantă se caracterizează prin faptul că tematica delirantă domină tabloul clinic.
5.Depresia cronică este o formă de depresie care nu se mai remite şi
 TABLOUL CLINIC :EPISODUL DEPRESIV -DSM

• durata - min 2 sapt

1. dispozitie depresiva
2. scaderea interesului si a placerii
3. Scaderea / cresterea apetitului alimentar si
scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)
4. insomnie sau hipersomnie
5. retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
6. fatigabilitate, pierderea energiei
7. Sentimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta
8. scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
9. ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
• Simptomele provoaca - suferinta sau
- disfunctie familiala, sociala, profesionala
 Criteriile de diagnostic DSM pentru Episodul Depresiv Major
A.- ≥5 din 9 simptome - prezente .în cursul aceleiaşi perioade de 2 săptămâni, şi
- cel puţin un simpt. dintre (1) dispoziţie depresivă, sau /si (2) pierderea interesului sau plăcerii:
(1) dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată
fie prin relatare personală (de ex., se simte trist sau inutil),
fie observaţie făcută de alţii (de ex., pare înlăcrimat).
Notă: La copii şi adolescenţi, dispoziţia poate fi iritabilă;
(2) diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activităţile,
cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi
(după cum este indicat, fie prin relatare personală, fie prin observaţii făcute de alţii;
(3) pierdere semnificativă în greutate, deşi nu ţine dietă, ori luare în greutate
(de ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului într-o lună)
ori scădere sau creştere a apetitului aproape în fiecare zi.
Notă: La copii, se ia în consideraţie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate;
(4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
(5) agitaţie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi
(observabilă de către alţii, nu numai senzaţiile subiective de nelinişte sau de lentoare);
(6) fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă)
aproape în fiecare zi (nu numai autoreproş sau culpabilizare în legătură cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuarea capacităţii de a gândi sau de a se concentra ori indecizie aproape în fiecare zi
(fie prin relatare personală, fie observată de alţii);
(9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaţie suicidară recurentă fără un plan
anume, ori o tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.
continuare - Criteriile de diagnostic DSM pentru Episodul DM–

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt

C. Simptomele cauzează o detresă sau o deteriorare semnificativă clinic
în domeniul social, profesional ori în alte domenii de funcţionare.
D. Simptomeie nu se datorează - unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament)
- unei condiţii medicale generale (de ex., hipotiroidism).
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adică,
după pierderea unei fiinţe iubite,
simptomele persistă - mai mult de 2 luni
- sunt caracterizate prin:
- deteriorare funcţională semnificativă,
- preocupare morbidă de inutilitate,
- ideaţie suicidară,
- simptome psihotice sau
- lentoare psihomotorie.
 EPIDEMIOLOGIA EPISODULUI DEPRESIV

- prevalenta-
- riscul de a face un episod depresiv pe parcursul intregii vieti este de 10 – 15 %
- Pentru femei -15% - 25% barbati -5-12%
- incidenta este de doua ori mai mare la sexul feminin
- varsta de debut este cuprinsa 20-50 ani, varsta medie: 40 ani
 ETIOLOGIA EPISODULUI DEPRESIV
- Ipoteza genetica
- Ipoteza endocrina
- Ipoteza psihologica
- Personalitatea
- Ambianta din primii ani de viata si evenim. stresante
- Teoriile psihanalitice
- Teoriile comportamentale clasice
- Teoriile cognitive
- teorie cognitiv-comportamentala,
- Ipoteza biochimica
 Ipoteza biochimica
- bazata pe constatarea existenţei

- unor niveluri ↓ în fanta sinaptică, - a:

1.Serotonina - obiectivat de:
-efectul SSRI :
- ↓ receptorilor 5-HT2 după administrarea antidepresivelor;
- efectul antidepresivelor–AD- atipice (mirtazapina, nefazodona)
- ↑ selectiv transmisia serotoninică prin (+) recept.5HT1a
- scăderea metaboliţilor serotoninei în LCR-ul sinucigaşilor;
- scăderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatice la depresivi
2 Noradrenalina ( mai ales dimineaţa) ,fapt dovedit de :
- blocarea recaptarii NA – la AD NA (reboxetina, rnaprotilina, desipramina)
- acţiunea inhibitorie a autoreceptorilor tip alfa2 (mirtazapina, mianserina).
3 Dopamina are un nivel scazut ,fapt dovedit de
- studile care sugereaza legătura între deficitul de DA
din boala Parkinson şi depresie,
- efectul antidepresivelor predominant DA- ergice
(bupropionul, nomifensina).
- 4. deficit de acetilcolină
- 5. deficit de GABA
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL DEPRESIEI
ca orice diagnostic diferenţial al unei tulburări psihice trebuie facut cu:
-a) alte tuburări psihice din aceeaşi categorie nosografică:
1- depresia asociată unei boli somatice
2- depresie induse de substante
3- distimia
4 - doliu necomplicat-
-b) cu tuburări psihice din categorie nosografice oarecum asemănătoare
tulburarea schizoafectiva tip depresiv
(≠ cu depresia severă cu elemente psihotice)
EVOLUŢIA
Episodul depresiv poarte dura de la 6 săptămâni la 4-6 luni, rezoluţia fiind
lentă.
În tot acest răstimp exista posibilitatea suicidului care pune viaţa
depresivului în pericol, necesitând observarea continuă a bolnavului, cu atât
mai mult cu cât acesta are adesea tendinţa de a disimula simptomele psihice
în scopul inducerii în eroare a anturajului
(pentru ca scăpând de observaţia celor din jur să se poată sinucide mai
 EPISODUL MANIACAL

Se caracterizează printr-o stare de excitaţie, care predomină în sfera afectivităţii, ideaţiei şi activităţii.
De obicei primul acces apare între 20-40 de ani.
Debutul - poate fi
- insidios - precedat de o fază prodromală caracterizată prin nelinişte, iritabilitate crescută,
conduită zgomotoasă, tulburări de somn
- brusc, fără prodrome, instalându-se dintr-o dată o stare de agitaţie psihomotorie considerabilă.
Perioada de stare.
Afectivitatea- reprezentată de de hipertimia pozitivă (euforie).
Pacienţii se simt fericiţi, sunt veseli, exuberanţi, buna lor dispoziţie fiind una contagioasă, care se transmite cu uşurinţă anturajului.
Euforia determină apariția unor tulburări secundare ale psihicului în toate celelalte sfere
Vestimentaţia, adesea neglijentă, este frecvent împodobită cu floricele, insigne sau alte obiecte viu colorate.

Atitudinea - cu care îi întâmpină pe cei din jur este , jovială , extrem de prietenoasă, de neintimidat.,
Mimica - este hipermobila , mereu zâmbitoare ,
Privirea - emană vioiciune
contactul verbal - este spontan, se stabileste cu usurinta
vocea este de intensitate crescuta, uneori aclamatoare ,
se exprimă repede, antrenant ,
răspunsurile sunt vagi, pline de parenteze pe care nu le mai inchide , uneori incoorente şi
apar chiar inainte de a termina intrebarea ilustrând fuga de idei la care poate ajunge
Gesturile - largi, degajate , insotesc discursului
Uneori se constată o anumită labilitatae a stării lor emoţionale , în sensul că pot face treceri destul de rapide şi neaşteptate de la veselie
la mânie, mai ales dacă sunt contrazişi
Percepţia nu este modificată calitativ dar se constată un oarecare grad de hiperstezie senzitivo-senzorială.
Atenţia are un volum mărit şi o mobilitate crescută, capacitatea de concentrare este însă diminuată.
Evocările mnezice sunt extrem de facile şi tumultuoase, capacitatea de fixare suferă însă datorită tulburărilor de atenţie.
Conştiinţa nu este modificată
Conştiinţa bolii psihice lipseşte cu desăvârşire
Imaginaţia este exaltată iar
Gândirea - este rapida, ,instabila ,fuge de la o ideie la alta
- ritmul ideativ este rapid şi ,
- asociaţiile între idei efectuându-se cu usurinta si superficialitate
Gandirea este asediata de idei ,teme despre care ei consideră că ar fi important să fie comunicate
anturajului încât, începând să relateze ceva, trec la o altă temă înainte de a o fi epuizat pe prima
deschizând o paranteză pe care apoi uită să o mai închidă deoarece între timp apare o altă idee,
la fel de importantă, astfel că, în final nu se mai ştie de unde au pornit şi unde vor să ajungă
. Acest fenomen poartă denumirea de fugă de idei şi, în varianta sa extremă poate face ca, per
ansamblu, vorbirea maniacalului să pară incoerentă.
• Conţinutul ideativ al gândirii este colorat în roz, temele dominante sau delirante
are un caracter expansiv, de grandoare.
• Vocabularul este presărat adesea cu expresii picante, uneori cu grosolănii, injurii sau aluzii cu
caracter erotic..
• Activitatea - se angrenează concomitent în activităţi multiple şi variate
pe care nu au însă răbdarea să le ducă la bun sfârşit pentru că se plictisesc repede.
Acest fenomen poartă denumirea de hiperactivitate sterilă. (polipragmazie la nivel initiatic)
Se află într-o continuă mişcare ce poate atinge si intensitatea unei stări de agitaţie psiho-motorie
În altruismul lor debordant maniacalii sunt capabili să risipească valori însemnate în obiecte sau bani
Tulburările somatice sunt constante, strâns legate de cele psihice.
reprezentate de exgerarea tonusului simpatic exprimată prin
tahicardie, midriază şi creşterea secreţiei sudorale.
Deşi setea şi foamea sunt accentuate şi
bolnavul mănâncă destul de mult, în cursul episodului maniacal
se constată o scădere ponderală
(datorită, cel puţin în parte, stării de agitaţie care antrenează un catabolism accentuat).
 FORME CLINICE

1. Mania acută se prezintă aşa cum a fost descrisă mai sus.

2. Mania supraacută sau coleroasă diferă de precedenta prin intensitatea extrem de
mare a stării de agitaţie psihomotorie şi gravitatea tuturor celorlalte simptome.
3. Mania confuzivă este o formă a stării maniacale caracterizata de incoerenţă,
apariţia unor tulburări de conştiinţă.
În aceste ultime două forme, prin supraadăugarea refuzului alimentar, a deshidratării şi
hipertermiei la agitaţia psihomotorie extremă, se poate ajunge la stări deosebit de
grave, care pot pune viaţa bolnavului în pericol.
4. Hipomania reprezintă o stare maniacală atenuată,
în care fenomenele clinice nu ies cu mult în afara normalităţii.
5. Mania cronică este o stare maniacală permanentă, care nu se mai remite,
de obicei de intensitate uşoară sau moderată,
caracterizată în primul rând prin
tendinţa- bolnavilor spre colecţionarism şi
-a se împodobi cu diverse obiecte.
 EVOLUŢIE
Evoluţia spontană (fără tratament) a unui acces maniacal este de 4-5 luni.
Astăzi, sub influenţa chimioterapiei ea s-a redus mult, variind de la câteva zile la câteva
săptămâni.
Urmează o perioadă de remisie completă, dar recidivele sunt frecvente.

Prognostic
- imediat, al crizei, este favorabil,
- îndepărtat este mai rezervat, în sensul că nu se poate prevedea un nou acces care poate
surveni oricând pe parcursul vieţii.
Diagnostic diferenţial
- cu aşa zisele "manii simptomatice", care apar în cadrul altor afecţiuni (psihice sau somatice),
de exemplu accesul maniacal care poate marca debutul unei psihoze senile ,
- cu accesul maniacal toxic (din alcoolism, intoxicaţii cu oxid de carbon, consum de
amfetamine, cocaină sau după tratamente medicamentoase cu ACTH, cortizon, hidrazidă
etc.),
- cu accesul maniacal posttraumatic (după unele traumatisme cranio-cerebrale),
- cu accesul maniacal din tumorile regiunii diencefalice şi hipotalamice ale creierului,
- cu stările maniacale din tulburările endocrine
(maniile puerperale, ale pubertăţii şi menopauzei,
sindroamele de excitaţie maniacală care însoţesc uneori
- hiperfoliculinemiile,
- hipertiroidiile,
- tulburările hipofizare şi suprarenale).
 TABLOUL CLINIC EPISODUL MANIACAL-DSM –IV ;

durata - min 1 saptamana

1. Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
2. cresterea autostimei, idei de grandoare
3. scaderea nevoii de somn
4. logoree
5. fuga de idei
6. distractibilitate
7. implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
-Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - cheltuieli, investitii fara rost
-dezinhibiţie (verbală, sexuală, în maniera de a şofa, în cheltuirea banilor,
în iniţiative neaşteptate de a iniţia călătorii).
- cresterea volumului si vitezei activitatii motorii
– mimica si gestica ample si rapide,
- Polipragmazie - la nivel de initiativa
-se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit
- p.l. agitatie psiho-motorie sau furor maniacal.
-Simptomele psihotice se adauga in cazul maniei cu simptome psihotice:
Criterteriille DSM de diagnostic pentru Episodul Maniacal

A 0 perioadă distinctă de dispoziţie crescută, expansivă sau iritabilă anormală şi persistentă,

durând cel puţin o săptămână (sau orice durată, dacă este necesară spitalizarea)
-dispoziţie expansiva = entuziasm nedisciminatoriu pt.interactiuni - interpersonal,
- ocupationale,sex,
- dispoziţie iritabila = expresia tensionata afectiv (-) miniaturala a maniei coleroase
B. în timpul perioadei de perturbare a dispoziţiei,
≥3 din 7 simptome au persistat (4 dacă dispoziţia este numai iritabilă
(1) stimă de sine exagerată sau grandoare;
(2) scăderea necesităţii de somn (de ex., se simte refăcut după numai trei ore de somn);
(3) mai locvace decât în mod uzual sau se simte presat să vorbească continuu;
(4) fugă de idei (relativ coerenta) sau experienţa subiectivă că gândurile sunt accelerate;
(5) distractibilitate (Hipoproxesie voluntata + hiperprosexie spontana)
(adică, atenţia este atrasă prea uşor de stimuli externi fără importanţă sau irelevanţi);
(6) creşterea activităţii orientate spre un scop
(fie în societate, la serviciu sau a şcoală, ori din punct de vedere sexual)
sau - agitaţie psihomotorie;
(creşterea activităţii la nivel de initiative,-- se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun
sfarsit Creşterea activităţii se manifesta si prin neliniste ,mers de colo-colo,conversatii
multiple,intrusive,crize clastice,ajunge .p.l.furie maniacala)
(7) implicare excesivă în activităţi plăcute care au un înalt potenţial de consecinţe nedorite
(de ex., angajarea în cumpărături excesive, indiscreţii sexuale ori investiţii în afaceri nesăbuite).
(isi cumpara 20 perechi de sosete,antichitati costisitoare fara sa aiba bani)
C. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt
D. Perturbarea de dispoziţie este suficient de severă
pentru -a cauza o deteriorare semnificativă în funcţionarea -profesională
- sociale uzuala ori
- în relaţiile cu alţii, ori
- a necesita spitalizare
- a preveni vătămarea sa sau a altora, ori există elemente psihotice.
E. Simptomele nu se datorează
- unei substanţe
(de ex., abuz, de un drog / medicament sau un alt tratament)
- unei condiţii medicale generale (de ex., hipertiroidismul).
Notă: Episoadele care nu trebuie să conteze pentru un diagnostic de T.bipolară I
episoadele - asemănătoare celor maniacale şi care sunt
- clar cauzate de tratamentul antidepresiv ,somatic
(de ex., medicamente, terapie electrocovulsivantă, fototerapie)
Trasaturi asociate:- labilitate dispozitionala
- Ap.mom.de depresie
- halucinatiile,id.delir. sunt frec. concordante cu dispozitia
 TABLOUL CLINIC EPISODUL MIXT -DSM –IV
Episodul mixt – episod afectiv care prezinta simptome atat ale episodului depresiv
cat si a celui maniacal,
fara ca una dintre cele doua tipuri de manifestari sa domine in mod evident tabloul clinic.

Criteriile DSM de diagnostic pentru Episodul Mixt

A. Sunt satisfăcute criteriile, atât pentru episodul maniacal , cât şi pentru ep.DM
(cu excepţia duratei) aproape în fiecare zi, în cursul unei perioade de cel puţin o săptămână.
B. Perturbarea afectivă este suficient de severă
-pentru a cauza -o deteriorare semnificativă în funcţionarea profesională sau în
activităţile sociale uzuale ori
în relaţiile cu alţii, sau
- pentru a necesita spitalizare spre a preveni vătămarea sa / a altora,
există elem. psihotice.
C. Simptomele nu se datorează -efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., abuz de un drog .un medicam. sau alt tratament)
- condiţiei medicale generale (de ex., hipertiroidismul).
Notă: Episoadele similare celor mixte şi care sunt evident cauzate de
tratamentul antidepresiv somatic (de ex., un medicament, terapie electroconvulsivantă,
fototerapie) nu trebuie să conteze pentru diagnosticul de tulburare bipolară I.
 TABLOUL CLINIC EPISODUL HIPOMANIACAL

durata - min 4 zile

1. Dispozitie euforica, expansiva, iritabila
2. autostima crescuta, grandoare
3. scaderea nevoii de somn
4. presiune de a vorbi
5. distractibilitatea atentiei
6. implicare excesiva in activitati, neliniste
7. Implicare excesiva in activitati care presupun riscuri - superficializarea judecatii
Practic simptomele - sunt identice cu ale ep.M
- sunt de mai mica intensitate in sensul :
- reprezinta o modificare in functionarea persoanei
- tulburarile sunt observabile de catre ceilalti
- nu duce la disfunctii importante,
- nu necesita spitalizare,
- nu are elemente psihotice
 Cursul 7 -Nevroze.

- Tulburări anxioase
(atac (tulburarea)de panica, agorafobia, reactia acuta de stress )
- Tulburări fobice
- Tulburări obsesivo - compulsive
- Tulburări somatoforme.
- Tulburări disociative
(de conversie)
 CLASIFICARI – ICD 10 CLASIFICARI – DSM IV

cuprinde afectiuni, pentru care in trecut se cuprinde tulburarile care

- nu sunt reunite intr-o singura sectiune,
folosea termenul de nevroza: - clasificate in urmatoarele capitole
TULBURARI ANXIOASE
TULBURARI FOBIC ANXIOASE
ALTE TULBURARI ANXIOASE
Tulburarile fobice
Tulburarea de panica
Tulburarea anxioasa generalizata
Tulburarea de panica -
Tulburarea anxioasa generalizata
Tulburarea mixta anxios depresiv
TULBURAREA OBSESIV COMPULSIVA
TULBURAREA OBSESIV COMPULSIVA

TULBURARI LEGATE DE STRESUL SEVER

SI TULBURARILE DE ADAPTARE Tulburarea acuta de stres
Tulburarea de stres posttraumatic
Tulburarea acuta de stres
Tulburarea de stres posttraumatic -
Tulburarile de adaptare TULBURARILE DISOCIATIVE
TULBURARILE SOMATOFORME
TULBURARILE DISOCIATIVE (CONVERSIVE) -
TULBURARILE SOMATOFORME
ALTE TULBURARI NEVROTICE
Neurastenia
Sindromul de depersonalizare – derealizare
Alte nevroze
 NEVROZA
• Termenul nu se mai foloseste

• Definitie: tulburare psihica caracterizata

1 - printr-un simptom sau grup de simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
2 -Testarea realitatii prezenta
3 -prezenta “constiintei bolii psihice

Psihozele
= definitie ca tulburarii psihice severe caracterizate prin
1 simptom sau grup de simptome egosintonice
2 - pierderea contactului cu realitatea
3 - absenta “constiintei bolii psihic
 În sec. XX, până la DSM III (1980)

NEVROZA PSIHOZA

- Termen introdus în 1769 de către Cullen Termenul de psihoză introdus de austriacul

Ernst von Feutersleben în 1825
= tulburare - psihică medie sau uşoară, = Tulbutări psihice grave
- în care- perceperea şi înţelegerea realităţii - în care - perceperea şi înţelegerea
nu este grav tulburată realităţii este grav tulburată
(nu avem o distorsiune a realităţii);
- în care – subiectul - suferă, e nemulţumit de sine, - în care subiectul -sufera , +_ nemultumit de sine
- conştientizează ca e bolnav şi - nu conştientizează ca e bolnav şi
- solicită tratament şi protecţie; - nu solicită tratament şi protecţie;
- în care psihoterapia este eficientă. - în care psihoterapia nu este eficientă

- Simptomele din nevroze sunt : Simptomele din psihoze sunt :

- anxios-fobice, - delirul, si halucinaţiile,
- obsesiv-compulsive, - dezorganizarea limbaj, comportament
- depresive şi impulsive, - depersonalizarea,
- somatoforme , conversive - catatonie cu negativism alimentar, verbal
- apatie, avolitie,alogie
- disociative de conştiinţă
-
 -paloare sau facies congestionat
-hiperreflexie
ANXIETATEA
DEFINITIE:= teama fara obiect,
fara cauza sau
disproportionata in raport de
cauza
MANIFESTARI CLINICE:
• Simptome somatice – se refera la plangerile
pacientilor, avand un caracter subiectiv • Simptome psihice
─ cefalee – Sentimentul de frica
─ ameteli, senzatie de nesiguranta sau lesin – Hipoprosexie
─ valuri de caldura sau senzatie de frig – Hipervigilenta
─ palpitatii si disconfort precordial – Insomnie
─ disconfort epigastric, greata si diaree
─ -mictiuni frecvente ─ aprehensiune, ingrijorare, teama si
─ -senzatie de “nod in gat” anticiparea unui pericol
─ -neliniste ─ sentimente de panica
─ -respiratii superficiale cu dispnee ─ iritabilitate
─ -parestezii ─ fatigabilitate, slabiciune
─ -gura uscata ─ dificultati de concentrare
• Semne somatice – se refera la manifestarile ─ derealizare sau depersonalizare
fizice obiectivab prin examenul clinic
-transpiratii profuze (accentuate)
-tegumente reci si umede-
 Situatii medicale psihiatrice sau nepsihiatrice care pot det. apar. anxietatatii

Tulburari mentale afectiuni respiratorii

─ embolia pulmonara
- depresia:
─ criza de astm bronsic
- schizofrenia sau
─ hipoxia de cauza pulmonara
- alte tulburari psihotice – boli endocrine
- anxietatea- ─ hipoglicemia
─ hipertiroidismul
─ hipocalcemia – crizele de spasmofilie
afectiuni tumorale
Boli somatice (facultativ)
─ insulinomul
- boli cardio-vasculare ─ tumorile carcinoide
cardiopatia ischemica – crizele de angina ─ feocromocitomul
pectorala si infarctul miocardic acut boli neurologice
tahicardia paroxistica ─ scleroza multipla
prolapsul de valva mitrala ─ epilepsia temporala
─ boala Meniere
sindromul hiperkinetic
 Concluzie
– anxietatiea este nespecifica deoarece este
Intalnita sin in afectiuni nonpsihiatrice (somatice) si psihiatrice
 TULBURĂRILE ANXIOASE
- sunt stări de emoţie exagerată, de nelinişte, tensiune sau frică
ce nu sunt dependente de un anumit stimul.
- au fost legate de dificultăţile de confruntare cu stresul vieţii.
- se pot grupa în anxietate generalizată , atacul / tulburarea de panică ,agorafobie

Anxietatea generalizată.
se caracterizează.
a - cel puţin 6 luni de anxietate şi (- preocupare excesivă şi persistentă )
b - teama sau ingrijorare nerealista fata de doua sau mai multe situatii obisnuite de viata
c – a si b sa fie insotite de cel putin 3 din 6 simptomele somatice caracteristice
(1) nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;
(2) a fi rapid fatigabil;
(3) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mintal;
(4) iritabilitate;
(5) tensiune musculară;
(6) perturbare de somn (- dificultate în - a adormi sau în
- a rămâne adormit ori
- somn neliniştit şi nesatisfăcător).
 ATACUL DE PANICA
Definitia atacului de panica
O perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort ≥ 4 din 13 următoarele simptome
- apar brusc şi
- ating intensitati max. în 10 min
(1) palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiraţii;
(3) tremor sau trepidaţie;
(4) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare;
(5) senzaţie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) greaţă sau detresă abdominală;
(8) senzaţie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau leşin;
(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine însuşi);
(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni;
(11) frica de moarte;
(12) parestezii {senzaţii de amorţeală sau de furnicături);
(13) frisoane sau valuri de căldură

-in functie de amploarea si numarul simptomelor somatice prezente se disting:

- atacuri complete – cel putin 4 dintre simptomele somatice ale anxietatii, avand in general
durata de peste 15 minute
- atacuri incomplete – mai putin de 4 simptome somatice si
cu o durata in general de 5 - 10 minute
 TULBURAREA DE PANICA
= Conditie patologica definita prin prezenta atacurilor de panica
- cu aparitie neasteptata si
- nedeterminate de un stimul fobogen cunoscut,
- insotite de anxietate anticipatorie (teama de un nou eventual atac)

- Debutul panicii cel mai frecvent se situează între ultima parte a adolescenţei şi mijlocul anilor 30.
- raportul F:B= 3:1,
DIAGNOSTICUL POZITIV - pe tabloul clinic
- pentru diagnostic sunt necesare cel putin 3 atacuri de panica pe o perioada de 3 saptamani
- criteriile atacului de panica
- atacurile de panica sunt autolimitate – durata variind intre 5 si 30 de minute, ele fiind urmate de

o perioada variabila de senzatie de epuizare sau slabiciune

- tulburarea de panica se asociaza relativ frecvent cu
- agorafobie
- depresie secundara (reactiva)
Evolutie - uzuala –este cronica dar cu ameliorari si agravavarii

Complicatii - depresia la 40-80% din pacientii cu panica

- Ideatie suicidara
- Dependenta de alcool si de alte substante
- Afectarea bunei functionarI familiale,sociale,profesionale
Prognostic favorabil daca ;
- functionarea premorbida este buna
- exista durata scurta a simtomelor
TRATAMENTUL TULBURARILOR DE PANICA
- FARMACOLOGIC
─ SSRI : Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.
─ ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina, Clomipramina.
─ BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam, Lorazepam.
─ INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO:
─ ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei);
Nefazodon; Mirtazapina.
─ BUSPIRONA.
─ ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu, Anticonvulsivante, Clonidina,
Antipsihotice
-PSIHOTERAPEUTIC
-PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA
─ Monitorizare
─ restructurare cognitiva
─ tehnici de management al anxietatii
─ expunerea la stimuli/situatii
─ desensibilizare
-PSIHOTERAPIA DE GRUP
-PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA
TRATAMENTUL EFICIENT IN ATACUL DE PANICA :
- FARMACOLOGIC si PSIHOTERAPEUTIC in acelasi timp
 AGORAFOBIA :
Termen utilizat de Westphal 1871
= Trasatura esentiala este frica de a fi in locuri sau situatii

- din care scaparea ar putea fi dificila

- in care ajutorul ar putea sa nu fie posibil in cazul - unui atac de panica sau
- unor simptome panic-like

-debutul - agoraphobia este dezvoltata ca o complicatie a tulburarii de panica

Frica de a avea un atac de panica intr-un loc public din care scaparea ar fi dificila
-are loc de regula in primul an de la aparitia atacului de panica

Aspecte clinice
Manifestari somatice: palpitatii, slabiciune, dureri toracice, dispnee etc.
Manifestari psihice: frica de a-si pierde controlul, de a muri sau lesina

COMPORTAMENTUL DE EVITARE a situatiilor fobogene:

de a iesi singur,
de a fi singur in casa,
de a se afla in spatii aglomerate, de a calatori cu mijloacele de transport etc.
 TULBURAREA ACUTĂ DE STRES - doar definitia

Atunci cand in confruntarea cu un eveniment stresant, copleşitor,

care depăşeşte capacitatea de adaptare,
individul reacţionează cu o stare acută de anxietate.
Aceast răspuns imediat la stres, constiutuie tulburarea acută de stres.
Stresul reperzinta : un raspuns imediat al organisnului , la orice solicitare pozitivă sau
negativă percepută ca ameninţare.
Stresul este o reacţie generalizată, - nespecifică, - reală sau aşteptată.a corpului
la orice solicitare pozitivă sau negativă
percepută ca ameninţare.
Semnele stării de stres sunt următoarele :
- oboseală cronică,
- Diminuarea / exagerarea apetitului, diaree sau constipaţie,
- instabilitate emoţională, scrâşnetul dinţilor, cefalee,
- comportament impulsiv, micţiuni frecvente,
- incapacitatea de concentrare,
- tabagism crescut, utilizarea de alcool sau droguri,
- insomnie, iritabilitate,
- lombalgii sau dureri ale cefei, reacţii nevrotice, coşmaruri, tulburări sexuale,
predispoziţia la accidente
Semnele stării de stres sunt nespecifice - adica semnele clinice sunt -
- medicale (non psihiatrice) si psihiatrice

Tehnici de reducere a stresului :

- Identificarea - surselor de stres şi
- a efectelor lor pe plan profesional, relaţional, financiar,
- a factorii de mediu nefavorabili, deteriorarea stării de sănătate, îmbătrânirea.
- Modificarea sau eliminarea surselor de stres,
- examinarea posibilelor schimbări simple şi importante,
- examinarea avantajelor şi dezavantajelor asociate cu schimbările propuse.
- Insusirea mecanismelor de adaptare eficace :
- introducerea exerciţiului fizic cotidian,
- învăţarea tehnicilor de eliberare creativă prin :
- desen, ceramică, artizanat, scris, muzică, fotografie, lectură,
- dezvoltarea interesului pentru natură,
- urmărirea apusului, băi de lumină,
- creşterea unui animal de casă, -
-învăţarea relaxării progresive, introducerea antrenamentului personal,
- învăţarea : - respiraţiei diafragmatice,
- respiraţiei profunde.
 Tratament

Timpul este, pentru o parte din pacienţi, cel mai eficient tratament.
Tratamentul eficient , presupune o abordare complexă
psihoterapia cognitiv-comportamentală dublata de farmacoterapie
- SSRI,
- antidepresivele triciclice şi nefazodona.
- BZD -le reduc reacţia de hiperexcitabilitate („hyperarousal"),
- administrate cu grija de a nu induce dependenţa
 TULBURARILE FOBICE
Fobia - teama irationala fata de situatii benigne obisnuite,
insotita de un comportament de evitare a confruntarii cu “stimulul fobogen”

- poate sa apar spontan sau poate surveni in urma unui stresor specific
fobie = teama cu obiect ≠ anxietate =teama fara obiect
“este mai mult traita decat gandita” “este mai mult gandita decat traita”
anxietate – raspuns emotional la o amenintare – fobia
- necunoscuta - cunoscuta
- interna - externa
- vaga - definite
- conflictuala - nonconflictuala
-categorii diagnostice:
- Fobia simpla (fobia specifica)– teama si evitare a unor obiecte sau situatii obisnuite
( ex., zbor, înălţimi, animale, administrarea unei injecţii, vederea sângelui).
- Agorafobia (forma particulara a fobiei simple)
– teama de- spatii aglomerate, tuneluri, mijloace de transport in comun, poduri, etc
- locuri din care evadarea sau oferirea unui ajutor
in cazul unei incapacitati temporare neasteptate
este greu de realizat
(frecvent incapacitatea temporara este reprezentata de un posibil atac de panica)
- Fobia sociala – teama irationala - de a nu fi umilit intr-o situatie publica sau sociala
(Anxietatea Socială) - care genereaza evitarea irationala a acestor situatii
Teama poate fi - limitata – de exemplu teama si evitarea de a vorbi in public
 SITUATII FOBOGENE
-
1.frica de animale = zoofobii-de pisici ailurofobie
–de albine-apifobie
–de ciini-cinofobie
–de paianjeni-arahnofobie
2.frica de situatii-de spatii inchise,inguste-
claustrofobie
-de foc - pirofobie
-de a trece poduri - geferofobie
-de locuri inalte-hipsofobie
3.frica de elemente ale naturii
-de electricitate-electriofobie
-de fulgere-astrofobia
-de apa-hidrofobie
-de tunet-keramofobie
-de soare-heliofobie
4.frica de singe,injectii
-de durere-odinofobie,algofobie
- de singe-hematofobie
SI FOBIILE DETERMINATE
5.Alte situatii obisnuite
Frica de boală — nozofobia (silofobia,
cancerofobia, rabiofobia)
- frica obsesivă de moarte = tanatofobie
- frica de a nu fi îngropat de viu,= taferofobie
- teama de a mînca, = sitiofobie,
- frica de obiecte, de obicei ascuţite -aihmofobia
(oxifobia -ace, foarfece),.
- teama de a nu roşi în societate = ereutofobia.;
- frica de a nu se murdări — misofobie.
- ablutomania se spală exagerat de mult
- pantofobie stare de teamă de aspect general
Ex:
Acrofobia - frica de inălţime
Claustrofobia - frica de spaţii inchise
Arachnofobia - frica de paianjeni
Hematofobia - frica de sânge
 - DSM - TULBURAREA OBSESIV COMPULSIVA ICD 10 -
Definitie: tulburare caracterizata prin prezenta obsesiilor si /sau compulsiilor
suficient de severe pentru - a crea suferinta si
- a perturba functionarea normala a pacientului.
(O)= idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri recurente cu caracter obsesiv
- care accentuiaza progresiv anxietate
- care determina compulsiile
(C) = o serie de actiuni stereotipe sau ritualuri
- pe care pacientul le percepe ca absurde dar totodata
- necesare pentru a reduce anxietatea
- fenomenele obsesiv-compulsive
- deterrmina scaderea abilitatile de functionare sociala, familiala, profesionala
- reprezenta o sursa importanta de suferinta a pacientului
- Ex :
(1) - comportamente repetitive (de ex., spălatul mâinilor, ordonatul, verificatul) sau
- acte mentale ( de ex., rugatul, calculatul, repetarea de cuvinte în gând)
pe care persoana se simte constrânsă sa !e efectueze
- ca răspuns la o obsesie, ori
- conform unor reguli care trebuie aplicate în mod rigid;
(2) comportamentele sau actele mentale
- sunt destinate - să prevină / reducă detresa, ori
- sa prevină un eveniment / o situaţie temută oarecare
 MANIFESTARI CLINICE
Obsesiile si compulsiile au manifestari clinice extrem de diverse.

Pattern-uri clinice “clasice”:

– Obsesia contaminarii + ritualul de spalare
– Obsesia indoielii + compulsii de verificare
– Obsesii ideative
• Ganduri intruzive, de obicei cu continut somatic, religios, agresiv sau sexual
• Impulsuri agresive
• Imagini obsesive
– Obsesia simetriei sau a obsesia preciziei asociata cu lentoarea obsesionala
– Obsesia pastrarii

– Pacientul are o atitudine critică faţă de ele,

recunoscându-le ca fiind anormale,
motiv pentru care are o teamă permanentă de a nu fi sesizate de anturaj.
El încearcă să le înlăture prin ritualuri simbolice, să le amâne, să le disimule

- Obsesiile se însoţesc de o stare de tensiune, de nelinişte.

se accentuează dacă clientul încearcă să le reprime.
In cazul compulsiilor, este necesar mult efort psihic
pentru a-şi controla impulsurile agresive,
în contrast cu convingerile bolnavului pentru a nu se materializa în acte iraţionale
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
– Depresia (ruminatii depresive, diferente in raspunsul terapeutic)
– Tulburarea de panica
(atacuri de panica recurente, anxietate anticipatorie,
schimbarea comportamentului in legatura cu posibilele consecinte ale

atacului de panica)
– Fobia
(absenta relatiei intre obiectul fobic si idei obsesive sau compulsii)
– Tulburarea de personalitate de tip OC
(preocupare cu perfectionismul, detalii, reguli, controlul)
– Schizofrenia (idei delirante sunt egosintonice ;
iar in TOC simptomele egodistonice)
– Afectiuni care implica ggl. bazali; coreea Sydenham; b. Huntington.

– Evoluţia este variabilă cu : - ameliorare până la vindecare,

-remisiuni cu oarecare simptome şi
- cronicizare
– Tratamentul nevrozei obsesiv-compulsive este.
- Pharmacotherapeutic cuprinde antidepresive, anxiolitice, valproat de sodiu,
posibil neuroleptice atipice.
Efectele terapeutice se instalează foarte lent.
- psihoterapeitic cuprinde terapie - psihanalitică
- comportamentală
 TRATAMENTUL
• -Tratament -farmacoloterapie: SSRI/ anafranil ±
- psihoterapie comportamentala
• Medicatie
– Clomipramina 250-300 mg
– Floxetina 60-80 mg
– Fluvoxamina 300 mg
– Paroxetina 60 mg
– Sertralina 200-250 mg
– Antidepresive IMAO
• Rata mare de nonresponsivitate
• Comorbiditatea influenteaza negativ raspunsul terapeutic
• Dozele terapeutice > depresie
• Raspunsul terapeutic tardiv (10-12 saptamani)
• Durata de tratament lunga,
• recaderi frecvente la scaderea dozelor
 DSM IV - TULBURARI SOMATOFORME:
DSM V - TULBURARILE SIMPTOMULUI SOMATIC
Definitie:
tulburari psihice - determinate de factori psihologici,
- cu tablou clinic dominat de simptome somatice
care nu sunt induse in mod voluntar.

DSM TULBURARI SOMATOFORME ICD 10 TULB.SOMATOFRME

Tulburare de somatizare Tulburare de somatizare
Tulburare de conversie -
Hipocondrie Tulburare hipocondriaca
Tulburare dureroasa Sindrom dureros somat. persistent
Tulburare de somatizare nediferentiata- Tulburare somatoforma nediferentiata

cuprinde neurastenia Tulburare somatoforma, nespecificata

Tulburare de somatizare nespecificata cuprinde
Disfunctie autonoma somatoforma,
(distonia neurovegetativa )

Tulburare dismorfica
Criteriiie DSM IV de diagnostic pentruTulburarea de somatizare
A. Un istoric de multe acuze somatice
- începând înainte de etatea de 30 de ani
- care survin o perioadă de mulţi ani şi
- care au drept rezultat -solicitarea tratamentului sau o
- deteriorare semnificativă în domeniul social, profesional
B. Fiecare dintre următoarele criterii trebuie să fi fost satisfăcute,
cu simptome individuale
survenind oricând în cursul perturbării:
(1) patru simptome algice: un istoric de durere cu cel puţin 4 sedii sau funcţiuni diferite
(de ex. cap, abdomen, spate, articulaţii, extremităţi, piept, rect,
în cursul menstruaţiei, raportului sexual ori micţiunii);
(2) două simptome gastrointestinale: un istoric ≥2 simptome gastrointestinale,
altele decât durerea
(de ex., greaţă, flatulenţă, vărsături, altele decât în cursul sarcinii,
diaree sau intoleranţă la diverse alimente);
(3) un simptom sexual: un istoric de cel puţin un simptom sexual sau de reproducere,
altul decât durerea
(de ex., indiferenţă sexuală, disfuncţie erectilă sau ejaculatorie,
menstruaţii neregulate, sângerare menstruală excesivă,
vărsături pe toată durata sarcinii);
(4) verte
(4) un simptom pseudoneurologic. un istoric de cel puţin un simptom sau deficit
sugerând o condiţie neurologică nelimitată la durere
(simptome de conversie, cum ar fi
- deteriorarea coordonării sau echilibrului,
- paralizie sau scăderea localizată a forţei musculare, dificultate în deglutiţie
- senzaţia de nod în gât, afonie, retenţie de urină, halucinaţii,
- pierderea senzaţiei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, crize epileptice,
simptome disociative, cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunoştinţei, alta decât leşinul
C. Fie (1), fie (2):
(1 ) după o investigaţie corespunzătoare, nici unul dintre simptomele de la criteriul B
nu poate fi explicat complet - de o condiţie medicală generală cunoscută ori
- de efectele directe ale unei substanţe
(de ex., abuz de un drog, un medicament);
(2) când există o condiţie medicală generală asemănătoare,
acuzele somatice sau deteriorarea socială sau profesională rezultantă
sunt în exces faţă de ceea ce ar fi de aşteptat din istoric,
examenul somatic
datele de laborator.
D. Simptomele nu sunt produse intenţional sau inventate
(ca în tulburarea factica sau simulare)
 TULBURARI DISOCIATIVE

Definitie: tulburari psihice- determinate de factori psihologici

cu tablou clinic dominat de simptome psihice
neinduse in mod voluntar.
Definitie: - ICD 10= -pierderea totala/partial a - Integrarii normale intre amintirile
trecutului
- constientizari identitatii senzatiilor
imediate
- controlul miscarilor corpului

Sd.isteric = sd.conversiv + sd.disociativ = sd.CHARCOT BRIQUET

Clasificare:
• ICD-10 – tulburarile disociative sunt impartite in doua subtipuri
- tulburari disociative ale memoriei, constiintei si identitatii
- tulburari disociative motorii si senzoriale
•DSM-IV –
tulburarile disociative se refera la acele afectiuni a caror clinica este dominat de
simptome psihice,
 ICD 10
DSM
Tulburari dissociative(=conversive)
Tulburari dissociative( ≠ conversive)
Amnezie disociativa
Amnezia disociativă,
Fuga disociativa
Fuga disociativă,
Tulburarea de identitate disociativă (anterior,
-
tulburarea de personalitate multiplă),

Tulburarea disociativă de transa

Tulburari privind starea de transa si posesie
Tulburarea de depersonalizare,
Tulburarea disociativă fără altă specif
-
- Stupoare disociativa - miscarilor si senzatiilor
- Tulburari disociative [de conversie] - ale - motorii disociative
- mixte
-Convulsii dissociative
-Anestezie dissociative
-Alte tulburari disociative
- Sindromul Ganser
-Tulburare de personalitate multipla
-Tulburari disociative tranzitorii
[de conversie] care se produc in - copilarie
- adolescenta
-Alte tulburari disociative specificate
-Confuzie psihogena
-Tulburare disociativa nespecificata
 Tablou clinic:
( vezi SINDROMUL DISSOCIATIV )

- este consecinţa mecanismului psihologic al disociaţiei,

- mecanismului psihologic al disociaţiei,
- este un mecanism defensiv inconştient
- este declanşat într-o împrejurare reactivă, de confruntare a individului
cu un eveniment de viaţă cu mare semnificaţie afectivă,
- Disociatia poate separa traumatismul afectiv de restul psihismului :
- pe verticală (Freud): urma mnezică a evenimentului este - refulată în inconştient
- pe orizontală (Janet): urma mnezică a evenimentului este - separată de afect
Separarea traumatismul afectiv de restul psihismului se realizeaza
printr-un fenomen este segregarea unor procese psihice şi comportamentale
de restul psihismului,
si se realizează două sau chiar mai multe nivele separate de funcţionare
- paralele sau
- consecutive la acelaşi individ.
-ex ( tulburarea de personalitate multiplă, sau
tulburarea disociativă de identitate, cum este denumită în D.S.M. - IV).
Disocierea poate apărea şi în condiţii normale dc sugestibilitate crescută la subiecţii hipnotizaţi (când apare ca
o consecinţă a inducţiei hipnotice)
Tablou clinic:

Simptome
- simptomele pseudoneurologice caracteristice tulburarilor de conversie sunt
inlocuite de simptome psihice – tulburari de memorie, constiinta si identitate

-simptomele psihice respecta aceleasi caracteristici descrise in cadrul

tulburarilor de conversie, cu mentiunea ca preluarea simptomelor de la o persoana
semnificativa din anturaj este rara.
- Simptomele au un caracter reactiv
- Este prezent beneficiul secundar
- “belle indiference”
 - exista DSM-IV Tulburările conversive - absent in ICD-10
- fac parte dintr-o afecţiune bine cunoscută încă din antichitate sub numele de isterie.
- termen - existent in DSM-IV - dar apartine T.somatoforme
- ≠ deT. disociatie
- dar absent in ICD-10 (cazurile corespunzatoare sunt incluse in grupul tulburarilor
dissociative)
- incidenta mai mare la sexul feminin
- debutul este mai frecvent in adolescenta, dar poate apare si la alte varste
-Conversia reprezintă deplasarea ( în plan somatic) a unei stări de mare emoţie-trăiri psiho-
traumatizante
- Simptomele conversive pot să mimeze: 1,2,3,4,

1 - tulburările neurologice: criza isterică,

- este precedată adesea de scandalul isteric: ţipete,plânset zgomotos, ameninţări, totul foarte zgomotos
-se caracterizeaza
- printr-o cădere lentă, care permite bolnavului să se aşeze,
- prin o mică îngustare de conştiinţă, care permite subiectului să perceap ce se întâmplă în jurul
său,
- prin mişcări dezordonate ale membrelor, agitaţie haotică, contorsiuni, ≠ clare faţă de criza epileptică
- semne clinice mai mult sau mai puţin caracteristice:- tremor palpebral,
- mişcări ale globilor oculari sub ploapele închise,
- apariţia unei reacţii de apărare sub forma contracturii orbicularului,
- rezistenţă la manevrele examinatorului.
Senzaţia de „nod în gât", ţipatul ce precede instalarea crizei,
existenţa unui „dialog" minim cu realitatea obiectivă înconjurătoare.
Criza isterică poate dura ore întregi.
2. tulburări senzoriale, pierderea vederii, vederea în tunel, surditate,
anestezie tactilă în mânuşă/ ciorap (nu respectă metamerele);
3. tulburări motorii dificultăţi de mers (astazie/abazie), paralizii,
tremurături de mai mare amplitudine, crampe.
De multe ori, ele sunt însoţite - de o anumită detaşare a bolnavului, „belle indiference";
- cefalee la supărări, numeroase cenestopatii trăite dramatic,
- tulburări respiratorii de tip hiperventilaţie, strângeri precordiale;
4 - tulburări psihice, plângeri referitoare la astenie, pierderea memoriei,
dificultăţi de concentrare a atenţiei,
mutism,
stări de agitaţie psihomotorie cu plânset,
labilitate afectivă accentuată,
puerilismul isteric, pseudo-demenţa isterică, Sindromul Ganser.

Particularităţile manifestările conversive sunt :

- condiţionare psihogenă,
- dependenţa evidentă de anturaj,
- nu apar niciodată când subiectul este singur,
- au caracter atipic,
- neîndeplinind condiţiile definitorii pentru afecţiunea organică ce o sugerează,
- sunt influenţate prin mijloace persuasive, de atitudinea anturajului.

-diagnosticul este prin excluderea posibilelor condiţii somatice, ceea ce presupune

- un examen neurologic amănunţit şi
 CURS 8
TULBURARI DE PERSONALITATE
- Personalitatea - deriva lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important
- prezinta 2 determinanti
- temperamentul - modul innascut de reactionare si manifestare si
- caracterul - modul de reactionare si manifestare ,dobandit sub influenta mediului natural ,social )

Definitia tulburări de personalitate

Patern = un model cu elementele ce se repeta într-un mod previzibil.

-dupa ICD-X,
sunt "stări şi pattern-uri comportamentale, ,
- semnificative clinic
- ce tind a fi persistente şi caracteristice unei anumite persoane
- sunt expresia - stilului de viaţă şi a
- modului de relaţionare - cu sine
-cu alti
 Definitia tulburări de personalitate :
dupa DSM
= ansamblu caracteristic şi persistent de trăsături:
- predominant cognitive, dispoziţionale şi relaţionale
- ilustrat printr-un comportament care deviază în mod evident şi invalidant
de la expectaţiile faţă de :
- persoana respectivă şi
- normele grupului său social.
- manifestat clinic prin răspunsuri inflexibile, în situaţii variate
interpersonale, profesionale şi sociale;
- creează dificultăţi în funcţionarea ocupaţională, profesională şi socială;
- sunt schiţate din copilărie;
- se cristalizează la adolescenţă
-pina la 18 ani vorbim despre tulburari de comportament
-pt.ca personalitatea este in formare
-peste 18 ani vorbim despre tulburari de personalitate
-însoţesc persoana în cauză de-a lungul întregii sale existenţe.
EVOLUTIA CONCEPTULUI
Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir.
J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.
K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.

SINONIMII: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii);

= DEZECHILIBRU MINTAL (francezii);
= PSIHOPATIE ( Kraepelin);
= SOCIOPATIE ( americanii);
= CARACTEROPATIE ( Bilikievici).
 Normal - Anormal - Patologic
• Normal = echilibrati
CUNOASTERE : AFECTIVITATE >1
PERSONALITATEA= CARACTER : TEMPERAMENT >1

• Patologic = dezechilibre,antisociabilitate
CUNOASTERE : AFECTIVITATE < 1
PERSONALITATEA = CARACTER :TEMPERAMENT < 1

• Anormal ≠ patologic
- ar putea fi definit ca un amestec de normalitate si patologic in diferite proportii;
cand proportia de antisocialitate e tolerabila, se asimileaza cu normalul si
depaseste normele convietuirii, = intra la psihopatii.

Antonime in – termeni- normal-anormal

-defiinitie:- normal -patologic
AT! Anormal ≠ patologic
• Comparatie intre categoriile diagnostice din cadrul celor 2 sisteme de clasificare
DSM-IV ICD-10

Cluster A - apar ca" ciudaţi /excentrici";-  

- Tulburarea paranoida - Tulburarea paranoida
- Tulburarea schizoida - Tulburarea schizoida
- Tulburarea schizotipala  
Cluster B-apar ca ,,dramatici, emoţionali, hieratici";  
- Tulburarea antisociala - Tulburarea dissociala
  - Tulburarea instabil-emotionala
  - tipul impulsiv
- Tulburarea borderline - tipul borderline
- Tulburarea narcisica  
- Tulburarea histrionica - Tulburarea histrionica
Cluster C apar ca ,,anxioşi şi temători"  
- Tulburarea evitanta - Tulburarea anxioasa
- Tulburarea dependenta - Tulburarea dependenta
- Tulburarea obsesiv-compulsiva - Tulburarea anankasta

Deosebiri în privinţa numărului tulburărilor de personalitate validate.

Cele două sisteme nosografice cuprind :
- 10 tipuri specifice de tulburări ale personalităţii în DSM-IV
- 9 tipuri specifice de tulburări personalităţii în ICD-X.,
ETIOLOGIA MULTIFACTORIALA -
I. FACTORI BIOLOGICI:
• Cauze genetice
- exista putine dovezi despre implicarea factorilor genetici in tulburarile de personalitate,
desi este dovedit ca personalitatea normala este partial mostenita

II. FACTORI PSIHOSOCIALI:- determina Psihopatii marginale.

( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).

Teorii psihologice
•Teoriile psihodinamice referitoare la comportamentul anormal \
existentei unor conflicte mintale interne nerezolvate

•Teoriile comportamentale considera : comportamentul -normal

- anormal este invatat,
anormalitatea fiind determinata de o
modificare a disponibilitatii de recompensare din mediu

• Teoriile fenomenologice (umaniste) considera ca

1 - personalitatea normala
se dezvolta printr-un “proces natural de crestere”-
ghidat de perceptie si interpretare – Rogers
-ghidat de motivatie – Maslow ,
2- comportamentul anormal apare cand procesul de crestere este blocat de diversi factori
 DSM TULBURAREA PARANOIDA-ICD 10
– trasaturi proeminente:
-suspiciozitate – neincredere, fiind permanent in garda pentru ca ceilalti
- sa nu profite sau
- sa se amuze de ei
-tendinte interpretative – interpretarea actiunilor binevoitoare sau neutre ale

celorlalti ca fiind in mod intentionat rau-voitoare

-stima de sine crescuta – realizarile personale sunt amplificate iar
- esecurile sunt explicate ca datorandu-se
piedicilor puse de ceilalti
-sensibilitate – se ofenseaza cu usurinta recurgand la un comportament de
- revendicare a drepturilor de care se crede privat
- izolare – nu are prieteni si nu are simtul umorului
• prevalenta,- mai crescuta la bărbaţi, este estimată la:
- populaţia generală 2-3%
- pacienţii centrelor de sănătate mintală 5-6%
- pacienţii internaţi în clinici psihiatrice.15-20%
 CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV
TULBURAREA PARANOIDA
Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti
astfel ca motivele acelora sunt interpretate ca rauvoitoare,
incepand devreme in perioada de adult si
prezente intr-o varietate de contexte,
≥ 4 din urmatoarele:
1.Suspecteaza, fara o baza suficienta,
ca ceilalti il exploateaza, il ranesc sau isi bat joc de el
2.Preocupare cu indoieli nejustificate
in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau asociatiilor
3.Retinerea de a aface confidente celorlalti
datorita temerii ca informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa
4.Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare
in remarci sau evenimente benigne
5.Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau
amenintarile
6.Isi simte atacat caracterul sau reputatia
fara ca acest lucru sa fie evident altora
si reactioneaza suparat sau contraataca
7.Suspiciuni recurente fara justificare privitor
la fidelitatea partenerului de viata.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10
TULBURAREA PARANOIDA
Tulburare de personalitate caracterizata prin
- sensibilitate excesiva la intreruperi,
- neiertarea insultelor; suspiciune si
- o tendinta de a denatura experienta prin
interpretarea gresita a actiunilor neutre sau prietenesti ale altora ca fiind ostile sau

dispretuitoare;
- suspiciune recurenta, fara justificare, privind fidelitatea sexuala a sotului/sotiei sau a
partenerului sexual;
si un simt combativ si tenace al drepturilor proprii.
Poate exista o auto-importanta excesiva si exista deseori o auto-referire excesiva.
Personalitate (tulburare de):
- paranoida expansiva
- fanatica
- paranoida
- certareata
- paranoida sensibila
Exclude: paranoia: - NOS (F22.0)
- cverulenta (F22.8)
paranoida:
- psihoza (F22.0)
- schizofrenia (F20.0)
 DSM -TULBURAREA SCHIZOIDA-ICD 10
trasaturi proeminente
−detasare emotionala de anturaj sau
de context si
- incapacitatea de a reactiona afectiv la evenimente
− lipsa interesului pentru relatii sociale sau sexuale
- preferinta pentru activitati solitare
− indiferenta fata de laudele sau criticile aduse de ceilalti
− inclinatie spre meditatie si fantezie legata de lumea sa interioara – introspectie

Prevalenta
- bărbaţii e mai crescuta comparativ cu femeile, şi
- prezinta forme clinice mai severe;
- creşcuta aparent in condiţii de schimbarea mediului cultural, localitatii sau a ţarii
cand pot prezenta, în primii ani, stiluri comportamentale asemănătoare cu tulburarea
schizoidă a personalităţii,
 CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM :
TULBURAREA SCHIZOIDA
A. Un pattern pervaziv de
- detasare de relatiile sociale si o
- gama restransa de exprimare a emotiilor
in relatiile interpersonale

- incepand in perioada de adult tanar si

- prezinta intr-o varietate de contexte

≥ 4 din urmatoarele:
1. Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate incluzand si
aceea de a fi parte a unei familii
2. Aproape intotdeauna alege activitati solitare
3. Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale cu o alta
persoana
4. Putine sau nici o activitate nu le face placere
5. Nu are prieteni sau confidenti
6. Par indiferenti la rugaminti sau critica
 CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10 :
TULBURAREA SCHIZOIDA

Tulburare de personalitate caracterizata

- printr-o restrangere a contactelor afective, sociale si altele cu
- o preferinta pentru fantezie, activitati solitare si introspectie.
Exista o capacitate limitata de a-si exprima sentimentele si a experimenta placerea.
Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
tulburarea deliranta (F22.0)
tulburarea schizoida a copilariei (F84.5)
schizofrenia (F20.-)
tulburarea schizotipala (F21)
 DSM-TULBURAREA SCHIZOTIPALA- NU EXISTA IN ICD
 la trasaturile caracteristice personalitatii schizoide se adauga:
- comportament excentric
- limbaj si idei ciudate
(fara a intruni criteriile definitorii ale ideii delirate) – caracter abstract cu tematici legate de paranormal
- experiente perceptuale neobisnuite
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:
A Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si
- capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si
- distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati comportamentale,
- incepand in perioada de adult tanar si
- prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de ≥ 5 din urmatoarele:
1 . Idei de referinta excluzand delirul
2 Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza comportamentul si
nu sunt potrivite cu normele culturale
(clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie, preocupari sau fantezii bizare)
3 Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale
4 Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata, stereotipa)
5 Suspiciune sau ideatie paranoida
6 Afect inadecvat sau redus
7 Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita
8 Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul I
9 Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si
tinde sa fie asociata cu frici paranoide cu judecati negative despre sine
B Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi psihotice
sau altei tulburari psihotice.
Nota: daca criteriile sunt anterioare schizofreniei, adauga “premorbid”
 DSM - TULBURAREA ANTISOCIALA- (DISSOCIALA-ICD )
– trasaturi:
1 insucces repetat in a realiza relatii bazate pe afectiune;
desi au farmec personal ei sunt duri in relatiile cu ceilalti,
avand placerea sa ii chinuie sau umileasca pe cei din jur
2 actiuni impulsive – accentuate de abuzul de alcool sau droguri
3.lipsa sentimentelor de vinovatie – indiferenta fata de - normele sociale sau
- sentimentele altor persoane,
care determina incalcari frecvente ale legii, de la delicvente minore la acte de violenta grave
4.incapacitatea de a invata din experientele personale negative
zone „cenuşii", neclare, în antecedentele sale personale
(în care pot fi regăsite dispariţii deliberate în urma unor acte ilegale, frauduloase sau imorale);
• tulburarea „pare a fi asociată" cu:- mediul urban
- status socio economic precar;
• prevalenta este aproximativ estimată la:-15-16% din populaţia spitalelor de psihiatrie şi
- 70-75% în mediul penitenciar
— raportul B/F fiind de 3/1;
• evoluţia pana la 40 de ani -este continuă,
după 40 de ani care se constată - o ameliorare progresivă a comportamentului antisocial
-şi, uneori, remisiuni;
•tulburarea cunoaşte o agregare familială, fiind mai frecventă la rudele biologice de gradul I ale celor cu
tulburări antisociale.
 
 TULBURAREA ANTISOCIALA-DSM (DISSOCIALA- ICD )
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
A Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti –
- aparand de la 15 ani,
- indicate de cel putin 3 sau mai multe din urmatoarele:
1 Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin
executarea repetata a actelor antisociale
2 Necinste, indicata de minciuni repetate,
folosirea de nume de imprumut
3,Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica
4 Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate
5 Nepasare fata de siguranta sa , sau a celorlalti
6 Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau
de a-si achita obligatiile
financiare
7 Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare
(ranirea.tratarea proasta sau furtul de la ceilalti).
B Individul are cel putin 18 ani.
C Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 ani
D Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei sau
episodului maniacal.
 TULBURAREA DISSOCIALA- ICD
Tulburare de personalitate caracterizata
- printr-un dispret fata de obligatiile sociale
- si o indiferenta rece fata de sentimentele altora.
Exista o diferenta considerabila intre comportament si normele sociale existente.
Comportamentul nu este modificabil usor printr-o experienta nefavorabila, incluzand
pedeapsa.
Exista o toleranta scazuta in privinta frustrarii si o limita minima de descarcare a
agresiunii, incluzand violenta;
exista tendinta de a blama pe altii sau de a oferi rationari plauzibile
pentru comportamentul care a dus pacientul in conflict cu societatea.

Personalitate (tulburare de):

- amorala
- antisociala
- asociala
- psihopata
- sociopata
Exclude: tulburarile de conduita (F91.-)
tulburarea de personalitate instabila emotional (F60.3)
 TULBURAREA BORDERLINE-DSM

DSM -TULBURAREA BORDERLINE

ICD 10 –TULBURARE EMOTIONAL –INSTABILA care poate fi
- de tip impulsiv-caracterizata prin instabilitate si impulsivitate
- de tip bordeline- caracterizata prin instabilitate si tulburarea –imaginii de sine
- telurilor interne inclusiv sex

deci in ICD 10 tulb.pers.bordeline(DSM)

este un subtip al tulb.de pers. emotional instabila
Sinonimii:
Tulburare borderline a personalităţii Sindrom de graniţă Stare de graniţă Caracter psihotic
Psihoză de graniţă Schizofrenie pseudonevrotică
• – trasaturi proeminente
- instabilitate emotionala
- reacţii impulsiv-agresive la incitaţii minime;
- nesiguranta asupra propriei identitati sentimentul de vid interior;
- amenintari sau tentative repetate de suicid pentru a evita un eventual abandon real sau
imaginar
- acte autodestructive repetitive;
- relatii instabile
- stare permanenta de plictiseala intoleranţa solitudinii;
- comportament imprevizibil
- acreditare afectivă exclusivă (univoc pozitivă sau univoc negativă);
 debutul are loc la vârsta adultă tânără;
• evoluţia este relativ constantă şi continuă, uneori interferată de
- scurte episoade psihotice sau de
- simptome psihotice independente;
 
• prevalenta este „ cea mai frecventă formă de tulburare a personalităţii
- 2-3% din populaţia generală
- 10% dintre pacienţii trataţi în centre de sănătate mintală;
- 20% dintre pacienţii spitalelor psihiatrice;
- 40% din ansamblul tulburărilor de personalitate;
 
• comorbiditate-complicaţii:
- episoade „micropsihotice", cu simptome vagi şi volatile
- episoade depresive
- tentative de suicid
- alcoolomanie.
tulburarea determină un grad relativ de invalidare profesională şi mai ales socială.
 CRITERII ICD 10
TULBURAREA DE PERSONALITATE INSTABIL -EMOTIONALA
Tulburare de personalitate caracterizata printr-o :
- tendinta definita de a actiona impulsiv si fara a lua in considerare consecintele;
- dispozitia este imprevizibila si capricioasa.
Exista o predispozitie la izbucniri emotionale si
o incapacitate de a controla exploziile comportamentale.
Este o tendinta catre un comportament certaret si catre conflicte cu altii,
mai ales atunci cand actiunile impulsive sunt - contracarate sau
- impiedicate.
Se pot distinge doua tipuri:
- tipul impulsiv, caracterizat predominant de - instabilitate emotionala si
- lipsa controlului asupra impulsului, si
- tipul de limita, caracterizat in plus prin - perturbari ale imaginii de sine,
scopuri si preferinte personale,
- sentimente cronice de vid,
- relatii intense si instabile interpersonale si
- tendinta de comportament autodistructiv,
incluzand gesturi si incercari de sinucidere.
Exclude: tulburarea de personalitate disociala
 CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM
TULBURAREA BORDERLINE

A Un pattern pervaziv de instabilitate a

relatiilor interpersonale,

imaginii de sine si afectelor

insotita de impulsivitate
incepand din perioada de adult tanar si

manifestata prin cel putin 5 din urmatoarele:

1. Eforturi reale de a evita abandonul real sau imaginar

2. Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate prin alternarea
intre extreme de idealizare si devalorizare
3. Tulburari de identitate: imaginea si sensul sinelui marcat instabile
4. Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential daunatoare
5. Comportament suicidar recurent, automutilari
6. Instabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispozitiei (disforie episodica
intensa, iritabilitate, anxietate cu durata de ore pana la zile)
7. Sentimente cronice de “gol” interior
8. Furie inadecvata, sau dificultate in a-si controla furia
9. Ideatie paranoida tranzitorie legata de stres sau
simptome disociative severe
 DSM-TULBURAREA HISTRIONICA-ICD 10
– trasaturi proeminente
- auto-dramatizarea – lasa impresia ca in permanenta joaca un rol pentru
a satisface asteptarile celorlalti
si in consecinta atentia si aprecierile acestora
- superficialitate emotionala cu trecerea usoara si imediata
de la o dispozitie negativa la una pozitiva

si afisarea intensa a emotiilor

- sete permanenta de noi experiente insotite de entuziasm de scurta durata dupa care,
plictisindu-se, cauta o alta experienta inedita
- egoism excesiv
- erotizarea relatiilor sociale – contactul cu persoanele de sex opus este perceput
ca o potentiala provocare sexuala
prevalenta este mai înaltă în
- Occident — comparativ cu Orientul
- America de Sud — comparativ cu America de Nord
- aria mediteraneană — comparativ cu ţările nordului;

-evoluţia prezintă o ameliorare a trăsăturilor în a doua parte a existenţei

 CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM:
TULBURAREA HISTRIONICA

A. Un pattern pervaziv de - emotionalitate excesiva si

- nevoia de a fi in atentie,
incepand devreme in perioada de adult si
prezent intr-o varietate de contexte, indicat ≥5 din urmat :

1. Nu se simte comfortabil in situatii in care nu este in centrul atentiei

2. Relatiile cu ceilalti sunt caracterizate prin conduita erotizata
inadecvata
3. Labilitate emotionala
4. Tipul de comunicare este excesiv de impresionabil si lipsit de detalii
5. Folosirea aspectului fizic pentru a atrage atentia
6. Autodramatizare, teatrabilitate si exagerarea expresiei emotionale
7. Sugestibilitate (usor influentabil de catre altii sau de circumstante)
8. Considera relatiile mai intime decat sunt.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10 :
TULBURAREA HISTRIONICA

Tulburare de personalitate caracterizata prin

- afectivitate superficiala si labila, autodramatizare, teatralitate,
- exprimare exagerata a emotiilor, sugestibilitate, egocentrism,
- ingaduinta fata de propriile slabiciuni,
- lipsa de consideratie fata de altii,
- sentimente usor de ranit si
- cautare continua pentru apreciere,
- excitatie si atentie.

Personalitate (tulburare de):

- isterica
- psiho-infantila
 DSM -TULBURAREA NARCISICA-NU EXISTA IN ICD
 – trasaturi proeminente
- sentiment crescut al importantei propriei persoane – evident neindreptatit
- pretentia de a fi tratati cu deosebita atentie fara a oferi nimic in schimb
- activitate imaginativa privind calitati sau realizari personale deosebite
 
- debutul efectiv al condiţiei este la adultul tânăr;
- evoluţia este continuă şi ondulatorie,
cu agravări sub influenţa pierderilor şi
frustrărilor care îi siderează orgoliul şi autostima;
- prevalenta este estimată la aproximativ: 
-1% din populaţia generală şi
-8-9% din ansamblul pacienţilor internaţi;
• comorbiditate-complicaţii :
-tulburări depresive, de la distimie la depresia majoră
 CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM :
TULBURAREA NARCISICA
A. Pattern pervaziv de
- grandoare (in fantezii sau in comportament),
- nevoia de admiratie si
- lipsa de empatie,
- incepand devreme la adultul tanar si
- prezent intr-o varietate de contexte,
asa cum este indicata de 5 sau mai multe din urmatoarele:

1. Are un sens grandios al auto importantei

(ex: - isi exagereaza achizitiile sau talentele,

asteapta sa fie recunoscut ca superior etc.)

2 Preocuparea cu fantezii despre succes nelimitat, putere, stralucire,
frumusete sau iubire ideala
3 Crede ca este special sau unic si
de aceea nu poate fi decat in compania unor persoana speciale
4. Cere admiratie excesiva
5. Are sentimentul de a fi indreptatit (ex: sa fie tratat special)
6. Exploateaza relatiile interpersonale
7. Lipsa empatiei
8. Este invidios si crede ca si ceilalti sunt invidiosi
9. Are atitudine aroganta, dispretuitoare.
 DSM TULBURARE EVITANTA
ICD –TULBURARE DE PERSONALITATE ANXIOASA

 Sinonimii:
Personalitate evitantă .Personalitate de tip detaşat Personalitate de tip senzitiv
Caracter fobic.
– trasaturi proeminente
-anxietate permanenta
-evitarea - contactelor sociale sau
-unor noi responsabilitati determinate
de teama de a nu - fi pusi in incurcatura sau
- face fata la situatiile noi ce se pot ivi
-ei au putini prieteni si se feresc de persoanele necunoscute
- evoluţia tulburării este continuă şi ondulantă, fiind semnificativ influenţată de situaţii
psihotraumatizante şi frustrante;
- prevalenta tulburării este apreciată relativ empiric, fiind estimată la:
0,5-1% din populaţia generală şi de
10% din populaţia centrelor de sănătate mintală;
•comorbiditate-complicaţii:
- tulburări anxioase
- tulburări depresive şi
- fobii sociale.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM
TULBURARE EVITANTA
Un pattern pervasiv de- inhibiţie socială,
-sentimente de insuficienţă şi
- hipersensibilitate la evaluare negativă,
începând precoce în perioada adultă şi
prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de ≥4 din următoarele:
(1) evită activităţile profesionale care implică un contact interpersonal
semnificativ, din cauza fricii de critică, dezaprobare sau rejecţie;
(2) nu doreşte să se asocieze cu alţi oameni decât dacă este sigur că este apreciat;
(3) manifestă reţinere în relaţiile intime din cauza fricii de a - nu se face de râs ori de a

- nu fi ridiculizat;
(4) este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situaţii sociale,
(5) este inhibat în situaţii interpersonaie noi din cauza sentimentelor de inadecvare;
(6) se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora;
(7) refuză să-şi asume riscuri personale sau
să se angajeze în orice activităţi noi
CRITERII-ICD-10-
TULBURAREA DE PERSONALITATE ANXIOASA ( EVITANTA)

Tulburare de personalitate caracterizata prin sentimente - de tensiune si

- teama,
- insecuritate si
- inferioritate.
Exista -o continua dorinta arzatoare de a fi dorit si acceptat, o
- hipersensibilitate la critica si
- indepartare cu atasamente personale restranse, si
- o tendinta de a evita anumite activitati printr-o exagerare
- obisnuita a pericolelor sau
- riscurilor potentiale in situatii de zi cu zi.
 DSM-TULBURAREA DEPENDENTA-ICD
Sinonimii:
Personalitate astenică Personalitate inadecvată Personalitate defetistă Personalitate
autorepresivă
– trasaturi proeminente
- neincredere in propria persoana
- conformism crescut la dorintele celorlalti
- incapacitate de a-si exterioriza emotiile
- incapacitatea de a lua decizii pe cont propriu,
solicitand in permanenta ajutorul celorlalti  
- debutul condiţiei la vârsta adultă tânără şi
nu în copilărie, deoarece tulburarea dependentă a personalităţii
nu trebuie confundată cu dependenţa faţă

de părinte a copilului unic;

- evoluţia este continuă, deşi prin psihoterapie şi terapie de mediu se pot înregistra
ameliorări semnificative;
• prevalenta este estimată „la 2,5-3% dintre toate tulburările personalităţii"
(HI. Kaplan, B J. Sadock, JA. Grebb, 1994,
 CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM
TULBURAREA DEPENDENTA

Un pattern pervaziv de nevoie excesiva de a fi luat in grija,

- care duce la comportament submisiv si
frica de separare
- care incepe devreme in perioada de adult si
- care este prezenta intr-o varietate de contexte
asa cum este indicat de 5 din urmatoarele:

1. Dificultati in a lua decizii fara o asigurare excesiva si sfaturi de la ceilalti

2. Au nevoia ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru majoritatea ariilor
vietii lui
3. Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de frica ca vor fi lasati fara suport
4. Dificultati in a initia proiecte sau actiuni
(datorita lipsei de incredere in capacitatile personale)
5. Face lucruri excesive pentru a mentine suportul celorlalti
6. Se simte incomfortabil sau lipsit de ajutor cand este singur din cauza fricii
exagerate ca nu se va descurca
7. Cauta urgent o alta relatie atunci cand este parasit
(este preocupat nerealist cu frica de a fi lasat sa-si poarte singur de
grija).
 CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10
TULBURAREA DEPENDENTA

Tulburare de personalitate caracterizata printr-o

- incredere predominanta si pasiva in alte persoane pentru ca
acestea sa ia decizii de viata majore sau minore,
- Frica mare de abandon,
- sentimente de neajutorare si incompetenta,
- consimtamant pasiv la dorintele varstnicilor si ale altora,
- si un raspuns slab la cerintele vietii zilnice.
Lipsa de vigoare se poate manifesta ea insasi in domeniile intelectuale sau
emotionale;
deseori exista o tendinta de a transfera responsabilitatea altora.

Include Personalitate (tulburare de):

- astenica
- neadecvata
- pasiva
- auto-aparare
 DSM-TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA
ICD TULBURARE A PERSONALITĂŢII DE TIP ANANCAST

 Anancast -scoala germana –orgolios rigid,riguros

 – trasaturi proeminente
- rigiditate si inflexibilitate in abordarea situatiilor
- atentie deosebita pentru detalii nesemnificative care ii limiteaza eficienta
- preocupare permanenta si neplacuta de a nu gresi ajungand in forme severe
pana la perfectionism inhibant
- indecizia cu ruminatii continue referitoare la consecintele unei eventuale hotarari,
dupa luarea unei decizii ei sunt preocupati si ingrijorati ca nu au luat decizia corecta
- sensibilitate la critica si preocupare exagerata referitoare la parerile celorlalti,
asteptand ca acestia sa ii judece la fel de aspru precum se judeca ei insisi
* evoluţia tulburării este ondulatorie în funcţie de factorii ambi­anţei;
totuşi, vârsta aduce o accentuare a trăsăturilor obsesionale;
prevalenta tulburării pare deosebit de înaltă, fiind estimată la:
- 1% din populaţia generală şi
-6-7% din pacienţii centrelor de sănătate mintală;
•  –raportul B : F= 2 : 1
 CRITERII DE DIAGNOSTIC-DSM:
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA

Un pattern pervaziv de preocupare cu

ordinea, perfectionismul,
controlul mental si interpersonal
pe seama deschiderii si eficientei
incepand devreme in perioada de adult si
prezenta intr-o varietate de contexte indicate ≥ 4din:

1. Este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizatii sau scheme

pana in punctul in care scopul major al activitatii este pierdut
2. Prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor
3. Excesiv devotat muncii si productivitatii
4. Foarte constiincios, scrupulos inflexibil in materie de etica, moralitate si valori
5. Incapacitatea de a arunca obiecte nefolositoare
6. Se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat in conditiile in care este
sigur ca acestia le efectueaza exact in acelasi mod
7. Zgarciti
8. Rigizi si incapatanati.
 ICD : TULBURARE A PERSONALITĂŢII DE TIP ANANCAST

Tulburare de personalitate caracterizata prin

-sentimente de dubiu,
- perfectionism,
- constiinciozitate excesiva,
- verificarea si preocuparea pentru detalii,
- incapatanare, prudenta si rigiditate.
Pot exista ganduri sau impulsuri insistente si suparatoare care nu ating severitatea unei
tulburari obsesiv-compulsive .