Frica de critica si respingere mediaza o asociere

dintre abuzul din copilarie si depresia la maturitate.

Teoriile cognitive ale depresiei (Abramson, Metalsky, & aliaj, 1989; Beck, 1967,
1983) au postulat stiluri cognitive relativ stabile care confer risc pentru depresie. Dei
exist o literatur vast despre relaiile ntre msurile de stil cognitiv si depresia la adulti,
relativ putin se stie despre antecedentele de dezvoltare ale acestor stiluri i, n special,
despre influenta abuzului din copilarie asupra dezvoltrii acestor stiluri . Cu toate acestea,
n cazul n care abuzul din copilarie afecteaza dezvoltarea stilurilor cognitive care persista
la varsta adulta, atunci prezena acestor stiluri cognitive, ar putea explica asocierea dintre
abuzul din copilarie si debutul depresiei la adulti.
Pentru a intelege mai bine cercetatorii Rose si Abramson sustin ipoteza lor ca
abuzul emotional din copilarie contribuie la dezvoltarea unui stil cognitive negativ intr-o
mai mare masura decat alte forma de maltratare a copilariei. Acest lucru nu respinge ideea
de a exista si alte forme de abuz al copilariei care ar avea un impact asupra riscului de
aparitie a depresiei la maturitate.
Aceasta idee a fost sustinuta si de catre Mendelson si colaboratorii sai care au
cercetat daca abuzul emotional, nu cel sexual sau fizic, este asociat in mod pozitiv cu
cateva scale ale inventarului personal al abuzului emotional in copilarie, avand ca subiecti
pacienti dintr-o clinica de psihiatrie. Printre formele de abuz din copilarie au fost examinate
abuzul sexual, fizic si neglijarea emotionala. Dintre acestea doar abuzul emotional a fost
asociat pozitiv cu aparitia depresiei la maturitate.
Potrivit lui Rose si Abramson, abuzul emotional in copilarie in comparatie cu alte
forme de maltratare in copilarie, consta in primul rand in modul in care este livrat. Prin
urmare, experientele abuzului emotional sunt mai susceptibile de a fi furnizate din exterior
de catre agresor spre deosebire de a fi generate din interior de catre abuzat.
Bieling, Beck i Brown (2000) introduc dou subscale si anume frica de critic i
de respingere i preferin pentru afiliere, i dou subscale legate de autonomie, realizarea
obiectivului i sensibilitate la controlul altora.. Fiecare dintre aceste subscale
caracterizeaz un aspect distinct al stilului cognitiv propriu, unul care poate sau nu poate fi
legat de experiena copilrie- abuz emoional. Din motive conceptuale, un stil cognitiv
negativ caracterizat prin frica de critic i de respingere, marcat de anxietate cu privire la
consecinele de afirmare i teama de evaluare social, este probabil s fie legate de abuz
emoional din copilarie. Ea exprim o preocupare ,frica de a fi evaluat i acceptat de ctre
alii, care ar putea reflecta o experien din copilrie marcat de atacuri verbale .
Preferina pentru afiliere, ca o msur a dorinei de interaciune social , reflect un
stil cognitiv negativ numai n msura n care aceasta reprezint dependen fa de

mutualitate. n aspectul su negativ, preferina pentru afiliere este puin probabil s fie
legate de experient copilrie abuz emoional deoarece i lipsete un element de temut si
este mai probabil asociat cu o lips, de afeciune n copilrie. Realizarea obiectivului
reflect independen i auto realizare. i lipsete un element prea fricos, i este puin
probabil s fie asociate cu abuzul emoional. Sensibilitate la Control , ca o msur a fricii
de intruziune i de necesitatea de a controla n orice moment, conine n mod clar un
element de temut, dar este mult mai probabil asociat cu o experien din copilrie
accentuat de manipulare i de dominaie, mai degrab dect de respingere.
In studiul actual,cercetatorii au testat este ipoteza ca teama de critic i de
respingere mediaz o asociere ntre percepia unei forme particulare de maltratare, a
abuzului emoional,si debutul la adulti a depresiei majora. Pentru a testa specificitatea fricii
de critic i de respingere ca mediator al unei asocieri ntre abuzul emoional din copilarie
si depresie la adulti, au fost examinate dac sunt sau nu preferinte pentru afiliere. Pentru a
testa specificitatea abuzului emoional ca o form de abuz din copilarie legate de frica de
critica i respingere, au fost examinate dac sunt sau nu percepii ale abuzului fizic si sexual
in copilarie, si daca sunt de asemenea legate de frica de critic i de respingere.
Metoda:
Analiza s-a realizat pe un esantion de 2 persoane grup experimental si 25 de
persoane grup de control.
Esantionul a fost extras dintr-un grup mai mare N=86 unde au fost examinate
relatiile dintre stilul cognitive si depresia majora, si in randul pacientilor cu depresie dintre
stilul cogntiv si raspunsul la tratament antidepresiv. Deoarece informaiile referitoare la
abuzul din copilarie nu a fost obinut n partea iniial a studiului mai mare, piscina de
participani din care s-a prelevat eantionul curent a fost limitat doar la acei participant care
au finalizat msuri pertinente pentru abuzul in copilarie. Din acelai motiv, potrivirea
individual n studiu dintre grupul experimental i cel de control nu au putut fi pstrate n
studiul curent. Indivizii care au fost rugai s furnizeze informaii cu privire la experienele
lor din copilrie(N = 60) nu a fost diferit n mod semnificativ de persoane care nu au fost
puse (N = 26)n ceea ce privete vrsta, sexul, rasa i starea de depresie pentru aduli.
Participanii inclui n eantionul curent (N = 50), cu vrste cuprinse ntre 23 la 65
de ani (M = 39.6, SD = 10,3). Douzeci i patru (48%) au fost femei. Majoritatea,42 (84%),
a fost de origine american europene, iar reprezentarea etnica / minoritare incluse 5 (10%),
afro-americani, 2 (4%) hispanici, si 1 (2%), nativ american. Cazurile de depresie majora a
inclus 11 pacieni diagnosticai cu un prim episod i 14 pacieni diagnosticai cu un episod
recurent. Nu au existat diferente semnificative intre cele doua n ceea ce privete fie
msurile de abuz din copilarie percepute sau masurile cognitive pentru aduli angajai n
acest studiu. Vrsta de debut a depresiei majore n cazuri a variat ntre 18 i 65 de ani.
Instrumente:
Stilul cognitive, rapoartele de abuzul din copilarie, precum si alti factori de risc ce
pot genera represie au fost evaluate prin metode identice in ambele grupuri. Rezultatele se
bazeaza pe evaluarea pacientilor inainte de inceperea tratamentului.

Instrumentele folosite au fost subscalele lui Beck Si Brown frica de critica si

respingere si preferinta la afiliere extrase din SAS( Sociotropy &autonomy Scale).
Rezultatele analizei multiple de regresie logistic a depresiei majore indica faptul ca
teama de critic i de respingere a fost asociata n mod pozitiv i semnificativ cu depresia
majora. Preferina pentru afiliere a fost corelata negativ cu depresia major, dar nu n mod
semnificativ. Teama de respingere si critica a fost asociat cu depresia major ntr-un grad
semnificativ mai mare dect era preferina pentru afilierea, pe baza diferenei n parametrii
de regresie asociata cu aceste dou subscale.
DISCUTII
Rezultatele studiului curent sustin toate elementele ipotezei autorilor: teama de
respingere si critica mediaza asocierea dintre abuzurile emotionale si maltratarea din
copilarie si depresia majora. S-a constatat ca frica de critic i de respingere mediaz o
asociere ntre abuzul emoional specific copilarie si debutul depresiei majore la adulti. Nici
abuzul fizic, nici cel sexual din copilarie nu a fost semnificativ asociat cu frica de critic i
de respingere n eantionul curent.
In studiul actual, nu s-a gasit nicio asociere ntre abuzurile fizice sau sexuale din
copilarie si riscul cognitiv in aparitia depresiei. Acesta explica faptul ca doar unele forme
de abuz contribuie la dezvoltarea depresiei la maturitate. Lipsa de corelaii semnificative
ntre variabilele folosite pentru abuzul emoional, fizic i sexual n eantionul curent se
datoreaz, cel puin n parte, faptului c autorii au construit aceste variabile ca indicatori
simpli, care reflect prezena sau absena fiecreia dintre aceste forme de abuz.
In ceea ce priveste limitarile studiului, anumite aspecte au impiedicat elaborarea
ulterioara. In primul rand, din cauza faptului ca datele utilizate sunt retrospective, nu am
reusit sa testeze daca exista o relatie directa de cauzalitate intre abuzul emotional al copiilor
si stilul cognitiv al adultilor. In al doilea rand, participantii sufereau de depresie atunci cand
li s-a evaluat stilul cognitiv. Desi unele dovezi sugereaza ca aceste caracteristici nu sunt
dependente de starea de spirit, ar fi fost de preferat ca stilul cognitiv sa fie evaluat in
absenta depresiei.n al treilea rnd, datorit orientrii sale doar pe dou aspecte ale unui
anumit stil cognitiv, studiul actual nu este n msur s abordeze specificitatea constatrilor
sale n raport cu alte variabile cognitive.
n cele din urm, studiul actual a fost limitat datorita esantionului relativ restrans.
Un esantion mai mare ar fi permis efectuarea de teste mai specifice de asociere intre abuzul
fizic i sexual din copilarie i stilul cognitiv la aduli, i pe langa acestea, teste mai
riguroase care sa verifice daca frica de critic i de respingere mediaz efectul abuzului
emoional asupra depresiei pentru aduli.
In ciuda limitarilor sale, studiul curent este primul care analizeaza relatiile dintre

abuzurile din copilarie, stilul cognitiv si depresia majora diagnosticata clinic, iar mediatorul
acestora este teama de critica si respingere, un factor negativ, care se dezvolta, cel mai
probabil, in copilarie si care influenteaza aparitia depresiei.
Ca directii viioare pe langa variabilele analizate in studiu, ar putea fi introdus
factorul stres, care este unul dintre principalii predictori ai depresiei si survine atat in
copilarie, cat si in la varsta adulta.
Ar trebui studiate mai indeaproape,atat luate separat, cat si impreuna, abuzul
emotional, cel fizic si cel sexual, pentru a demonstra ca acestea sunt in interrelatie ( abuzul
emotional survine automat dupa cel sexual sau fizic) Cam asta ar fii si unul dintre aspectele
cu care nu am fost de accord: faptul ca doar abuzurile emotionale au un impact asupra
depresiei la maturitate. Consider ca atat cel fizic cat sic el sexual au un impact deoarece
cele trei sunt in interrelatie.

Inas Mohammad
Stroe Ema-Elena