Obiectivul general al psihoterapiei este asistarea ~i depa~irea

CAPITOLUL I impasului existential de toate tipurile, creat de confn.mtarea cu pierderile,

relatiile perturbate ~i evenimentele traumatizante, afeqiunile somatice, psihice
~i psihosomatice, accidentele ~i situatiile-limita, modificarile de mediu cu
Concepte-cheie: Psihoterapi~, Consiliere, Dezvoltare impact catastrofal, confruntarile ~i discriminarilc socialc, economice, politicc ~i
I v
person ala religioase etc.
\:. De aceea, vorbim nu doar de terapii individu~k. ci ~i de terapii de
l• cuplu, de familie, de grup ~i chiar organizationale sat.i"colectivc (sociale).
)\ Cu cat lumea in care traim manifesta mai multe ,,simptome" de
Adcsea, in vorbirea curenta cuvintclc ,,consiliere" ~i ,,psihoterapie" se ,,maladie socialii", intrand sub spe~trul psihopatologiei sociale, cu atfu $i nevoia
conti.mda. De aceasta confunzie nu scapa, uncori, nici macar speciali~tii . de psihoterapeu\i comunitari cre~te. Nucleul celor mai profun_de perurbari ~i
.\ Aceasta pentru di nici in literatura de sp~cialitate nu s-a ajuns la o dist!nctie disfunctii interpersonale ii constituie lnsa cuplul, rela\iile parteneriale ~i de
[ ciara intrc cele doua domcnii de activitate, ele ramiinand interconectate ~i familie, precum ~i relatiile inter- ~i transgenerationale. Ele translateaza in
fluidc, de la caz la caz ~i de la o etapa la alta a evolutiei unei persoane, a unui spa\iul social, In fonne directe sau subtile, afectand, lntre\inand sau agravand
cuplu, a unei familii, a unui grup sau organizatii. . dinamicile de grup ~i colective.
Cat desprc ,,dezvo!tarea persona!ri", ea acopera o sfera mai largii de
beneficiari, motiva\i sa sc autodepa~easca sau sa-~i lmplineasca vlata, perf01mand
in relatiile lor cu s~1e ~i cu ~ltii, cu .cati~ra sau cu .n:ediul. in. _zilele noas~r~'.1 • Puncte comune ~i diferentiatoare intre psihoterapie, consiliere ~i
dezvoltarea personala a devemt illgred1entul sau cond1t1a necesara a prezervam dezvoltare personala
sanata\ii, competentei ~i bunastarii 1n majoritatea domeniilor vietii, fiind un fel de
,,tcrapie pentrn n01mali". Problemele existen\iale de tot felul, stresul ~i riscurile C.H. Petterson (apud. Gh. Tom~a, 1999; Ioana Stancu, 2005),
viqii modcmc reclama tot mai frecvent practica dezvoltarii pcrsonale, individual, sistematizeazii ase111anarile ~i deosebirile dintre consiliere ~i psihoterapie dupii
dar mai ales ln grup, iar pentru profesioni~tii in domenii socio-w~ane, cum ar fi ~i patru criterii:
terapcu\ii, este chiar o componenta importanta a fo1111iirii ~i a compctentei lor. 11. gradul de severitate al tulburarii clientutwt
Conform acestui criteri.u; consilierea psihologica este indicata in cazul
unor tulburari minore ale personalita[ii ~ nom1ali care se confrunta cu diverse
• Cui se adreseaza ~i cine sunt beneficiarii celor trei tipuri de probleme ~i au un dezechilibrn u~or al edificiului personalita\ii. Psihoterapia
activitafi inrudite? este o interventie indicata pentru afeqiuni majore ale personalitatii (nevroze,
psihoze sau psihopatii). Punctul slab ~i depa~it actualmente este ca nu se face o
Exista trei categorii de beneficiari ai interven\iilor de cons iliere, demarcatie corectii intre tulburare minora ~i majora. in plus, indicatiile
psihoterapie ~I dczvoltare personala (optimizare umana): psihoterapiei sunt relativ reduse in psihoze, in cazul ciirora tratamentul
indivizi; chimioterapeutic este prioritar, obligatoriu ~i adesea unic, chiar daca In uncle
cupluri ~i familii; cazuri asocierea Jui cu psihoterapia resocializatoare ~i de familie poate f}
grupuri, organizatii ~i colectivita\i. benefica. in ceea ce prive~te utilitatea psihoterapiilor in tulburarile psihopatice
ale personalitatii, indicatia psihoterapiilor este rezervata, cfecteic inregistrate
Pentru consilierii ~i moderatorii sau trainerii de dezvoltare personalii in fiind foarte discrete, minore, fluctuante sau pur ~i simplu inexistente.
grnp, bepeficiarii se numesc de obicei ,,clienti" (termen utilizat mai ales de ~- natura problemelor clientulu4. ~
parintele terapiei nondirective sau ,,terapiei centrata pe client" - Carl Rogers) . Consilierea este recomandata pentru problemele i11te1persanale care
Psihoterapeutii se adreseaza nwi curand ,,pacientilor", adica pot fi rezolvate prin luarea unor decizii in mai profunda concordanta cu nevoile
persoanelor care se confnmth cu starea de boala, de orice tip, sau, prin extensie, ~i motivele personale, iar psihoterapia este activitatea de electie pentru
rela\iilor interumane patogene, disfunctionale, maladive. problemele intrapersanale, care tin de structura personalitatii (trairi afective,
14 15
 atitudini, convingcri personale, ideal de via\a etc.). Dupa acest critcriu sc poatc psihanalitica
.I . I
intelege ca $fcra cognitiva ar fi subordonatii consilierii, iar cea afcctiva, cu con1portc1111e11tal-cog11itiva
tulburarile aforente, psihoterapiei. lnsa, wm personalitatea este un tot, estc umanist-experien(ia/a
dificil sii separi <:agi~itivul de afectiv, amintirile, cuno$tintele ~i informatiilc de holisticii. integrativa §i transpersonalii
trairile afcctive. ,,,.,
[3 .s~op;;;:i/e--;;onsf!ierii .fi psihoterapiezt . ~recizari compara~lv~ intre C. $i P. sunt avansate ~i de alii
Scopul consilierii: folosirea mai eflcienta a resurselor personale. autori, in consens cu cele mai sus men\ionate:
Scopul psihoterapiei: restructurarea personalitatii. Irina Holdevici define$te consilierea psihologica ca un proces
Cele doua aspecte se completeazii reciproc, in sensul ca o utilizarc mai intensiv de acordare a asisten\ei psihologice pentru . pcrsoanelc
eficientii a disponibilitatilor ~i resurselor presupune ~i o modificare a personalita(ii normale care doresc sa-~i atinga obiectivele ~i sii functioneze rnai
(chiar daca nu profunda), iar restructurarea personalitatii conduce firesc ~i la o mai eficient, iar psihoterapia ca pe un demers mai complex de tratament
corectii ~i economica utilizare a resurselor inteme, a$a !neat este destul de greu sa le psihologic centrat pe reducerea unor simptome sau comportamente
sepan. disfunctionale sau pe reechilibrarea ~i restructurarea
In propria mea metoda, cunoscutii sub numele de Tcrapia Unificarii personalitatii (1996, p. 205).
(Jolanda Mitro fan, 2004), cele doua scopuri se articuleaza astfcl inciit primul M. Golu (1993) preci:;;eaza ca, de$i cele doua tipuri de activitari se
scop devinc instrnmcnt de realizare al cclui de-al doilca, iar dinamica imbina organic, ele se . aseamana $i se deosebesc dupa trei critcrii:
restrncturarii potenteaza ~i redirectioncaza rcsursc blocate sau nccunoscutc, in finalitate, adresabilitate, metodologie.
mod creativ si aulotransfomiator. Accasta pare sii conduca $i la o unificarc . Cu privire la fi~alitate, ambelc unnaresc sii ajute persoanele af1atc in
metodologica a celor trei conccptc, rclativ artificial separate, raportate la dificultatc, baziindu-se pe stabilire,a unei rela\ii terapeutice intre eel care solicitfl
evolutia fiin(ci umane ~i a propriului ei scenariu de viata. Psihoterapia ~·i asisten\a ~i eel care o acordii. ''
consilierea sunt as((el absorbite intr-un unic proces de dezvoltare persona/ii ,~; 1 . Men\ionam ca relatia terapeuticii, in toate cele trei forme de asistare
autotransfonnm·e, cu nuantari, accente $i redirec\ioniiri creativ-cvolutive, de la psiholog1cii, este o relatie psihologica de tip contractual care poate fi diferita.
o etapii la alta a vietii, de la un context de evenimente la altul. ~a11icularizatii,i'.1 functie de o'.·ient~rea 1~1etod~I~ icii a tera eutului:
------------------------'Gi' a. de tip transferential (m ps1hanahza, ech1valenta simbo!Jc
In consecinta, scopul in dezvoltarea personal:i (D.P.) cstc:~ rela(iei parinte-copil);
armo~izarea ~i m1ific~~ea ~u-Sine, opti1'.1i.zarc.a $i ~utotransfonnarea cre.atoarcJ( b. d~ .tip ed~catio~al. ('in terapitle comportamental-cognitive,
matunzarca ps1ho-spmtuala a persoane1 m dmanuca sa evolut1va. Ind1catorni ech1valenta relat1e1 profesor/expert-elev); !
realiziirii sale sunt:. con~tientizare extinsa de sine, potentarea proprii!OI! c. de tip creativ, mutual responsabil ~i reconstrnctiv (in
capacitiiti evolutive, redimensionarea, integrarea ~i redirectionarea responsabilfii terapiile umanist-experitmtiale ~i In dezvoltarea personala
I'
~i eficienta a propriului scenariu de via\a $i a dinamicilor evolutive rela\ionak experientialii, potentand proce~ele de ,,cre$tere impreuna";
~i colective. f este o rela(ie de tip adult-adult).

Vt . .-------- ------ ~

Cu privire la adresabilitate, consilierea se adreseazii unei suuctwi de

. metode/e J.i relmici/e utilizat.
Confmm criteriului !n cauza nu exista diferente majore intre cele doui suprafata a personalitii\ii, mai evidente ~i mai U$Or controlabile con~tient, pe ciind
activitati psiho!ogice, metodele §i tehnicile fiind practic comzme psihoterapiei psihoterapia vizeazii adancurile psihieului, incon~tientul cu conflictele sale refulate,
§i consilierii. Ele se relntalnesc ~i se lmbogatesc pe terenul practicilor de recomandandu-se persoanelor cu tulburari psihocomp01iamentale mai severe.
dezvoltare persona/a, indiferent de orientarea teoreticii la care adera terapeutul1 Cu privire la metodologie, ambele folosesc metode $i tehnici
sau consilierul care le sustine. : comune, dominant verbale, dar psihoterapia ~i dezvoltarea personalii includ o
Metode/e sunt 'structurate pe etape §i pa§i terapeutici, fiinJ, multitudine de tehnici nonverbale, expresiv-creative ~i c01porale, psihosomaticc,
fundamentate de o teorie asupra personalitafii §i de o anumitajilozojie de via/a/! avand coordonate metodologice mai riguros elaborate ~i mai sofisticate.
exprimata intr-o orientare terape11ticii specificii: ! Consilierea are un caracter ceva mai liber, oarecum situatipnal, centrata fiind pc

16 i 17
l
!
\ }

,l,

,,problema" ~i utilizand predominant sau exclusiv dialogul de clarificarc, suport
~i angajare a clienrului in rezolvarea ~i intcgrarea propriei problcn1e de ,,acum ~i
aici", din contextul sau existential sau situational de via\a.
• Etapele metodologice ale procesuhH psihotera peutic
\/
Etapele metodologice ale unui proccs terapeutic, _ indifcrcnt de
orientarca teoretica pe care s-a construit n'lctoda respectivii suht acclca~i. Le
vom detalia in continuare, aducand precizai:i"ce (in de propria noastra viziunc,
concep\ie ~i practica personalii, centrata pc \ nctoda unificatoarc; rcconstitutiva
~i rcstrncturativa:
v_a_lu_a_r_e_a_c_a_z_u_l_u~iJ (sau a sistcmului relational pcrturbat). In cazul
~le_
pacie]11ilor orienta\i de catrc sau catrc scrviciilc mcdicalc,
documentarea completa diagnostica, progn,ostica ~i asupra planu lui
terapeutic In echipa este obligatorie pentru o intcrventic complexa
~i asociata cu efccte de poten(arc mutuala prin mijloace
complementare, in beneficiul pacientului ~i al fa111iliei sale . Cc!
ma i frecvent chimioterapia, psihotcrapia ~i medicina altcrnativa sau
complementara, bine articulate . ~i nuan\ate dupa rcccptivitatca ~i
nevoile cazului, coopcreaza c1!fr:cfccte mult mai bunc in cvolu\ia
1 acestuia. Lucrul asocial in echipii estc recomandabil in condiJiilc
respectului limitelor de competcnta ale speciali!?tilor care asista
acela~i caz (medic, psiholog, psihoterapcut);
lalianta terapeuflciij (inclusiv ,,contractul" psihologic de asistarc ~1
lucru impreuna dintrc terapeut ~i bencficiar(i), ': motivarca ~i
complian\a 111 terapic, infomrnrea asupra regulilor de
confidentialitate ~i colaborare terapcutica din pcrspcctiva codului
eti~ ~i deontologic al activita\ilor de consilicrc ~i psihoterapic);
stabilirea obiectivelor terapiei (sau consilierii), din pcrspcctiva
clientului, din perspectiva terapeutului ~i prec izarea obicctivelor
comune, precum ~i a modalita\ilor-cadru de lucrn (ritmicitatca ~i
durata · intalnirilor, alte reguli . ce tin de spccificul metodci in
implicarea bcneficiarului, drepturile ~i obliga\iile autoasumatc ale
ambilor). Se asigura compliania la tratamentul medicamentos sau
altemativ asocial, daca pac·)entul bcneficiaza de tratament
recuperator In echipa terapeuticii, in special In cazul pacicn(ilor
intema\i sau sub tratament ch;imioterapeutic sau, alternativ, in
ambulatoriu;
laerularea programului psihot¢rapeUtig, oriental !?i individualizat.,
dupa caz, nevoile !?i receptivitatea clientului(tilor). Se au in vcderc:
18
. I
~ ......... _
dinamica raspunsurilor tcrapeutice, ariile tematice ~i simptomatologice,
mecanismele defensive, rezisten\ele manifestarc, capacitii\ile
compensatorii, nivelul de activare al resurselor, modificarile emotionale,
cognitive ~i comportarnentale, in dinamica !or, indicii de progres !?i
evaluarea lor !mpreuna cu clientul, integriirile ~i autocontrolul
dobandite, con~tientizate ~i exersate de acesta pe parcursul terapiei,
imaginea de sine ~i dinamica relationala; aceastii etapii de mijloc a
procesului terapeutic include, ill viziunea terapiei unificiirii pe care
o practic, cii\iva pa~i semnificativi: I. provocarea ~i reconstitui.rea
experien\elor traumatizante prin modalitlip sirpbolice de expresie ~i
dramaterapeutice; 2. explorarea !?i analiza trairilor~ gandurilor ~i
comportamentelor asociate expeiien\elor anterioarc readusc in prezent;
schimbll.fea perspectivei asupra experientelor blocante prin insigt-mi
succcs~ve (pe baza reexpeiimentaiii ,,acmn ~i aici'' pti.n telmici spccifice
- joc de rol, metapozi\ii, tehnica scaunului go! etc.); 3. integrarea
treptatii, din perspectiva prezcntului, a expcrien1elor perceptuale,
afective ~i cognitive anterioare ~i a mecanismelor autoblocante, prin
con~tientizare extinsa ~i resenmificare (w1 nou nivel de con~tientizare al
Eu-Jui); 4. activarea spontana a resurselor autocreative ~i echilibrante, ca
efect al resenmificarii ~i travaliilor de iertare, separare, acceptare ~i
reinvestire afectiv-spi1ituala a relatiilor cu sine; cu al\ii ~i cu lumea; 5.
recanalizarea ~i reinvestirea resurselor e(m~tientizate (energie,
infonuatii, capacitii\i creatoarc) In noi directii de decizie, aqiune ~i
comportament cu efect autorestructurant; reconstruirea de sine ~i a
scenaiiului de via)a; 6. disponibilizarea pentrn noi proiecte ~i strategii
experien\iale cu sens, in contextul con~tientiziirii ,,lectiei de via\a"
personale ~i tranfam.iliale (transgenerationale);
im lementarea modifidirilor ersonale i validar ea !or in
realitatea vietii cotidiene ~i a scenariului de viar,. Bcneficiaml i~i
exerseaza ~i valideaza propriile con~tientizari, corec\ii ~i
redimensioniiri cognitive, atitudinale, volitive, decizionale, emo\ionale
~i de rela!ie, ca efecte personale de dezvoltare ~i rezolvare a
problematicilor blocante de la !nceputul terapiei. Terapeutul gratifica
efo1turile ~i initiativele clientului 111 a se adapta creativ la contextul sau
familial, profesional ~i social. El 11 confinnii ca martor capabil sii
!mpii.rtii~easca ~i sii sus\i.nii noile experien\e ale, clientului, modificiirile
pe care le opereaza in strategia sa de via\ii, nivelul de autoacceptare ·
dobiindit. Terapeutul reflecta realist, dar necritic, ci prin sus\inere
necondi\ionata, rezultatele ef01turilor s au strategiilor de
autotransfom1are care I-au condus pe client catre o stare de echilibru
sau de mai mare satisfactie a calitatii vietii personale;
19
 reevaluarea cazului i a efectelor tera eutice de restructurare
a incheierea tera ie ·; separarea terapeutica ~i ,,las area U$ilor
deschisc"; confirmarea succcsului ~i autonomiei clientului In
dczvoltarca sa, gratificarea efortului ~i calitatilor care l-au condus
la rczolvarca sau depa~irea ,,problemelor" ~i controlul propriei sale
vieti; acceptarea limitelor ~i a contexh1lui, precum ~i mobilizarca
pentru noi proiecte; deschiderea realismului ~i optimismului fa\a de
sine ~i traiectoria sa existentiala;
[cristalizarea sau consolidarea efectelor benefice in timp sau
lcatamn~ (contacte ~i reevaluari succesive la 1, 3, 6 !uni, cvennial I
an dupa finalizarea unui ciclu sau program tcrapeutic, cu posibilitatca
rclufirii In caz de recidiva sau de ncccsitatc). Se .descuraja::xi
depe11denfa !erapeutica pe tot parcursu/ terapiei, dizolvandu-sc ~i
\ . con~ticntiziindu-se, pas cu pas, transferul initial, sti11111/dndu-se
autrmomia, autoinci·ederea $i valorizarea c/ientu/11i, ceea ce sus\ine
procesul cre~terii sale interioare ~i al fixarii ~i lmboga\irii
achizitiilor terapeutice dobandite ptin propriul sau efort crcativ $i
responsabil de auto-schimbare, de participare autentica In procesul de
autovindecare, ;imeliorare $i dezvoltare.
o Etapele metodologice ale procesului de consiliere
Sunt destul de asernanatoare celor ale unui proces psihoterapcutic, cu
diferenta ca durata ~i amplitudinea explorarii sunt mai reduse In cazul consilicrii.
Iata care sunt aceste ctape:
~valuarca completa a cazulutj in contextul situatiei de via\a cu care se
confrunta;
lidentificarea problemci de baZil) $i a celor derivate din perspectiva
clientului $i a consilierului; schi\area obiectivelor consilierii impreuna cu
clientul $i acceptarea contractuala a cadrului consilictii (durata $i frecven\a
$edin\clor, locatia, costu1ile, clarificarea intentiilor, 3$teptarilor muhiale $i
maniera de c6laborare pe parcursul consilierii, asigurarea clientului de
respectarea principiului confiden)ialita\ii);
~ea rclatiei ~i stimularea alian)ei terapeutic~, a contactului
facilitator muncii de explorare ~i clarificare;
kxplorarea problemei,I analiza raspunsurilor emo\ionale, cognitive $i
comportamentale ale clientului la problema identificata $i conectarea !or
cu obiectivcle initiale; refonnularea obiectivelor de lucru In funqie de
evolutia rela\iei ~i de reactivitatea clientului In procesul de consiliere;
20
"'.;
.-l
ifocilitarea insiofa.urilo1 $i,,descoperirea lmprcuna solufiilo1 posibile:
con cc crca i alcgcrca crsonala a noilor ras unsuri , comportamentc ~i
scenarii de via(a, roiectarea j Ju area noilor decizii:
im Iementarca deciziilor ~i a s'trategiilor altemativ In propria viata:
sus\inerca i validare solu(iilor rezolutive de via(a practicatc de ci'itrc client;
!evaluarca final" a rezultatclor consilierii;
incetarea de comun acord a consilicrii cu men!ii1crca unui contac
catamnestic de confinnare a evolutici, ca $i de rcluare a unui nou ciclu in
caz de nevoie (principiul ,,u$ilor deschisc").
• Cadrul terapeutic, specificul practici'irii ~i derulal"ii program ului
de asistare psihologica diferenfiat pe forme de interventie
Iata ciitcva precizi'iri privind maniera in care aqioncaza celc trci fonnc
de asistare psihologica - Consilicrca (C.), Psihoterapia (P) $i Dezvoltarca
Personala (D.P,):
H.Z;. Hoxter sustine ca act1v1tatea de consilierc se adreseaza
con~tientului, iar psihotcrapia incon~tientului (apud. I. Stoian,
2005, p. 24-25). Dezvoltarea personala, In opinia noastril, sc
adreseazi'i ambelor niveluri de procesarc $i utilizare a infonl13(iilor
~i energiilor, angajfo1d semnificativ resursele creatoare ~1
autotransfonnatoarc ale bcneficiarilor.
C. 11 ajuta pe indivicl sa sc i:Jarificc, sa-~i recunoasca ~1 sa-~1
I
accepte conflictelc cmo\ionale, apiirutc in circumstan\e
nefavorabilc. Pentru cei care sufcra pcrturbiiri majorc al caror cfcct I'
asupra pcrsonalitii(ii este · prea puternic, C. nu estc eficienta $i
aceste situa(ii neccsitii psihoierapia (P).
P. este un proces ccntrat pe aspectele incon~tiente ale min!ii care
sunt mai pu(in accesibile nivelului cor:$tient ~i mai rczistente la
schimbare.
D.P., fiind un proces de autorestructurare, presupunc lucrnl fluid ~i 1;
stimulativ cu ambele fa(ete al realita(ii psihice (inteme $i cxtcmc).
suprafa(a $i profi.mzimea, con$tientul $i incon~tientul, Persona ~i
Umbra (In acceptiunea Jui C.G. Jung). In terapia unifica1ii, ca $i in altc
terapii umaniste cu componenta spi1ituala, avem In vedere inclusi v
dimensiunea transcon$tientii $i transpersonalii, dezvoltarea ~1
matu1izarca spi1i tua!a, pe axa integrarii Ego-Sine.
I
' 21
 • Aducc\i treptat trccutul in prezent, ca ~i cum v-ati observa pe dvs .
• Durata programelor terapeutice ~i de consiliere
in~ivii drept croul unor secven\e de film. Lasati filmul sa se
derulcze ... Con$ticntizati trairile, senzatiile corporale, imaginile care
Luiind in considerare specificul derularii proccsului ~i al con\inutului
sc perindii, contextul, locul, figurile care se asociazii, identificati
lucrativ pe pa$i, durata interventiei estc de obicei diferita:
pcrsoanele implicate, derulati dialoguri, puneti-va toate acele
• consilierea necesitii o perioada mai scu1ta de ti mp (cca. 6-10
lntrcbari care va vin acum In minte $i poate vii raspunde\i onest la
!ntalniri, de minimum 30-45 minute, maximum 60 minute).;
elc .. . S-ar putea ca la uncle sa nu vii pute!i da un raspuns clar sau
• psihoterapia se desra~oara_ ,pe perioade mai lurigi de timp, cu un i
raspunsul sa vii creeze o stare anume ... Poate prcfera\i sa evita~ sau
numar variabil de ~edinte 1,(ae minimum 45 minute, maximum 90 /
sa ignorati raspunsul, sa-1 bagateliza\i, sa va amuzati sau sa va
minute, In functie de ofientarea teorctica :~i metodologica a /
aplicati brusc o eticheta de genul ,,e~ti un, o... " - alege\i dvs.
terapeun1lui); ,1 ' I raspunsul, evident, eel care vii vine ... 1Sunte\i fata in fa\a cu dvs.
• dezvoltarea personalii es.re. un pt'oces aproape continuu, dar !
reperizat pe cicluri intensi% de travaliu optimizator, pc parcursul I in$iva $i cu tot ceea cc ,,contineti" 111 ac'easta clipli, cu tot ceea ce va.
reprezinta: iniagini, ganduri, trairi ~i emotii asociate, impulsuri ~i
mai multor ore $i zile (luc1~1l maraton), cu posibile reluari ciclicc la .
reactii iutretesute cu ac;iuni, persoane, rela1ii, intamplari, locuri ...
intervale de !uni ~i ani, la solicitarea bcneficiarului, in funqie de J
Cc ati adus la suprafa\a? ...
noile lui obiective de viatii. Ea se desfli•oara sub forma atelierclor II
' y
• Ce alte intrebliri vii vin acum 111 minte? Ce simti\i ~i experimentati
~i seminariilor in grup de D.P., grup de autocunoa~tere, grup de '
chiar acum? C.e a\i .prefcra mai curand? Ce nevoie presantii aveti
stimulare a performantelor sau crcativitatii, grup de dczvoltarc
chiar acum? ... Dati curs modalita\ii de a o satisface, mai fotai

I spiri11.1ala prin diverse practici meditative, workshop-uri tcmaticc,

proceduri ~i practici asociatc (inclusiv de medicina altcrnativii,
complementara ~i de integrare psihosomatica). •
imaginiind felul In care se lntamplii lucrurilc.
Acum gasi\i o modalitatc nltcmativa de a va satisfacc nevoia $i inca
altc doua posibilita(i eel putin ... Ce vii trcce prin minte acum? Ce
Atat C., ciit $i P. ~i D.P. se pot dcs:la$w-a individual, In cadrnl cabinctului
simti\i? Cc lntclcgqi chiar in clipa asta desprc dvs.? Ce vii vine sa
profesionist, cat $i in grnp, lntr-tm cadn.1 ,apccvat $i oficial, binc organizat - spatiul1
facc\i':' Alcgc\i si\ -cxpcrimcntati eel putin una dintre altemativele
terapeutic sau lucrativ. '' I
pcntru care v-a\i dccis. Ce consecin\e vii·a~tepta \i sa urmeze deciziei ,
$i aqiunilor pc care le imnginati dvs.? ...
• Acum vii lnvit sa vcrificati in realitate. Ac\ionati a~a cum ati ales
EXERCITII ~I INTREBARI
atunci ciind n~cdita\i $i imagina\i alternative privind modul de a fi,
Va propun, in cele cc um1eaza., un excrci\iu mcditativ de autocxplorarc, de a vii manifcsta sau de a face $i reevalua\i-vii starea, emo\iile,
con$tientizare $i autorestrncturare, In manicra tcrapici unificarii: trairile, giinduri!c, posibilita\ilc, actiunile ...
A$ezap-va 1ntr-un Joe lini$tit ~i obscrvati-va. Sunte(i tcnsionat sau i
A - --- L. - -

relaxat, calm sau nelini$tit, multumit sau ncmultumit, frustrat sau .. . ( Dupa catcva ore, zile sau saptamani) - Ce ati aflat nou despre
lmplinit. .. Poate stmteti trist sau, dimpotriva, binedispus, incitat sau dvs.? ...
plictisit... Dar oricare ar fi starea dvs., inccrcati sa Fi\i doar C011$ticnt
de ea... Arnplifica\i-o, focalizandu-va aten\ia asupra senza(iilor, Daca ncvoia(ilc) dvs. riiman(e) frustrata(e) ~i apar ~i alte motive de
emo\iilor, trairilor ~i gandurilor care o inso\esc .. . blocaj, ncmul\umirc, frustrarc, tristc\c, nelini~te, disconfort sau manic, ati apela
• Reflectati timp de 20 de minute la propria dvs. via\a, la primclc
r evenimente care va vin In minte $i la modul Jn care va aminti\i sau
la ajutorul cuiva sau nu?
Dacii da, lace vii a~teptati? .. .
va imaginati doar ca ati re<J;p\ionat atunci. Fi!i con~ticnt daca vii Daca nu, lace vii a~teptafi? .. .
este placut sau neplacut, u~oF sau dificil, incitant sau enervant sa vi\
observa\i, sii va acordati acest ti.mp $i a'ccst interes con~ticnt asupra : Ati ulcgc sa va asiste un profcsionist?
propriei persoane, asupra evenimentclor care au tcsut $i tcs in i Daca nu, cc v-ar lmpiedica s-o faceti? ...
continuare filmul interior al'_·!existentei
'
voastre.
23
jo 22.'
 \--. I
Dad. da, care tip de asistare vi se pare mai potrivit?
• dezvoltarea personala r CAPITOL UL II
• · con~iliere
• psihotcrapie Obiective, specifichtipuri ~i domenii aplicative
ale consilierii ~i psihoterapiei
I:
INTREBARI SUPLHv!ENT ARE
1. Care sunt principalele diferente metodologice intre cele trei fom1e de asistare
psihologicii? Definitie. In termcni gel1erali, C. $i P. sunt ac tivita\i psihologicc
2. Care sunt etapele $i pa$ii procesului psihoterapeutic? profesioniste centrate pe relatia 4y ajutor in situa\iile de criza pers onala sau
colectiva, de impas existential in'\inent sau trenant, de dificultatc il1 adaptare.
relationare ~i integrare socia!a.
I
Ele sunt necesare ori de ciitc ori persoanele sc confnmta cu: )
• blocarea capacitatilor uzuale de a face fata provocarilo-r viqii .
ca ~i problemelor survenite in educarea ~i dezvoltarea !or:
) I
• in situatii .de impas existential, pierderi $i traume, sufcrin\a
psihica ~r somatica in contextul anumitor maladii , interven!ii
chirurgicale, accidentc etc.
Confruntati cu o diversitate de probleme, cu stresul cotidian in cre~tcrc
(economic, socio-familial, profesional, politic, ecologic), oameni de cele mai
diverse varste, profesii, culturi, etnii, ideologii $i religii travcrscaza pcrioadc cu
rise dczadaptativ mai mult sau mai pu\in semnificativ. Oricare ar fi difercn\ele
dintre ei, de la persoanele inalt capacitate $i pcrfomiante, la cele cxclusc sau
marginalizate 'social, , cu to\ii au nevoie de ajutor specializat pentru a putea
depa~i obstacole diverse in calea dezvoltarii !or, a relationarii cu semcnii , in
lupta pcntru supraviep.1ire ~i de integrare a traumclor.

• Obiective

Psihoterapia Ji consi/ierea psihologica sunt tipuri d~ interven[ie de

scurta sau de mai lunga duratii. avand ca obiective:

• prevenirea, remiterea zmor tuburiiri psihice. psihosomatice.

emo{ionale Ji dezadaptative;
• asigu~·area de suport, ghidare rezolutiva ,~i cata/i::ii a strategiilor
creativ-adoptative ale clfenfilor (pacien{ilor) f11 a face fa/a 111101 :
probleme personale (en;ptionale, cognitive Ji compor1ame11ra/e) .~i
relafionale (i11te1person~l,e) cu impact individual. .fami/ia/ Ji socio-
profesional dezorganizator.
25

'
II
Ambclc tipuri de asistarc psihologica acopera o palctf1 larga de /
problcmatici spccificc, de la ccle educa\ionale la ccle de sanatatc, rcabilitarc, 1'
rccupcrarc ~i reintcgrarc socialii, de la cele de suport psihocmotional ~i social,
la cc le de adaptare ~i integrarc familiala ~i comunitara cficicnta. I necondifionate, al lncrederii $i compasiunii, al ,,purificarii"
• Specificul activitiitilor ~i proceselor terapeutice
IChc1a tuturor intcrven\iil01] circumscrisc consilicrii ~i psihotcrnpiilor i
. cstc de::vol1area unor noi strategii de copi;1g existen{ial, aclil'area resurselor j
I terapeutice, polarizat ~i catalizator al regasirii de sens ~i de
bloca/e, complemenlare sou co111pensa1orit; mlfel inccil persoai1ele. jcnniliile .)'i i
grupuri/J sau colectil'ifii{ile in di/irn /1ale s1i-~·i gciseascci propriile solu(ii, l
11tili~fi11d11-~·i pote11(ia/11! de Cllre dfap1111. •' t ceea ce permite o reintegrare L ma.i matura in spatiul
7)
jn munca de consilicre ~i de psihotcrapic scopul cste sprijinirca :
bcncficiarilor !n a -~i rczolva problcmcle prin rcsurse proprii, prin modificarca
arirud inilor, conccp\iilor ~i comportamcntclor manifcstatc in contcxtc cxisten\ialc
spccificc. Situa\iilc de via\a ~i variatclc tipuri de picrdcri sau de suprnsolicitari
pot genera. intrqinc sau agrava anumirc traurne ~i raspunsuri dczadaptative sau
patogcne, cu riscul unor sufcrin\c individualc ~i colcctivc scmnificative.
~ parghii psihologictj de maxima irnportan\a i11 actul asistfirii
clicntului sunt:
autoacceptarea prrn cxp lorare de sine, C011$lientizare $i ~
schimb;1re a perspectivei evaluative asupra problemclor de l' ia\:'i;
modificarea rcalista ~i pozitivarea imaginii de sine.
• Spatiul terapcutic, rela~ia terapeutica ~i sarcinile ('competentele)
ternpeutului
Rcla1ia rerapcutica sc configurcaza dinamic intrc doi poli - cunsi/iernl!
terape11111/ ~i (:/ie11111 // pocie11111/ - be ncficiarul direct a! actil'itatii de consilierc/
psihotera_,p~i_c_.- - - - - - - - - - - - - - - - - -
lRelatia dintre ci crecaza un .spafi11 psihologic'l a! refaccrii trcptate ~i
recch ilibrarii c!icntului sau pacicntulu i, prccum ~i a rela\ii lor tjisfunqionnlc, in
cazul cuplurilor, fami! iilor, grupurilor ~i colcctivitntilor.
Ce cstc spa\iul psihologic tcrapcutic?
0 un spafiu al cwwa,~terii ,>i rearmoni::cim, respcctat ~ i
respcctabil, profund 1;1otivant pcntru viata ~ i pcntru
valorilc ei. In unefe· formc de tcrapie accs t spa\iu
/ parcursul 1ntiilnirilor.
26
),
. ;
'" ""
psihologic cstc oarecum sacralizat ~i investit cu valen\c
suflete~ti tamaduitoare,
• un spafiu al confidenfialitiifii, autenticitafii ,>i acceptiirii
mental-emotionale.
, (
• un ,.spa/ht relafional, informa/ional .;i energetic" al
refnciirciirii ,. baterii/or", al stimuliirii, reenergizarii ~i
rceanalizarii resurselor catre scopuri mai realiste, mai
iubitoare de sine ~i de altii, mai lmplinitoarc.
• 1111 spafiu creat de natura int~rconectivii a inta/nirii
sine, al reconstrnirii unor granite identitare siiniitoase,
relatiilor persona le ~i cotidiene. ' '
Specifice muncii terapeutilor sunt focalizarea ~i clarificarea
impactului unei' probleme sau al unui context de viata traumatizant,
provocativ sau de rise, asupra clientului. .
Efortul consilierului ~i terapeutului profesionist este de a-I ,,oglindi" pe
client 'in contextul situa\iei cu care se confrunta ~i are ca scop aj11tarea acestuia
in a-,>i conijTienliza mai adecvat ,>i mai comp/el proprii/e nevoi, a,~leplari :)i
posibilitafi de a face fa fa sau de a rezolva iji depiliji probleme p!!rsona/e.
C. ~i P. [iii!] trebuie lntelese ca· nodalitati de s!atuire ex Ci~, a~a cum
adcsea sc presupune 'in mod eronat de catre nespeciali~ti , · pot fi privite, mai /
curand, ca ktinamici procesua/e de explorare ,. fmpreun'61 a elementclor-cheie care I
cxplica, blocheaza sau pot debloca solu\ia(iile) unei problemc sau punctele nodale I
ale dcscifrarii ~i ,,dezlcgarii" ui1tii sccnariu personal sau famili ai disftmq ional.
Accasta !nscamna ca cci doi participanti sau co-parteneri In actul
psihoterapeutic (eel care asista ~i asistatul) dcscopera lmpreunii noi posibilitati de
reevaluarc, dccizie ~i aqiune in contextul problematic, dupa ce au lucrat 1mprcuna
la descifrarca simbolica a reaqiilor, simptomelor ~i cvenimcntclor provocatoare. ,
Redescoperirea de sine ~i schimbarea se !ntampla spontan, dupa ce
clientul a fost sprij init pas cu pas sa sc recvalueze ~i sa lnteleaga d iferit lucrnrile,
resemnificand cvenimentele ~i reactiile manifestate anterior inceperii consilierii
sau tcrapiei (Jolanda Mitrofan, 2004; Jolanda Mitrofan, A. Nuta, 2005).
Procesul de autoreevaluare pe care clientul II realizeaza in cadrul
terapeutic se produce ca um1arc a atitudinii facilitatoai·e sau de cataliza
psihoemofionala ,>i cognitivii pe care consiliernl (terapeutul) a m anifestat-o p c
27
 a insight-urilor deblocante, ajutandu-1 sa-~1 accepte limitelc cu I
In op1ma noastra (coincidenta ~i cu cca a altar psihotcrapcu\i din
orientarea umanista), rolul consilierului ~i terapeutului profesionist este de a
naturalete, deculpabiliziindu-1 pentru vini reale sau imaginare; r-
ii sprijina emotional $i prin tehnici specifice (verbale ~i nonverbalc,
insoti ~i stimula procesul de autoexplorare al clientului siiu, ajutiindu-1 sa
simbolice, cognitive, rational-emoti ve, compot1amentale) s1i-$i
con~tientizcze ~i sa acorde sens evenimentelor ~i starilor personale, fiirii a-i
gestioneze $i controle%e propria viata mai responsabil, deblocandu-
indica sau sugera propriile explicafii.
i $i recanaliziindu-i energia spre scopuri mai realiste $i echilibrante.
Consilieml (~i cu atiit mai putin psihoterapeutul) nu este un ,,profesor"
Simptomele, rezistent,ele, blocajele, cogni\iile disfunc\ionale $i
care preda o lectic de via(a, ci un co-participant ~i un sprijin avizat In crearca
compo11amentele ce \it; de o anumita patologie mai intensa sau rnai
de catre client a unor strategii personale rezolutive, In stimularea optimizarii $i
discreta sunt asfel \di.zolvate treptat, pentru ca i$i pierd din
adaptarii lor la realitate. Aceasta este valabil in cea inai mare partc In lucrul cu :~

,,puterea" !or aproape n1agica de a mentine subiectul intr-o capcana

adul(ii, dar se impune cu adaptiiri specifice in asistarea adolescentilor $i
defensiva, irationala s~u autodistmctiva . Cu alte cuvinte, ele i~i
copiilor afla(i in dificultate.
pierd sensul In via(a clie:itului. Acesta inceteaza sa se autosaboteze
Consilierii ~i terapeu(ii sunt totodatii repere emotionale echilibrante
prin mentinerea sufeiintei ~i a raspunsurilor dezadaptative, pe
$i garanfi. ai succesului clientillui in munca pe care acesta o parcurge cu
masura ce progreseaza in munca sa de autocunoa$tere $i
sine. Ei sunt investiti emotional, moral $i inforrnational de clientii !or, ceea ce
autorevalorizare. Ie11area ~i resenmificarea sunt doua chei
impune un nivel de competentii socialii, maturitate $i responsabilitate deosebit. ! importante ale schimbiirii vindecatoare ~i evolutive. Ele tleschid
Consilierul ~i terapeutul se vor abtine de a-i configura clientului un [
camp larg experientelor creative $i autotransfonnatoare, atiit la
nou plan sau scenariu de viata dupii propriile-i presupuneri sau nevoi de aqiune f
nivel individual, cat $i relational, in dinamicile familiale,
$i nu se va substitui In niciun caz acestuia in luarea deciziilor sau gasirea I transgenera\ignale, grnpale, colective (v. Iolanda Mitrofan, Cristina
optiunilor, respectandu-i valorile. Aceasta atitudine $i abilitate terapeutica va fi [
Denisa Stoica, 2005).
cultivata in perioada stagiului de supervizare a tinerilor speciali$ti de catre un ·
terapeut formator.
Responsabilitatea acestor profesioni$ti presupune exercitiul con,,tient
• Fluiditatea ~i confinutul travaliului terapeutic reconstitutiv,
de a se feri sa impuna ~i sa sugereze propriile solufii sau interpretiiri
clarificator ~i restructurativ - ditre o paradigma unificatoare
clientului, evitand cu riibdare $i abilitate tentatia facila de a-i prescrie acestuia
scenarii alternative de via1a $i solutii prefabricate, de complezenta sau
In cazui in care procesul clarificarii $i recuperarii clientului se anun\a a
dezirabile social, eventual ,,educative".
fi mai dificil; pe tennen lung, necesitand o profunzime $i o subtilitate
psihologica mai inalta a ,,lucrului'! terapeutic, precum $i cuno$tin\e ~i abilita\i
tehnice terapeutice specifice, consilierul va orienta cazul catre un
Ce sarcini are terapeutul?
psihoterapeut-psiholog sau medic, cu competen\a acreditata in domeniu.
De~i de cele mai multe ori consilierea este o munca centrata pe o
reperizcaza, sustine $i valideaza cu entuziasm solutiile ~i
persoana, nu este exclusii nici practicarea ei sub fom1a consilierii extinse - de
alternativele pe care beneficiarul consilierii sau terapiei . le va
cuplu, de familie, de grnp.
concepe, .de_scoperi pe cont propriu (asistat fiind), implementa sau
schimba in viata sa cotidiana, descurajandu-le pe cele fantasmatice
Trecerea fluida a unui proces de consiliere central pe o problcma
sau nerealiste;
situationata, lntr-un proces psihoterapeutic centrat pe focalizarea cauzelor
reconecteaza !reptat clientul sau pacientul la realitatea vietii $i la
psihologice $i interpersonale maj profunde, pe psihodinamicile personale,
posibilitatile sale, ajutandu-1 sa dedramatizeze evenimentele sau
familiale ~i transgenerationale, se p~actica adesea, spre binele clientului principal
trairilc $! sa se deculpabilizeze sau dezanxieteze, atunci cand cazul
~i al celor conecta\i la problema-tinta.
o impune;
n decup!caza progresiv de la fantasme producatoare de suferin\a,
printr-un proces specific de analiza, con$tientizare $i resemnificare
,28 29
 '\ , l
De la natura individuala a perturbarilor, in spa\iul tcrapeutic se trcce
intotdeauna Ia natura relafionalii a perturbarilor ~i suferintei, a~a inciit Iucrul
terapeutic se extinde $i in afara granitelor psihologice ale cadrului terapeutic,
evociind $i transformiind vindecator, arrnonizator relatii, roluri $i percep\ii, emo\ii
~i sentimente care conecteaza pacientul focalizat cu persoanele semnificativc din
{ viata lui - parin\i, frati, parteneri, prieteni, colegi, competitori, persoane investite
~i de transfer etc.
~
De~i granitele competen\elor celor doi speciali$ti sunt ffoide, insinui\nd
necesitatea unei colaborari sau detinerea unei duble competente, accasta nu
!nseanma ca un consilier este superpozabil sau inter$anjabi! cu un psihoterapeut.
• L ucrul terapeutic in echipa
Lucrul terapeutic in echipa este eel mai productiv, iar con;ipetentele bine
stabi!ite $i respectarea !or previn erori!e de iqt~rven\ie, conectiind benefic pentrn
1 vizati, ca ;;i intentiile ;;i durata asistarii pot sa difere partial sau in totalitate.
client proc~kul psiho-socio-medical recuperat~r sau integrator.
Ciind un caz sau o familie constituie ,,subiectul" comun al unei
interven\ii progresive, multidimensiona!e, la care participii simu!tan sau succesiv
mai multi speciali$ti, atitudinea terapeutica ~i de sprijin consensual este cea care
garanteazii succesul. Pierderea ei sau conflicte!e de competentii saboteazii sau
sacrifica indubitabil progresul clientului.
0 buna echipa de reabilitare, recuperare sau de aqiune preventiva
aqioneaza 'armonios, complementar ~i sincron, in beneficiul clientilor $i
pacientilor, iar supervizarea Ji intersupervizarea de sprijin 1nutual in echipa este
regula de aur a profesiona/ismului in acest domeniu. Asi.starea de catre un
supervi::or a echipei terapeutice (din care consilierul/ psihoterapeutul face parte
integranta, alaturi de medic, asistent social ' ~i alti profesioni;;ti, in fi.mqie de
domeniul de aplica\ie) facilitezii ;;i sporc~te eficienta acestor profesii
interconectate.
Activitatile de consiliere ;;i psihoterapie dezvolta o bunii colaborare
profcsionala ~i jnternmanii lntre medic, psiholog, asistent social, defectolog,
kinctotcrapeut, jurist, educator, parinte spiritual sau alte persoane implicate
(voluntari, studenti). Alah1ri de ace$tia, familia ~i implicarea ei funqioneaza
adesca nu doar ca o pa11e din ,,problema", ci ;;i ca un co-terapeut ad-hoc. in
special in asistarea toxicomanilor, in resocializarea schizofrenilor, in asistarea
persoanelor cu handicap sau diverse afcctiuni severe (ex. SIDA, neoplazii,
persoane dializate etc.), participarea familiei are ;;i o valenta co-terapeuticii,
dincolo de beneficiul terapeutic propriu-zis al acesteia, la nivelul relatiilor ;;i
suferin\ei cmotionale.
30
\, 1<
Munca In echipa cstc cheia succesului ;;i a satisfaqiilor deloc neglijabilc
!n domeniul foar1e larg al asistarii complexe a persoanelor in dificultate.
Rezultil. din cele de mai sus ca activitatile de consiliere ;;i tcrapie sunt
pregatite cu minutiozitate de insa;;i ,,consilierea" consilierilor ~i ter apeufilor,
iar uncle dintre domeniile aplicative ale acestor competen\e profesionale
necesita analizii personala didacticii , fonnare ;;i supervizare pe tennen lung, ca
~i suport optimizator sau chiar terapeutic pentru profesioni;;tii domeniului .
• Diferente ~i interferente intre consiliere psihologidi ~i
psihoterapie, ca alternative specializate de ajutor psihologic
Oferta de· ajutor psihologic, educational ;;i social este_ comuna celor
douii domenii ap!icative - consilierea ;;i psihoterapia. Dar mijloacele,
des:Ia;;urarea, mieori natura problematicilor clientilor, respectiv a pacientilor
De;;i pe ansambhf cele doua profesiuni sunt surori, ele· nu sunt gemene $i cu
atiit mai pu\in ,,univiteline" ... Sa le abordam pc rand .. .
Consilierea
De~i tem1e1ml de consiliere este uzitat ;;i in alte domenii ale v1et11
sociale, cum ar fi eel juridic, administrativ, financiar, politic, consilierea
psihologica presupune, dupa majoritatca autorilor, 6 caracteristici (apud.
Maria-Liana Stiinescu, 2003 , p. 4), ·pe care ne-am penr1is sa le nuantam dupa
cum urmeaza:
1. este un scrviciu oferit de un consilier cu competen\a rccunoscuta, care,
printr-o relatie de naturii~ profcsionalii, are resp9nsabilitatea de a-1 ajuta
pe client, folosind tehnici ~i abilita\i pe care le-a dobandit prin educatie
~i formare profesionala (master, cursuri postuniversitare,. supervizare );
2. formeaza sau dezvoltii abilitatea de a lua decizii ~i de a facilita
rezolvarea problemelor clientului; genereaza ~i catalizcaza alternativele
planurilor de viatii, ajutiind clientul in modificarea stilului de via\a.
Catalizeaza proccsul de luare a deciziilor de catrc client sau
apartinatori, prccum ;;i descopcrirca solutiilor viabile pentru acesta;
3. stimuleaza invil\arca de noi comportamente ;;i atitudini. Dupa Wallace
~i Lewis ( 1990, p. 90), consilierea poate fi intcleasa drept ,,un proccs de
invii\are-predarc" prin care clientii sunt ajuta\i sa identifice
comportamentul care trebuie schimbat ~i · etapele adecvate acestei
schimbari. Rezultatul final al consilierii consta. in aqiunilc intreprinse
de client pentrn schimbarea sa comportamentala;
31

4. este o activitate comuna a consiliernlui $i clientului, In care respectlll ··
mutual este fundamental. 0 relatie de consiliere eficienta este aceea in
care cei doi sunt egali ~i stabilesc impreuna scopurile. in cazul asistiirii
copiilor raporturile egalitare, participative, adaptate varstei $i puterii de
ll1telegere a copilului sunt obligatorii (a~a ca pregatiti-va sa vii $i juca\i,
<land curs copilului liber din voi, dar neuitand nicio clipa cine sunte\i
cu adevarat $i ce.,s copuri ave\i!);
5. indiferent de locl},l unde se desfli~oara consilierea ~i de natura problemel cu
care se confruntli clientul, principala competenta a consiliemlui este '·
capacitatea de 11 facilita relatiile umane. Aceasta presupune abilita\i
speciale de com'®icare empatica, de deschidere, maturitate $i echilibru
emotional;
6. este un mod de viata pentru consilier, deoarece el ac\ioneaza ca un "
moderator al dezvoltarii altor persoane prin intem1ediul prezentei sale
psihologice - stmctura personalita\ii sale faciliteaza sau blocheaza
scopurile $i efectele procesului de consiliere.
Deducem de aici importanta factorului personal In exercitarea accstei
profesii care se face nu doar cu cuno$tinte profesionale, ci $i cu ,,sufletul", cu
capacitatea de a sim\i, cmpatiza ~i intui, de a fi deschis. Acest lucru este perfect
valabil ~i lu cazul practicarii psihoterapiei, cu un accent mai mare pe abilita\i $i .
tehnici specifice unci · metode sau $Coli teoretico-metodologice In care este [
format psihoterapeutul, precum ~i al unui volum de cuno~tin\e diagnostice $i
terapeutice mult mai larg ~i adanc In sfera sanata\ii $i a maladiilor mentale ~i
psihosociale.
Psihoterapia
lata acum ~i t~ateva caracteristici diferen\iatoare ale psihoterapiei ·
comparativ cu consilierca psihologica ~i sociala, In opinia noastra (Iolanda
Mitrofan, A. Nu\a, 2005, p. 14-15):
i. psihoterapia se adreseazli eel mai adesea unor probleme semnificative din .
s~era. s5riata\ii psihice, psiho~om~tice $i somatice, a~fu~d In centru ~~uma,
p1erder~a, dui:erca ~1 _blocajul rn dezvoltare, react1v1tat:a_ nevrot1ca sau f
consecm\cle d1soc1ale ale psihozelor, tulbutanlor ad1ct1ve
(toxicodependen\e, alcoolism), tulburarilor de instinct sexual ~i alimentar,
comportamcntelqr suicidare, tulburarilor de identitate etc.;
2. psihoterapia estc predominant o activitate curativa, de remediere, in
vreme ce consilierea este mai curiind preventiva, de dezvoltare ~i de
educa\ie; ambele sc pot desfa~ura atat in cadml clinic, cat ~i extraclinic,
avand insa obiective relativ diferen\iate. Psihoterapia ramane insa in ,
mai mare masura apanajul speciali$tilor de pe terenul clinicii (spitale,
32
· ~.)
policlinici, servicii de sanatate mintala, centre de reabilitare),.in vreme
ce consilierea se practica mai mult In cabinete private, In centre
comunitare ~i organizatii de ajutor psihologic $i social, in servicii de
resocializare ~i reabilitare e{<traclinice, in mediul educa\ional, in mediul )'
penitenciar. Se practica, de asemenea, in mediul organizational, in
diverse tipuri de organizatii.,profesionale (In aces! caz fiind aspciata cu
dezvoltarea personala In grilp, cu terapia sociala sau cu training-urilc
de comunicare, cele de tip team building, T-group training etc,);
3. psihoterapia antreneazli un dtlmers explorator ~i de con~tientizare (bazat pe
insight), cu durata mai lunga;(vezi terapiile psihanalitice, psihodinamice $i
! . experientiale) sau mai scurtli (terapii scurte focalizate pe problema, terapii
comportamentale, cognitive, rational-emotive). Ele au !n vedere atiit
dimensiunea trecutului ~i a prezentului, cat ~i a viitorului, cu accente ~i
modalita\i de interven~e specifice 1n funqie de metoda ~i de orientare
teoretica (psihanalitica, comportamental-cognitiva, uinanist-existen\iala).
Consilierea, de~i pastrezli orientarea generala a unei ~coli de fom1arc, se
centreaza mai curfu1d pe dimensiunea prezent, deblocand drumul spre
viitor, dar flira _a se angaja In actiuni de analiza, con~tientizare,
reprogramare $i restrncturare mentala de profonzime, pe tennen lung;
4. gradul de autodezvaluire al psihoterapeutului in rela\ia cu clientul este
mai restrans, spre deosebire de eel al consiliernlui, mai deschis $i mai
pu\in expertal in interventie $i atitudine; ca ecran de transfer terapeutic,
psihoterapeutul este obligat la o perpetua autoanaliza $i con~tientizare
pentru a-$i controla posibilele fluctuatii ale disponibilita\ii emotionale
$i de cont~ct profesional, in special poten\ialul contratransferential.
Con~tientizarea proiectiilor, identificari!e cu clientii ~i ab1inerea de la
1·
interpretari speculative, tendin\ele la manipulare $i control trebuie sa )'
faca obiecn1l unei aprofundari a analizei didactice $i a unei supervizari
de igieriizare, coreqie, maturizare $i asanare psihoemotipnala ~i
1
If
spirituala, care sa-i pennita stabilirea unor raporturi constant
echidista~te, moralqi autentice cu pacientii ~i persoanele asistatc;
I 5. psihoterapia are obiecdve de profunzime ~i un plan_ terapeutic bine
structurat, permi\and o remodelare creatoare a personalita\ii, a Eului, a
rolurilor .manifestate $i a rela\iilor cu al\ii $i cu lumea, in funqie de r
I
responsivitatea clientului, in vreme ce consilierea actioneaza limitativ,
centrat $i mai precis, raportat la un scop bine definit, stabilit impreuna
cu clientul; '
6. in vrcme cc consilierea practi&a mai ales relatia terapeutica de la egal la
egal (de la adult la adult), situandu-se astfel, mai frecvent, in
paradigma umanista, psihoter~piile, prin diversitatea !or, practica ~i alte
lipuri de rela\ii terapeutice, asimetrice - de ex. relatia transferentiala de
33
.\ I
 tip parinte-copil (psihanaliza, abordarile psihodinamice) sau relatia
expertala de tip profesor-elev (terapiile comportamental-cognitive).
Astfel, consilierea adulfilor se apropie mult prin . natura relatiei
terapeutice ,,de la persoana la persoana" de psihoterapiile umaniste,
existentiale ~i experientiale ~i mai putin de cele psihodinamice ~i
analitice. Aceasta nu inseamna ca nu se practica ~i o consiliere
analitica, de tip adlerian de pilda sau o consiliere analitica de grup. In
etapele de varsta timpurie, la copii ~i adolescenp, consilierea este eel
mai adesea infuzata de metodele comportamentale asociate cu cele
expresiv-creative, bizuindu-se pe o relatie terapeutica asimetrica paf!ial
educationala, partial ,,hranitoare emotional", stimulativa ~i
optimizatoare (experientiala). Nuse exclud insa modelele integrative,
flexibile, pliate pe realitatea, nevoile ~i posibilitatile de raspuns imediat
ale clientilor, care imbina elemente tehnice ~i atitudinale din mai rnulte
~coli, practicandu-se astli.zi tot fuai mult modelele interferente,
eclectice sau integrative, atat in consiliere, cat ~i in psihoterapie;
7. exista tendinta ca in psihoterapie sa.se utilizeze mai curand termenul de
pacient, in vreme ce in consiliere/~a ~i in dezvoltarea persona!a, este
preferat sau utilizat In exclusiJ itate eel de client (adica eel ce
beneficiaza de un serviciu ameliofativ, optimizator, restructurativ sau
transfonnator, nu neaparat vindeciitor, situatie evidenta in cazul
serviciului psihoterapeutic).
[i;-concltUi~, chiar daca disputele terminologice par rara de sfiir~it,
retinem ca:
• C. se desra~oara mai curand ca o activitate suportiva, de
ajutorare limitata, precisa, in anumite cadre ~i e jalonata de
scopuri imediate, clarificatoare, aqionand oarecum la
,,suprafata iceberg-ului" ~i tinand prea putin cont de procesele
incon~tiente.
• P., dimpotriva, tinde sa devina un proces de profunzime, axat
pe diuamica restructurativa a personalitatii, la nivel con~tient,
incon~tient ~i uneori transcon~tient, din care deriva noi scenarii
de viata ~i un nou modus vivendi. Ea utilizeaza impasul
maladiv ca o posibilitate de autodeblocare ~i de relansare In
lupta pentru viata ~i buna~are psil1osociata, ca pe o ,,lectie
existentiala" sau o incercare plina de sens.
L 34
Interferente ~i suprapuneri lntre C. §i P.
Ceea ce au insa, in comun, ambele domenii de asistare umanii sunt
unnatoarele elemente:
I. arnbele unnaresc ~i scopuri identice: explorarea propriei persoane 9i
intelegerea de sine; clarificarea 9i pozitivarea imaginii de sine, cre~terea
autolncrederii 9i a capacita!ii de face cele mai bune alegeri pentru sine,
deblocarea resurselor personale de coping ~i de dezvoltare pe cont propriu;
2. ambele cauta sa reduca ~i sa transforme comportamentele de
autoaparare nevrotica, tendintele la repetarea comportamenteior de e~ec, a
modurilor stereotipe, rigide de a gandi ~i actiona;
3. ambele dezvolta capacitatea clientilor de a lua de.cizii ~i de a-~i
remodela traiectoria de viatii, unele dintre metode stimuliind In special solutiile
alternative de viatfi 9i adaptarea creativa (vezi oricntarea experienjiala in
coilsiliere ~i psih~terapie );
4. ambele utilizeaza autenticitatea ~i calitatea relatiei terapeutice sau de
consiliere, comunicarea mediata de ,,prezenfa" persona/a ~i adesea de carisma
profesiona!a a terapeutului sau consilierului;
5. ambele se finalizeaza cu o reevaluare a, stani ~i modificarilor
survenite in relatia clientului cu sine ~i cu altii, cu o mai buna acceptare ~i
revaforizare de sine din perspectiva propriilor calitati ~i defecte, a potentialului
de care dispune ;;i pe care invata sa ,;;i-1 reactualizeze ~i dezvolte pcnnanent.
ICOilCili<le~I ca efectele estimate in ambele tipuri de interventie constau
In cap<:citatea beneficiarilor de a-~i configura noi obiective 9i de a dezvolta noi
strategii de adaptare.
Mai simp!u spus, un efect real este ca9tigarea ,,pariului" cu viata. Iar
zambetul final de despfirtire ~i respiratia profund eliberatoare a celui care
consimte sa intrerupa, in mod firesc, contactul terapeutic la momentul potrivit,
valoreaza mai mult decat orice cuvant de multumire sau promisiune de viitor .. :
Restul rezolva natura, in mod spontan ~i intotdeauna in favoarea clientului, chiar
~i atunci cand viata 11 confrunta cu o noua lncercare sau ameniniare. De data asta
el o sa ~tie cum sa faca fatii. De mud singur. Adica prin propriile-i ,,puteri".
• Scurt istoric §i cateva domenii de aplicatie ale consilierii §i
psihoterapiei ·
!Radacinile istoric~ ale celor doua forme de asistare psihologidi i~i trag
seva din trecutul imemorial al practicilor colective ~i individuale vindecatoare, al
riturilor magice ~i ~amanice ~i chiar in a;;a-numitul ,,sfat al batranilor" din
35
 societat}le primitive tribale. Sfatul duhovnicesc practicat ]n matricea spirituala
cre~tina, practicile de exorcizare ~i vindecare spirituala au contribuit ~i ele pc
deplin la treptata laicizare a asistarii bolilor ~i necazurilor suflete~ti sau sociale,
extinzandu-se in epoca Iil,odema in domeniul educatiei ~i al reprezentarilor
sociale despre cum poti tr~j.,mai in acord cu tine insuti §i mai sanatos.
Termenul de .,psihoterapie" este introdus de psihiatml englez D.H.
. Duke In 1872, In lucrarea intitulata ,,Ilustrari ale influentei min\ii asupra
j coq:iului in stare de sanatate ~i de boala". In 1891, dr. H. Bernheim consacra
sintagma in lucrarca sa ,,Hipnotism, sugestie, psihoterapie". Au urmat alti
celebri autori care au creat istorie in psihoterapie: J.M. Charcot, P. Janet, S.
Freud.
A~ Binet a incercat sa extinda principiile psihoterapiei la educatie,
prefigurand probabil primele fom1e de consiliere educationala, care aveau sa
fertilizeze ulterior consilierea psihologica nu doar pe terenul ~colii, ci ~i al
educatiei permannte, al familiei, al grupurilor de suport (C.R. Rogers).
Dupa al doilea razboi mondial, consilierea se in1pune ca o practica uzuala
a activitaµIor de asistenta sociala, psihologica ~i medica!a. La aceasta contribuie,
prin informatii ~i repcre metodologice specifice, orientarea vocafionalii (pentru
cariera), psihodiagnoza inteligenfei, aptitudinilor ~i personalitiifii, precum ~i
relativa structurare a celor trei mari directii in psihoterapie (psihanaliza,
comportamentalismul ~i noua paradigmii umanistii-experienfiala).
Toate acestea, corelate cu o multitudine de problematici sociale de
inadaptare, marginalizare ~i suferinfa, agresivitate sociala, dependenta, abandon ~i
violenta familiala, precum ~i exacerbarea frecventei tulburarilor emotionale,
psihicc ~i de adaptare in comunitate, in intreaga societate vestica, au transfom1at
consilierea psihosocialii ~i psihoterapia fntr-o dimensiune a lumii civilizate
aspiriind la securitate ~·i buniistare.
Fenomenele sociale ~i economice de dupa anii '40-50 au extins
consilierea din sfera cducationala ~i a formarii profesionale In cea a metodelor
de ajutor profesicinist in noul context social creat. Apare astfel necesitatea
rezolvarii numeroaselor pr,obleme individuale independent de cele comunitarc.
Carl Rogers proptme initial, in acestkontext, tennenul de consiliere ca
inlocuitor al celui de orientare voca/ionalii, prea restrictiv, iar anii cc vor urma
leagii strans practica de consiliere de cea de psihoterapie, a carei traditie era
incontestabila.
In prima jum:1tate a secolului XX, Psihanaliza ~i replica ei, Terapia
Comportamentalii, detin ponderea In spatiul clinic ~i extraclinic, evoluiind polar
~i oarecum in contraci icti~, vis a vis de abordarea clientilor. J
,36
Daca prima direc\ie se centreaza eminamente pe cauzele tulburarilor ~i
.,)
dinm.icilor personale perturbate, ceaJalta se centreaza exclusiv pe simptom,
eludiind etiologia ~i speriind opti:rri.ist in miraculoase vindecari bazate pe
mvatare, conditionare ~i decondi}ionare comportamentala.
Pragmatismul ~i sinlplific~ea demersului, mobilizarea rapida ~i
exceptionalii in sprijinul persoanei ~unt tnsa conotatiile de baza ale noului
subdomeniu profesional - consilierea. Ea i~i regase~te vocatia mai lntai pe terenul
1; ~colii , dar se extinde rapid in organizaWle neguvernamentale, in asistenta sociala ~i
in educatia pentru sanatate. Urmeazil piitrunderea pe terenul managementului
organizational ~i mai ales pe terenul greu de asistat al farniliei, al abuzului fizic ~i
sexual, al toxicodependentelor a caror frecventa cre~te fiira precedent, de la un
deceniu la altul. Persoanele cu nevoi speciale, copiii cu handicap ~i bolile ce
necesita spitalizare prelungita, predispu!.1.and la fenomene de hospitalism, cazurile
de abandon al copilului tot mai numeroase, asistarea batranilor cu probleme de
depresie, saracie, abandon ~i izolare (odatii cu prelungirea duratei medii d~ viata)
creeaza noi provocari consilierii psihologice ~i sociale.
In aceea~i linie pragmatica a interventiei, terapeutii comportamentali~ti
sunt continuati astazi prin metoda cognitiva (A. Beck) ~i prin terapia ra\ional-
emotiva a lui A. Ellis. Nici psihanaliza clasica freudianii nu ramane rata
unna$i. Dimpotriva, ea se bucura in dezvoltarea ei de disiden1i §i refom1i$ti,
continuatori ~i tranfonnatori, pana la neopsihanaliza actuala: terapiilc
psihodinamice, terapia analitica (C.G. Jung), terapia lui Alfred Adler, analiza
reichiana (W. Reich); Melanie Klein ~i, mai recent, Lacan, Winnicott, Karen
Homey, F. Riemann sunt cateva nume de referinta.
Anii '50-60 marcheaza infiintarea ,,brganizatiilor profesionale de
consilieri'', care activeaiii atiit pe terenul §Colii, cat ~i al muncii, dar $i
dezvoltarea fiira precedent a noii orientari umaniste, existentiale ~i experien\iale
in psihoterapie ~i dezvoltare personala, revigoriind o filozofie mai cornpleta §i i'
mai deschisii despre om, bazata pe mi~ca_rea ,,potentialului uman".
Noua psihoterapie umanista, existentialii ~i experientiala, impune o
I
orientare crentrata In prezent, promoveaza con~tientizarea ,,acum $i aici'',
spontaneitatea, creativitatea ~i autenticitatea, ca resurse autovindecatoare $i
autotransfonnatoare. '
~
\
Cautarea sensului existential ,~i autoimplinirea polarizeaza multitudinea
de metode umanist-experientiale care-se dezvolta ~i se continua prin anii '70-80
cu metode transpersonale, ce aprofundeaza ~i includ dimensiunea spirituala §i
autotransfomrntoare In demersul psihoterapeutic, tot mai frecvent absorbit,
asimilat in procese c~mplexe de dezvoltare, optimizare §i transfonnare umana.
37
) I
 P,

• ((

Duoa natura obiectivelor si tipul de participanp, se diferentiaza:

Noua paradigma In psihoterapie c::ste holistica, tinzand Ia integrativitate
grup de dezvoltare personala centrat pe cariera (comportament
teoretica ~i metodologica, reunificand vi,ziunea despre oITI ca fiin\a complexa'
1 multidimensionala (corp-minte-spirit) ~i autocrcatoare.
profesional);
grup de dezvoltare ~i analiza didactica pentru profesioni~tii ill ~tiinte
socio-umane - medici, psihologi, asistenti sociali etc.;
in cadrul accstei orientari umaniste ~i transpersonale mentionam r·
grup de training organizational;
contributiile lui A. Maslow, C.R. Rogers, F. Perls, L. Biswanger, M. Boss, V. .
grup de meditatie, tehnici de relaxare ~i sacroterapie, grnp de
Frankl, Rollo May, J. Moreno, E. Berne, A. Lowen, W. Glasser, S. Grof, R.
Assagiolli, K. Wilber, J. Lilly etc. dezvoltare transpersonala;
grup de cunoa~tere ~i autocunoa~tere in situatii-limita et~.;
in 1954 se consernneaza aparitia primei reviste d~ specialitate In
grup pentru parinti (centrat pe relatia parental-filiala, pe problemele
S.U.A. - ,,Journal of Counseling Psychology", editata de Gilbert Wrenn ~i
matemitatii ~i puerperale);
Frank M. Fletcher, iar in 1959 Anne Roe argumenteaza publicistic necesitatea
grup de cupluri centrat pe comunicare;
educa\iei universitare a consilierilor ca speciali~ti (2003, p. 8).
grup penti-u optimizarea relatiei profesor-elev etc.

Principalele tipuri ~i forme de practicii a consilierii, Domenii aplicative:

Cu timpul diversificarea problematicii psihosociale genereaza noi
psihoterapiei ~i dezvoltarii personale,.
·' J,1>
aplicatii, din ce In ce mai specializate ~i cu formari din,Fe in ce mai complexe.
[f
Tirmrile de consiliere care se contlireaza simt: Apar astfel:
- consilierea §i terapia resodalizatoare a m~_rginalilor, persoanelor
consilicrea personalii, de cuplu ~i de familie;
H excluse social, discriminate sau abuzate (fizic, sexua~, emotional §i moral);
consilicrea vocationa!a sau educaf\pnalii;
- consilierea ~i terapia integratoare §i de suport a copiilor strazii ~i
consilierea organizationala ~i de grup.
persoanelor adulte fiirii adapost (vezi in acest sens ~i contributiile romiine§ti
recente, selllllate Victor Badea; Marian Enache, Ed. SPER, 2002; Victor Badea ~i
Tivurile de osihoteraoie se grupeaza In: colab., Ed. SPER, 2003; Victor Badea, Laurentiu Mitrofan, Ed. SPER, 2004);
psihoterapia individuala; J - consilierea ~i psihoterapia persoanelor afectate de SIDA ~i a familiilor
psihoterapia cuplului (maritala) §i a familiei; lor (vezi ~i Iolanda Mitro fan, Dom Buzducea, 1999 ~i 200 l; IoJanda Mitro fan ~i
psihoterapia in grnp de cupluri sau de familii; ,,
colab., 2003);
psih()terapia de grup (suportiva, analitica, psihodinamica, experientiala - consilierea §i terapia de suport a personalului care asista persoanele
~i resocializatoare - cu sau fiira suport ocupa\ional, a11terapeutic, aflate in iminenta mortfi - medici, asistenti sociali, psihoterapeuti,
bibliotcrapeutic sau ergoterapeutic); thanatoterapeuti ~i consilieri spirituali (gradul de suprasolicitare al cadrelor
psihoterapia ambientalii ~i de med,i~1. !
1 medicale ~i sociale care lucreaza cu bolnavi neoplazici, leucemici, infectati cu HIV
este recunoscut ca psihopatogen ~i depresor ~i, ill conseeintii, ace~ti profesioni~ti
' l
0 mentiune speciaHi: in cazul fopiilorl, psihoterapia este centrata pe ' necesitli ei m§i~i asistenta de suport psihologic);
copil, ill contextul lsistemului familiaij, fiind In realitate o psihoterapie a - consilierea §i terapia toxicodependenplor ~i a familiilor lor (vezi ~i
sistemului familial perturbat ~i nu doar o terapie individualii a copilului. · lucrarea sub coord. Iolandei Mitrofan, Terapia toxicodependenfei - posibilitiifi ~i
limite, Ed. SPER ~i ,,Salvati Copiii", 2003; Ruxandra Ra~canu, Mihaela Zivari,
Dezvoltarea oersona/ii ooate Ii oracticatii: Psihologie ~i psihopatologie fn dependenfa de drag, Ed. Ars Docendi, 2002);
individual (cop ii, adolescenti, adulti); - consilierea §i terapia persoanelor abuzate/abuzive flzic §i sexual (copii ~i

l
0
in grup (copii, adolescenti, adulti); ~
- • in 1mm de cuoluri sau de familii:
adulti), cu reforire directa la viol, maltratare ~i practici sexuale aberante (parafilii);
~~~omQ~a~ d ndhntPrlmia infe!!ratiVa ~ familiilor §i COpiilor adoptati §i lll
 - consilierea ~i dezvoltarea personala a copillor institutionalizati, a
mamelor sociale ~i a per~!)nalului din institupile de ocrotire; ! noi crize ~i provocari sociale, oamepii se confrunta cu alte tipuri de probleme
- consilierea ~i psihoterapia de suport a Varstnicilor institu\ionaliza\i ~i I,
neinstitu\ionalizati (gcrontoconsilierea);
- consilierea victimelor violentei domestice §i a familiei dezorganizate;
- consilierea de prevenire a abandonului copilului §i psihoterapia
tulburarilor de maternitate;
- psihoterapia ~i dezvoltarea personalli a copiilor abandonati sau
separati temporar de parinti, precum §i a mediului de substitutie familiala;
- consilierea psihosexuala §i contraceptiva;
- consilierea ~i psihoterapia cuplului §i familiei cu disfunctii de relarie
~i comunicare;
- consilierea parcntal-filialli - ,,~coala parintilor";
- consilierea premaritala;
- consilierea pre §i postnatala (puerperala);
- consilierea parinplor adolescenti;
- consilierea §i psihoterapia victimelor traficului de carne vie;
- consilierea ~i psihoterapia integratoare a imigranplor cu dificultati de
adaptare;
- consilierea minoritarilor cu dificultati de integrate;
- consilierea persoanelor cu nevoi s~eciale §i a familiilor lor;
- consilierea managefiala §i terapia organizationalii;
- consilierea pastorala §i spirituala;
- sacroterapia ~i thanatoterapia (terapia persoanelor in iminenta
morp.i);
- psihoterapiile stresului posttraumatic §i consilierea in situatii de
pierdere traumatogena (corporal3, relationala, profesionala §i sociala -
incapacitate de muncii, §Omaj prelungit, dezradacinare, razboi, catastrofe
naturale etc.);
- psihoterapiile de resocializare a bolnavilor psihotici ~i a persoanelor
cu handicap, prccum ~i a celor cu nevoi speciale;
psihoterapiile asociate in tratamentul medical, complex ~i
recuperator al bolnavilor psihici, psihosomatici, somatici.
Mentionam ca - ]n ultimii ani s-au !acut in Romania .eforturi de
revigorare ~i dezvoltare a consilierii in domeniul ~colar ~i al orientarii
profesionale ~i eel putin cateva ciirti sunt ~e referintii in acest sens (Gh. Tom~a,
1996, 1999 ~i loana Stancu, 2005). Dupli cum se poate constata din
des!a~urarea domeniilor aplicative de mai sus, rezulta .ca sfera de acoperire a
consilierii ~i intervcntiiior specializate de acest tip este mult mai extinsa decal
cea a psihotcrapiilor propriu-zise, lucrn firesc, intr-o lume. cu multiple
perturbari psihosocia!e, educationale ~i spirituale, precum cea in care traim.
40
I
l Pe masurli ce transfonnarile :economice, politice, ideologice antreneaza ·-)
psihologice ~i sociale ce necesita aj,~tor ~i asistenta specializata. A~a · incat ne
~teptam ca in urmatorii ani, odata cu integrarea tarii noastre in
comunitatea europeana, dar §i ; ·ca urmare a impactului globalizarii
economice §i culturale, nevoia Q~: consiliere integratoare, de f~cilitare,
suport ~i dezvoltare personalli sa creasca.
Un loc special printre beneficiarii acestor servicii II ocupa tinerii ~i
copiii, consilierea preventiva, in special a comportamentelor dezadaptative,
delicventiale §i toxicodependente, fiind actualmente o prioritate.
Din punct de vedere al obiectivelor ~i situafiilor care necesitii acest tip
de interventie se pot distinge alte cateva tipuri:
consilierea preventiva (ex. programe de educatie sanitara ~ i sexuali\,
de alegere a carierei, de integrare a copiilor cu nevoi speciale, de
prevenire a riscului pentru consumul de droguri etc.);
consilierea de facilitare ~i mediere - ex. unnare~tc optimizarca
comportamentuiui relational individual, de grup sau familial, asumarea
responsabilitiitii · prnpriilor actiuni $i dobandirea unui comportament
mai asertiv ~i prosocial. Coreqia unor comportamente care predispun
la e$eC relational sau la erori de intelegere a anumitor situatii, reactii $i
atitudini constituie obiectivul unei consilieri de remediere sau de
. '~ .
adaptare.
Optiunile educationale, comportamentele parentale, acomodarea intre
membrii unei familii disfunctionale, adaptarea la mediul ~colar sau profesional,
con~tientizarea propriilor calitati $i defecte, a intereselor, disponibilitatilor,
talentelor ~i aptliudinilor, integrarea intr-uri nou mediu socio-cultural pot fi
obiectivele unor demersuri de consiliere psihologica concertate §i clar
diferentiate de consilierca psihopedagogica sau educationala, cu care de
altfel conlucreaza strins:
l'
consllierea asociata cu dezvoltare personalli, individualii sau in grup, i~i
propune ' stimularea expresiei personale, a creativitillii ~i atitudinilor
integratoare sau tolerante, a maturizlirii afective, cognitive $i spiritualc, a
puterii de .manifestare ?i afim1iire a Eului, a competentelo1' profesionale ~i
creatoare intr-un domeniu. .Ea tumiire~te realizarea procesului de \"
autoactualizare (concept intro<lus de C. Rogers) $i con~tientizarea stadiului \
de dezvoltare in care se aflii fi~care client. Consilierea stimuleaza conceptul
de sine, modificarea stilului de Viata pentru cre$terea bunastiirii ~i acceptarea
modificarilor fire§ti care tin de varsta, ca $i acceptarea mortii ca pe un
eveniment firesc, de tranzitie in ordinea naturalii ~i spirituala;
consilierea centrata pe situa!iile de criza aduce sub focusul interventiei
resemnificarea $i acceptarea momentelor de crizii ca momente de
41
 ,,cre$tere" persona!a $i interpersonalii, pri!ej de schimbai"e a strategiilor
nepotrivite sau eronate care s-au dovedit inadecvate in raport cu ciclul de
viatii $i cu contextul acnial. Este un bµn prilej de inviitare a unor raspunsuri
alternative la probleme vechi c.ll:e se repetli ~i de· reprocesare a
semnificatiilor evenimentelor dintr-o perspectivii schimbatli sau mai
matura. Consilierea ajutli clientul aflat in situatie de criza ·sa se confrunte
cu frustriirile $i sa-~i refommleze noi obiective, sii ierte $i sa accepte pe
altii, iertiindu-se $i acceptiindu-se pe sine. fI invata sa fa ca fatii traumei,
decep\iei, dezamagirii sau imprevjzibilului naucitor al unor situa\ii,
investindu-le cu sens. Ce tipuri de crize pot fl asistate? Toate tipurile de
pierderi $i abuzuri, tentative suicidare, pierded de sarcina ~i reactii
postavort, sarcini nedorite sau rezultate in um1ll unui viol, pierderea locului
de munca, $Omaj prelungit, pierdere in statut $l prestigiu, dependen\e
diverse (alimentare, de droguri etc.), decesul unei persoane dragi, deten\ie,
dezechilibru financiar $i emotional, anxietate .de separare; divof!, maladia
grava a unuia dintre membrii familiei, apari\ia unui copil cu handicap
sever sau impasul educational al acestuia - ex. copilul autist etc.
1.,
• Evaluarea muncii de consilier e/ ps.~hoterapie
ls,uccesul unei consilieri, ca $i. al unei psihoter~piil, consta in
posibilitatea clientului de a nu ramiine a1~cprat sau dependentide terapeut, ca
urmare a deblocarii capacitiitii sale de a-$i 'gestiona $i rezolva problema intr-un
mod responsabil. Aceasta presupune ca persoana(ele) asistata(e) lnvata sa emita
solutii discriminatiye, sii-$i asume consecintele, sa evite repetarea erorilor $i, in
caz de e$ec, sii aibe capacitatea de a se remotiva pentru o noua '.incercare de
solutionare a problemelor, utiliziindu-~i toate disponibilitiitile $i nea$teptand
permanent o noua forma de ajutor. Adica, altfel spus, '.invata sa se auto-ajute ...
acceptiindu-$i In acela~i timp limitele ~i solicitiind sprijin numai atunci cand nu
$i-l poate oferi singura, cu adevarat.
Acceptarea unei situatii ireversibile, de genul unui handicap $i
invatarea convietuirii cu el in conditii ~e lini$te, optimism ~i mentinere a
contactelor sociale integratoare poate fr• de asemenea un succes al unei
consilieri.
Un nivel crescut de autolncredere $i de clarificare asigura autonomia
clientului $i a$teme calea unor comportamente responsabile ~i a unei bune
capacitati de a face fa!ii stresurilor, crizelor sau provociirilor <lxisten}iale
ulterioarre_·- -- - - - - - - -- - -- - - - - - - - ,
IE~ecul muncii unui consilier, ca §i a unui terapeuq este lesne de
observat atunci ciind persoai;ia asistata stagneazii in reac\ii de negativism,
42
ine11ie, lamentativitate, neajutorarc $i dependenta sau 1$i agraveaza reaqiile
dezadaptative ori se ancoreaza in conduite de $antaj emotional, comportament
protestatar sau revendicativ, perseveriind in eroare ~i autosabotandu-se. Acesta
este fie semnul unei interven\ii neprofesioniste a consilierului (terapeutului), fie
este indicatorul necesitatii unui proces terapeutic mai adiinc ~i mai bine
strucrurat. fn consecinta. cazul poate fi oriental catre un alt terapeut profesionist
sau catre un alt consilier.
Uneori, condi!iile exteme, contextul socio-familial sau socio-cultural
pot friina sau defavoriza demersul unei consilieri individuale, de aceea este
necesar ca interventia sa fie pe cat posibil multidisciplinarii ~i sa nu ignore
niciunul dintre factorii care pot contribui la o situatie de criza. Lucrul cu
familia extinsa, de pilda, sau cu colectivitatea implicatii, intr-o maniera
sisterrrica, large~te $ansele unei interventii corecte, de succes.
• Conditii facilitatoare ale consilierii ~i psihoterapiei
Un rol important ill profesarea activitatii de consilier/ psihoterapeut il
de\ine respectarea nevoilor ji valorilor clientului, precwn ,~i a caracteristicilor
sale diferen/iale, care reflecta o anurnita cultura, cu norme, tradi\ii ~i valori
familiale, morale $i spiritual-religioase specifice. Consijierii au avut illtotdeauna
'.in vedere reperele socio-culturale ji istorice ale evolutlei p ersoanelor asistate.
iar recent activitatea !or s-a imbogatit cu consilie/;~a cross-culturalii, care
semnaleaza semnificatia luarii ill ateritie a diferenfelor intre consilier (terapeut) ~i
client privind mediul cultural, social, etnic sau rasial. fn special consilierii ~i
psihoterapeutii care asista persoane apartiniind unor grupuri minoritare, cum ar fi
imigran\i, homosexuali, viirstnici, toxicodependenti etc. au nevoie sii inteleaga
atitudinile, valorile, credintele $i problemele fiecarui grup minoritar. A~a de
pilda, consilierea $i terapia suportiva gerontologica poate ajuta viirstnicii sii se
reintegreze in viata, sa accepte moa11ea cu seniniitate sau sa sc pregateascii pentru
marea trecere. Dar pentru aceasta este nevoie ca ace! con-silier sau terapeut sa fie
familiarizat cu realitatea existen}iala a varstnicilor, care se confruntii cu un rise
ridicat pentru depresie, alcoolism ~i tendinte suicidarc, dificu!tati financiare $i de
sanatate ireversibile. )i'
0 alta problema care este necesar sii se aibe 1n vedere o constituie
discriminarile, stereotipiile ~i prejudecatile cu care se confnmtii grupurile de
minoritari, fie ele mascate sau exprimate. Dezvoltarea identitatii de sine ~i
autoacceptarea sunt obiective importante in munca de consiliere ~i psihoterapie, ca
~i in cea de dezvoltare personalii. Interventiile pe grupmi minoritare sau asistarea
persoanelor care fac parte din aceasta categorie pot fi racute corect numai in baza
cuno3$terii etapelor psihologice prin care tree oamenii cu sentimente de opresizme.
43
I Modelul teoretis elaborat de Atkinson (apud. M. L. Stanescu, op.
cit., p. 23) precizeaza particularitatile acestor etape, dupa cum urmeaza:
I ·- conformarea - se apreciaza cultura dominant§., se dezaproba propria
culturli ~i se manifcsta atitudini discriminative fatli de alte culturi;
- disonanfa - apare un conflict intre aprecierea ~i dezaprecierea ~,
propriului grup, pe de o parte, iar pe de alta parte, intre aprecierea ~i
dezaprecierea propriului grup ~i a grupului dominant;
-1 - rezistenfa - se caracterizeazli prin contlictul dintre empatia fata de alte
I mi~oritli~ ~i etnocentrism, pe de o parte, ~i dezaprecierea grupului majoritar, pe de
altii parte;
- introspecfia - se referli la analiza propriului grup, la evaluarea altora
pe baza etnocentrismului;
- articularea sincrgicii sau con~tientizarea : aprecierea propriului grnp
~i a al tor rninoritliti ~i aprecierea selectivli a grupului dominant.
)f
Pentru a cva!ua corect un client care apartine altor grupuri culturale,
consilierul ~i psihotcrapeutul trebuie sli cunoascli ist01ia socialli ~i calitatile
distinctive ale subgrupur:ilor etnice sau socio-economice, cum ar fi, de pilda, ce
insearnnli pentrn acel grup a fi normal sau anormal. Orice proces terapeutic sau
de consiliere urmare~te producerea de rnodificari in viata clientilor. Ori, In rr
consilierea grupurilor minoritare, o parte din rnijloacele inte1ventiilor clasice se
pot dovedi inadecvate, _ca de pildli contactul vizual, extcriorizarea
sentimentelor, a vorbi mai mult decat a actiona etc. ,,Cunoa~tcrca
fundamcntelor culturale ~i sociale ale profesiunii de consilier este utilli acestuia
1n tentativa de a-i ajuta pe clienti sli i~i identifice sau reconcilieze rolurile
diferite pe care le joaca in viaµi . Se fonneazli o receptivitate fa!li de problemele
etnice ~i culturale ale unei so.cietati rnulticulturale $i se obtine o familiarizare cu
paleta atilt de largli a problemelor din viata de zi cu zi.
·lfuJ!!!i4 consilierii trebuie sa cunoasca multe alternative ale stilului de
viatli, pentru a asista clicntii In rezolvarea problemelor de viata." (op. cit. , p. 24).
Psihoterapcutii nu fac nici ei exceptie de la respectarea acestor cerin(e.
Coloratura manifestlirilor-psihopatologice ~i cea a reactiilor In contexhil bolilor
somatice poatc sli difore de la o culturli la alta, de la un spatiu geografic la altul.
44
iNTREBARl $1 EXERCITII
/'
I. Care sunt elernentele comunc ~i diferen\iale lntre consilierc ~i
psihoterapie?
2. Identificati punctele nodale fu istoria constituirii domeniului consilie1i i ~1
1 psihoterapiei.
3. Care sunt principalele tipuri ~i fonne de consiliere?
4. Care sunt principalele tipuri ~i fom1e de psihoterapie?
5. Ce domenii aplicative vii incitli In mai mare masurli, daca ati opta
pentru practicarea consilierii sau a psihoterapiei?
6. in ce fel vii simtiti disponibili, interesati sau domici sli exercitati o
astfel de activitate?
IK 7. Cu ce categorie de clien(i ati evita sli lucrati sau v-ar fi dificil? Motiva1i
aceastli optiune.
8. Cu ce categorie ati aspira sli lucrati? Motivati aceastli aspira\ie.
9. Motivatii atracpile ~i · respingcrile sau retinerile pc care le resin11i\i in
eventualitat~a ca ati fi in situatia sli asistati psihologic anumitc categorii de
clienti, pacienti. ,
IO. Ce impact are asup1:,a' voastra contactul ~i relatia cu astfel de categoiii de
persoane?
I I. Ce a;;teptati de la.voi in calitate de psiholog? in ce mlisurii a;;teptarile voastre se
intaincsc cu obiectivele ~i particulmitatilc de derulare a :icestei 1mmci de asistare
psihologica?
) '
 ~ ..
CAPITOLUL VI
Orientari ~i metode In psihoterapie
Exista o multitudine de abordari iry consilierea . psihologica ~i
psihoterapie. Acestea sunt, in acela~i timp, atilt modele asupra psihicului ~i
personalitatii umane, ciit ~i abordari practice de consiliere psihologica ~i
psihoterapie.
Prezentam, in acest capitol, grupate in trei module, cilteva sisteme de
consiliere ~i psihoterapie in cadrul celor trei mari orientiiri (curente) in
domeniul psihoterapiilor. Ele sunt cele care ~i-au pus1 amprenta mai profund
asupra activitatii de asistenta psihologica de-a lungul istoriei moderne ~i
postmodeme a acestui domeniu <1.plicativ. •Pomind de la asemanarile existente
intre acestea, le-am grupat, a~adar, in trei categorii:
1. abordarile psihodinamice;
2. abordarile umaniste - experientiale ~i holiste; .1
3. abordarile comportamental-cognitive.
Aceasta clasificare respecta clasificarile interna\ionale care apar In
toate tratatele de referin\a ale psihoterapiei ~i consilierii. Dintre acestea, noi am
optat pentru tratatele:
'R.G. Corsini, 1978, R. Corsini si D. Wedding, 1989; G. Corey, 1988, 1990; B.
Gilliland, E. James, K. Richard, J-T. Bowman, 1989; G. Ionescu, 1990, 1995;
Irina Holdevici, 1996; Jolanda Mitrofan, 1997, 2000, sistematizate si se!ectate
kle Joana Stancu in 2005 (p. 39-121).1
MODULI
Abordiirile psihodinamice
(apud Ioana Stancu, 2005, p. 39-56, revizuite ~i adaugite de Jolanda Mitrofan)
1. Abordarea psihodinamica clasica
Abordarea psihodinamica clasica ii are ca intemeietor pe Is. Freud!.
Acesta a realizat atilt un model teoretic asupra personalitatii umane, cilt ~i o
metoda de interventie psihologica ('in principal psihoterapeutica). De aceea,
este corecta denumirea de abordare psihanalitica pentru abordarea
psihodinamica clasica.
'•
\, 82
..'
.,
( ?'
!Abordarea psihanaliticaj poate ti considerata o metoda de interven\ie
profunda, asupra personalitatii umane, ea conduciind la o restructurare a
edificiului personalitatii prin explorarea incon~tientului ~i analiza
mecanismelor ~i exprimarilor sale simbolice. Constituie matricea teoretica a
dezvoltarii majoritatii metodelor de psihoterapie, oferind edificiul
conceptual ~i posibilitatile de dezvoltare, imbogatire ~i restructurare de
paradigma teoretica ~i metodologica pe care s-au construit alte metode, atiit
In caarul psihanalizei, cat ~i al unora dintre terapiile umaniste, experientiale.
,,Cum consilierea psihologica nu are ca scop, de cele mai multe ori,
restrncturarea personalitatii, am putea concluziona cli abordarea psihanalitica
este mai putin utilizatli in cabinetele de consiliere psihologidi. Aceasta in forma
ei nernodificata, ca $i abordare de sine statatoare'', precizeaza Ioana Stancu
(2005, p. 39). insa o serie de tehnici ~i proceduri ale psihanalizei, precum ~i
conceptia psihanalitica asupra personalitatii pot fi de ajutor $i In procesul
consilierii.
• Repere psihanalitice conceptuale - teoria lui S. Freud asupra
,,aparatului" psihic
Dupa 1920 Freud introduce trei concepte de baza, care aveau sa fad\
istorie in psihoterapie: lsinele, Eul §i Supraeuij. El le considerli nivelurile sau
dimensiunile pe care se structureaza .psihicul uman sau ,,aparatul" psihic.
lsinele (ld-ul~ este zona cea mai veche din punct de vedere
ontogenetic. El contine ceea ce este ereditar, adica instinctele care i~i au
originea In organizarea $i fi.mqionarea somaticli ~H~i gasesc aici o prima
expresie psihica. Freud recunoa~te doua clase de instincte: ale vietii (libido) ~i
ale mortii (thanatos) . Printre acestea', de o importan1a deosebitli este instinctul
sexual.
Id-ul dinarnic este sistemul din care se diferen1iaza celelalte
componente ale psihicului. El nu cunoa~te realitatea externa ~i opereaza dupa
,,principiul pliicerii", cautilnd doar satisfacerea instinctelor. Id-ul are doar
~; doua instrumente pentru a obtine placerea: actiunea reflexa $i procesul primar
(realizarea dorintelor in vise sau prin intem1ediul imagina\iei).
Sub actiunea influentelor externe, din Sine ia na~tere o noua structura:
~· Eu! are o dub!a functie - pe de o parte, de a se adapta lumii externe $i, pe--
de alta parte, de a controla instinctele Sinelui, luand decizii in legatura cu
f satisfacerea acestora. Eu! apare de timpuriu in viap. ~i opereaza dupli
~ ,,principiul realitiifii", cu ajutornl procesului secundar (adica rational sau
1:on~tient). Sarcina Eului este dificila: el mediaza intre cerintele Id-ului ~i
solicitarile externe. Cand nu poate realiza aceasta, apalie anxietatea. Anxietatea,
83
 prelungitii ~i nerezolvata, conduce la comportament nevrotic. ,,Nevroza se
datoreaza simplului fapt ca Egoul, imprumutand energia de la Id ~i indeplinind
ordinele impulsive ale acestuia, considera ca lumea extema este prea rezistenta
pentrn a fi manevrata" (G. Allport, 1991, p. 155).
Elil, pe langa func?a de mediere intre Id ~i mediul social, trebuie sa
lina cont ~i de un al treilea nivel structural - Supraeul.
/Supraeu~ este un precipitat fonnat in perioada copilariei, prin care se
pre!ungesc iufluentele ID(\tema ~i patema, ale lntregii familji, ale tradi\iilor de
rasa ~i nationale, precutn ~i cerintele mediului social eel mai apropiat. Supracul
contine Eu! ideal ~i con~tiinla moralii.
Daca Sinele §i Supracul intra in zona incon§tientului, Eul apartine
con~tilnfei•. Intre con~lient ~i incon~tient se afla precon~tientul. Incon~tientul a
fost comparat de Freud cu o camera spatioasa, ,,plina" cu pulsiuni psihice, intre
care cele sexualc au un rol primordial. Aceasta camera s-ar afla in vecinatatea
uneia mai stramte - con~tiin\a. La intrarea in ,,salonul con~tiintci" se afla un
I
,,gardian" sau un cenzor care cerceteaza fiecare tendinta psihicli, cu scopul d7' a
vedea daca poate s-o lase sii iasa din incon~tient. Dacii pulsiunea a reu~it sa treaca
de cenzura ,,gardianului", ea piitrunde intr-o altii zonii- precon~tientul - ~i devine
con~tientii doar daca reu~e~te sii atraga ,,focusul" con~tiin\ei.
• Concepfia lui S. Freud asupra dezvoltarii personalitatii umane
Freud descrie o serie de stadii ale dezvoltlirii, aceste stadii um1and
logica gratificarii sexuale ~i fiind considerate stadii ale dezvoltiirii personalita\ii
umane.
Stadiul oral (0-lani) - se intinde de la na~tere panii la sfilr~itul primului
an de viatli; Suptui la san satisface o dubla nevoie a copilului: pentru mancare
~i placere. Frustrarile acestei zone orale pot conduce - la adult- lajixa{ii orate.
De exemplu, adultii care au nevoi excesive ,,orale" (hrana, bautura, furnat,
droguri, vorbit logoreic) pot avea o fixa\ie orala. De asemenea, deprivarea de
gratificafia oralii poate <la na~tere ~i unor probleme in viata de adult:
nefncrederea fn a/fii;
rejeCfia altor persoane;
fricii ~i inabilitate de a forma relafii intime.
Stadiul anal (1-3 ani). Zona anala are o semnificatie majorii in aceasta
perioada. Acum se invata controlul sfincterian. In cursul adoptarii accstui
comportament exista o multitudine de situa\ii in care copilul simte ostilitate,
furie, urii # alte sentimente negative. Este bine ca acum copilul sa invete ca
acestea sunt sentimente acceptabile.
84
I
Disciplina parentala ~i atitudinile parin\ilor fata de adoptarea
controlului sfincterian i~i vor pune amprenta semnificativ asupra personalitatii t
in devenire a copilului.
Multi clienti in terapie ~i coqsiliere nu-§i accepta sentimentele negative
~i, mai ak.s, pe cele care au legatura cu persoanele iubite. Aceasta deoarece ei
le considera ,,rele" ~i gandesc (incon~tient) ca §i-ar pierde iubirea parin\ilor
daca le-ar exprima. H
in teoria Jui asupra persqqalitatii, Freud arata ca accepu1rea ~i
exprimarea sentimentelor negative ,,au o stransa legatura cu felul .Jn care
piirin\ii s-au raportat la copilul lor in aceasta perioada anaJa.
,,
Stadiul falic (3-6 ani). In ace.asta perioadii zona genitala are cea mai
mare importantli pentru copil. in acord cu punctul de vedere al Jui Freud,
conjlictul pri11cipal al acestui stadiu este dori11(a i11cest11oasii a copilului fa{ii de
piirintele de sex opus. Baiatul i~i indreapta aten\ia catre mama, simte re\inere
fa\ii de tata ~i dezvoltii teama ca acesta ii va pedepsi pentru ca el i~i iube~te
mama. Acesta este cunoscut sub numele de ,,comple.xul lui Oedip". in acela~i
timp cu dezvoltarea unor dorinte incestuoase fata de mama apare ~i reprimarea
acestora pentru a proteja pt;:rsoana de apari\ia unor trairi greu de suportat.
Rezolvarea conflictului Jui 0edip constli in transfonnarea dragostei erotice fa!ii
de mama intr-o afectiune mai acceptabila ~i in dezvoltarea unei puternice
identificari cu tataL Sinonimul complexului lui Oedip pentru fetite este
,,complex.11! Electrei". Fetele simt iubire erotica fata de tata §i i~i dispreµiiesc
mama. Atunci cand descopera ca nu-~i pot !nlocui mama in rela\ia cu tata, ele
fncep identijicarea cu aceasta, preluand comportarnente specifice acesteia.
in aceastii perioada se formeaza:
- atitudinile fa/a de pfacerea sexua/ii;
- atitudinile ~i riispunsurile emb/ionale f afii de ceea ce este ,. bun" sou
,,rau
" ";
- atitudinJle ~i riispzmsurile cqmportamentale Jara de ceea ce este
., masculin" sau ,,fem in in".
Perioada este importanta pentru ca influenteaza felul de a te simti in rolul
de baiat sau fata, barbat sau femeie, conturarea, co11fir111a.rea ~i acceptarea
identitii(ii de sex.-rol .
in consiliere . ~i psihoterapie se intiilnesc clienti cu probleme de
identificare cu sex-rolul ~i acceptare a propriei sexualitati. Confonn teoriei lui
\ <
Freud, cauza acestora se afla ~ituat~ in perioada ,,falica" ~i o incursiune in
trecutul persoanei poate ajuta procesului de consiliere sau psihoterapie, chiar
daca persoana nu urmeazii o cura de;psihanalizii. Asimiland conceptual multe
dintre reperele psihanalizei, in terapiile experientiale ~i in cea a unificlirii, in mod
special, problematica identitara este semnificativa, integrarea traumelor de acest
tip constituind conditii de baza in matl)tizarca Eului adult.
i l
85
 j
'f.if -~-

. . Stadiu! de laten/~ (6-12 ani). Acum cste 0 ~erioadd de ,,lini$tire" a Care sunt deci strategiile principale d~ ap~are ~le Eului? .
unpulsunlor sexuale. Cop1lul este mai mult interesat de •coala J'oc 111.1· < . :· J. Renrimarea - procesul prin care gandunle $1 donntele dezagreab1Je sunt
d · · - · d· · ' r• ,1 o sene r
e activitati 1stract1ve. Este timpul socializarii $i al formani relatiilor cu ceilalti. impiedicate sa devina con$tiente. Daca procesul este eliberat ~i transformat,
0 sene de prob/eme ale adu!tului pot avea originea in aceasta perioada. putem vorbi de sublimare, iar daca nu, de reprimare.
Acestca sunt: .2. Negarea - consta In negarea existentei unui lucru rau deja intamplat.
- imaginea de sine negativii; 3. Rafionalizarea - ,,adapteaza ideea cuiva despre realitate la impulsurile $i
- sentimente de il!ferioritate; credintele sale" (G. Allport, p. J 66). Ea are de obicei functia de a realiza
- dependenfa ~i inifiativii sciiwta; apararea imaginii de sine.
- iiicapacitate de a face fa/a schimbiirii, conflicte valorice; 4. Proiecfia - consta In atribuirea propriilor noastre sentimente, intentii $i
- con/zlZie cu privire la sex-ro/. , 1: giinduri altor persoane, pentru a scapa de culpabilitate.
. Stadiu/ genital {12-18 ani). In conceptia Jui Freud trecerea la un stadiu • 5. Jntroiecfia - lncorporarea In Eul propriu a unor elemente straine acestuia.
e t- se· face
supenor .. daca. nu apar fixafii Ia stadiile anterioare. Acum , chia r daca- Multe din normele $i valorile morale sunt lnvatate de copii , Yntr-o. prima faza, .
xis a restr'.ct11_ s.ociale, adolescenfii aj1111g'sii ,,investeascii,, energia sexualii In 1 prin mecanismul introieqiei, inclusiv uncle comportamente s~ec1fi~e rolunlor
variate .act/V/faf1 acceptate social, fonniind prietenii, angajandu-se In diverse · parentale, care vor ,,manipula" din umbra structurarea rolurilor ident1tare
sportun sau pregatindu-se pentru o cariera. . 6. Regresia - constli in intoarcerea la modele comport~mentale ~i afective din
. • . Freud insi~ta mai mult asupra stadiilor anterioare stadiului genital $i nu trecut. Prin regresie 'se evita asumarea varstei adevarate ~i a responsabilitatilor
13 m discut1e confhctul prezent In adolesceina. In aceasta perioada. inerente acesteia. I'•
Toate _aceste stadii acce11t11eazii! ro/11/ se.xua/itiitii fn de~v lt . 7. Formafiunea reactivii - o f01ma de aparare prin care persoana pretinde
l' • ·· I ·. , ~ o .a1 e{(
persona Jta!u. n consll1ere, teoria psihanaliticii. poate ajuta la rezolvarea unor hotarat exact opusul a ceea ce simte.
probleme
, 1 .. . . $l, in special, a acelora care au .Jegatura cu sex-rolul ,01· a11g a·Jatea. •m 8. Sublimarea - procesul. prin . care impulsurile instinctuaie _ . . reprimate . se
re apl mtlme. exprima in forme acceptab1le social. De exemplu, o persoana !~J poate subltma
sadismul rcprimat devenind cbirurg sau n.1acelar.
9. Compensarea. in sens larg, ,,toatc mecanismele de aparare au rol
• .MecanismeJe de aparare ale Eului compensator" (Irina Holdevici, 1995, p. 23). in sens restrans, prin compensare
o persoana 1$i mascheaza anumite deficienre, accentuandu-~i caracteristicile
in concep~ia Jui Freud,~. fn scopul mentinerii echilibrului intrc ccle dezirabile.
3 fort,e care-I ,,preseaza" (Sinele, Suprae1i! $i cerinrele sociale), ape!eazii !a
anumite mecanisme de aparare.
• Procesul psihodinamic; tehnicile ~i procedurile utilizate
!Mecanismele de apiirare ale EuJuij stmt ni$te strategii prrn care
incercam sa 1n$elii.m disconfortu! $i anxietatea. Apiirarea este o strategie Am prezentat anterior conceptia Jui Freud asupra ,,aparatului psihic",
adaptativa, alaturi de infruntare. ,,Persoana nevrotica se apara mai mult $i asupra dezvoltarii personalitatii umane, precum ~i mecanismele de aparare ale
infrunta mai putin. La personalitatea ·• siiniitoasii predomina, de obicei, Eului. Pomind de la aceasta, putem afirma ca unele probleme ale clien\ilor
1nfruntarea" (G. Allport, 1991, p. 164).
intalnite In cabinetul de psihoterapie sau consiliere pot fi explicate prin prisma
Psihoterapeutul, dar $i consilierul, trebuie sa cunoasca foarte bine fe!ul punctului de vedere freudian . Anumite comportamente dezadaptative pot avea
de a se manifesta al acestor mecanisme, deoarece cei care vin ·~i cer asistenta motiva\ii incon$tiente, iar con$tientizarea acestora poate conduce la disparitia $i
psiho!ogica le utilizeaza frecvent ~i intr-o manierii dezadaptativa. Defensele inlocuirea !or cu o conduitii adaptativii.
nevrotice sunt adesea elementele incon~tiente care ajutii persoana sa se Uneori problemele relationale ale adultului pot fi rezolvate prin
autosaboteze. 0 fom1a de manifestare a acestora sunt rezisten/ele terapeutice - retrairea unor situa\ii conflictuale din trecut, care au fost reprimate, ~i prin
comportamente care tind sii blocheze sau sa saboteze actul terapeutic la nive!ul reconstituirea dramaterapeutica, reevaluarea ~i resemnificarea acestora prin
dialogu !ui ~i ~ relatiei transferentiale ]n terapie.
prisma prezentului (Iolanda Mitrofan, 2000, 2004).
86 87 ,.,
~)
 De asemenea, altc tulburari pot ti explicate prin fix.area libidoului ·1a unul
dintre stadiile dezvoliarii personalitiitii. ,,Cand mecanismele de apa.rare ale Eull.ii sunt
dominante, avem de a face cu o viaµi grav tulburata" (G. Allport, 1991, p. 171).
JObiectiv~
Terapiilc ~i coqsilierea psihodinamica sunt centrate pe aducerea la
nivelul con§tiin{ei u 11iqtivafiilor incon§tiente care produc comportamente
dezadaptative §i pe int1irirea Eullli clientului, pentm di o via\a sauatoasa
inseamna predominarea con~tientului. ,,Revenind asupra gandurilor ~i
sentimentelor primejdioase ~i infrnntandu-le, problemele vietii pot fi abordate
1n mod realist rara constrangeri ~i anxieta\i paralizante, care sunt produsul unor
reorimari reoetate" (G. Allport, 1991, p . 156).
Strategia - etiologicli. Simptomul, fn terapiile psihodinamice, esle mai
pufin important deceit ceea ce I-a produs. Procesul de consiliere ~; psihoterapie
se bazeazii pe descoperirea cauzelor simptomului, pe .. insight-iii" asupra
cauzelor comportamentului ~i mai pufin pe comportamentul fn sine.
u r ataj. Demersul psihanalitic clasic este de lunga durata (5-6 ~edinte/
saptamana, timp de cativa ani) pentru ca el are un obiectiv pretentios: aducerea
conflictelor i:n con~tient ~i rezolvarea acestora, procedeu care i:nseanma de fapt
o restructurare a personalita\ii.
' ehnicile §i ._p_r_o_c~ed_u_r_i_le_u_t_i_li_z_at.....,~ creeaza continutul demersului
psihanalitic, dupa pasii specifici unui proces de analiza ~i decriptare ·simbolica.
Acestea pot fi insa utilizate ~i ,,deta~ate" de context, intr-o abordare eclectica.
Ele, conform Irinei Holdevici, 1996, p . 36-44, sunt:
Ji. Metoda asociatiilor liber~ - clientul, a~ezat i:n d~cubit dorsal,fiira a
avea niciun contact vizual cu terapeutul, este invitat ·~i a~teptat sa spuna tot
ceea ce-itrece prin minte, Iasand la o parte convenientele, jena sau dorinta de a
face o impresie buna. I1eea este ca astfel continuturile reprirnate ale
incon~tientului vor ie~i la iveala, eliberand persoana de efectele lor. Uneori
fluxul asociatiilor libere poate fi blocat prin punerea in functiune a rezistentelor
clientului. Atitudinea terapeutului este pe tot parcursul demersului de ,,ecran
alb" ~i de neutralitate binevoitoare, abtinandu-se de a se amesteca sau sugera
clientului anumite comentarii, incurajari sau interpretari , Iasand ,,materialul"
brut al incon~tientului siUasa la lumina. Pozitia celor doi nu este intamplatoare
~i are ca scop crearea unui grad de frustrare emotionalii facilitator pentrn
regresia emotionala si coiltactul cu incon~tientul.
12. Analiza vise!Oi] - analiza se face asupra visului in intregime sau
asupra unor detalii scmriificative ale visului, conform aceluia~i principiu al
asociatiilor libere. Psihoterapeutul ~i consilierul trebuie sa ~tie ca nu exista un
simbolism universal al viselor ~i ca fiecare individ viseaza dupa un cod specific
personalitafii Jui. De nmlte ori analiza unui vis se impune a fi amanata pana
cand alte detalii scnmificative sunt furnizate in cursul altor vise.
88
~. A1;~7iza ac{iunilor c!ientulznJ- comportamentul verbal ~i nonverbal al
}-
clientului pot furniza elemente in1portante pentrn procesul consilierii sau
psihotera.--"p~i_e_i._ _ _ _ _ _~
J4. Analiza trans[erulu4 Tr'!_nsferul reprezinta un mecanism prin care
raportarea la o alta persoana nu are legatura cu ceea ce este ea in realitate, ci are
un caracter irational ~i proiectiv. Dae~ consilierul sau psihoterapeutul i~i men\in
neutralitatea, majoritatea reac\iilor eino\ionale ale clientului nu au le!j:iitura cu
situatia prezentii, ci izvorasc din tendinte ascunse. Analiza acestor reaqii poate
conduce la descoperirea unor experiente din copilaria c)ientului, experiente care
au generat aceste tendinje, precum ~i la cunoa~terea motiva\iilor incon~tiente care
au stat la baza comportamentului. Psihanaliza avanseaza in rezolvarea
conflictelor incon~tiente printr-o serie de catharsis-uri (descarcari emo\ionale) ~i
insight-uri (descoperiri brn~te ~i intuitive). Consecutiv acestora au loc modificari
favorabile ill sfera personalitatii.
J5. Analiza rezisten{el01i Rezistentele reprezinta orice fapt care inte.rfera
cu dezvoltarea nonnala a $edintelor. Ele sunt mecanisme prin care persoana se
apara de anxietatea inerenta aducerii in con$tient a unor motive $i conflicte
incon~tiente . Rezi.stentele po_timbraca diferite forme: dezacordul cu consilierul,
neimparta~irea tuturor gandurilor, intarzieri ~i absente de la ~edin\e, adom1irca
in timpul ~edintelor. Analiza rezistentelor demonstreaza clientului in ce masura
ii impiedica acestea sa.afle adevarul despre problema prezenta.
J6. Contratra11s[en14 Nu numai clientul poate transfera asupra
consilierului atitudini, ganduri, sentimente care au legatura cu o imagine sau
amintire importanta din via\a sa, dar ~i acesta poate raspunde emotional la
solicitarile clientului. De aceea, orice consilier ~au terapeut trebuie sa-$i iealizeze
un fel de ,,cura\are" a psihicului propriu, fie prin analiza didactica, fie printr-un
alt gen de analiza personala, specifica altor curente terapeutice. Consiliernl
trebuie sa-~i controleze sentimentele ~i atitudinile fa\a de client (rara a deveni
nereceptiv ~i lipsit de caldura), pentru a riu cadea in capcana contratransfernlui.
Odata acesta realizat, consilierul nu mai poate av.ea o imagine c!ara a clientului ~i
a problernei sale, eficien\a asisten\ei psihologice avand clar de suferit.
J7. Analiza Egoutu1 - consta ' in analiza fortei ~i naturii specifice a
atitudinilor con~tiente $i a comportamentului prezent al clientului. Rolul acesteia
este de a vedea daca clientul este pregatit, daca Eul sau este suficient de putemic
pentm a se confrurita cu o noua portiune din tenebrele incon~tientului. 1•
js. Interpretr'irila ,,Interpretarea analitica consta i:n aceea ca ter~peutul
ordoneaza materialul discontinuu produs de client in cursul asocia\iilor libere ~i
a analizei viselor,' conferindu~i o explicatie cu sens prin prisma conceptelor
psihanalitice" (Irina Holdevici, l 99(p. 43). Interpretarea nu este un sfat, o
sugestie, o incercare de influentare a clientului ~i nici nu este irefutabila. Ea are
ca scop ob\inerea insight-ului asupra materialului incon$tient.
89
~
 !;::
Concluzii
1. Psihanaliza accentueaza legatura existenta !ntrc problemcle cu care clientul
se prezinta la consiliere sau psihoterapie ~i evenimentele scmnificative din
copi!aria timpurie. Chiar. daca nu !ntotdeauna este placut sa te lntorci In trecut
pentru a rezolva disfunctiile prezentului, de cele mai multe ori este necesar.
,,Daca consiliernl ignora istoria timpurie a clientului, el va. avea o viziune
limitata asupra cauzelor suferin\ei acestuia" (G. Corey, 1986, p. 70).
t 2. Conceptia lui Freud asupra dezvoltarii personalitatii umane, de~i
· supraliciteaza impo11anJa factornlui sexual, poate fi un punct de repcr pentru ,,a
face lumina" In cazul clientilor care prezinta o incorecta sau difuza asimi lare a
sex-rolului, cu consecintele negative inerente acestei asuinari defectuoase.
' . l , ·.,
3. Relatia transferentia!a este mult accentuata !n practica psihanalitica. Alte
modele tc;rapeutice nu pun a~a mare accent pe transfer ~i contratransfer. Totu~i,
transfern!' ~i contratransfernl sunt ni~t~ realitati ~i orice consilier ~i
psihoterapeut se confrunta cu ele.
4. Modelul psihanalitic asupra psihicului ~i JJ'\:rsonalitatii umane, precum ~i tehnica
psihanalitka nu au cum sa lipseasca din pregatirea generata a unui terapeut ~i
consilier psihologic. Analiza proiectiilor ~·i contratransferului In supervizarea
tinerilor terapeu\i este esenjia!a In prevenirea erorilor terapeutice ~i In deblocarea
cursului terapiei . A~adar ~i terapeu\ii au nevoi.c de terapeutii !or, adica de fonnatorii
~i supervizorii care le asigura analiza didactica ~i igiena mentalii continua, pe
parcursul unor stagii variabile sau situa\ii profesionale ~i existen\iale specifice.
Acest model a a"'.llt o influen\a majora asupra tuturor sistemclor de consilicre ~i
psihoterapie. ,,Unele modele terapeutice au luat na~tere ca o extindcre a
psihanalizei, unele prin modificarea conceptelor analitice §i procedurilor, iar altcle
au apamt ca o reac)ie lmpotriva acesteia" (G. Corey, 1986, p. 5).
2. Abordarile psihodinamice postfreudiene
Teoria psihodinamica freudiana a fost completata §i revizuita ulterior
de o serie de psihanali~ti care nu au fost de acord cu toate aspectele acestcia.
Abordarile psihodinamice postfreudiene aduc modificari procesului de
consiliere/ psihoterapie, atat din punct de vedere teoretic, cat §i practic.
IReprezentantiy acestei abordari sunt: A. Adler, C.G. Jung, Melanie Klein, D.
Winnicott, John Bowlby etc. " psihicul barbatului, Animus este i.J.naginea colectivli a b1irbat1.1lui in psihicul femeii, iar
Pentru procesul psihoterapeutic, dar ~i cu ap!icatii in consiliere, mai
importante sunt contributiie ,Jui [A. Adle~ ~i Jc.G. Jun~ (terapia analitica), iar
t 90
~~-
pe terenul psihanalizei aplicate la copii contributii esentiale au Melanie Klein,
D. Winnicot ~i Francoise Daito. Alti autori de referinta sunt:
- Wilhelm Reich - analiza reichiana, ,,vegetoterapia", cu continuatoli umani~ti
ca A. Lowen ~i John Pierrakos (analiza bioenergetica) sau vegetoterapeuti ca
Ola Raknes, Gerda Boiesen, David Boadella ~i Federico NavaJTo, precum ~i
neoreichieni ca Richard Meyer (somatoanaliza);
- Heinz Hartman, Erick Erickson, David Rappaport - .,psihologia Ego-ului";
- Ronald Fairbairn, Otto Kemberg, Heinz Kohut - terapia relatiilor obiectuale;
- M. Balint - psihanaliza focala, psihodrama analitica de grnp;
- David Malon - terapia dinamica de scurta durata;
- Karen Homey - neopsihanaliza.
k4. Adled accentueaza dete1minismul social 1n ?efavoarea celui
biologic, influenta familiei ~i a factorilor de mediu 1n determinarea
comportamentului individului. El considera ca influentele din copilarie pot da
na§tere unor con~plexe de inferioritate, iar tendinta de a le compensa poate
constitui o sursa.motivationa!a ~i volitiva putemica pentm destinul personal.
in procesul de consiliere, ca ~i in eel terapeutic, clientii sunt !ncurajati
sa-~i asume responsabilitatea propriului destin.
Jc.G. J1111gJ, In teoria Jui asupra psihicului, acorda importanta ~i partii
spirituale, mistice, · transpersonale ~i creative din om. ' Este cunoscut mai ales
pentru teoria arhetipurilor ~i pentm .conceptul de incon~ient colectiv, care a
redimensionat semnificativ evolutia psihoterapiei, orientiind-o catre abordarea
umanista ~i transpersonala. El este a~adar, pentm istoria psihoterapiei, o punte
de legatura lntre abordarea novatoare pe care o denume:?te ,,analitica" ~i
abordarea holistica transpersonala actuala, cu radi\cini In tradi1iile spirituale.
Jung distinge 3 nivele psihice:.
con tientul (Eu! este partea con~tienta a persoanei - Pt:rsona);
incon tientul ersonal (Umbra), ce se compune din continuturi care au
devcnit incon§tiente, fie pentru ca $i-au pierdut intensitatea $i au cazut
in uitare, fie pcntru ca Ii s-a rctras con~tienta prin a~a numitii refulare,
~i din continuturi ce sunt de fapt perceptii senzoriale care n-au ajuns
niciodata 1n con$tient;
lincon$tientul colecti~, care nu este individual, ci general uman,
constituie substratu,I oricami psihism individual. El estc depozitarnl
arhetipurilor (elemente universa!e, imagini primordiale care au .
semnificatie entru noi toti).
Cele mai im ortante arheti ur sunt: Persona, Anima, Animus, Umbra,
Sinele. Persona reprezinta masca sociala, Anima este imaginea colectiva a femeii in
Umbra senmificli partea intunecata, neaccepta!A a psihicului. Umbra poate fl
individuala, dar $i familiala $i colectiva (ultimele doua wnstituind obiect de studiu ill
91
 viziunea ulterioara a analizei transgenerafionale ill contextul terapiei unificarii - v.
Iolanda Mitrofan, Cristina Denisa Stoica, 2005).
Umbra nu poate fi. con$tientizata deciit !n relatia cu un adversar, iar
Anirnusul $i Anima numai 1n relatia cu sexul opus, deoarece proiectiile !or se
exercita doar acolo (aspect important 1n analiza $i terapia relatiilor parteneriale
de cuplu).
Alt concept introdus de Jung este eel de ,,orientare a personalita!ii" ~i se
refera la felul in care o persoana se rela~oneaza cu altii ~i cu mediul de viata. Exista
persoane cu orientare introverta (accentul cade pe subiectivitate) $i allele extravcrte
(interesul este extern).
in procesul de consiliere/ psihoterapie jungian se folosesc asocia~ile
libere, interpretarea viselor (visele nu mai sunt analizate ca la Freud predominant
sexual, ci acum ele au o functie mai irnportanta pentru viata psihica in ansamblu).
in viziunea Jui Jung, visele au rolul de a echilibra persoana, dar $i acela de a
transrnite informatii importante despre evolu!ia individualii). Interpretarea
transferului ~i contratransferului se mentin ca obiective in terapia analiticii.
Scopul terapiei, ca ~i al consilierii de orientare analiticii este acela ca persoanele
sa devina mai arrnonioase cu lumea lor intema, :fara a pierde contactul cu lumea
extema. Acest scop are un nume precis in orientarea jungiana: ,,individuape",
adica cre$tere personala (In terapia nondirectiva se va regasi sub denumirea de
,,autoactualizare", iar 'in terapiile experientiale ~i holistice conceptul va fi asimilat
in eel de dezvoltare ;;i maturizare personalii, avand unele corespondente cu eel de
,,integrare unificatoare" din terapia unificarii - Jolanda Mitrofan, 2004).
iNTREBARI
1. Care sunt principalele contributii teoretice ale lui S. Freud?
2. Care sunt principalele tehnici $i proceduri in derularea demersului
terapeutic psihanalitic?
3. Care sunt consecintele crearii psihanalizei In evolutia rnetodelor ~I
curentelor in domeniul psiboterapiei ~i consilierii?
4. Ce contribu!ii semuificative au adus continuatorii lui Freud?
5. Ce consecinte ihtrevedeti in dinamica elaborarii ~i implementa1ii
diversitatii de metode psihoterapeutice: a. in lumea ~tiintifica actualii; b. in
formarea terapeutilor ~i consilierilor; c. in asistarea ~i optimizarea umana.
~. Completafi-va cuno~tintele, citind in original sau in traducere lucrari ale
autorilor mentionati in curs. Alegeti cele mai interesante texte §i incercati sa le
comparati. Aflati care dintre ace~i autori sunt mai aproape de modul vostru de a
simti §i giindi. Realizati un eseu pe o tematica aleasa de voi, valorificand anumite
texte din autorul prcferat.
92
MODULII (·- ,
A. Abordarile umaniste - experientiale ~i holiste
in lucrarea de referinta ~Orientarea experientiala. Dezvoltare
personala, interpersonala ~i transpersonala" (Jolanda Mitrofan ~i colab.,
editura SPER, 2000), care a promovl\t ~i introdus aceasta orientare in practica
psihoterapeutica din Romania, ca op.tiune teoretico-metodologica a Scolii ~i
Centrului formativ SPER de Ia Bucure~ti, centrate pe metoda P.E.U.
(Psihoterapia Experienfiala a Unificarii), noi am clasificat metodele
reprezentative ale curentului umanist-experiential in trei categorii:
- metode clasice:
• psihoterapia gestalt - Frederick Perls;
• psihoterapia nondirectiva sau centrata pe persoana - Carl R.
Rogers;
I I
• psihodrama clasica - Jacob Levi Moreno;
- metode moderne:
• at)aliza exis!entiala,- L. Biswanger, Victor Frankl, Rolo May
etc.;
• analiza tranzactionala - Eric Berne;
• analiza bioenergetica - W. Reich, A.Lowen;
- metode postmoderne:
• programarea neurolingvistica - John Grinder ~i Richard
Baudler;
• terapiile transpersonale ~ R. Assagioli (psihosinteza); S. Grof
(terapia sub LSD ~i terapia prin respira\ie holotropica), K.
Wilber, Ch. Tart etc.;
• terapia .exp~rientiala a unificarii (PEU), bazata pe medita\ie
creativa ~i transpersonala restructurativa - Iolanda Mitrofan
Acestea au adus nu doar In sfera terapiei $i dezvoltarii personale
contributii deschiziitoare de dnimuri ~i refonnatoare de paradigma, ci $i in cea a
consilierii psihologice ~i $COlare, eficieQtiziind-o printr-o serie de' elemerite atiit
l
teoretice, cat ~i practice. Societatea de Psihoterapie Experientia!a din Romania
continua ~i dezvolta aceasta trad,itie a abordarilor experien\iale ~i
\"
transpersonale, en propriile-i contributii, proiecte, studii, cercetari, publica\ii ~i
servicii formative, didactice ~i de asistare (v. lista bibliografica):
(
metoda P.E.U. ~i dezvoltarea personala unificatoare (Jolanda Mitrofan,
1999, 2000, 2003, 2004, 2006, Adrian Nuta 1999, 2000);
! ,
93

aplicatii, extensii sau transformari ale acesteia .In domeniul analizei
( transgenerationale (Iolanda Mitrofan,: Cristina Den!sa Stoica, 2005), In
terapia ~i consilierea copilului, adolescentului, cuplului ~i familiei (Iolanda
Mitrofan ~i Elena Vladislav, Marina Badea, Diana Vasile, Elena Anghel,
Geanina Cucu-Ciuhan, Laurentiu Mitrofan p., 2001-2006; Adrian Nuta,
2001-2006; Ioana Stancu); ~·
aplicatii ~i extensii in consilierea psihologicii ~colarii (Joana Stancu,
2005; Elena Anghel, 2007);
aplica}ii ~i transformari in psihotraumatologie (Jolanda Mitrofan, Dorn
Buzducea, 1999, Diana Vasile, 2007);
aplicatii ~i adaptari in sfera clinicii psihosomatice ~i psihiatrice
(Jolanda Mitrofan, 1990-2003; Cristina Denisa Stoica, 2002, 2003; Joana
Stancu, 2003; Marina Badea, Paula Onu, Catalin Nrdelce<1, Drago~ ~i Alina
Ileana p.);
adaptari In gerontopsihologie (Rozeta Draghici);
In asistarea marginalilor, excluderii ~i patologiei sociale (Victor Badea,
Laurentiu Mitrofan, 2001, 2003); :;:)
in sfera terapiilor corporale ~i tr\l;nspersonale (Adrian Nuta, 2007), in
terai;>ii creativ-expresive ~i dramater~pie unificatoare (Jolanda Mitrofan, 1 J;
1999-2004; Marina Badea, 2003; Victor Badea, Adrian Nuta, 1999;
Clat>flia Popescu);
in dezvoltarea personalii unificatoare ~i lnvatarea experientialii in grnp
- competenta universitara transversala (Jolanda Mitrofan, Lauren(iu
Mitrofan, Cam1en Maria Mecu, Nicolae Mitrofan, Adrian Nu\a, Ion
Cosmovici, Cristina Denisa Stoica, Elena Vladislav, Raluca Tom~a, 2006-
1 2007; Iolanda Mitrofan, Augustina Ene, 2005; Elena Anghel, 2007;
lntreaga echipa 1997-2007);
optimizarea organizationala ~i a comportamentului profesional (Catalin
Nedelcea, Paula Dumitrn, 1999).
1. Abordarea existenfiaHi .)'..;
Fundamentele filosofice
Originea acestei abordiiri (Iolanda Mitrofan, Doru Buzducea, 2000, p.
132-151) o giisim in lucriirile existentiali~tilor europeni (S. Kierkegaard, M.
Heidegger, J.P. Sartre, M. Buber), precum ~i In filosofia ~i psihologia orientala.
Toti ace~ti autori, la fel ca ~i principiile filosofiei orientale, considerii omul ca o
entitate unica, capabila de cre~tere ~i fiind in continua de~voltare.
Filosofia danezului Kierkegaard are in centrul ei conceptul de ,,teama",
un fel de nelini~te ontologica, o anxietate in fata vietii. Fara experienta acestei
j._ 94
~ ......"
temeri, omul trece ca un somnambul prin viata. Asumarea anx1eta\11
existentiale 11 poate' face pe om sa devina stapanul d.estinului
care totul e nesigur.
ifl
_,-
sau, !ntr-o lumc in
M. Heidegger postuleaza implicarea profunda a omului In viata sa. A fi
In lume nu lnseamna o maniera superficiala de raportare la sine ~i la ceilal\i, ci
uua autentica ~i responsabila. J.P. Sartre accentueaza asupra libertatii absolute a
omului. Chiar daca exista constriingeri, acestea pot fi eludate, caci .,esential nu
este ceea ce s-a :facut dintr-un om, ci ceea ce face el din ceea ce s-a :facut din el"
(J.P. Sartre). Libertatea omului ii creeaza acestuia premisele construirii
devenirii sale. ,,Sunt absolut liber ~i absolut responsabil de situatia mea" (J.P.
Sartre).
M. Buber sustinea ca noi suntem condi!ionati in formarea noastra, de •
catre ceilalti. Pentrn ca dezvoltarea personalitatii noastre sa fie annonioasa
avem nevoie de relatii autentice, profunde, de la suflet la suflet, iar nu de la rol
la rol.
Acest • curent filosofic a dat na~tere unei abordari psihologice
existentiale ai carei reprezentanti sunt Ludwig Biswanger - psihanalist ce
abandoneaza freudismul In favoarea fenomenologiei 1ui E. Husserl; Rollo May
(psiholog american); Medard Boss (psihiatru elvetian, ce a devenit adeptul lui
L. Biswanger); Eugene Minkowski; Victor Frankl; Angel; Ellenberger.
r'.j
fi
• Conceptia existentiali~tilor asupra naturii umane
Abordarea existentiala are ca punct central ideea ca procesul de
consiliere sau psihoterapie nu reprezinta un set de tehnici, ci o manierii de a
lntelege felul de a fiinta al o'amenilor in lume. 0 alta idee nodala este ca sensul
existentei noastre nu este fixat, odata pentru totdeauna, ci ca noi ne reconstruim
continuu idealurile ~i dezvoltarea.
Dimensiunile de baza ale existenfei u~ane, conform modelului
existential {dupa G. Corey, 1990, p. 78-83), sunt:
11. Capacitatea omului de a fi con-ttient -ti de a lua ~. Noi avem
potentialul de a actiona; inactiunea este o decizie; ne alegem actiunile noastre ~i
ne construim, partial, destinul; anxietatea este o parte a vietii, derivata din
libertatea noastra, ceea ce ne face sa devenim mai responsabili 1n alegerile
noastre; noi suntem, in fond, singuri, dar avem oportunitatea de a constrni
relatii cu ceilalti.
~. Libertatea ti responsabilitate(), Cele doua merg mana in mana. Noi
suntem In intregime responsabili pentru viata noastra $i pentru actiunile
noastre. Suntem autorii proptiei vieti, in sensul ca ne construim destim1l, viata
~i chiar problemele cu care ne confruntam.
95

In consilierea ~\!'. psihoterapia existen\iala, asumarea responsabilita\ii
reprezintii o condi(ie a schimbiirii.
13. Striiduin{a pentru construirea identitafii §i a relafii/or cu alfi1J.
Fiecare om i~i dorqte sa se descopere pe sine. Acesta nu este un proces simplu,
ci presupune curajul de if te confrunta cu tine. in acela~i timp, fiecare om intra
mrela}ie cu alti semeni, pentru a evita singuratatea ~i nefericirea.
Problema este ca multi dintre noi ne construim identitatea preluiind
idei, valori, sugestii de la persoanele importante din via\a noastrii ~i centriindu-
ne mai pu\:in pe ceea ce sw1tem ~i vrem cu adeviirat.
Efortul pentru construirea identitatii ~i a relatiilor interpersonale
presupune,_:-------,
fiL
* lcurajul de a caci !ti trebuie curaj pentru a-ti descoperi interiorul ~i
a trai conform cu ceea ce e~ti.
* jExperienta singu~: ne ajuta sa !n(elegem ca noi singuri ne
decidem sensul vietii; daca nu suntern in stare sane sirn\im bine cu noi, nu vom
fi in stare sii fim in am10nie cu ceilal(i. Jnainte de a avea o rela\ie solida cu
altcineva, trebuie sa avem o buna rela\ie cu noi in~ine" (G. Corey, 1990, p. 80).
* IRelationarea cu ceilalt~: noi ne relationam continuu cu ceilal\i. Dar
numai cand un om se •simte bine cu sine poate sa-~i constmiasca rela\ii
personale satisfacatoare, caci acestea vor fi bazate pe prea-plinul Jui, iar nu pe
frustrarile personale.
@. Cautare,7 in{elesului vieti4 Mul\i clicn\i vin Ia consilicre sau terapie
pentru ca nu ~i-au gasit semnificatia existentei proprii. ,,De ce sunt aici?", ,,Ce
sa fac cu viata mca?" sunt lntrebiiri frecvente ale oamenilor.
in abordarca existentialli, consilierul sau terapeutul Jl ajuta pe om sa-li
clarifice directia propriei viefi. Cautarea in\elesului propriei vie\i este
corelativii cu:
* r-p-e_b_a_r_a-sa_r_e._a_d_e-,-,a-1-o-ri-le_i_n-tr-o-ie-c-t-at-.~. Ciiutarea propriului sistem de
valori inseamna renuntarea la valorile imprumutate de la ceilal\i. Aceastii
renuntare este acompaniatii, o perioadii, de o inevitabila anxietate, caci clientul
se va simti ca ,,o fnmza in biitaia vantului" piinii cand i~i va gasi propriul sistem
de valori.
Increderea psiboterapeutului sau a consilierului in capacitatea clientului
de a-~i construi un sistem propriu de valori este foarte importanta in aceasta
etapa, caci este o perioada nu foarte u~oara pentru acesta.
* ICon§tientizarea faptului ca fiintarea !n lun;e nu are un lnteles In sin~
constituie continutul demersului lucrativ al etapei.
* !¢autarea unui nou 1ntele~ - constituie obiectivul etapei (,,fiecare
individ trebuie sa-~i dcscopere lntelesul propriei vieti", precizeaza Victor
Frankl, 1963).
96
I
·~
Acest inteles nu este compj et atata vreme cat persoana este' In viata.
Oamenii pot sa sc indrepte spre ade~iiratul !or sens al existentei chiar ~i atunci
ciind suferii. Iar cand acesta cste gasit, ei vor fi capabili sa creeze, sa iubeasca, sa
munceasca, sa construiasca. ~·
Anxietatea, ca 0 condi{ie"a viefi4 Existentiali~tii considera anxietatea
Is.
ca o conditie a vietii. Ei delimiteaza int:re anxietatea nom1ala, pozitiva, ~i cea
nevrotica. Anxietatea nom1alii este benefica, deoarece ,,prin intermediul ei
individul con~tientizeazii faptul ca existenta este limitata $i de aceea individul
este singuru! responsabil de scopul §i directia vietii" (Jolanda Mitrofan ~i Dom
Buzducea, 1997, p. 115). Anxietatea nevroticii, illsa, imobilizeaza persoana ~i-o
face incapabila de a actiona.
Deoarece existen\a nu poate fi conceputii fn afara anxietatii,
existentiali~tii nu lupta pentru anihilarea acesteia, ci pentru transformarea
anxietii\ii nevrotice intr-una nonnala, cu potential benefic.
A invata sa accepfi anxietatea este un pas in directia unei vieti
autenticc. A nu fugi din fata necunoscutului (ce se asociaza evident cu amietatea)
$i a te refogia intr-un colt ciildu\, bine-$tiut, a avea taria sa te confrnnti cu nelini~tea
din fata schimbiirilor, inseariina a trai, dar nu oricum, ci in concordan\li cu tine.
/6. Con(iw1tarea cu 17i00i1eiil. ,,Este absolut necesar sii ne gandim la
moarte daca vrem sii ne gandim, intr~o maniera plina de 111\eles, la via!ii" (G.
Corey, 1990, p. 83). Confruntarea cu moartea, iar nu fuga din fata acestei idci,
ne face sii realiziim ca viata este finita ~i ca nu avem o etemitate la dispozi1ie
pentru a ne realiza planurile.
• Procesul de co~siliere I psihoterapie I
\I
I
,I
Scopul principal al consilierii ~i terapiei existentiale este a-i ajuta pe
clienti sii con~tientizeze cii au Iibertatea de a~$i construi propriul destin, dar ~i I,
responsabilitatea pentru propriile aqiuni. Terapeutii existentiali~ti ajuta clientii
sa faca fa(a anxietiitii inerente alegerilor ~i sii accepte ideea ca destinul !or nu
(
este determinat din afara, de anumite forte. ,
I
Pe miisurii ce clientul con;;tientizeazli ca este singurul responsabil de ceea
ce este, el reu$e~te sa accepte preze11ta anxietatii, ca un corolar al unei viqi )"
autentice ~i, i'n deplin acord cu propriile'Clecizii ;;i acpuni, el va putea: sa-~i clarifice
0' ideutitatea personalii, sii-;;i contureze scopuri care sa-1 defineasca $i implineascii,
iii sa-§i construiasca relapi personale satisfliciitoare, sa fie multumit de sine $i via\a sa.
t Aceste scopuri ale analizei existen\iale deriva din ideea ca simpomelc
' '. celor care se prezint~ la . consiliere sau terapie sunt expresia a!ieniirii,
: instrainiirii de a&varata natura a Sinelui §i a vie\uirii in confom1itate nu cu
ceea ce e$ti, ci cu 'ceea ce i-ai liisat pe ceilalti sii faca din tine.
97
 ...
Rela\ia consilier-client specificii acestei abordari este de ,,acceptare •· Concluzii
necondi\ionatii, respect, intelegere ~i comunicare mutualii, valorizarc ~i
incurajare" (Jolanda Mitrofan, D. Buzducea, 1997, p. 115).
tfemele majoreJ ale !ntiilnirilor de consiliere sau . de terapie sun!'
arixietatea, libertatea ~i responsabilitatca, izolarea, alienarea, moartea ~i
implicatiile ei pentru viatii ~i pennanent~ cautare a sensului vie\ii. In timpul
~edintelor clientul este incurajat sa-~i caute un plan de ac\iune conform
propriului ~i unicului sau fel de a fiinta in lume.
• Tehnicile !ii procedurile utilizate
Consilierii ~i terapeu\ii existentiali~ti nu au un set de telmici ~i
proceduri specifice. in aceastali abordare pot fi . folosite unele tehnici
psihanalitice sau unele specifice orientiirii comportamentaliste, adoptate in
functie de situatia concretii a clientului. Mai frecvent lntiilnite sunt:
tehnica fanteziei dirijate;
tehnici dramatice;
fantezia ~i reveria; · ,,
relaxarea ~i re{reria; :•:;
relaxarea muscularii, pentru con~ti~ntizarea senzatiilor corporale;
tJhnici de concentrare a aten\iei; H
tehnici de relaxare;
tehnici de educare a voin\ei; '.'.
analiza vi?elor.
Una dintre telmicile larg utilizate in abordarea existen\iala cste
lexperimentarea imaginativli a mortii propriif. Anume, se cere clientului sa-i1
imagineze ca a murit ~i ca participii la propria inmom1iintare. Apoi 1 se
sugerea,~a sa descrie ce-ar spune persoanele prezente la ceremonial despre sine.
De asemenea, clientul trebuie Isa reflecteze G.urmiitoarcieintrebriTi/:
Ce ai !acut cu propria via\a? ,\:
Cine te-a influen\at eel mai mult?
Ce a~teptari nu yi-ai indeplinit?
Ce proiecte ai realizat ~i ce proiecte ai lasat netenninate?
Ce regre\i eel mai mult ~i care este cea mai mare multmnire a ta?
Dacii ai putea sa-\i refaci via\a, ce ai schimba in felul tau de a trii.i?
98
~· ... ~-
• Abordarea existentiala accentueaza libertatea umanii ~i
responsabilitatea fiecarui om In construirea destinului propriu.
• Existen\iali~tii sunt cei care giisesc o laturi'k benefica !n fenomene
considerate ca negative, piinii atunci, ca de exemplu: anxietatea,
frustrarea, singuriitatea ~i cbiar moartea.
• Tehnicile utilizate nu mai au o atat de mare semnificatie in cadrul
acestui model. Ceea ce conteaza este relatia consilier/psihoterapeut-
client/pacient, o relatie de la adult la adult, bazata pe respect ~i
intelegere.
• Abordarea existen\ialista este profund umanista, punand in centrul ei
omul, cu potentialul siiu de a-~i construi propriul sau <lestin.
2. Abordarea nondirectivii sau consilierea centrata pe persoana
Istoricul abordarii
Consilierea §i terapia centratii pe persoana ·sau nondirectiva a fost
dezvoltatii de !Carl Rogers!. Unniirind, pe scurt, traseul vie\ii sale vom intelege
mai bine aceasta teorie asupra personalitatii umane, dru; .§i asupra modalitatii de
a !ntelege ~i realiza consilierea ~i terapia. ;;
'S'
Rogers s-a niiscut intr-o familie americana de protestanti din mediul
rural. in primii ani de colegiu. este foarte interesat de istorie ~i religie. Dupa
colegiu, pleaca la New York ~i se u1scrie la un institut de studii filosofice ~i
religioase, pe care 11 abandoneaza, nemultJ.lmit fiind, In favoarea lui "Teachers
College of Columbia University". Aici descopera psihologia clinica prin
intennediul cursurilor realizate de Leta Hollingwo1t. Un an de stagiaturii 11 va
petrece la "Institut for Child Guidance", o clinica 1n care va lua cuno~tinta cu
gandirea freudianli. Aici face primii p~i !n cariera lui de consilier ~i terapeut.
Apoi, timp de 20 de ani va fi directorul unei clinici psihopcdagogice din
Rochester. Acum il va cunoa§te pe Otto Rank ~i va fi profon<l impresionat de
conceptia acestuia. Rogers va fi profesor la o catedra ':de Psihologie CJinicii la
Ohio State University, iar, dupa 1940, va realiza programe de cercetare la
Universitatea din Chicago.
Periplul lui existential i-a facilitat apropierea de filosofie, religie,
psihologie, de studentii, dar ~i de clientii siii, de oameni obi~nuiti, dar ~i de
99

personalitati intr-un domeniu. Din variata sa experienta Rogers a dat na~tere
unei noi abordari a consilierii ~i psihoterapiei, cea nondirectiva (1942). Ulterior
sistemul sau s-a numit consiliere/ psihoterapie centratli pe client, datorita
confuziei pe care termenul de nondirectivitate a iscat-o printre speciali~ti,
apropiindu-1 ca sens de eel de neimplicare.
• Conceptia asupra naturii umane
Ideea in jurul careia se coaguleaza teoria rogersiana asupra naturii
umane este increderea in capacitatea de dezvoltare pozitiva a persoanei lntr-un
climat de respect ~i incredere.
Aceasta capacitate de dezvoltare, ,,tendintli de actualizare", cste
inerenta oricarei fiinte umane, se manifestli atat la nivel fizic, cat ~i psihic ~i
consta intr-o organizare pozitiva, in sens evolutiv, a propriilor experientc, adidi
'intr-o dezvoltare a persoanei In directia maturitiitii, daca conditiile exterioare o
pennit. Mediul de viata i~i pune amprenta asupra acestei tendinte, dar nu direct,
ci indirect- actionand asupra persoanei ptin intenuediul percep\iei (subiective)
pe care individul o are asupra realitlitii. Are mai putina importantli dadi
conditiile extcrioare sunt frustrante sau nu, conteaza daca persoana le percepe
sau nu ca atare.
Perceptia realitatii de catre persoana este strans conectata cu perceptia
persoanei despre sine, cu imaginea pe care o are despre ea, adicli cu Eul
propriu. Intre tendinta de actualizare a persoanei ~i Eul propriu existii. fine
influentliri: Eul orienteaza tendinta de actualizare $i aceasta tinde catre
imbogaprea Eului.
Daca persoana are 'insli o imagine falsa despre sine, Eul nu-$i poate
indeplini functia sa de orientare corecta a actualizlirii persoanei $i, in aceasta
situatie, nu mai poate fi vorba de o dezvoltare pozitiva, evolutiva a individului.
Deci putem spune ca o imagine incorecta despre sine blocheaza dezvoltarea
persoanei.
Pentru ca Eul sa corespundli realitatii, persoana trebuie sa dispuna de
libertate experientiala, Iibertatea de a-§i recunoa§te propriile simtiri §i
ganduri, fara distorsiuni sau cenzurari realizate din diverse motive (frica
de pedepse, teama de a nu dezamagi pcrsoanele iubite).
,,Cand libertatea cxistentiala este amenin\ata, apare anxietatea, care-I
impinge pe individ sa-$i reprime mai intai exteriorizarea, apoi existen\a
sentimentelor sale. 0 parte a experien\ei traitc scapand cunoa$terii sale,
controlul comportamentului ii scapli in aceea$i masura. Astfel persoana devine
confozli $i dezorientata, devine nevrotica" (Iolanda Mitrofan, 1997, p. 85).
100
r' ··{
in procesul consilierii $i terapjei centrata pe client se pome~te tocmai din
acest punct, al libertli\ii experiential~; $i construirii imaginii autentice .de sine.
intr-o atmosfera de incredere $i toleran\a, persoanele invata sa ia contact cu ceea
ce sunt cu adevlirat, cu emo\iile, sentimentele, convingerile :?i atitudinile proprii.
Odata drnmul deschis catre Eu! propriu, tendin\a de actualizare $i, implicit,
dezvoltarea persoanei pot func\iona liber.
Rogers are o concepfie pupn diferitli comparativ cu cea a
existenpali§tilor cu privire la fenomenul anxietapi. Daca pentru ace~tia un
anumit nivel al anxietatii este necesar i.mpulsionlirii persoanei. pentru a-$i constrni
o via\a congruenta cu poten~alul propriu, C. Rogers este de parere ca anxietatea
are un efect frenator asupra dezvoltarii normale, fire~ti a personalitil.!ii.
Ca o consecin\li a acestei idei este $i c!imatul afectiv specific abordarii
centrate pe client, ce se caracterizeaza prin securitate, caldura, in\elegere
empatica, toleranta $i respect. ,,Conditia indispensabila progresului terapeutic
este reducerea anxietatii, pentru ca anxietatea conduce la atitudinea de
defensiva, care este du~manul dezvoltarii. Pentrn ca nivelul anxietatii sli poata
scadea trebuie ca subiectpl sa se simta la adapost de orice exigen\e, amenin\ii.ri
sau alte represiuni" (A. Luca, 'in Iolan<la Mitrofan, 1997, p. 92) .
Aceasta tendin\li .de autoactualizare, specifica fiecarei persoane, daca
nu este impiedicata in despi~urarea ei, conduce la fom1area de persoane mature,
autoactualizate. , ,
Dupa Carl Rogers ~i Abraham Maslow, o persoanli autoactualizatli are
urmatoarele cara~teristici: perceptie corecta a realita\ii; acceptare a Eului , a
celorlalti ~i a naturii umane; spontaneitate; ceritrare pe problema; deta~are;
independenta de cultura ~i mediu; prospe\ime continua a aprecieri i; orizonturi
nelimitate; sentimehtul social; relatii sociale profunde, dar selective; structura de \I
caracter democratica; certitudine etica; simt neostil al umorului ~i spirit creator. l
Dar nu exista un punct tem1inus al autoactualizlirii, acest proces
dureaza cat via\a omului.
Punctul de vedere al Jui C. Rogers asupra omului este profund umanist.
Nu existli un n'lai bun specialist asupra vietii, altul deciit eel care o traie~te .
Daca in interiornl sau persoana poate sa fie libera, ea este cea mai"ln masura sa I
I~
descopere modalitatea de comportamcnt -~i ac\iune care s-o ajute sa se dezvolte
pozitiv, 'in direc\ia unei atitudini mature fa\a de via\a $i sine. \
,,
• Procesul de consiliere/ psihoterapie
Procesul de consiliere/ psihoterapie rogersian este caracterizat pnn
nondirectivitate sau centrare pe persoanli. Ce lnseanma aceasta? Inseanmli o
Jipsa a directiilor, 1,1 .diagnosticelor ~i interpretarilor dinspre consilier spre client.
101
l I
 z~
,.
Atitudinea aceasta nu trebuie confondata cu indiferen\a smi neimplicarea
consilierului. Ea este o consecinta a concep(iei despre natura umana, a
lncrederii' pe care consilierul o are In fiecare persona de ,,a se direqiona"
singura daca un climat securizant este asigurat.
Aceasta lncredere In oameni a consilierului este ceva profund, o
atitudine, iar nu o concep(ie declarativa. Procesul consilierii ;;i psihoterapiei
nondirective este eficient, adica procesul numit ,,actualizarea de sine" se
· declan;;eaza numai daca consiliernl are convingeri ~i atitudini de incredere In
capacitatea de dezvoltare a fiinfei umane.
in concep\ia lui Rogers ( 1979) scopul consilierii sau al terapiei nu este
numai rezolvarea problemei clientului.
in principal se asista clientul in procesul lui de cre~tere, astfel !neat
acesta va putea sa-;;i rezolve mai bine amt problemele prezente, cat $i pe cele viitoare.
in climatul afectiv de mcredere ;;i toleranta, clientul va putea sii renun(e la ma;;ti, la
fa\ade $i va lua contact cu sentimentele, emo(iile ~i gandurile sale reale, va intra In
legaturii cu sine ~i cu lumea.
Contactul cu sine 'inseamna restabilirea ~mita\iij personalita\ii; el
presupune un pas important spre cunoa;;terea ~i acceptarea Eului real ~i spre ~
declan~area procesului de actualizare.
Conform lui Rogers unnatoarele 6 conditii sunt necesare ;;i suficiente
pentru ca procesul de actualizare sii se declan~eze:
dbua persoane sii fie In contact psihologic;
prima persoana, pe care o numiffi client, sa se afle 'intr-o stare de
d.ezacord intern, de vulnerabilitate sau angoasa;
a doua persoana, pe care o numirn terapeut, sa se afle lntr-o stare de
acord intern, eel pu}in pe perioda desfii;;uriirii ;;edin(elor;· . ceea ce i s-a comunicat $i apoi ·expr_imii ceea ce a lnteles intr-o altii propozitie,
consilierul/ psihoterapeutul sii experimenteze sentimente delf·
consideratie pozitiva fatii de client;
consilierul/ psihoterapeutul sii aiba o 'in(elegere empatica a clientului; . ,
clie11tul sa nu-;;i dea seama decat lntr-o masura minima de consideratia/f.-
pozitiva neconditionatii ~i ln(elegerea empaticii pe care consiliernl/
terapeutul le dovede$te fatii de sine.
• Tehnicile ~i procedurile
Consilierii ;;i terapeutii acestei o~ientari elimina din sfera procesului
terapeutic tehnicile directive care sa-i pun~ in rolul de experti, Toh_l;;i, chiar ~i
in aceasta abordare nondirectiva, sunt preze11te o serie de tehnici.
1. kiscultarea reflectivii (activaJI . .
1. Important pentru ascultarea activa este nu numai segmentul de auzire ;;i
inrelegere a ceea ce clientul spune, dar ~i felul In care se raspunde acestuia.
1fi'
Ascultarea reflectiva nu este atunci cand:
• dai o directiva, ordoni ceva;
• avertizezi;
• dai un sfat, faci sugestii, propui solu(ii;
• persuadezi pe cineva;
• moralizezi sau spui clientului ce ar trebui sa faca;
•nu e~ti de acord, judeci, critici sau blamezi; , ,,
• e;;ti de acord, aprobi; ii
• ridiculizezi, invinova(e~ti, etichetezi;
• interpretezi sau analizezi;
• consolezi, reasiguri, simpatizezi;
• chestionezi;
• ii distragi atentia cuiva de la ceea ce spune sau schimbi subiectul
discutiei.
f. Acestea ·nu au rolul de a favoriza comunicarea, ci sunt mai degraba
' ni~te blocaje in calea ei. Clientul va trebui mai intli sa ,,lupte" cu ele $i de-abia
apoi sa revinii la problemele sale.
Esenta ascultarii este incercarea de a lntelege cat mai exact ceea ce
celiilalt spune. intr-o comunicare dintre doua persoane, secventa initialii (adica
ceea ce vrea sii spunii o persoanii) parcurge trei etape pana la :tnrelegerea ei de
catre cealaltii persoana: codarea semnificatiei de ciitre emitator, auzirea $i
recodarea ei de catre receptor. ..
in fiecare dintre aceste etape se pot produce 'perturbatii, astfel lncat
ceea ce 111\elegem s-ar putea sa fie cateodatii foarte departe de ceea ce a vrnt
celiilalt sii spuna. Un ascultator reflectiv incearca sa inteleagii cat m~i exact
una afirmativa, nu interogativa. Pentru ca daca 1-ar intreba pe vorbitor daca a
in(eles corect, acesta l;;i va pune el insu~i lntrebarea dacii este adevarat ceea ce
tocmai a afinnat.
Pentru a-i inrelege cat mai exact pe ceilalri, o persoana ar trebui sii
l giindeasca ea lnsa;;i reflectiv. Aceasta presupune con;;tientizarea faptului ca o
afirma(ie poate sa insemne foarte multe lucruri.
De exem I , o ro ozitie de enul ,,Sunt stresat" poate sa insemne:
,,Am o stare de disconfort fizic";
,,Mi-a;; dori sa nu mai fin tensionat";
,,Mi-e greu sa ma concentrez";
,,Iau decizii cu dificultate".
A gandi reflectiv reprezinta lncercarea de a alcge dintre multiplele
variante posibile pe cea mai apropiata de semnificatia real.a a mesajului
transmis. Caci ascultarea reflectiva nu inseamna a $ti cu exactitate intelesul real
a ceea ce ni se comunica, ci a incerca sa ghicim cat mai exact semnificatia
1 1"\'l

acestuia. Ascultarea reflectiva (activa) reprezinta, prin urmare, efo!1l1l de a
1ntelege cat mai exact ceea ce ni se spune.
Exista mai multe nivele ale reflectarii:
- Reflectare tip ecou - ca repetare a unui singur cuvant sau a mai ,,
multora din ceea ce vorbitornl a afinnat. De multe ori se repeta ultimul cuvant,
ca modalitate de a stimula comunicarea.
- Reflectarea ca reformulare. Ascultatornl refonnuleaza ceea ce a
auzit, rara a modifica prea mult propozitia initiala.
- Parafrazarea. Reprezinta o refommlare mai profunda, prin care
ascultatorul extin<lc sc:mnificatia mesajului mai departe de ceea ce a vrut· sa
spuna vorbitorul, dar ar fi putut sa spuna.
- Reflectarea sentimentelor. Este cea mai profunda fonna de I t
reflectare (din aceasta cauza unii autori o prezinta tot ca pe o parafrazare) ~i
presupune o intekgere a dimensiunii emotionale a mesajului.
Deci, ascultarea reflectiva (activa) presupune. nu numai o secventa de
ascultare, dar ~i una de raspuns, cu scopul stimularii dialogului ~i al clarificarii
gandurilor ~i sentimentelor.
2. kmplificare<~: se folose~te pentru a scoate in evidenta un aspect
important al situatiei.
3. ffihi0/ede-d;s~: folosirea expresiilor .. ~i", ,,deci tu", ,,a~adar"
atunci cand clientu[ SC bJocheaza.
4. IFocalizarea dialogului in prezen4 prin intreba.ri de genul: ,,Ce sim\i
acun1?", ,,Ce crezi/ simti in legatura ca asta?".
Toate aceste tehnici ~i proceduri sunt doar ni~te instrumente folosite in
contextul procesului de con~iliere/ psihoterapie. Ele insa nu inlocuiesc atitudinea
fundamenta!a de deschidere, acceptare totala $i valorizare necondi\ionatii a
clientului, ci doar o exprima.
• Abordarea rogersiana centrata pe grup
Incepiind cu 1967, Rogers i$i deplaseaza interesul de la consilierea/
terapia individualii la cea de grup, elaborand versiunea sa de ,,grup de
intalnire".
Irina Holdevici (1996) considera ca Rogers are in vedere unnatoarele
fenomeneincadrulgru__._p_u_lu_i_d_e_i_n_ta_ln~ir_e_:~~~~~~~~~~~~~~-
j 1. Expericnta in grup poate conduce la modificari pennanente in
J structura pcrsonalitatii individului.
104
I
-~
2. Se stimuleaza confruntarile autentice dintre membrii grupului, chiar
dacii acestea pot imbriica forme mai virulente. Daca insii se ajunge la o nota de
sadism, conducatorul grupului i$i va exprima deschis opinia cu privire la
1 respectivele afirmatii. ,
3. Rogers nu este interesat de dinamica de grup, interesul sau centrandu-se
pe con$tientizarea, exprimarea $i acceptarea propriilor sentimente de ciitre fiecare
membru al grupului.
Coezivitatea grupului, necesarii oricarei interven\ii de grup, este
asigurata, in grupurile de intalnire, !a'un nivel minimal.
.
Cei care pot beneficia de apartenenta Ia un grup d~ l~talnire sunt:
persoanele nonnale cu probleme de via\a;
persoanele anxioase;
copiii cu tulburari de compo1tament;
adolescen\ii cu tulburari de comportament;
persoan;le cu afecti,uni somatice invalidante;
persoanele nevroti-ce;
schizofrenii aflati in faza de remisiune.
in privinta componen\ei grupurilor de intalnire, sunt respectate
um1atoarele reguli:
a) un numar de 6 sau 8 membri, la care se adauga coordonatorul de grup;
b) membrii grupului pot avea diverse probleme sau diverse structuri de
personalitate;
c) se!eqionarea membrilor . grupulu"i se face astfel in cat subieqii sa
beneficieze de pe unna grnpulu( $i grupul sa beneficieze de pe unna
persoanelor; ! i
d) grupul trebu/e Sa fie Oll10gen.din J?U\1Ctul de vedere al varstei;
e) sunt contraindicate pentru a face parte din grup pcrsoanele foai1e
agresive sau cele extrem de sofisticate dotate $i cu o nota de sadism;
f) este recomandat ca persoanele s_a nu se cunoasca foarte bine 1naintc
de a face parte dintr-un grup .
i"
{
Sedintele au urmatoarele caracteristici: I
- au loc intr-o incapere lini~tita, membrii grupului fiind a~ezati in jurul unei
mese;
- dureaza o ora ~i se realizeaza de doua ori pe saptamana;
- sunt necesare un numar minim de 20 de ~edin\e;
- in timpul acestora sunt discutate -anumite teme, aduse in centrul atentiei de
membrii grupului, deci ele au o importanta directa pentru cei din grup.
105
 ~~,

·11 ~ ..........
l1

in grupurile de intiilnire, ca In orice grup de consiliere/ terapie, se • Specific teor etic ~i metodologic
urmare§te o consiliere/ psihoterapie de grup (adica a dinamicii grupului), iar nu
o consiliere/ psihoterapie individuala In grup.
Abordarea gestaltista este una holista, ce pune accent pe faptul ca
fiecare element al structurii personalita\ii este conectat cu lntregul. Perls este
Concluzii concentrat pe con~tiinta Iui ,,aici ~i acum", pe cum se simte, gande~te ~i traie~te
prezentul ~i foarte pu\in pe ,,de ce" -ul din spatele acestuia.
• ConcepTia care sta la baza acestei abordari este ca noi, oamenii . avem o
capacitate lnnascuta de autoactualizare care, daca nu este franata de
Actul de na~tere al abordarii gestaltiste a fost lnfiintarea Institutului de
factori din mediu, conduce persoa~1~ spre lmplinire pers'onalii.
Gestaltterapie de catre F. Perls, la propriul domiciliu d\n New York. Aici s-au
• ConcepTia Jui Rogers asupra personalita\ii urnane este fenomenologica:
organizat o serie de seminarii, workshopmi ~i grupmi t~rapeutice. Tot in acest
noi ne structuram personalitatea In acord cu felul cum percepem
institut sunt formati primii consilieri/ psihoterapeuti gestalti~ti: P. Weisz, P.
realitatea. ' ·
Goodman, E. Shapiro ~ . a.
• In aceasta abordare, un punct nodal 11 reprezinta rela\ia consilier-clicnt,
rana in anul 1970 (anul mortii lui Perls) au fost lnfiintate ~i alte
respectiv terapeut-pacient, relatie bazata pe incredere §i acceptare
institute de gestaltterapie, din care foarte importante au fost eel din Cleveland
necondi\ionata a clientului.
~i ,,Esalen Institute din California".
• Responsabilitatea evolu\iei clientului Ii revine, In cea mai mare masura,
Dupa moaitea fondatorului sau (1970), abordarea gestaltista a continuat
acestuia.
sa se dezvolte, astfel ca 1n 1989 existau !n lume 62 de institute de terapie
• Psihoterapia, consilierea psihologica §i educa\i01i.a!a integreaza
gJstaltista.
perspectiva dezvoltata de Rogers, unde probleinele clien\ilor nu mai
sunt vazute In tem1eni de tulburare ~i deficien\a, ci se accentueaza
nevoile de autocunoa~tere, de !ntarire a Eului, de dezvoltare personala.
I • Conceptia gestaltistii asupra personalitatii umane

"
In abordarea gestalt conceptUl de ,,holism" se aplica atiit personalitatii,
considerata un intreg in care fiecare element are legatura cu celelalte, cat ~i

l 3. Abord iirile holiste: psihoter apia'· gestalt (PG) ~i psihoterapia

experientialii unificatoare (PEU)
relatiei individului cu mediul, ce func\ioneaza ca o unifate dinamicil.. Individul,
pentrn a supravieTUi ~i a se dezvolta, intra In relatie cu mediul, adica realizeaza
ontactul cu realitate .
Contactu se realizeaza prin toate simTUrile --; , vaz, ;iuz, miros, gust,
l ntrodu ~ ere
pipait, mi~care etc. Dupa experimentarea contactului, est~ necesara integrarea
infonnatiilor ,,culese" din mediu. /Contactul !nseamna imboga\ire ~i, in acela~il
!Frederick S. Perlaj este fondatorul abordarii gestaltiste. El s-a nascut 111
filmp, schimbar~. Un bun contact (unitar, sanatos, holistic) presupune
1893 intr-o familie de evrei din Berlin, , iar In 1946 a emigrat In S.U.A
relationarea cu mediul ~i cu ceilalti fara a pierde simtul identitatii proprii.
Fom1a\ia sa intiata era de psihanalist. De la analistul sau Wilhelm Reich el
Uneori contactul cu mediul este perturbat de anurnite kr-e-z-is-t-e1-1t~~,
preia ideea ,,lucrnlui cu corpul", ca o modalitate de a 'ln\elege ~i schirnba
modalitati prin care persoana evita relationarea veridica cu datele realita\ii.
personalitatea. De asemenea, este atras ~i de K. Homey ~i 0 . Rank.
Principalele r ezistente la contact sunt:
in construqia abordarii gestaltiste Perls a fost influen\at de o serie de 1. lfntroiecti~ - asimilarea de catre persoana, lntr-un mod
intelectuali ai timpului sau (E . Friedlander, Jan Smuts - eel care a lansat
nediscriminatoriu, a convingerilor, valorilor, standardelor specifice altor
termenul de ,,holism" ~i A. Korzbyski), de psihologia gestaltista, de abordarea
indivizi. Prin introiectie persoana se instraineaza de sine. Ceea ce asimileaza in
fenomenologica ~i perspectiva existen\iala. ~I a incorporat, ca tehnica, jocul de
virtutea lui ,,trebuie", farli a se 1ntreba daca ii este neces,ar sau bine sau daca i se
rol din psihodrama fundamentata d~ J.L. M6reno.
potrive~te, 0 conduce pe aceasta la ganduri, actiuni, comportamente
un
neconfom1e cu esenta ei. Treptat, pe Ianga Eu! sau real, se sup.rapune · altul,
106
107

artificial, strain, preluat, care ocupa tot mai mult ,,spatiu" in structura
personalita!ii. Astfel, imaginea de sine se deformeaza ~i, implicit, drurnul
dezvoltarii personale este blocat. Caci numai o reala cunoa~tere de sine poate
ghida adecvat dezvoltarca personala.
Toti oamenii au elemente introectate in strucn1ra personalita\ii !or. De ,
aceea, in consilierea/ psihoterapia gestaltista se recurge la distinqia intre Eu/
non-Eu, !ntre ceea ce este al meu ~i ceea ce vine din afara, pentnt ca drumul
spre un contact nonnal ~i sanatos cu mediul sa nu mai fie perturbat $i persoana
sii-~i poatii regasi identitatea ~i cai pentru lmplinirea personala.
2. IPTOi~: SC petrece atunci cfuld 0 persoanii atribuie aJtora giinduri,
sentimente, dorinte proprii. Vaziind la altii ceea ce refuza sa vada la sine,
persoana nu-~i asuma responsabilitatea pentru ceea ce e, ccea ce simte,
giinde~te sau face. Proiecfia da na~tere erorii In aprecierea de sine ~i in
aprecierea altora.
3. '&!!!i/l~i!!J ,,descrie procesul general de negare, infranare, retinere
sau echilibrare a tcnsiunii impulsive cu tensiunea senzorio-motorie opusa"
(Jolanda Mitrofan, 1997. p. 35). Se realizeaza prin retinerea actiunii pe care o
persoana ar fi dorit s-o realizeze In afara ~i uneori detumarea acesteia spre sine.
in retroflectie exista un impuls care Impinge la actiune $i un altul care ii rezista
acestuia. Se \'mpiedica o exprimare, o descarcare prin opunerea unei forte altei
tensiuni. Retrofleqia este un proces foarte costisitor pentru organism, din punct
de vedere energetic. in plus, conduce la blocarea expresivitatii $i spontaneitii\ii
persoanei, efectul fiind de rigidizare.
4. lConjluent~: consta in absenta granitei intre sine $i mediu. Nu exista
o separa}ie intre eu ~i altii. Coufluenta impiedica realizarea unor rela\ii
satis!acatoare cu ceilalti. Aceasta simbioza intre sine ~i ceilalti conduce
persoana la a fi intoleranta fat~ de diferentele pe care le sesizeazii la ace~tia. De
exemplu, in relatia simbiotica parinte-copil, parintele considera copilul ca pe o
extensie a Jui, iar nu ca pe o persoana cu individualitate proprie $i reactioneaza
prin resentimente la tendintele acestuia de libertate.
in consilierea/ psihoterapia gestaltista, persoanele la care predomina
confluenta sunt \'nvatat<: sa distinga \'ntre sine $i ceilalti, intre eu ~i tu.
5. !Deflecfi~: constil, In evitarea contactului sau intr-un contact rigid ~i
neautentic. Forme de deflectie uzuale sunt: ,,a nu privi pe cineva in ochi", ,,a
vorbi, dar a nu comunica" etc.
Cand reglarea organismica eu-mediu este perturbata, persoana triiie~te
conflicte intra sau interpersonale. Orice conflict presupune doua parti care se
opun (de exemplu, credinte, valori, sentimente contradictorii). Dihotomii
frecvent intalnitc sunt intre: minte ~i corp, infautil $i matur, giiudire $i
afectivitate, con$tient $i incon~tient. Reunirea partilor ~i reintregirea
personalitatii este unul dintre scopurile consilierii/ psihoterapiei gestaltiste.
108 I
!
in abordarea gestaltista exista o [tehuica specifica reintregiriil ('
olaritatilor i anume ,,dialogul iirtilor''. Aceasta implicare a polaritatilor
intrege$te persoana, care poate actiona mai eficient in directia implinirii sale.
Persoana sanatoasa psihic, deci apta de a se implini, este cea care are o
imagine rea!a de sine $i prin urmare ~e raporteaza autentic la sine $i la ceilal\i,
este disponibila spre an11onizarea continua a polarita\ilor inerente vie1ii
suflete~ti; ea este capabila sa se confrunte sincer cu propriile conflicte inteme ~i
cu cele ce apar in relatiile cu semenii; i~i asuma responsabilitatea pentru actele
sale ~i este capabiJa sa-$i gaseasca modalitatile de satisfacere a nevoilor rara a
lngriidi drepturile altora. I
.l '
• Ciclul expeiientei gestalt al satisfaceiii nevoilor ~i teoria schimbarii
personale
-
Punctul de pomire al unui ciclu gestalt este o nevoie personala activata.
in structura personalitatii, fiecare om are o constela\ie de nevoi proprii. insa,
exista cateva care pot fi considerate fundamentale $i comune pentru majoritatea
oamenilor. A. Maslow ierarl;izeaza aceste nevoi fundamentale ale oarnenilor,
obtinand o piramida cu cinci trepte:
nevoi biologice;
nevoi de siguranta $i confort;
nevoi de.relationare personal~\
nevoia de,valorizare;
nevoia de.a fi liber, crcativ (dy autoactualizare ). '
Pe masura ce trebuintele dint~~un stadiu sunt partial satisracute, intra in
functiune nevoile din straturile superioare. Autoactualizarea presupune
parcurgerea piramidei de jos in SUS, atingerea $i tmplinirea nevoilor ce tin de
viirful oiramidei.·
Ciclul experientei gestalt explica cum se realizeaza interactiunea orn-
mediu, aviind drept cauza satisfacerea nevoilor personale $i ca efect schimbarea
~i dezvoltarea personala.
Nevoia personala (fiziologica sau psihica) activata creeaza tensiune in
organism. Aceasta stare tensionala se simte $i con~tientizeazii. Pentru a-~i
satisface nevoia, persoana f~i adunii resurse ~i acfioneazii In directia implinirii
nevoii. Ac\iunea este um1ata de contactul cu obiectul nevoii, adica cu obiectul
care poate satisface nevoia persoanei. Dupa contact unneaza ultima etapa:
retragerea. Astfel persoana care ~i-a implinit nevoia activata poate sii-~i
) )
reorienteze interesul de la obiectul care a condus la satisfacerea ei.
(
.I
;109

ii
1 Acest ciclu al satisfacerii nevoil0r poate fi i11trerupt In oricare dintre
fazele lui. Daca simtirea nu se realizeazii, avem de a face cu 'introieqia; dacii
1 con~tientizarea este lmpiedicatii, continuturile sunt proiectate in afarii; dacii
aqiunea nu se intlmplii, avem retrofleqie; dacii coritactul 'hu se realizeazii,
avem o evitare a Jui; iar daca satisfacerea nevoilor nu este um1atii de o
retragere, inseamna ca persoana a intrat In confluenta cu obiectul.
Atunci cand o nevoie este activatii, persoana se orienteaza ciitre ceva 1
specific din mediu care sii i-o satisfacii. In termenii psihologiei gestalt, avem
l deta~area unei figuri in fondul perceptiv al persoanei. Pe rnasurii ce nevoia
este lmplinitii, figura l~i pierde din evidenta, lasand Joe altcia care corespunde
unei alte necesitii!i .
La persoana normalii existii o inobilitate a · figurilor ~i o legaturii
unitara intre figurii $i fond.
La persoana bolnava (psihic sau somatic) fondul ~i figura sunt ,,rupte",
dihotomizate: figura poate sii ramiina fiirii fond (obiectu'l realiziirii nevoilor este
doar In imaginatia persoanei ~i nu are un fundament real) sau contextul fiira
figura (persoana nu-~i orienteaza clar scopurile ciitre ceva din realitate, care sa-i
satisfacii nevoile).
Retragerea, ultima etapa a ciclului gestalt, inchide o etapa ~i creeazii
premisele deschiderii catre o alta nevoie. Satisfacerea unei 1nevoi conduce,
implicit, la imboga\irea ~i schimbarea personalli. Dar numai adaptarca dinamica
$i creativa la mediu ii ajuta pe om sa-~i satisfaca nevoile personale, deci sa se
implineasca, sa se autoactualizeze. ,,Adaptarea nu poate fi deciit creativa,
pentru a fi evolutivii; altfel este bloeantii ~i patogenii" (Jolanda Mitrofan, 1997,
p. 41).
• Procesul de consiliere/ psihoterapie in abordarea gestaltistii ' mai bliinda, mai suportivii .
Scopurile procesului de consiliere/ psihoterapie gestalt (cf. Zinkcr, incongrnen\elor
1978) sunt: 1'~ clientului: ,,Daca ochii tiii ar vorbi, ce ar spune ei?", ,,Poti purta o discutie intre miina ta
stanga ~i cea dreapta?".
I cre$terea con~tiintei de sine;
asumarea graduala a propriilor experiente ~i rezolvarea afaccrilor . . cuviint
,,nelncheiate" din trecut;
dezvoltarea abilitii1ilor ~i valorilor care sa satisfaca propriile nevoi flira a le
viola drepturile altora;
asumarb responsabilitiitii pentru propriile actiuni; .
In
nrntarea suportului personal din exterior interior;
1 a deveni mai apt sii eeri ajutor ~i sa oferi ajutor.
t 110
·-..
'. :
lndicatii terapeutice
Consilierea/ psihoterapia gestaltista sunt indicate:
persoanelor cu tulburari anxioase, depresive, fobiee, somatoforrne;
adoleseentilor cu tulburiiri de adaptare, emotionale ~i de identitate;
persoanelor care dorese sa-~i optimizeze comportan1entul (Jolanda Mitrofan.•, I
1997, p. 42). _J
Exista mai multe modalitati de lucru In consilierea/ terapia gestaltista:
consiliere/ terapie individualii (pentru adulti, copii);
consiliere/ terapic de grup;
consiliere/ terapie a cuplului ~i familiei; :;,
workshopuri, cu scopuri de fom1are a consilierilor/terapeutilor, precum ~i
de optimizare comportamentalii.
in procesul de consiliere, rolul consilierului/ terapeutului este:
* De a
centra atentia elientului asupra senzatiilor corporale,
sentimentelor ~i giindurilor care se petrec ill prezent, ,,aici ~i acum". Rolul
focalizarii pe ceea ce se petrece 1n prezent este deblocarea mecanismclor care
detumeaza contaetul real cu sine ~i cu lumea ~i, implicit, cre~terea con~tiintei
de sine.
*De a impiedica intelectualizarile, interpretiirile ~i verbaliziirile
excesive, caci toate acestea nu fac decat sa 1mpiediee experimentarea
prezentului de catre client.
* De a ,,forta" clientul (prin frustrare) sa-~i gaseasca propriile
posibilitati ~i sa descopere ca ceea ce a~teapta de la consilier poate realiza ~i
singur. Perls utiliza frecvent frustrarea, ca mecanism deblocant al resurselor
personale. in prezent, consilierii/ psihoterapeutii gestalti~ti prefera o conduita
I.* De a orienta aten\ia clientului asupra limbajului coiporal, precum ~i asupra
dintre verbal ~i nonverbal. De exemplu; consilierul poate spune
Fiind atent la ceea ce transmite corpul ~i la incongruentele dintre
~i mimieii-gestica, clientul ,,invata" sii nu se mai mintil pe sine ~i sa sc
, cunoasca mai bine.
": * De a ·ajuta clicntul sa inteleaga mecanismele din spatele cuvintelor.
Astfel sunt descurajate fonnularile generale, ca de ex.: ,,este greu'', ,.este
dificil", care 'impiedica o aswnare a propriilor nevoi, dorinte, incapacitati;
tc acestea vor fi reconvertite in fonnuliiri personalizate: ,,mie imi este greu", ,,mie
~. . 1n:i este ?ificil''.· Treeerea de la ge~eral la pronumele ,,eu", ,,mie" 11 face pe
~i. client ma1 con~t1ent de ceea ce este ~1 poate.
!'
111
·':.::

* De a ajuta clientul sa reconverteasca lntrebarile In afirma\ii. ·
Intrebarile presupun o cerere de ajutorare ~i chiar o neimplicare, pe cand
afim1atiile centreaza ideea pe propria persoana ~i o ajuta sa se angajeze in
cautarea solutiilor din afara.
* De a susfim:: clientul sa se debaraseze de cuvintele ,,blocante". De ex., •..
prin expresii de genul ,,eu ... , dar ... ", clientul nu face decat sa nege ceea ce.
afirmase anterior §i, de fapt, sii nu spuna nimic. Cuvintele care exprima
probabilitatea: ,,poate", ,,e posibil", ,,cred", folosite cu o frecventii ridicata sunt
neimplicante, ele conditioneaza persoana in a di.mane mai mult in expectativa
deciit in actiune. "
De multe ori, in - ~patele expresiei ,,nu pot" sta ideea ,,eu nu vreau".
Consilierul gestaltist orienteaza atentia clientului spre aceasta expresie pentru a
deceia exact ceea ce e neputinta de ceea ce e nevointa.
Acestea sunt doar unele dintre modalitatile p1in care, pe parcursul
~edintelor, consilierul 11 face pe client sa fie mai con~tient de sine, sa-~i asume
responsabilitatea actelor sale ~i sa gaseasca modalitati de a trai mai eficient ~i
mai multuffiitor. Inva1area acestor tehnici nu este echivalenta cu succesul
consilierii. Mai importanta este atitudinea consiliemlui/ terapeutului. Deoarecc
pentru ca un client sa devina autentic este nevoie ca terapeutul/ consilierul sa
fie autentic.
• Tehnici ~i pr oceduri - de la clasic la postmodern
In abordarea gestalt clasicii, tehnicile ~i procedurile pot fi considerate de
focalizare, caci rolul !or este de a centra atentia clientului asupra sa (asupra
senzatiilor, giindurilor, sentirn'entelor, convingerilor, val01ilor, rela\iilor, situa\iilor
de viata propuse etc.).
[ocalizarea aten}iei poate fi realizata prin lntrebari de genulj:
~
,,Ce sim\i tu acum?", ,,De ce-ti amintqte asta?", ,,Ce se lntiimplii in
orpul tau acum?", evitii_ndu-se, pe ciit posibil, de ce-urile, care induc, de
obicei, justificari ~i intelectualizari.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
De asemcnca, in gestalt se utilizeaza o serie de exercifii care au ft.mqia
de focalizare a aten\iei asupra a ceva.
Exercitiile (cf. lolanda Mitrofan, 1997, p. 46-53) mai frecvent utilizate sunt:
I. l.Tehniqi de con$fientizare corporal& a tensiunii musculare, a
ritmului respirator ~i cardiac;, a senzatiilor epidennice sau inteme, a mimicii ~i
pantornimicii etc. Toate acestea In relat.ie cu trairile afective, g:lndurile ~i
I 12
am.intirile pe care le evocii. Rolul exercitiilor de con~tientizare corporala este de \-
a face persoana mai con§tienta de corpul siiu §i de modul cum 'i~i poate utiliza
corpul ca sa devina mai con~tienta de ceilal\i, de mediu.
2. Tehnici de con tientizare a ectivii i rela iona/,
* Tehnica scaunului o : ca suport fie pentru a experimenta dialogul cu
persoane semp.ificative din viata, fie pentru a pune in legiiturii pfa\ile Eului aflate
in conflict. A fost creata de Perls ~i o varianta a ei (top dog-under dog) constituie
modalitatea prin care sunt puse ,,fata in fata'' imaginea de sine reala cu imaginea
5
•
de sine idealii.
~~~~~~~~~~~~~~~~
!
* Tehnica re rezentarii s a iului ersona : constii in descrierea de
catre client a spatiului personal a~a pum este perceput ~i vazut in prezent. I'
.I
Tehnica aceasta scoate in evidenta perceptia de sine in rela\ie cu mediul,
modalitatile de relationare cu ceilalti, blocajele sau disconfortul existente in
relatia eu-lume, orientarea predominanta a personalitatii.
* JTehnica zidu~: a fost elaboratii de Iolanda Mitrofan (1997, p. 47L ca
parte integranta in arsenalul tehnic al terapiei unificarii, pomind de la ~i inspirata
fiind de terapia gestalt. Este o telmica metaf01icii prin care clientul se confrunta, la
nivel imaginativ, cu un zid _, simbol relevant pentru proiectarea atitudinii ~i
strategiei de a face fata unui obstacol existential. Instructajul exercitiului este: ,,Te
afli in fata unui zid. Descrie-L. Ce simti? ... Ce giinde~ti? ... Ce fac i? Aqioneaza ca
~i cum te-ai afla fa}a in fa}a cu zidul". Prin acest exercitiu sunt developate reac\iile
emotionale ~i strategiile de confruntare cu obstacole existentiale. De asemenea, ea
permite descoperirea unor resilrse personale de a face fata situatiilor blocante din
via!a. Prin componenta meditativ-creativa dirijata ~i dinamizatoare Goe de rol
simbolic), clientul ·focalizat resemnifica ~i transfigureaza spontan experienta,
dezvoltiind un comportiment nou, creativ ~i maturizant.
* ITehnica cubuA. Ca ~i precedenta, a fost elaborata de Jolanda Mitrofan
in cadrul P.E.U. (icjem op. cit., p. 47) ~i este tot o tehnica metaforica prin care
clientul experimenteaza, imaginativ, o situatie de izolare, urmata de transpunerea
dramaterapeuticii ~i focalizarea meditativa - exercitiul starii de martor asupra
rolului experimentat corporal, afectiv, cognitiv ~i actional siinultan, in prezenta ~i ·
cu provocarea grupului-martor. Aceasta pem1ite o extensie spontana a
con~tientei de sine, o resemnificare creativa ~i o integrare a experientelor
blocante anterioare, o reunificare a polaritatilor ~i o transformare personala care
pennite autodeblocarea, modificarea viziunii asupra vietii, asupra sie~i ~i a
contactelor interumane, inclusiv a scenariului ~i traiectoriei de evolutie. Tehnica
poate fi utilizatii ' insa ~i in maniera clasica gestalt terapeuticii. 'rnstructajul
exercitiului este: ,,Te afli inchis intr-un cub ... Ce simti?... Ce gande~ti? ... Ce
faci? ... Daca ar fi sa iei cu tine ceva sau pe cineva, ce sau pe cine ai lua In cub?".
Tehnica arata modul cum persoana face, fata situatiilor izolante ~j poate constitui
suportul pentru depfu;;irea unor probleme de viata.
113

\).\
,,
* [Tehnica-pejtero7i0l;nda Mitro(an, 2004]. Are puncte comune cu cea
anterioara, instructajul fiind umliitorul: ,,Ai patruns intr-o pe~tera ~i s-a blocat
1 intrarea.; Observa-te pas, cu pas... Ce ~imp?... Ce gande~ti?... Ce faci? ...
Actione~za chiar acum, ~a cum simti ~i alegi ~i fii con~tie11t de felul in care !Ji
creezi experien\a. Ce sens are pentru tine? Ce ~i cum pop face altfel? Ce efecte se
produc? Cum sau !n ce fel le faci fa!ii? Ce sens au acum pentru tine? ... Ce ai aflat
chiar acum despre tine? Ce decizi sa faci ill continuare? Alege trei variante In care
pop face ce ai ales sa faci ... etc." De multe ori, exercitiul evidentiaza dificultatile
de adoptare a identitafii feminine, precum ~i raportarea, !n gen~ral, a clien\ilor la
principiul feminin {ce constii Yn oferirea de protectie, suport, sprijlli).
Mentionam ca toate cele trei tehnici originale fac parte din arsenatut
,,tehnic" ~i procedural al terapiei unificlirii, ele fiind parpal inradacinate ill unele
niodalita!i tehnice apartinand spiritului metodologic gestalt, dar fiind utilizate ca
tehnici provocative meditative transcon~tiente. Aceasta modalitate de a utiliza
meditatia creativa (care declan~eaza rut elul tratiscon~tient de procesare ~i
resemnificare a informapilor ~i a experientelor trijite) este facilitata de reconstituirea
simbolica prin improvizatie dramaterapeutica, urmata de analiza ~i con~tientizarea
resurselor autocreative, de activarea ~i recanalizarea lor spontana catre obiective sau
actiuni mai realiste ~i eficiente. in consecinµ, se produce un efect' autorestructurativ
benefic. Aceste tehnici reprezinta doar o foarte mica parte din exercitiile create ~i
practicate ill P.E.U. (v. 2000, 2004), ca o terapie holista postmodema. Dar este
momentul sa precizez ca multe dintre modalitatile clasice de lucrn gestalt au stimulat
)' ulterior dezvoltarea altar modalitap tehnice, iar in ceea ce ne prive~te, pentru propriile
elaborari, au constituit un model fertil de reconstruc\ie ~i de ·,,individuare" treptara.
* [Tehnica ,.riimdi fn starea respectiva·j consta in incurajarea clientilor
sa prelungeasc~ o anumita stare (afectiva, posturala etc.) perifru a o cunoa~te
mai bine ~i, implicit, a gasi modalitatile de a o depli~i. 1 ~i discontinuitate
* !Te/mica scenarizarilJ: se referli la punerea In aqiune a unor ganduri,
1
sentimente care n-au fost comunicate pill}~ 111 momentul respectiv. De~i odata
1 verbaliza.te ele conduc ~i la o desclircare.. emotionala, exercitiul vizeaza, mai
ales, con~ti entizarea deplina a partilor neaeceptate din propria persoana.
\I' ITebnica ampli[icarii/ diminuari~> I se cere clientului sli exagereze sau
sa diminueze panli la autointerdictie expri~.area unor trairi emotionale sau idci,
a unei anumite ~~cari sau posturi. Functia exercitiului este de a cunoa~te mai
bine propriile emojii, ganduri, atitudini .: prin aceasta ,,marire" sau blocare
con§tienta, voluntara a lor.
', consilie?I/ terapxutul detinea coutrolul.
* anteziei ei clientul
experimenteaza imaginativ situatii noi in ~care fie el, fie celelalte personaje
1
l
joaca un rol pozitiv, dezirabil, capabil sa-1,,hraneasca" emotional ~i sa-i creeze
montaje mentale pozitive care sli-1 ajute sa faca fatli realitatii mai eficient.
' sarbatore~te ceva foarte important. El a· imbogl!.tit maniera de lucru prin
l
114
lo ,i..'.I
"'
* /Tehnica reconvers1e1 gestaltistd: i se propune clientului sa
reconsidere un obiect, o situatie, o relatie sau propria 'persoana din lumina a eel
putin 3 calitati, dupa ce a precizat toate elementele negative ale acestora.
* [Tehnici de diminuare $i integrar~. Pentru a dirninua ancorarea ill scheme
fixe, rigide de gandire, simtife ~i acpune, clientul este pus sii-§i imagineze opusul a
ceea ce afinna ~i sin1te §i apoi sa co~tientizeze efectele acestei potep.tiale
transformari ill planul vietii roprii.
* Tehnica meta ozi iilo : este derivata din frehnica scaunului goll ~i
const~ in experimentarea succesiva, de cl'itre client, a rolurilor altor persoane,
mai intai a celei cu care se afla in conflict, apoi a celei · care e martora la
discujia celor doua ~i o evalueaza, apoi rolul celei de-a treia care a vazut cum a
fost evaluata discutia de catre martor ~i a§a mai departe. Experimentarea din
perspective ,,cat mai distantate" a conflictului pennite cre~ferea gradului de
evaluare obiectiva a acestuia §i, implicit, creeaza premisa unei abordliri mai
realiste a lui in viata reala.
4. kucn.{l.cu visu4. Daca pentru psihanali§ti visul reprezinta calea regalli
spre incon§tient, pentru gestalti§ti visul este ,,calea regala spre integrare" (Perls,
1969, p. 66). Visul con!ine plirti de inteles §i de asimilat, el este o modalitate de
lntregire a Eului prin con§tientizarea unor pll.r!i ascunse ale personalitatii.
in abordarea gestalt se aduce in prezent visul, fie prin implicarea
imaginativa a clientului in contextul acestuia, fie prin dramatizarca Jui in timpul
§edintei (in contextul consilierii/ psihoterapiei de grup).
• Psihoterapia de grup gestalt-creativii (J. Zinker) ~i psihoterapia
experientialii unificatoare (P.E.U. - Jolanda Mitrofan) - continuitate
Atat fondatorul gestaltismului, F. Perls, cat ~i ceilal(i psihoterapcuti
gestalti~ti au fost interesati atat de varianta individuala, cat ~i de cea de grup.
Perts lucra cu un membru al grupului, situat in centru (,,locul fiebinte").
Celelalte persoane din grup (10-15) aveau o conduita d!;: observare a ceca ce se
intampla cu protag<?nistul, deci erau ni§te benefici,~i cumva indirecti ai
procesului de consiliere/ psihoterapie. ·
ITames Simkiil/. Reconsidera acest model, creand un grnp gestaltist in
care toti membrii erau implicati in procesul de consiliere/ terapie iar
. Zinke . A luerat cu grupul gestalt (1976) folosind scenarii metaforice
de grup, ca de exemplu: grnpul este o navl!. spatial!; grupul este un trib care
supo1iul creativ.
115

Uolanda Mitrofu~]. La riindul nostru, am continuat aceastli linie
rnetodologica, transformand-o !ntr-o rnaniera personalizatli, cu accent pe
reconstructia relatiei Ego-Sine ~i a dinamicilor de grup, prin metafora ~i
sc.enariu metaforic, improvizatie creatoare ~i joc transfigurator simbolic
(Iolanda Mitrofan, 2004). Astfel am creat in cadrul metodei pe care am
denwnit-o ,,psihoterapia experientia:la a unificarii" (P.E.U.) o serie de scenarii
simbolice care pennit imp_rovizatii dramaterapeutice unificatoare, cu punct de
plecare in gestaltul creativ,',cum ar fi:
,, Casa" - grupul crinstiuie~te simbolic o casa in care fiecare membru
este un aspect sau o partc al cas~i, asumiindu-~i prin dramatizare functiile ~i
caracteristicile proiectate asupra acelei pfu1i asumate.
,,Chipui' uman" - grupul este un chip uman, un organism, constituit din
paqile care 11 alcaruiesc. Con~tientizeaza func\ii, relatii, roluri asumate In
familie sau· in comunitate, um1ate de analiza, con~tientizare, resenmificare,
autorestructurare.
,,Naufragiat fntr-o comunitate izolatii," ,,Situatii-limitii" (de ex. un
tunel in care a fost blocat un tren cu calatori - membrii grupului, care se
confruntli cu situatia supravietuirii), ,,Salvarea habitatului sau a planetei'',
,,Legenda persona/a fn 7 zile ", ,, Cercul magic", .,Fluviul", ,. Oceanul poluat ",
,,Alba ca Zopada §I Neagrii ca Smoala", ,,fngeri §Omeri §i angajatori
dispera{i ", ,, Sabo tori interiori '', ,. Demoni cu C. V. ", ,, Concurs pentru angajare
la Circ" etc.
Temele dramaterapeutice unificatoare permit lucrul simbolic,
analitic, unificator al polaritlij:ilor ~i transformator, focalizat pe teme relevante
pentni diriamicile de grup ~i personale, cum ar fi: libertate-constrangere,
dependentli-autonomie, ata~ament-abandoil, solidaritate-izolare, autenticitate-
inautenticitate, cooperare, competitie, conflict, agresivitate, manipulare, resurse
in situaj:ii de criza, adaptare creativli vs. autodistructie, toleranta-intoleran\a etc.
Efectele sunt transfiguratoare ~i restructurante pentru scenariile personale,
familiiile, transgenerationale ~i colective (Iolanda Mitrofan, 2004; Iolanda
Mitrofan ~i Cristina Denisa Stoica, 2006).
Sa sinfotizam pril.1cipiile care stau la baza proceselor de grnp de tip
gestalt ~i experien1ial-unificator-restructurativ (cf. Jolanda Mitrofan, 1997, p.
226), intr-o viziune complementara ~i asociata: ·
. .
[- trairea experientei de grup ~i individuale in prezent, ,,aici ~i acum";
holistici'tatea abordarii· (consonanta ~i oglindirea paf!ii in intreg ~i a
lntregului in parte, atilt lanivel individual, cat ~i la nivelul dinamicii
grnpului;
116
I
~- "I
con~tientizarea de grup, ce inseamna mai mult decat suma con~tientizarilor
individuale la un moment dat;
~ .. contactul autentic dintre participanti;
unificarea intrapsihica ~i intragrupala spontana ~i creativa;
focalizarea pe experienta traitii de catre fiecare participant - ,,starea de
observator" con~tient (In Gestalt), ,,starea de martor" transcon~tient
(con~tienta extinsa) in P.E.U.; .
{
focalizarea pe dinamica polari~~tilor ~i integrarea acestora, individual ~i
grnpal (dinamica interrelationala);
efect de autorestructurare ~i dinamizare transformatoare, echilibranta a
~···
grupului;
activarca resurselor personale ~i interpersonale creative ~i maturizante;
~·
efect de optimizare sau schimbare a scenariului personal de via\a;
folosirea experimentului de grup de clitre un lider care se implica di!iamic
f
~i autentic sau de catre o echipa polarizata pe roluri coterapeutice
catalizatoare, investite ca imagouri masculin-feminin egalitare;
utilizarea suportului creativ complex, constructiv ~i proiectiv (mi~carc,
postura, dans, improvizatie cr,eatoare melo-ritmica, plastica - desen,
picturli, modelaj, constructie crea,toare colectivli ~i individualli din elemente
naturale - pietre, scoici, frunze, seminte, Jut etc., dramatizare, metafora $i
scenariu simbolic etc.
in grupul experiential, atilt in maniera gestalt, cat $i in cea unificatoare,
foarte importanta este coeziunea, deschiderea, experimentarea acum ~i aici,
principiul oglinzilor ~i interconexiunilor, autenticitatea, creativitatea
dinamicilor transformatoare, expresivitatea comunicarii ~i stimularea
empatiei ca resursa colectiva - imparta~irea experienfei.
in plus; in grupul experiential unificator se produce o extensie a
con~tientei de sine ~i o resenmificare autotransfiguratoare, care deblocheaza
resursele creative ~i .adaptative, maturizarea cognitiva, afectivli ~i spirituala.
Terapia unificatoare utilizeaza nivelul de operare transcon~tient facilitat de
meditatia creatoare, specifica acestei noi terapii, inradacinata '1nsa, in buna
~-
masura, ~i in principiile teoretice gestalt. Cu cat grupul este mai coeziv, cu atat
membrii grupului se implica mai sincer ~i mai profund in ceea ce se intampla in
timpul ~edintelor.
Tehnicile ~i procedurile ut,ilizate in grupurile gestalt $i In cele
unificatoare sunt ace!eaii cu cele folosite in consilierea/ psihoterapia individuala.
Evident, ele sunt adaptate contextului de grup. in plus, grupul per111ite uti/izarea
unei serii de e.xerci(ii debloca11te $i u11ificatoare bazate pe mi$care.
ll7
 ......

I
Lucrul cu grupul, prin facilitarea unor interactiuni autentice lntre 4, Abordarea tranzactionala. Conceptia Jui E. Berne asupra
membrii 'acestuia sau lntre terapeut §i clie~t, poate fi o poartii pe care, intrand, ~ personalitiitii umane
indivizii sii avanseze catre autenticitate ~i 4.~zvoltare personalii. Grnpul gestalt-
creativ a' inspirat §i facilitat In cea mai, mare miisura grupul experiential Analiza tranzactionala este atilt o teorie asupra p<rrsonalitii{ii umane, ciit
unificator de dezvoltare personalii, ca ~i elaborarea terapiei unificiirii, In special ~i un sistem de consiliere/ psihoterapie. I$i are originea {~ lucrarile lui . Bern
prin unele modalitaµ tehnice care au pennis dezvoltiiri §i transformari ii este continuata $i dezvoltatii de h. Haris, J.M. Dusa i K.M. Dusa
ulterioare benefice terapeutic. Teoria asuora oersonalitiitii se bazeaza oe o serie de conceote:
· stiirile Eului, egograme, scenarii de viatii;
.Concluzii - lntariri compo1tamentale, tranzactii psihologice, jocmi psihologice;
- modalitati de stucturare a timpului.
• Meritul principal al abordiirii gestaltiste este accentul pus pe ideea de 'tcirile Eulu4. In fiecare individ exista 3 stadii ale Eului, active,
,,holism": persoana nonnala, slinatoasa din punct de vedere fizic §i psihic este dinamice $i observabile: stadiul Eului Copil, al Eului Adult ~i al Eului Parinte.
illi' !ntreg, o mutate a fizicu!ui ~i psihicului. Ea se adapteazii continuu ~i creativ Fiecare stadiu reprezinta o modalitate specificii de a giindi, simti ~i ac{iona.
influentelor mediului. lstadiul Eului Copill: este structurat conform pattem-u1ilor din copiliirie
ii este divizat In Copil Liber $i Copil Adaptat. Copilul Libet este caracterizat
• Procesul de consiliere/ psihoterapie este centrat aici ~i acum, pc ccea ce
prin spontaneitate, impulsivitate, libertate, curiozitate ~j .creativitate. Stadiul de
simte, gande$te, actioneazii clientul mprezent. Irecutul nu este interpretat,
Copil Adaptat 1nseamna confonnism ~i complezenta. "'
cam orientarea psihodinantica, ci este adus ~i reconstituit In prezent. Ceea
lstadiul Eului Adu!~ reprezintii o instanta obiectiva, logica, realista,
ce este nerezolvat §i ,,deschis" In trecut (,,afaceri nefinalizate") este
neafectiva.
transpus In prezent §i retriiit ,,aici §i acum" pentru a se lnchide §i vindeca.
l~S-ta-d-i1_tl_E_u-l1-1i_P_ii_r_in-t~~ implica introiectarea nom1elor, regulilor morale,
• Cand spunem gestaltism, implicit n~ giindim Ia integrarea polarita(ilor. atitudinilor $i credintelor de la proprii parinti sau de la alte figuri parentale. Este
divizat In Parinte ·Critic ~i Parinte Afecruos, Hranifor. Parinte!e Critic esk starea
• Abordarea gestaltista aduce il1 aten\ie o dimensii.me fundamentala a omului - Eului caracterizata prin criticism $i autoritate; iar Piirintele Afectuos presupune
creativitatea, caci, in efo1tul persoanei spre maturizare, creativitatea este ,,calea grija $i empatie fata de ceilalti.
regalii". in cazul personalitii\ilor nonnale starile Eului sunt distinctc.
• De§i In aceasta abordare se fo!osesc o varietate de telmici ~i proceduri, l£gogram~ este reprez.entare grafica a cantitatii de energie pc care o
procesul de consiliere/ psihoterapie gestaltist nu trebuie considerat 0 suma contine starea Eului. Persoanele au egograme specifice datorita energiei de care.
de tehnici. Ca §i il1 celelalte aborda1i experientiale, atitudinea consilierului dispun precum $i modalitatii de distributie a acesteia !ntre cele 5 stari ale Eului.
fatii de client ~i maturitatea Jui conteaza mai mult deciit abilitatile lui Atunci cand energia unui sistem cre$te, ea se rea!izeaza pe baza scaderii
tehnice. intensitii\ii celorlalte stari, caci cantitatea de energie a individului ramiine
{f.i'
constanta.
• Terapia experientialii unificatoare, \fa o noua cont1ibutie In peisaju! Personalitatea siinatoasa presupune o dezvoltare annonioasa $i distincta a
~tiin~fic romiinesc ~i intemaµonal, adapteaza, dezvolta, redimensioneaza tuturor starilor Eului. Disfunctiile personalitatii pot fi da.torate atat unor structuri
§i diversificii tehnic §i metodologic' terapia gestalt, lmbogiitind-o cu o patologice ale stadiilor Eului (putem avea un amestec al stadiilor Eului, ca in
diinensiune meditativ-creativa specifib~, spirituala ~i transpersonala. cazul tulburarilor de!irante; o dominantii a unei singdre stari a Eului sau o
excludere a uneia sau a doua stari), cat $i unei functionari defectuoase, cu o
trecere rapida de la o stare a Eului la alta.
fS'cenariul de viarM,· se structureazii Inca . de timpuriu, m un:na
interaqiunilor cu parintii sau cu a!te persoane, $i reprezinta o modalitate de a
structura rea!itatea prin atribuirea de roluri, atiit sie~i, ciit ~i celorlalti. Doru

118 119
 Buzducea (1997, p. 149), citandu-1 pe Th. Harris, distinge 4 scenarii Ex. 2: ·~
existentiale:
I 1. Eu~.K. - Tu e~ti 0. K.
I
I Este un scenariu sanatos de viata. Se !ntalne~te la oamenii care au avut o
copilarie normala, ferici ta.
2. Eu sunt 0. K. - Tu nu e~ti O.K.
j Scenariu paranoid de raportare la realitate. Se inta!ne§te la persoanele care au
I fost tratate in copiliiria timpurie cu indiferen}a §i ironie.
· 3. Eu nu sunt 0. K. - Tu e§ti 0 . K.
Este un scenariu ,,depresiv" de viata care se fonneaza la cei carora nu li s-au
indeplinit nevoile fundamentale in copilarie.
4. Eu nu sunt O.K. - Tu nu e§ti O.K. Viorica (Eu! Copil): Mi-e a~a o lene. Adu-mi tu, te rog, cana cu apa!
Este un scenariu de inutilitate. De obicei se lntiilne§te la persoanele care au fost Come! (Eu! Copil): Rasfiitato!
tratate in timpul copilariei cu brutalitate. Este specific psihoticilor.
Ex.3:
lfnti'iririle comportamentald,. Fiecare stadiu al Eului are nevoie de rntfuiri
(stroke) pentru a se fix a. intaritile pot fi pozitive (lauda, aprobare) sau negative
(critica, dezaprobare). intaririle pozitive sunt superioare, iar intliririle negative sunt de
preferat lipsei intliririlor.
lTranzac{iil~ · unitati de comunicare interpersonala, stirnulari ~i
raspunsuri 'intre stadiile ~ului apartinand a doua persoane. Cand doi oameni
comunica, tranzaqioneaza cele 6 stari ale Eului. Tranzactiile pot fi:
* 1¢omplementareJ: vectorii tranzactionali sunt paraleli. Raspunsul vine
de Ia stadiul Eului caruia i-a fost adresata intrebarea §i se intoarce catre stadiul
care a trimis stimulul. Comunicarea, in cazul tranzaqiilor complementare, poate
continua mult timp. Alexandra (Eul Copil): Mi-am pierdut cerceiii Ce ma fac?!
Florin (Eu! Parinte): Stai lini~tita. iti voi cumpara eu altii! I
11 /

Ex I: I

* ~ncll.~ - raspunsul nu mai vine de la starea Eului care a primit

mesajul ~i se adreseaza unei stari a Eului, alta decat cea care a trimis stimu!ul.
l.
Ex. 4:
'
,ll "-

<

I ,
I,
Corina (Eul Adult): De unde ai cumparat painea?
Dan (Eu! Adult): De la alimentara din colt.

120 121
 ......... ,
~·

Coste! (Eu! Adult): De unde ai cumparat piiinea? 1. rolul de persecutor: ceilal1i nu sunt O.K., deci nu Ii valorizez;
Elena (Eu! Parinte): De unde puteai foa1te bine s-o cumperi tu ciind ai venit 2. rolul de salvator: ceilalti nu sunt O.K., deci le ofer sprijin:
acasa! 3. rolul de victima: eu nu sunt 0.K., deci sunt un infrant.

* ilJJterioar~ - se desra~oara pe doiili planuri simultane: unul explicit ~i
mml ascuns, implicit. Sunt comunicate nobverbal sau prin mijloacele verbale
extralingvistice ~i pot genera jocuri psiA'ologice. De regu!a planul deschis
presupun~· mesaje Adult-Adult iar eel imJli~it mesaje Parinte-Copil sau Copil-
Parinte. i· ' '
V:lc;'d~lita{i de structurare a timputu4 Pot fi considerate strategii de
supraviefilire. E. Berne elaboreaza o tipologie in care introduce 6 modele de
structurare a timpului:
Pe parcursul vietii victima va ciiuta un persecutor care s-o infranga ~i
un salvator care sa o ajute sa-i confirme neputinta. Aceste trei roluri
functioneaza in relatie de interdependenta ~i surit int~r~anjabile. Ie~irea din
aceasta triada nevrotica 1nseamna con~tientizareajocurilor ~i inlocuirea !or cu o
comunicare autentica.
Jocurile psihologice, impreuna cu aceste 3 roluri, stau la baza
disfunctiilor comuniclirii, a aparitiei conflictelor ~.i chiar a tulb~rlirilor de tip
nevrotic.

-
a)' !R~gere;;j ie~irea din sfera relatiilor interumane prin reverii, • Procesul de consiliere/ psihoterapie bazat pe analiza
fantasme etc. Din punct de vedere fizic o persoana poate apaqine unui grup dar, tranzactionata
mental, sa nu fie prezenta. Retragerea poate duce la singuratate, depresie sau
chiar autism. Acest model de consiliere se bazeaza pe teorj~, personalitatii umane
- -.tl-la-lu- r-il-d - s'unt forn1e de corh~nicare programate cultural, difcrii
b)[Ri descrisa anterior ~i are urmatoarele scopuri:
de la o regiune la alta, de la un grup la altul, sunt simple sau complexe, de
scurta sau lunga dw-ata. Se 1nva1a in familia de origine, apaqin Eului Parinte ~i modificarea scenariilor de viata;
sunt indeplinite de Copilul Adaptat. evidentierea ~i intreruperea jocurilor psihologice;
c) lDiscutii tematicd - modalita\i de petrecere a timpului '1ntr-un anumit echilibrarea egogramelor prin transfer energetic de la cele mai putemice la cele
grnp in care se schimbii anumite opinii, pareri despre ,divers~ ,. subiecte. Sunt mai slabe.
conduse de ditre Eu! Plirinte sau Eu! Copil.
d) IActivitatild - presupun existenta unor obiective ~i consumul fizic ~1 Modelul de consiliere poate fi aplicat atiit individual, cat ~i in grup.
intelectual necesar pentru atingerea lor. Sunt conduse de clitre fall Adult. Metodele ~i procedeele utilizate in analiza tranzaqionalii (confon11 D.
e) l/ocurild - se realizeaza in timpul comunicarii des!a$urate pc doua Buzducea, 1997, p. 157) sunt:
nivele: social $i psihologic; sunt reactivari ale strategiilor folosite in timpul regresia de varstii - pentru intelegerea Eului de Copil al clientului;
copilliriei; sunt determinate de scenariul existential al persoanei ~i rela\ionarile analiza jocurilor psihologice - se decodifica mesaje!e ascunse din
interumane. FieGare persoana are un repe1toriu de jocuri. Jocurile nu rczolva cadrul relationarilor cu alte persoane;
problemele, ci doar le genereaza. jocul de rol;
f) lliltimitate~ - cea mai pliicuta modalitate de structl1rare a timpului, ce realizarea unor activitiifi care sii dezvolte caracteristicile stadiilor
presupune exprimarea sincera a sentiment~lor, giindurilor, dorin\elor. Este o Eului slab dezvoltat.
comunicare sincera, fiira motive ascunse. ',
"
Vocuri!e psiholog!CJi presupun acti:V'area, in acela$i timp, a doua nivele '"'· 5. Psihodrama clasica
ale comm1icarii: eel social ~i eel psihologio( Exista un mesaj deschis, social, ii
unul ascuns, psihologic. Sunt mecanisme defensive construite pc baza I Fondatorul psihodramei este µ.L. MorenOI.
El fundamemeaz1\ aceast1i
experientelor din copilaiia timpurie cand s-a apelat la acestea pentru a ob1ine "° abordare pornind de la extraordinara intui}ie a valentelor terapeutice ale
recunoa~terea. Oamenii joaca intotdeauna unul dintre cele trei roluri:
~ teatrului.
122 ~ .. 123
 I
Psihodrama este un model de consiliere/ psihoterapie de grnp in care, ~ Protagonistul - este acela care, cu ajutorul Eurilor auxiliare, al ·1-
cu ajutorul jocului de rol, sunt explorate atilt continuturile vietii psihice, cat ~i conducatorului ~i auditoriului ~i prin intermediul jocului de rol l~i exploreazli
comportarnentul persoan,ei ill diferite situaiii problematice. ,.. .interioritatea psihica.
Exista doua CO:t?-Repte cheie ale psihodramei care q individualizeaza pe : J! Eu! auxiliar - este ales 4~ protagonist pentru a juca un rol in
aceasta de celelalte abordari de grup: spontaneitatea ~i intiilnirea. · ~ i reprezentarea scenica. ~
!S'Pontaneitataj reprezinta adaptarea prompta atat la nevoile interioare, '0 i· Conducatorul - consilierul/ terapeutul, el este ,,regizorul" reprezenta\iei
cat ~i la cerintele realitatii. Ea poate fi indusa prin crearea unui cadru optim, de '. l ~i analistul materialului ce apare pe parcurs.
incredere in sine ;;i 1n altii. Spontaneitatea este striins legata de creativitate, in '' Auditoriul - ceilalti membri ai grupului care nu sunt implicati direct in
serisul ca energia eliberata de persoana prin intermediul spontaneitatii poate reprezentatie.
deveni fundamentul actului de creatie. Creativitatea este legata de genotip, ea c •
nu poate fi influentata. Astfel, doua persoane in aceea~i stare de spontaneitate .· In psihodrama sunt utilizate o serie de ~ehnici psihodramatic~, care
pot sa nu fie la fel de creative. 5 ulterior au fost preluate ~i adaptate ~i de alte orientiiri de consiliere/
lfntalnireJ ,,intr-o intiilnire cele doua persoane sunt prezente in spatiu psihoterapi~e_:-----~
cu toate foqele, sliibiciunile ~i defectele !or, doi actori umani care se vor I) linversiunea de roy -o pe~soana joaca rolul alteia cu care, de obicei,
infierbiinta de spontaneifate, doar in parte con~tienti de scopurile !or reciproce" interactioneaza in viata de zi cu zi;
(G. Boria, 1996, p. 31). Esenta intiilnirii moreniene consta in autenticitatea 2) @ublull - o persoana care. se identifica cu protagonistul ~i exprima
relatiei dintre persoanc. ceea ce acesta ~u reu$e$te;
Modalitatile de desta~urare a psihodramei creeaza premisele 3) loglind~ - protagqnistul prive$te o scena in care el este ,jucat" de un
spontaneitatii persoanelor ~i intiilnirii autentice intre oameni. Psihodrama se Alter Ego; privindu-se in - ,,oglinda'~, el poate descoperi aspecte necunoscute
bazeaza pe ,jocul scenic, prin care individul interpreteaza diverse roluri despre sine.
sociale, reale sau imaginarc, ceea ce pennite exprimarea Iibera $i spontana a
cauzelor care au dus la dereglarea Jui psihica $i socialii" (P. Golu, 1974, p. Psihodrama reprezintii o modalitate de exprimare a conflictelor
366). Pentru Moreno jocul de rol nu are numai funqie diagnostica, ci ~i una interpersonale, o modalitate de cunoa~tere a vietii psihice, precum ~i ,,mijloc de
ameliorativii, terapeuticii, cresciind capacitatea de adaptare optima a persoanei perfectionare personalii" (V. Badea, 1997, p. 280). Ea se poate utiliza in ii

la solicitlirile mediutui din care face parte. combinatie cu alte metode de consiliere/ psihoterapie sau ca sistem de i
Sedinta de psihodrama moreniana ~re trei momente: consiliere/ psihoterapie de sine statiitor.
!ncalzirea;
1-
r reprezentarea sceuica;
discutia finalli.
Inciilzirea se realizeaza prin exercitii $i discu\ii $i se creeaza o ambian\a
• Procesul de consiliere/ psihotei;apie bazat pe jocul dramatic

Jocul dramatic se poate utiliza atiit in consilierea/ psihoterapia

de spontaneitate. in reprezentarea scenicii protagonistul (o persoanii din grup),
individualii, ciit ~i in cea de grup. Poate fi folosit ca o modaliate centrala de
cu ajutorul Eului a:uxiliar ~i al auditoriului, pune in scena o intiimplare din via\~
abordare a problemelor clienttilui ($i aici avem de a face cu psihodrama) sau ca
Jui sau una imaginatii ge el. La discu\ia finalii fiecare dintre cei prezenti
adjuvant al altora, intr-o abordare ecl'ectica.
comunica protagonistufui ce emo1ii a trait ~i cu ce imagini au fost asociate
ITocul de roij ii implicii pe individ ca un tot: cognitiv, afectiv $i
acestea. La discutia finala participa intreg auditoriul.
· · comportamental (Irina Holdevici, 1996, p. 165). Juciind un anumit rol, persoana
Rolurile d;n E'ihodramli <unt bino do!Ttat<. A<tfol •vem:
poate afla mai multe despre sine 9i, ill acela9i timp, ea poate inviita modalitiiti de
I~ protagonistul;
Eu! auxiliar;
relationare adecvata 9i eficient!i.

conducatorul grupului;
auditoriul.
I Jocul de rol poate produce modificiiri ill sfera personalitii\ii. Cum se explica
aceasta? Comportamentul unei persoane reflecta ~i imaginea de sine a ei. Modificand
imaginea de sine apar schimbliri in sfera comportamentala. De asemenea, insu~irea

124 125
 . ...__

unor schimbiiri comportamentale produce ajustarea imaginii de sine In confonnitate senza\iile de caldura ~i greutate, pe care le-a integrat in trainingul autogen,
cu noua situa\ie. ;. unde demersul este invers: se sugereaza aparitia respectivelor senzatii pentru a
obtine prin aceasta o stare de tip hipnotic. Nu toti psihologii sunt de acord lnsa
,,Comportamentul care nu corespunde cu modul de a fi, cu ceea ce cu faptul ca trainingul autogen intra In aria sistemelor de relaxare de tip
crede despre sine persoana, va fi explicat, incorporat, devenind un nou element hipnotic, lnsa, in general, adeptii hipnozei terapeutice traditionale considera
al conceptiei fa\a de sine, care la riindul !sau va afecta comportamentul" (Irina starea de relaxare ca tranzitorie catre transa hipnotica. i'
Holdevici, 1996, p. 167). Pana in acest moment retinem ca termenul de relaxare poate denumi
fie st;lrea, fie tehnica, mijlocul de obtinere a starii. Starea de relaxare intra in
µn concluzi~, consilierea/ psihoterapia prin joc dramatic nu trebuie sfera starilor modificate de con~tiinta, dupa unii autori ea fiind mai aproape de
cons id erata numai 0 modalitate de' r\a achizi\iona no'i deprinderi ~i starea de veghe, iar dupa altii mai aproape de cea hip9ptica. lnstalarea sa este ·
compo11amente. Ea are efecte mai profunde asupra perso11alitatii, astfel ca acompaniata de aparitia unor moctificilri fiziologice ~i senzoriaie: scaderea
modelul comportamental asimilat antreneaza modificari emotionale ~i ritmului cardiac ~i respirator, relaxarea muscularii, senzatii .de greutate ~i
intelectuale. caldura In corp ~i membre, precum ~i a unora psihologice: starea de calm ~i
bine subiectiv, diminuarea tensiunilor interioare, a anxietatii, potentarea
capacita\ilor imaginative ~i asociative etc.
B. Tehnici sugestive ~i de meditatie creatoare Relaxarea· reprezinta prin sine o expe1ienta pozitiva, placuta. ~i
sanogena pentru persoana, iar practica ei regulatli are pe termen lung efecte de
ameliorare ~i optimizare a starii psihice generale, a tonusului ~i dispozitiei
Tehnicile sugestive, In special cele de relaxare, intra iii sfera metodelor afective a individului, a starii de slinatate psihica ~i somatica sau chiar
de autoreglare ~i chiar de autoprogramare .Psihica, dar sunt fofosite variabil de disparitia unor sirnptorne precizate. Ea se asociaza cu cre~terea increderii m
majoritatea orientarilor ~i metodelor tet,apeutice, inelusiv comportamental- sine, o imagine pozitiva despre propria persoana ~i di[ninuarea experientelor ,
cognitiva ~i psihodinamica (vezi hipnoanaliza), cele umaniste (experientiale ~i afective negative. Prin posibilitatea de a fi practicata '~elativ u~or aproape de
holiste) incluzandu-le dupa necesita!i In demersul procesului terapeutic. orice persoana interesata ~i in condit.iile in care aceasta practica este constanta,
Abordiirile holiste au o predilec\ie speciala pentru utiHzarea medita\iei relaxarea devine un important mijloc de autoreglare, deloc de neglijat in
creatoare ~i a tehnicilor de integrare psibosomatica, cu suport sugestiv, precum ~i condiµil e stresului inerent vietii acestui sf'ar~it de mileniu. Exista deci doua
a unor modalita\i bipnoterapeutice, clasice sau ericksoniene (bazate In mai mare aplicatii sau finalitap majore ak practicarii tehnicilor de relaxare: terapeutica
masura pe metafora). ~i de autoreglare" (op. cit., p. 134-135).

Majoritatea !or pomesc de la unitatea ~i conexiunea func\ionala dintre Utilizarea unor tehnici de relaxare rlispunde unor necesitiiti de
planul psihic ~i eel somatic. Orice stare de tensiune psihica va avea o optimizare personala, de destresare. Persoanele cu rise crescut de
componenta somatica, la fel cum orice destindere musculara va fi urrnata de suprasolicitare, cu activitati de conducere sau cu raspunderi decizionale
efecte de relaxare pe plan psihic. Am optat pentru prezentarea tehnicilor de deosebite, chirurgii ~i medicii care asista persoane aflate 1n iminenta mortii sau

relaxare a~a cilln apar ele sistematizate ~i comentate In lucrarea Jui Catalin
Nedelcea §i Paula Dumitru ,,Optimizarea comportamentului profesional.
intre educatie §i psihoterapie" (Editura SPER, 1999, p. 134-144), din care •- valente extrem de stresante, iar practica relaxarii poate face ca acest stres sa
vom pre]Ua ln COntinuare uneJe pasaje SemnificatiVe.
,,Multe sisteme ~i tehnici de refaxare i~i au originea in practicile
meditative orientale de tip yoga sau 1n practica hipnozei terapeutice.
Majoritatea sistemelor clasice de relaxare pomesc de la aceasta asemfui.are cu
hipnoza ~'i utilizeazli tehnici de tip induct~y~ De exemplu, Schultz, practicand
hipnoza (r.actionata, a observat aparitia anumitor senzatii corporale la pacientii
cu care lucra ~i pe care ace~tia 'le relatau la te~irea din transa. Este vorba despre
126
cu boli incurabile, pilotii, persoanele din serviciile secrete sau de politie, cele
care asigura paza ~i reeducarea celor din penitenciar efectueaza munci cu
1- scada In timp sau chiar sa dispara. Sa nu uitam ca reactia la stres este holistica,
a organismului ca intreg, ~i ca stresul poate fi cauza multor boli (cele denwriite
in limbajul curent prin sintagma ,,pe fond nervos" s~u tulburliri nevrotice).
Reacfia la stres este de asemenea personalli, individualizat1!, ea depinziind in
mare masura de modul in care individul percepe o situatie, cu toate c1! exist! ~i
. stresori generali, cum ar fi poluarea, zgomotul sa;il, evenimentele de tip
· traumatic.
127

Reactia la stres ;,unneaza modelul sindromului general de adaptare
'descris de H. Selye ~i are 3 faze: de alarma - prima confruntare cu situatia ~i .
declan~area procesului de cautare a solutiilor; de rezistentli - poate fi uneori
foarte lungli (mai multi ani), in care persoana ~i-a elaborat o strategie de a face
fata stresului, dar care functioneazli cu consum energetic ~i substantial; de
epuizare - echivalentli cu aparitia bolii, a nevrozei, iar in cazurile de
experiment de laborator pe ~obolani, chiar a mortii.
Tehnicile de relaxare sunt utilizate nu doar in preventia ~i reducerea
reactiilor ia stres, ci ~i in tratarea anumitor afectiuni, psihice ~i psihosomatice.
Indicatia de electie este tulburarea anxioasa.
In psihoterapia experientiala se utilizeaza de obicei tehnici de relaxare
dinamicii, activii, care se aplica pe fondul starii de veghe, precum ~i tehnici de
tip meditativ, in care accentul este pus pe focalizarea succesiva a atentiei asupra
·a diferite aspecte, piina la focalizarea pe un singur element. Un argument pentru
valoarea adaptativa a practicarii meditatiei ar putea fi, dincolo de lntreaga
istorie a disciplinelor ori~ntale, tendinta relativ recenta din S.U.A. de a utiliza
meditatia ca mijloc terapeutic asociat celorlalte interventii medicale ~i aplicabil
in aproape toate tipurile de afectiuni (idem op. cit., 1999, p. 135).
Literatura descrie o gama variata de metode de relaxare. Irina
Holdevici (1995) prezinta doua clasificiiri ale acestor metode:
• Clasificarea Jui E. de Winter (1963), care utilizeaza 2 criterii:
a. criteriul rational, dupa care desprindcm intre metode ~tiintifice,
psihologice, medicale ~i m~tode empirice, extramedicale;
b. critcriul conceptual, rezultand metode: a11alitice (Jacobson), sintetice
(Schultz) ~i eclectice (antrenamentul psihoton).
• Stovskis ~i Wiescnhuter (1963), care desprind:
a. metode active, in.care subiectul are un rol important;
b. metode pasivc, in care accentul cade pe terapeut (de tip hipnotic).
Aceea~i autoare face o trecere in revista a sistemelor de relaxare de
larga circulatie:
• IRelaxarea analiLica ·- Jacobsolll
Starea de relaxare este definitii ca absentii a oricarei contracturi
musculare. Tehni.ca presupune parcurgerea unor faze succcsive, de la relaxarea
musculara la cea psihica. Subiectul face exercitii de con~tientizare a tensiunii
musculare, exercifii de contracturii a diferitelor grupe musculare, de relaxare L relaxare este extrem de variat in practica psihologicl'i.
diferentiatii pe grupe de mu~chi, de con~tientizare a tensiunilor musculare
reziduale produse de stlirile afective. Finalitatea este ca subiectul sa-~i
controleze tonusul muscular, sa se relaxeze, sa-~i controleze practic propriile
stari emotionale.
128
I
• IAntrenamentul autogen - Schult~
Probabil eel mai rii.spiindit sistem de relaxare, cuprinde exerc1ti1
/'-
organizate In 2 cicluri, menite a produce subiectului o s.erie de senzatii de
destindere, greutate in corp ~i membre, cii.ldurii. in corp ~i pleoape, racirea
fruntii (In primul ciclu) ~i de calmare ~i control al respiratiei ~i ritmului cardiac
(in eel de-al doilea). Cel de-al doilea ciclu al antrenamentului autogel1 poate fi
...,, practicat numai sub lndrumarea unui specialist atestat in aceasta metoda.
• JAntrenamentul psihofiziologic - Ajuriaguer~
Este o metodii clinica derivatii din antrenamentul autogen, care
pome$te de la premisa ca orice emotie se traduce in modificiiri de tonus
muscular. Importante sunt controlul musculaturii striate $i aprofundarea
relatiilor inte1personale medic-pacie1l.t.
i lHipnoza activii in trepte - Kretschm'e~
Utilizata mai ales In clinica de psihiatrie, vizeaza abordarea
incon~tientului pro fund al pacientului. Se procedeaza in pa~i: I. inducerea
relaxarii prin sugestii de ciildurii. $i greutate; 2. inducerea hipnozci prin tcimica
fixl'irii privirii; 3. aplicarea terapeutica a hipnozei; 4. lichidarea relatiei terapeut-
I
pacient $i practicarea individuala a relaxarii de catre pacient. I
• JROeglarea activa a tonusului - Stovskisl
in cadrul acestei metode subiectul este solicitat sii coopereze la I
ameliorarea senzatiilor sale, prin autoeducatie voluntara. Relatia cu acesta este
mai degraba contractualii..
• lRelaxarea dinamica de tip sofrologic - Caycedq
Sofrologia este o disciplina ce studiaza modificarea starilor de
con$tienta, indiferent de sursa acestora.
Autorul a lncercat o sinteza intre· relaxare, hipnoza medicala $i
practicilc de tip oriental, propuniind un sistem ce cuprinde exercitii de
respiratie, mi$ci'iri simple, exercitii de relaxare musculara, focalizarea atentiei
asupra func(iilo~ organismului.
• Pedagogia relaxarii - G. Alexander
• Tensiunea dinamica - Atlas
• Antrenamentul. de con$tientizare senzoriala - Gindler
• • Relaxarea functionalii. - Fuchs
• Tehnica mi$carilor pasive - Michaux
I Tehnica raspunsurilor ,,relaxate" - Benson "·
Dupa cum se poate observa din ccle de mai sus, peisajul tehnicilor de
Propunem mai jos ciiteva exemple de exercitii de relaxare rela tiv
simple, care dupli o perioada scurta de exersare pot fi utilizate fiira ajutorul unui
trainer.
129
I
l I

]. Relaxarea bazatii. pe destinderea muscularii.
\
Acest tip de exerc*u are o componenta sugestivii, starea de relax.are fiind
obiinuta prin sugerarea destinderii musculare. Clitalin Nedelcea concepe ~i prezinta
in ca;tea sa, scrisii in colaborare cu Paula Dwnitru (1999, p. 137-141) o serie de
exerciµi orginale, pe care le prezentam in continuare, ca posibile exemplificliri de
tehnici sugestive, implementate de autor in activitatea de dezvoltare personalii cu
grupuri de dezvoltare personala in manierii expirpen~ala. El le-a testat validitatea ln
activitatea sa practica, ceea ce ne determina '~ii le repunem in atentia cititorului
interesat. ,,Maniera de a sugera aceste senzatii incepand de la picioare, continuand
cu bratele, trnnchiul ~i capul ne este proptje, iar eliminarea disconfortului, a
tensiunii prin imaginarea membrelor ca ni~te , tuburi elastice prin care acestea se
scurg ~i ies din corp este o valorificare a unei idei apar(iniind unui fost coleg de
facultate", mlirturise~te autornl. Am ales acest exercitiu datorita bunelor rezultate
obtinute cu el, atilt in lucrul personal, ciit ~i in lucrul cu alte persoane. ·;
Instructaj - subiectul sta a~ezat intr-o pozitie comoda, cu ochii lnchi~i.
Am sii te rog sa .fi atent ce anume se intdmpla cu tine in aceste
momente, fl atent la senza/ii!e pe care le sim/i in c01p, la punctele de contact
cu exteriorul Ji la rela/iile pe care le stabileJli cu exteriont!.
Acum po/i fl atent la ceea ce se intdmpla fn jur, la toate sunetele pe
care le auzi, mirosuri, atingeri $i vei constata ca, pe masura ce te preocupi de
e/e, acestea var deveni tot mai estompate, mai ptt/in importante, mai
indepartate, dar fora a disparea comp/et, astfel fncat pofi fl atent numai la tine,
la ceea ce sim/i. Daca pozi/ia in care stai nu este cea mai bunii, schimb-o,
astfel inciit sa le pofi simfi atiit de bine cat dore$1i.
ffi 10$i picioarele sii se destinda, sa se relaxeze, mu$chi cu muJchi, fncepand I ttc
de la $Olduri $i pana in viiiful degetelor, le relaxezi tot mai mult .]i-/i imaginezi ca
acestea sun/ ca niJle tuburi elastice, prin care disconfortul, oboseala, tensiunea din
corpul tause scurg $i ies afara, le pofi sim/i cum curg, ies .Ji se pierd, te simfi tot mai .
calm, mai bine $i mai relaxat. 11
i;i indrep/i acum aten/ia asupra miiinilor tale Ji le la.Ji sa se destinda, .
atiit cat vrei, destinz! flecare n1ll$Chi Ji articula/ie, fncepiind de la umar .]i piina II}
in viirfiil degetelor. l/i imaginezi cii Ji mainile sunt ca doua tuburi elastice, mof, ·
prin care ultimele rama$ife de tensiune din corpul tau curg, ies afara prin zona
degetelor §i se pierd, simfi cum te relaxezi, atiit de mull cat dore§ti.
Corpul tau este §i el destins acum, e lini.]tit §i calm. Destinzi corpul /ot 1..,
mai mult, a§a incdt sa te simfi atiit de bine::cat vrei. Destinzi spatele, .fiecare
mu§chi, apoi abdomenul ~i toracele, dupa~care ffi fndrepfi atenti'b asupra
gatului. Relaxezi tofi mu$chii gatului, ii la$i moi $i lini.Jlifi, sa se odihneascd
dupii oboseala pe care au acwnulat-o, astfel fnccit sii se simlii foar/e bine.
130 ,,
~..;
1.
0
~, ....
..,.~
Relaxezi acum capul, incepand din cre9tet; daca fn capul tiiu mai
existii inca tensiune sau disconfort le la9i sa coboare ll$Or, sii curgii, pentru a
le da afarii prin cele douii tuburi moi ale mdinilor.
Acum corpul tau este fn in/regime relaxat, te sim/i bine, calm $i
armonios. Po/i alege sa te destinzi .Ji mai mult sau sii riimdi In starea fn care te
ajli, a$a cum vrei. Ramai cdteva minute in aceasta stare, te simfi bine, te
odihne$fi, e.Jli calm .Ji armonios.
Dupa 4-5 minute: Con$1ientizezi acum toate, modiflciirile care au
apiin1t in corpul $i fn starea tape parcursul acestui exe~ci/iu, dupii care fncepi
sii-/i indrepti din nou atenfia asupra a ceea ce se intampla in junil tiiu, ceea ce
te face sii fli din nou atent la tine, la corpul tau care s_e simte bine .Ji odihnit,
e~ti pe deplin con$1ient de c01pul tau. "·'
fncepi acum sii revii U.Jor din starea de relaxare, simficum tonusul tau
cre.Jle tot mai mull, ca .Ji dorinfa de a te mi.Jca, de a fl activ. Revii u~or la slarea
ta flreasca, te simfi bine Ji odihnit. in momentul in care sim(i ca este necesar,
deschizi ochii, te pifyti, te fntinzi $i-fi dezmorfe9ti corpul, a.ya fnciit orice urmii a
relaxiirii sii dispara, dupii care ifi pofi relua lini$1it locul ~i activitatea.
2. Relaxarea prin con§tientizarea tensiuni/or fizice
Instructaj I - se cere subiectului(f:ilor) sa se a~eze intr-o poz1t1e
comoda, relaxata ~i sa faca tot ce considera necesar J>entru a se simti cat mai
bine 1n aceastii pozitie: slabirea curelei, a ~ireturilor, apelul la o pema sau chiar
modificarea pozitiei.
Pofi fnchide ochii acum. Lasii-fi mu$chii sa se destindii, relaxeaza intreg
corpul $i verifica inca odatii daca pozifia in care stai este cea mai comodii. iti
fndrepfi atenfia U$OY, Jara a te grabi, asupra a ceea ce simfi. Exp!oreaza cu
atenfie toate zone!e corpului tau fora a pierde vreuna din vedere $i sesizeaza
daca mai exista zone, locuri unde simfi tensiune sau disconfort, poate /e-ai giisit
sau poate mai ai nevoie sa caufi. Daca fn corpul tau nu exista nicio zona
tensionata, cauta acea zonii care este eel mai pu/in relaxatii.
Analizeaza cu atenfie senzafii!e pe care le ai fn acea parte a corpului,
exploreaza-le $i afla ce simfi fn legatura cu ele, ce stare psihica ifi produc. Este
posibil sa simfi unele emo/ii sau prin minte sa-fi treaca une!e gdnduri, continua
sa-/i explorezi acea parte a corpului care este tensionata sau mai pu/in
relaxata §i con$fientizeaza ce stare experimentezi.
Ampliflca u9or aceasta stare, astfel tncat ea sa1devina mai clara, mai
bine sesizabila. Ampliflc-o §i mai mutt, fo-o sa devinii cat de puternica pofi.
Acum pofi s-o explorezi ~i mai bine, ia cuno§tintii de ceea ce triiie$fi, aflii ce
fnseamna pentru tine, cauta sa afli mai mull despre ace~tii stare.
131

Ajla acum ce pofi face ca aceasta stare sa scada in intensitate $i chiar
sa·. dispara ~efiniti~', poate ifi vafi defolo~ cee_a ce aifacut P_e'.1tru a o m'.1pl/fica \I
.' (
sau poate az nevme de altceva, poate vec ac/zona dmspre j1Z1c spre ps1h1c sau ' :(
invers, este bine oricum ai proceda. Ajla cum anume pofi face ca aceas ta stare ~-·
sa dispara definitiv, poate ai facut-o deja sau poate mai dureazii pufin.
/ (Eventual se poate solicita subiectului un semnal ideomotor la finalizarea
acestei activitati).
Orice. urmii de tensiune a dispiirut din corpul tau, te sim/i bine, pe1fect , ,..,
relawt ~i lini~tit. Riimai o vreme in starea aceasta.
Dupa 4-5 minute ~ ; Acum po/i incepe sa-/i revii U$Or din relaxare, e$1i
odihnit $i calm, revii 11~01· la starea ta fireasca, le simfi tot mai activ, cand
dore~ti pofi deschide ochii, te po(i mi~ca, te fntinzi, te dezmorfe~ti, te sim(i bil1e. i
. Aceasta tehnica necesita o precizare. in mod uzual prezenta unor zone "''
tensionate pe plan fizic, muscuiar, in conditiile relaxarii (subiectul trebuie sa caute
o pozi~e relaxanta, sa se a~ezc 1n ea, sa faca ceea ce crede ca e necesar pentm a-$i
asigura un n:iaxirn de confort, apoi sa-~i destinda to\i mu~chii) indica prezen\a unor
stari afective negative de tip rezidual, persistente chiar ~i in situatiile in care
persoana se simte confo1tabil. Acestea sunt legate la randul !or de problemele sau
conflictele intrapsihice bazale ale persoanei. Tehnica a fost astfel conceputa inci\t,
prin analiza ulterioara impreuna cu trainernl, aceste probleme sa poata fi
developate (daca e cazul) ~i eventual sa se lucreze cu persoana asupra !or, capati\nd
astfel o reala valoare diagnostica. Este evident ca vor fi excluse tensiunile
provocate de cauze fizice, de exemplu o durere produsa de o arsura. insa, chiar
unele disconforturi aparent somatice, dureri sau tensiuni in zona stomacului, dureri ' '
de cap, probleme legate de rim1ul cardiac ~i respirator pot fi indicatori ai acestor
conflicte interioare aic persoanei. Din aceste considerente facem recomandarea ca
aceasta tehnica sa fie 1nvatad (2-3 exersari) impreuna cu un psihoterapeut avizat,
dupii care subiectul o poate practica cu u~urin\a singur.
Instructaj 2 - un exercitiu bazat pe fenomenul de contrast.
Subiectul este a~ezatpe scaun, cu ochii deschi~i.
O sii experimentezi acum starea.de tensiune, de fncordare, strange putemic
pumnul drept, fine-I ~a cdteva secunde ~i vezi ce se intd1np/a: respira{ia ta poate i
' sitferi unele modifidiri. la fel ~i batiiile inimii, iar daca strdngi ~i mai tare 1nana va . e unul sin u es,t e un procedeu, a~a cum spuneam mai sus, specific medita\iei
fncepe sa te doarii. Desfaci brusc pumnul ~i respiri puternic, sesizezi cum se simte
acum mdna ta dreapta.
I tare, men/ii cateva secunde ~i destinzi brusc expirdnd puternic. Reiei exerci/iul
1
Acum po{i fncerca sa fncordezi puternic intreg bra/ul drept, tot mai
j cu ambele bra/e, strangi tare; incordezi pana la limita durerii ~i destinzi brusc.
132
:~~~'
.
I'•
t£'
(-
In exerc1\m sunt cuprinse pe rand picioarele, trunchiul, capul. in
momentul In care se lucreaza cu tot corpul, exercitiul se repeta de 2-3 ori.
Sesizeaza acum cum se sinzte c01pul tau. Te intinzi u~or, stai lini~tit 2-3
I minute, iar apoi f(i pofi relua activi!atea.
Este foarte probabil ca eliberarea brnsca de o stare de tensiune
putemica sa determine o destindere,,10 relaxare similara. Acesta este principiul
pe care se bazeaza acest exercitiu, exprimat sumar. Esenta sa consta in aceea ca
subiectul !~i produce in mod volunta,r o stare de tensiune musculara puternica,
dupa care se destinde brusc, iar' relaxarea aparuta consecutiv incordarii
~-'
voluntare va cuprinde ~i acele zope ale corpului involuntar tensipnate la
subiect, precum ~i o parte a psihicului acestuia. Dupa ciiteva repetitii se va
instala o stare de relaxare suficient de ampla, probabil ~i datorita aparitiei unei
oboseli minimale.
Dupa cum se poate observa, tehnica este deosebit de simpla, l ec~rarea
atenta a instructajului fiind suficienta pentrn punerea sa in practica de catre
orice persoana.
3. Meditafia experienfialii cu suport imagistic
Acest gen de exercitiu (idem op. cit., p. 141-144) urmeaza in linii mari
I'
principiile meditatiei ca telmica, la care se adauga unele elemente de specific
apartinand experientialismului. Starea .subiectivii de tip meditativ se asearnana
destul de mult cu cea de relaxare, in sensul ca aceasta este prezenta, asociata fiind
insa cu unele senza\ii specifice: caldura, corp li~or ~i nu greu ~i chiar de zbor, de
plutire. Starea con~tiinfei este una modificata de tip fluid, in care se activeaza o
serie de disponibilita~ latente ale persoanei.
Tehnica are anumite caracteristici care o individualizeaza; face ape! la
o serie de elemente pe carde prezentam rriaijos ~i dintre care unele se regasesc
~i in exerci\iile anterioare:
• [elmica ecranului menta~, pe larg folosita in programarea
neurolingvistica, ecran pe care subiectul poate vizualiza o serie de con\inuturi
personale ~i cu ajutornl carnia poate lucra asupra !or.
ocaliz.a rea succesiva a atentiei e diferite elernente, iina la fixare
~i care ilustreaza . foarte bine concep\ia asupra starii meditative ca stare de
focalizare a aten\iei.
• IE.--le_m
_ e.!...n-t e--
de_s_u_g-es_t_ie-in_d_i_re_c_t_a_,-er_i_ck_s_o_n_i_an_aj...,_, de tipul: ,,poate ai flicut
aceasta deja sau poate mai trebuie sa <;auti putin" sau ,,te destinzi atat c~t vrei",
sunt de natura a <1trage In mod indirect;atentia subiectului ca el este responsabil
de ceea ce se intampla.
133
 ,- ..........

• fie~irea din exercitiu utilizand mi~careaj. Mi~carea face de multe ori
legatura dintre fizic ~i psihic ~i este totodata poate eel mai bun mijloc de
exprimare a continuturilor psihice. Mi~carea lnseamna activitate ~i real, iar
prezen\a ei semnaleaza subiectului faptul ca exercitiul s-a !ncheiat, ancorandu-1
in realitatea imediata, concretii.
La fel ca ~i tehnicile de relaxare, meditatia poate fi utilizatii fie in scop
Explorezi astfel intreaga ta fume interioarii, lini§tit, deta,~at. iei cuno§tinfa
de ceea ce se fntdmplii, prive§ti imaginile care apar pe ecran Ji invefi cum pofi
contra/a viteza cu care acestea circulii, descoperi ce po/iface ca acestea sa circule
mai rapid sau ca sa le pofi pastra in fafa ta mai multii vreme: poate pe unele nu le
cuno§ti .foarte bine. Le explorezi cu aten/ie §i alegi din lumea propriilor imagini
interioare una care te face sa te simfi foarte bine, care-fi place .foarte mult, un
peisaj, 1111 col/ de natura unde vrei sii mergi.

de autoreglare sau de autoperfectionare, fie in scop terapeutic. In ceca ce Oprqti peisajul pe ecran in fa/a ta §i if e.xplorezi cu aten{ie, te apropii
prive~te aceasta din urma directie, putem diferentia o finalitate diagnostica - de u.yor de el §i-l prive.yti fn toate detaliile sale; e§ti acum foarte ·aproape de el;
aducere Ia, lumina a unor conpnuturi, conqicte ale subiectului, ~e recoltare de aproape pe nesimfite patrunzi !l§Or in interiorul peisajului §i-l explorezi de data
infom1a\ii despre personalitatea acestuia; ~.i:'o finalitate terapeutica - reglajul aceasta dinir-o nouii viziune, triiie~ti toate senza/iile legate de el, sim/i senza/ii,
starilor afective, relevarea unor r~surse ~i di~ponibilitati personale etc. auzi sunete, vezi culori, triiie.yti plenar experienfa de a fl in acest p eisaj, privqti
fnapoi ~i con§tientizezi ce anume s-a schimbat in viziunea ta. Te mi.yti fn interiotul
Instructaj: acestui peisaj §i-1 e.xplorezi fn toate detaliile sale, Cl§a f~cllt experienfa ta este §i
Te a§ezi intr-o pozifie comoda, cea mai comoda pe i::are .Io pofi giisi. Te mai bogatii. Giise§ti un foe unic fn acest peisaj, un foe nwnai al tiiu, unde fi-ai
mi§li pufin, le intinzi, ifi modifici pozifia COiJ?Ufui, astfe/ fnciit aceasta safle CG/ dorit intotdeauna safii # unde te po/i simfi parte integrantii a acestui peisaj. Mergi
mai comodii, sii le simfi cat de bine dore§ti. in acest foe, iei contact cu el §i e.xperbnentezi condifia de parte a peisajului, e§ti o
fnchide ochii §i fii foarte atent la ceea ce se fntdmpla in jurul tau; vei buciificii de naturii, parte integranta a acestui peisaj minunat, vibrezi acum fn
constata ca pofi percepe o mulfime de lucruri din jur, ai senzafii de contact, acela§i ritm cu natura, e§ti o parte a ei, vibrezi annonios, cald, triiie§fi experienfa
auzi sunete, simfi mirosuri, explorezi aceasta fume a senzafiilor cufoarte mare de parte a peisajului, con.ytientizezi ce anwne este nou fn felul tau de a vedea
atenfie, qti con§tient de tot ceea,ce se fntiimpla fnjurul tau. ; ~· 1 tucnirile. Te bucuri pentru o vreme de armoniafaptului de a.fi o parte a peisaju!ui.
Dupii ce ai co11§tientizat pe deplin ce se fntdmplii in jurid tau §i rela/iile pe Dupa 4-5 minute: Con§tientizezi inca odata ce anume fi-a adus nou .yi
care le ai in aces/ moment cu mediul, pofi sii-fi fndrep/i aten/ia asupra c01pului tau, util aceasta experien/a, memorezi foarte bine locul fn care e~ti, este locul tau,
asupra senzafiilor pe care le ai §i sa-/i la§i corpul sa se destinda; observa cum se §i inve/i ce pofi face ca sa pofi merge aici de cdte ori vrei, dupa care fncepi din
modifica senzafiile pe care le traiqti datorita relatarii mu§chilor; te relatezi tot mai, . nou sii te mi§ti U§Or in interiorul acestui peisaj, fl explo!·ezi fnca odata in toate
mult, iar daca sim/i nevoia, acesta este eel mai bun moment sa-fi schimbi pozifia, detafiife fui §i te fndrepfi U§Or Spre punctuf prin care a! intrat, poate f-ai gas it
astfel i1icdt sa te siln/i atdt de bine cdt vrei. sau poate trebuie sii-l mai caz1/i pu/in, giise§ti aces/ punct Ji ie~· i din aces!
E§ti relaxat, respiri U§Or §i regulat, U§Or §i regulat, e§ti atent la peisaj, acum fl pofi vedea iara§i infa/a ta, proiectat pe ecranul interior al
respirafia ta, la felul in care aerul intra §i iese din pieptul tau, intra §i iese, e§ti min/ii tale, te fndepiirtezi de el u§or, a§a incat sii ajunga la diinensiunea
.foarte atent la aerul care intra §i iese din pieptl/l tau; vei observa ca po/i avea inifialii §i la§i ca locul peisajului pe ecran sa fie luat de a/ta imagine, apoi de
control asupra respirafiei tale, ca o po/i fa~e cdt de lini§tita §i regulata dore§li, alta, e§ti din nou martorul propriei lumi interioare, atgandurilor care-fi tree
respiri ll§Or §i rf!gulat, te destinzi, te relaxezi. prin minte, e§li con§tient de felul fn care respiri U§Or §i lini§tit, de aerul care
lei contact cu lucnirile care f/i tree acum prin minte, o 1nul/ime: idei, ,,~c. I intra §i iese din pieptul tau, e§ti relaxat §i pe deplin lini§tit.
sentimente, amintiri, imagini, senzafii, culori, prin minte ifi tree o mulfime de
lucniri pe care le prive§ti, le observi cum apar pe ecranul min/ii tale, vin §i se
due: gdnduri, sentimente, amintiri, imagini, senza/ii, le prive§ti cum apar pe S'
4. Meditafia creatoare transfiguratoare in PEU
ecranul interior al minfii tale, le urmare~ti pentru cdteva clipe, apoi le la§i sti 1
treacti, ftirti a te opri prea mult asupra vreuneia dintre ele, vin ~ef tree, e§li )
Arn grupat in cele ce urmeaz1i o suita de meditatii creative bazate pe
martorul imaginilor care formeazii propria'"ta fume interioara, le urmiire~ti i ;. ; puterea transfiguratoare a metaforei, sub forma unor posibile exercitii i:n lucml cu
cum apar pe ecran, te opre~ti p entru cateva clipe asupra !or .yi le la§i sa treacii.
t;~ sine lnsu~i. Ele fac parte din arsenalul tehnic al psihoterapiei experientiafo a
e§ti martorul propriei tale lumi interioare. "
~
f unifi,ciirii (PEU) ~i sunt traite, create de mine ~i practicatein cursul experientei de

134 135
~-
~r.:
 autoanalizii ~i dezvoltare personalii cu grnpurile asistate. Cea mai mare pm1e ·
dintre ele pot fi adaptate sub forma unor meditatii dinamice bazate pe
drarnatizare (de ex. Jocul de ~ah) sau sub fonna unor exerci!ii de grup centrate pe
stan modificate de con~tiintii (Io Janda Mitro fan, 200 I).
Ceea ce au in comun toate aceste exercitii este experimentarea
schimbarii perspectivei asupra propriei persoane, asupra altora ~i a relatiilor
interumane, facilitand unificarea §i armonizarea creativii.
Ek actioneaz.a ca1 modalitati provocative insidioase de conectare a ,. deodata, fir con.Jfzent de mtreaga frw1za, resp1ra zmpreuna cu ea.. .
con§tientului, incon§iientului ~i transcon§tientului, avand ca efect o experientii de
cunoa~tere extinsa ~i de integrare transpersonala, chiar daca, aparent, unii le-ar
putea recepta doar ca si.rnple tehnici de fantazarc ghidata sau de relaxare ,, 1 verdele se deschide, devine din ce in ce mai luminos, pa11a spre viirf. u11de
progresivii. Aceastii modalitate de receptare se refera doar la sesizarea
mijloacelor (instrumentelor de Iucru) §i nu a procesului de restructurare psiho-
mentala, care constituie scopul §i efectul real al actiunii !or.
INVITA'[JE LA 0 CALATORIE iNTR-0 FRUNZA
Un exercitiu de.extindere a perccpfiei sinestezice
ifi propun o experienfii simplii, care i!i va Jolosi drept vehicul intr-o
I. posibila ciilatorie irl rine insufi. Te invit sa exploram fmpreuna o fume care ne
scapa, chiar daca suntem in ea $i cu ea continuu.
Alege un foe ~i un moment lini$tit, a~eaza-te confortabil, lasa-fi co1pul sci
se destindii in cea mai convenabilii pozifie a sa, prive.Jte-1, asculta-1, simte-1 cwn se
destinde, a.Ja cum dorqte .)'i cum poate el acum ~i aici. .. Lasa sii se fntdmple
U.Joara aplecare a pleoapelor ca/re sine, lasa-fi pleoapele fn voia !or, da curs
nevoii ochilor de a se ii1chide...
Treptat, pe masura ce te destinzi .Ji respira/ia devine lina, egala, ca de
la sine, imagineaza-fi cape ecranul tau interior, prinde fncet, incet, contur o
frunzii. Ea f$i cauta forma $i culoarea, a~a cum o gdnde.Jti tu acum, a.Ja cum
vrei tu acum. Clarifica-{i din ce in ce mai mull imaginea ei, Jonna, miirimea,
. culoarea, nuan/ele, nervurile $i apropie-te din ce fn ce mai mult de frunza
)
aleasa.
· Apropie-te de ea incet, Joarte incet, atent, con~tient de fiecare pas al
tau ciitre Jnmza, pe masurii ce te deschizi $i te apropii tot mai mult de ea ...
Prive$1e-i cu atenfie conturul... Plimbii-te lini~tit de-a lungul lui,
inconjoara fnmza de la dreapta la stanga, lent, Joarte lent, urmar~te-i .fiecare
I nervurii, pe rand, incep6i1d cu nervura centrala. Con.Jtientizeaza fiecare
ramifica/ie a ne,,,urii centrale, fiecare ramifica/ie delicatii a fieciirei nervuri, din
I ce fn ce mai Jina. Pe miisura ce inaintezi, nervurile sunt din ce in ce mai clare,
mai largi, mai incapiitoare, mai pulsatile, mai r:acoroase ...
13(\
Alege-/i o nervurii pe care vrei ~i o pofi explora, cufimda-te in ea ll.JOr,
treptat, patrunde fn luminozitatea ei verde, simte riicoarea vibranta .Ji purii a
sevelor, urea odata cu sevele, curgi odata cu ele, cu gustul lor pe care doar tu
ii pofi simfi acum; asculta szmetuj viu .Ji puternic al sevelor urcdnd .Ji
bucurdndu-se. fii una cu mi$carea for catre cre$tere.. .
Acum adunii-te U.Jor, Jara efort, din matca nervurii prin care ai
~· / ciilator~t, revino. la su!raJafa _fi-ul.t;:i, co~g:1!eaza-fi _sim{urile .Ji atenfia
Vizualizeaza-i culoarea de la baza spre vd1f. .. Mai intai verde inch is,
verde greu, verde opac, apoi verde catifelat... Pe masurii ce urci cu privirea,
devine u~or, verde u~or ~i scdnteietor, /impede, /impede.
Prive$fe prin vazul ji?.mzei ca printr-wi smarald... Tra11sp~re11{a sa i(i
permite sa vezi clar, dincolo de .fi-unza ...
Acum, concentreaza-{i fntreaga fiin{a in vd1ful luminos al ji-w1zei .Ji
con.Jlientizeazii gustul.fi·unzei, gustii verdele ei luminos. Acum simte mirosul
verdelui luminos, ll$Or, transparent, racoros. Simte mirosul proaspat, riicoros,
al verdelui luminos, transpai:,ent...
Acum gu$1i §i miro$i transparen/a. Patrunde lini$fit, relaxat, prin porii
lumino.Ji, u~or calzi ai Jrunzei, traverseaza o fume de senza!ii, de la racoarea
blanda, la caldura nioale .Ji invaluitoare, de la gusturi acri.Joare $i reci, la
gusturi dulci ~i ciildu/e ...
Cufunda-te din 110u fn .fi-unza... Experimenteazii gustul Jenn .Ji opac al
bazei frunzei, simte siguranfa .Ji claritatea sa ~i puterea... A cum urea din nou
de-a !ungul nervurii centrale §i simte gust?t! u~or transparent al varfi1/21i
frunzei ...
Ca/iitore§ti fntr-o fume Jamiliara §i tofU$i noua, a senzafiilor pure .Ji
a nuanfelor de senza/ii, a impresiilor ~i urmelor de senzafii, a conexiunilor
dintre senzafii, a senzafiilor ascunse... Menfine-te in ea .Ji amplificii, atat cat
i(i provoacii pliicere, intensitatea acestor se.nza1ii. Lasa sa {i se intiunple
aceste senzafii, cuJunda-te ca fntr-o baie reconforta11ta, invioriitoare de
senza/ii... Te scalzi fn verde greu .Ji in verde u~or, inofi in seve limpezi.
energizante, inmiresmate, simfi pulsafia gustului fn 11ervw{ in celulele
frunzei ...
Calatore$1i odatii cu sevele du/ci-amarui-acri.Joare, te la§i purtat de o
mireasmii luminoasa, de o riicoare verde care te duce, le duce din ce in ce mai
departe, pe masurii ce devii tot mai sigur de noile tale senzafii, clare, pe1fecte,
limpezi.. . E~ti una cu mirosul, e§ti una cu gustul, e$ti una cu culoarea, e$1i una
cu lumina, e§ti una cu szmetu/, e§ti 'una cu viul vibrant al .fiw1zei, e$fi doar
respira/ia Jrunzei...
137
 ·w
Respirii fin ji egal. E§ti ji1mza. Ascultii-/i sunetul interior, inconfundabil.
Mwmurat yi sinuos, clar §i egal, annonios §i putemic. Asculta-fi sunetu/ inconfundabil,
armonic al respirafiei, ascultii ritmul tau personal, de frzmza integrata fn concertul
naturii. Recunoa§te-fi fn acest concert szmetulpropriu yi savureaza-1 ..:
E§ti tu fnsufi yi e~ti yi naturii deodatii, eyli chiar vibra/ia ;ei delicatii ji vie,
ejti chiar lumina ei blanda ji clarii, ejti chiar sunetul care o face comp/eta §i o
refmprospiiteaza, eyti chiar miycarea prin care ease recreeazii continuu, qti chiar
transparenfa ei, dinauntru yi dinafara deodatii, flira limite, fora contur, fora
jorme... Simfi cum te dilafi, cum te extinzi odata cu lumea in care ai piitruns, o
· fume de verde matiisos, luminos ~i de bine, de siguran/ii ~i de infelegere, de putere
regeneratoare ~i de armonie; te dila/i odatii cu viul, ejti pe deplin .conytient de tine.
Eyti zma cz1 viul, cu creyterea, cu miycarea... . .
Te bucuri de aceastii inta/nire c~ 1 sim/urile; le ai dintotdeauna, dar
~i
acum, iatii, e§ti con§tient de ele, le traieyti cu toata fiin/d ta ~i te reincarci cu
toatii foria necesarii refacerii ~i piistrarii ~~surselor tale, in continua devenire.
Ai e.xperimentat intalnirea cu frzmzai ,£!.i respirat odatii cu ea, aifost mirosul,
gustul, culoarea, szmetul,forma, riicoarea, dildura yi puterea ei de a creyte.
Ori de ccite ori te sim/i departe dJ'.'tine, obosit §i insingurat, fmpovarat,
temiitor yi trist, revino la lumea frunzei, la sunetul viu al respirafiei sale ~i
reintoarce-te fn tine apoi, cu acceptare, cu f,'Jcredere, cu iubire, cu calm §i putere,
redescopera-/i resursele firesc, treptat §i sigur, ofera-le dreptu/ de a se imp/ini.
Piistreazii deschise porfile auzului, viizu/ui, mirosului, gustului, tactilului ~i
sim/ului tennic, fii conytient de toate aceste fantastice prelungiri ~i amplificiiri ale
fiinfei tale fn hane.
Eyti stapdnul §i slujitorul lor deopotrivii, ejti scenaristul, regizonil §i acto111/
for, lasii sii se intample fn fiecare clipa a vie/ii tale mirarea continua de a fl prezent.
UMBRA SI LUMINA
Un exercitiu pentru integrarea polaritlitilor ~i armonizarea Eu-lui
fti propun o experienfa care te poate ajuta sii intri fn contact cu piir/i/e
tale respinse -?i cu cele acceptate, deopotriva, spre a putea sa te unifici,
fnfelegandu-te, acceptandu-te §i creandu-fi .. bzma Jonna" interioara.
Ea . se bazeazii pe douii exercifii de autoexplorare, autocontemplare ~i
autoconjtientizare cu suport simbolic prin care, parcurgimdu-le, fJi pofi crea 111
fnszqi proiectul yi strategia mentala a unei autorestructurari benefice, aceea pe
care tu o dorejti ji o alegi fn mod fiber, deplin riispunzator de tine tnsufi. Eu ifi
ariit doar vehiculele pe care le pofifolosi: senzafii, emo{ii, imagini, mfycari, adicii
toate acele transparente cart'imizi yi trucuri pe care mintea noastrii le fo/osejte
1 continuu, fn stiirile de veghe $i somn, ca ji fn cele de trecere de la una la cealalta.
138 ' .
l
0 fJ
... ....,...
Pofi intra astfel fntr-un contact real cu tine, fn zona obscura in care iti l
procesezi informa/iile yi f/i dirijezi sau blochezi energiile. la sursa poten/ialului
tiiu de dezvoltare yi autoactualizare. Pofi dobdndi un mai bun control asupra
posibilitafilor tale de devenire, potifn(elege cum, ,,lucrfmd asupra ta", fnvefi
sii colaborezi cu nevoile yi disponibilitafile tale spontane, pozitive.
Pentru fnceput, experimenteaza pe rand, fn mod natural, doua dintre
fenomenele care te exprima eel mai bine, eel mai comp/et, care Jae parte din fiinfa
ta: Umbra, fidela oglinda fntunecata ce te fnsofeyte pretutindeni, nefncetand sa-/i
reaminteasciifaptul simplu ca e~ti yi Lumina, cea pe care o confii fn tot ceea ce jaci
atunci cand gtindind - clarifici, fnfelegi, pastrezi yi elimini, transmiti yi explici.
Atunci cand, imaginand - restructurezi, proiectezi, creezi yi transformi, atunci ccind
iubind - incalzeyti, doreyti, speri, danlie~ti, susfii, energizezi, declanyezi,
transfigurezi yi te maturizezi spiritual; atunci cand, acfionond - t~ mi~ti, respiri, te
hraneyti yi te perpetuezi,flicand din tntpul tau creuzetul alchimic al viefii.
Unindu-te c11 Umbra, imindu-te cu Lumin(l, 1i1cearcd sa devii mai
con§tient de tine,_de ceea ce eyti §i pofi deveni chiar ac;um.
f nta/nire cu Umbra ,,
Ayeaza-te astfel fncat sa te simfi confortabil. Lasa-fi mu~chii sa se
destinda treptat, odihnindu-se, lasa-fi mintea sii se lini§teasdi, sa se clarifice
treptat, ca suprafafa unui lac !impede. Acum ffi pofi vizualiza Umbra.
Lasii imaginea familiara a Umbrei tale sa se proiecteze pe ecranul
interior, las-o sii prinda contur, sii se adune... Urmiireyte-i contuntl, Jonna,
intensitatea, densitatea, vibrafia, miycarea, respirafia. Ia cuno~tinfii de modul
ei de a fl, de a se dezviilui, de a se desfii~ura ... Focalizeaza intreaga atei1/ie
asupra Umbrei tale, readuse fn minte acum yi cautJ sii-i in/elegi intenfia ...
jncotro se fndreaptii? .. . Dincotro se aduna? ... in ce parte a ei yoviiie? ... in ce
t 1 parte a ei este gata sii se dispeze? ... in ce parte a ei este clarii (ji densii? ... Ce
forma ji ce miirime are? ...
Adreseaza-i un mesa) important yi riispunde fn locul ei aja cum
presupui cii ea ar putea sa o faca. Dialogafi atcit cat. simfifi nevoia spre a vii
fnfelege mai bine ...
Alege, daca dorejti, sa schimbi ceva in conturul ~i densitatea ei, ceea ce
consideri ca fi-ar pliicea sau ai avea nevoie. Pofiface asta chiar acum ... Fii-o!
jncearca sii experimentezi schimbarea pe care tu ai ales sa o faci. Cum este Ea
acum? Ce sim{i fa/a de Ea? Riispunde-/i cu onestitate §i continua sii explore~i ...
Con§tientizeaza ce sentimente, ce imagini, ce gcinduri ffi tree prin minte, lasa-le
sii se fntdmple ...
Acum alege safaci o mi~care ... Vezi, ce se fntamplii cu Umbra? Ce simte
Ea acum? incotro se clarificii? Jncotro se densifica? Ce Jonna are Ea acum?
Urmarejte-i mi§car~a liberii, conturul de acum yi descrie-1 ... Con~tientizeazii-i
' intenfia, dorinfa ji starea. Ce pofi spune despre starea Eide acum?
j
~T
139
~~
 Lasii-fi mintea sa-.Ji deruleze imaginile, giindurile, emo/ii!e ce vin ~i Acum pofi umple treptat locul riimas fiber cu imaginea pe care tu o ·t
continua sa-fi focalizezi fntreaga fiinfii pe Umbra. Ce sesizezi acum? Fi i atent alegi, a unui tdniir copac, cu crengile inmugurite de curcind Lasa-1 sii rasarii
la modul cum ffi pande.Jti propria Umbra, fii obsen1atorul tacut .Ji prezent. fli . simplu, sa se adune in spafiul tau interior dintre sprcincene, vizuafizeaz6-i
mart~':"lce se deschide spre devenirea Formei Ei. Sesizeazii noi .Ji neobservate I.\ .:· Jonna pe1fecta, vibratilii, a.Ja cwiz ai ales tu s-o creezi. Ascuitii-i respirafia
detahz... .. . '. I U:jOarii, bnii, egalii, simte-i paifun111l proaspiit .Ji suav al mugurifor gala sa se
. Ce abservi acl!,m? Cum este Jonna ei, dar intensitatea, dar' " deschida ... Apropie-te fncet, incet/ de copacul ales. fii can.Jfient de ,fonna, de
I dimensiunile ei actuate? Cum este noua ei mi.Jcare? jncearcii sii te apropii din 1 ,
ce in ce·mai mull, de Umbra ta ... Ce face ea acum? Fuge? Se micyoreazii? Se
miirimea, de cansistenfa lui .Ji a fiecarei piirfi care fl compune: radiicina,
tulpina, crengile, ramurile delicatei mugurii.
Piitrunde cu fiinfa ta, U.JOr.Ji bland, in radiicina lui, insinueaza-te de-a
I miireyte? Alunecii? Se int,ensifica, se opacizeaza? Se condenseazii, se clarifica, ~·
se ~is~:azii? C~ntinua s~ te apropii de Ea delicat, lini.Jtit .Ji sigur, atat cat s-o lungul
interiorul
trunchiului
flexibil
.yi urea odatii cu sevele. Patrunde .yi raspiinde.Jte-te in
.yi racoras al crengilor, in cupele U.JOare, parfi1ma1e, ale
I po/1 zarz, atat cat s-o po/1 recunoayte ...
i: 1 mugurifor, fn staminele a.Jteptiind sa se trezeascii, grele de pra(uf auril a!
I Acum, prive.Jfe-o cu atenfie .Ji grijii, atinge-i U.Jor Jonna cu degetele.
Mangciie-o, simte-i vibra(ia, gust-a, miroase-a .yi patnmde, atiit ciit po(i prin polenului ...
If01ma Ei, fuzioneaza cu Ea, prime.Jte-o raspiindindu-se fn fiinfa ta, identificii-le Acum e.Jti una cu starea tanarului copac, acwn e$1i chiar a.Jleprarea
cu Ea ... lui, respiri odatii cu el, sim/i .Ji fnveti bucuria !ui de a se deschide, in
Acum e.J!i unit cu Umbra ta. Exploreaza-/i din nou starea. Ce sim/i iC I intampinarea saarelui. Te indrepti inalt .Ji deschis cu ta{i mugurii deodata spre
acum? Te strlinge? Ti-e largii? 0 pierzi fn tine? Te cople.Je.Jte? Te apasa? Te inaltul cerului. Prive.Jle cu atenfie alunecarea stralucitaare, dar ref1111oitii .Ji
simti Tiber? Te inchide? Te pierde? Ti-e frig, ffi e cald? Cum f/i este? Ramai in bliindii a soarelui de primavarii. Prive:;te amestecul raze/or lui cu narii grei de
!:. I ploaie, prive.Jte dansul la~· peifect armonic, jocul cald-rece, zt.JOr nehotiirat a{
contact viu cu ea, fiind totodata peifect con.Jfient de prezenfa ei .Ji de a ta, de
coparticiparea voastra? cerului, fntre a ninge luminii .Ji a pldnge de riis.
Acum, dacii alegi sa calatore.Jti mai departe, pofi pa.Ji brusc, Urmare.yte peifect lini.Jfit aceastii alternanfa a jornfui. aceastii pace a
dincolo de spatiul locuit de Umbra ta, fn spatele ei, undeva, fn aft spa(iu trecerii saarelui amestecat cu nori, urmiire.Jte drumu{ soarelui care, puternic .Ji
posibil. Descopera, observa .Ji simte atent .Ji deschis noua fume in care sigur. izbucne.Jte in miezu{ zilei. Lasa-te cuprins de frenezia fuminii safe.
ai avut privilegiul de a Ji patruns. Cine e.Jti tu acum? Ce faci? Ce sim/i? refnnoite, inviiluitoare .Ji clare, acum.
Ce vrei? Alege .. . Acum . ~cfioneazii conform alegerii tale. Fii ceea ce ai Fii copacul cautat, incalzit ~i purificat de luminii. Lasa-/i chiar OCl/111
ales. crengile sub/iri·sii se prelzmgeascii piinii lacer, piinii devii una cu razele. intr-o
Copacul §i Lumina superba fntiilnire prin care cerul se unqte cu piimiintuf prin tine. Fii-!i
Pofi sta a.Jezat sau 'in picioare, a.Ja dupii cum dore.Jli in aces! moment, crengile $i mugurii raze .Ji lasii lumina sii curga prin tofi parii tiii deschi.yi, prin
fndreapta-fi coloana Jara efort, susfine-o Jenn, dar elastic, in vreme ce mu~chii sevele .Ji !emnul tau verde.
se lasa destin.Ji, relaxafi. ca de la sine ... Cauta sa descaperi cum devii prezent Pe miisurii ce te fnal(i, soarele coboarii in tine, voi cre~te(i impreunii,
111111! din altul :Lasafi dansul vastru sii se intample, ca pe un joc div in, in
in aceasta postura pe care tu ai ales-a, respirii egal, lini.Jlit, pe masura ce
mintea fi se calmeaza. Lasa primele imagini sa curga fiber, spontan, ele vin :ji infinita lui gra/ie §i putere creatoare. Bucura-te de a fl o parte. vie a luminii ~i
tree ... de alumina la rdndu-/i. Curgi adatii cu soarele spre zenit, urmeazii-{i drumul.
$i dacii pleoapele simt nevaia sii se fnchida, lasii-le sii o faca ... 0
Ai experimental trecerea starilor dintr-una fn cealaltii, fluid, deplin
/"
striifulgerare de-o clipii, imaginile curg clare, co/orate, apoi din ce in ce mai I
estompate, mai siirace, .'f1ai .Jlerse, apoi fragmentate, fi·agile, indepartate, con.Jfient de tine, deplin conectat cz/ cerul .Ji cu piimiintul, ca parte arlnoniaasa
stinse ... Asistii la curgerea.lor din ce fn ce mai disipata, la nuanfele de stiiri :ji a !or simultan. Respirii lini§tit in ritmul vostru comun, ramiii conectal,
de gcinduri care le insofesc. Asistii cum vin .Ji cum tree in afara ecranului tau surazand.
interior. Pe masura ce ele se due, se eliminii, mintea ta se calmeaza ~i se
gale~te, o stare de bi1!e te inundii ... __J

140 141

SPATIUL DINTRE NOi
Exer cipu de tlicere
A cum re in~Usii cunoa~tem
impreunii .Tiicerea'. .· . _ .
Jmagzneaza-/1-0 ca fiznd spafwl dmtre nor... Ce Jonna me? Ce ,;
·1
addncime? Ce consisten/ii? Pare o paclii deasii $i apiisiitoare ori e o cea(ii ;.
U$Oarii, iriz(md transparenfe pe alocuri? E inceput ori sfdr~it de senzafii? E o :: ·.-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,
promisiune mereu fnnoitii ori o fmplinire fiirii sfdr$il? E geamiinii somnului tau ',·
sau stiirii de veghe? E-n tine ca $i in afara ta? E numai in tine sau numai in
afarii? O con/ii sau ea te confine pe tine? De unde vine $i-ncotro se duce?
Exploreazii-te $i las-a sii se intample...
Alege acum Forma Tiicerii tale $i vizualizeaz-o peace! ecran interior,
dintre giinduri. 0 simfi mai intai discret, estompat ~i U$Or, apoi din ce in ce mai
clar, mai sigur, mai adiinc ... Fii C011$lient de locul fn care apare. E-11 stdnga?
E-n dreapta? E jos? Este sus? E fn spate? .ff fn fa/ii? Observii-fi totodata starea
pe care-a incerci. $i dacii Jonna pe care-ai ales-o i/i este p/iid1tii vederii, ea
sigur se-ntdmplii fn partea de sus, chiar Jicum, $i e gata sii urce. far dacii
Jonna i{i pare greoaie, neclara, confuzii, eqfoate veni dinspre stiinga, de Jos $i
sta gata sa cadii, migrdnd fndiiriit, spre ,frecutu/ din care revine. Las-a sii
curgii, fncet, lini$lit $i egal, de la stti~'ia la dreapta, de jos ciitre SUS,
imponderabilii formii, pe miisurii ce co1pi.tl tiiu destins, rela.xat, devine 11,~or,
transparent, se extinde ... Si ccind, plutind lini$tit, Forma-Tiicere va fl depii$il
linia medianii a ecranului, imagineazii-/i cii. fn urma ei se traseazii zmfir auriu.
Tu o urmezi fndeaproape acum, tot mai aproape, o piitrunzi, "qti una cu ea
deodatii... Triiie$1e Tiicerea. Urci simplu $i cre$ti cu Tiicerea-mpreuna.. .
Ascultii atent cum Tiicerea ifi dilata incet, delicat $i pliicut, fiecare celula...
Asculti'i Tiicerea c~e$terii tale, simultan, oriunde fn trup $i in minte, in orice
Iii ca$ al fiin/ei, fn senza/ii, in imagini, fn ganduri. Pe miisurii ce te extinzi, ce
inunzi spafiul primitor, absorbant al Tiicerii, gu$ti, miro$i $i respiri adiinca ei
bucurie. Constanta $i divina ei bucurie. Aczpn te cufimzi din ce in ce mai addnc
in Tiicere, fn vreme ce ca/ma, precisa ei Jonna alunecii-n sus, $i-odatii cu ea,
fntreaga-fi fiinfii traie$1e a co lo, egalii cu sine. jntreaga-/i fiin/ii se simte tiicdnd .
peste tot. Respi1~i ~i auzi cum urci cu Tiicerea deodatii. $i iatii, acum pofi evada '
fin, foarte fin, din ecran. Desprins din ecranul mirat cii te pierde, ciiliitore~ti ,
din ce in ce mai departe .. . La$i ganduri, imagini $i stiiri tot fn unnii ... Te sim/i
doar Tiicere, plutind beatific; e$fi gust luminos $i o caldii mireasmii, e-?ti simplii
Tacere iluminata.
Odatii extins, fora margini $i {el, pulsezi lini$tit $i egal, bliind in toate...
Apoi redevii ghem tiicut, te aduni $i-auzi q1m Tiicerea concerteazii divin. Tu
fnsufi, din fin.ii tiicut care e~ti, la$i sunetul tiiu curat sii se i$1e, sii-$i caute
forma, puterea $i rostul.
142
f
~·
Descoperii miezul ascuns, dar sonar al Tiicerii $i /asii vibrafia lui sii te
bucure, sii te reintrupeze. Acum pofi giisi in tine un Sunet la /el de puternic
~' precum for/a Tiicerii. $i dacii alegi, po/i fi fnsuji tu Sunetul care se treze$fe la
·.·'•:··
·:··.;
·····.· viafii. Mai treaz, mai prezent, mai mirat, creativ $i mai bun.
bXPLUKAREA CHIPULUI
0 meditatie asupra fiintei iubite
A$eazii-te a$a cum ifi vine acum. Ascultii impulsul trupului tiiu din
clipa aceasta $i-ngiiduie-i dreptul de-a se destinde treptat.. . Ascultii dori11/a
mu$chilor de-a se liisa fn voie, aici in liica$ztl pe care tu l:ai ales pentru
refnttilnirea cu sine...
Si dacii deja e$ti destins, lini$lit, ascultand cum celulele trupului tau /i
se pun fn acord, piistreazii-fi atenfia vie $i conce'ritratii in punctul dintre
sprtincene... fncoiijoarii-1 Jin $i U$Or cu fntreaga iubire .ri lasii-l treptat sci
devinii un cerc transparent $i addnc, un ochi bland de. apii...
Acum te invit sii piitnmzi fn apa ce cald te prime,~te $i li11 le cufundii in
ea ptinii la glezne. Simte-i atingerea mangtiietoare - matasea - fn limp ce
continui sii te afunzi ptinii la genunchi, panii la brau, pdnii la piept. Lasii-/i $i
brafele, umerii, gatul sii se riisfete $i simte fntreaga caldurii a tn1pului.. .
Observii cum aceastii ciildurii lent difuzeazii In beatifica undii, pe care o po(i
colora dupii cum simfi nevoia...
A cum intoarce-{i auzul spre Jo$netul ce se intdmplii la granifa
tmpului tau cu spa/iul fn care re scalzi. Po/i sii-/i riisflri dupii voie degetele
/ascind apa sii treacii, precum fntr-o clepsidrii acvaticii, masurandu-se
/ timpul... Si timpul ce curge e -una . cu inima ta ce-$i cantii egal $i son or
'f' bucuria de a-fi fl fie ritm. Ascultii cum ritmul tau se armonizeazii cu al apei,
;t din care, fncetul cu-.ncetul se iscii un Chip .. . imagine .vie ce fi se aratii tot mai
cfar, tot mai sigur. 1 .
;;• E Chipul pe care, privindu-1, sim/i for/ii in oase, simfi mu$chii
:0' jlexibili - liane dorind sii fnconjoare trupul pe care abia-1 biinuie$li fn
.;.: /uminile apei...
~:.: Treptat, Chipul prinde contur, volum, consistenfii $i-ncet, foarte-ncet,
f: fncepi sii-l apropii de inima ta ce a$teaptii deschisii cafloarea de m1fi'ir...
Acum, ffi propun o ciiliitorie: urmeazii forma Chipului lent, Jara
grabii $i lasii-fi respirafia ca/ma sii devinii treptat mdngaiere. Presimte
;n mireasma discretii a flin/ei de care te-apropii... Continua sii-i respiri forma
.obrajilor, piirul, tamp/a, descoperiifit.mtea fn G$feptare $i daca o cutii miratii
M se simte, fntinde-o U§or...
'f.;:
t
---=------------------------
f:. 143
~'
~ ~· -• - •r~ ::: ;;:;;..-!.<. ---- .. _ ,..,. ....... _ _ _ .___ , ~

Coboara spre pleoapa ochiului slang $i respir-o, apoi intrii-ncet, deitcal. ::ji daca ai explorat fndea;uns noul 01ip, adunil i111agli1ea luf' i11fl·-1m glob
fn irisul tandn1 ,~i !osii··te imbiiiat de lumini §i de umbre. Acum, coboarii in col{ul
miratului ochi ce te-acceptii §i gustii din roua siiratii, apoi le prelinge pe-obrazul,,
•transparent -1i u-1or chiar acum ... Aproµie-fi palmele /in §i prime§te-1 in cuibul lor ca
~i cum te-ai ruga. Ate/1f, riibdiitor, itlbitor, protejdndu-1, adu-{i-1 f11cetu/,cu-11ce111I
1·-
Sau slang. Imagint!aza-{i, ca luneci extrem de incet, pe suprafafa unui fh1ct pe j aproape de inimii, sim/indu-i cii!dura,;,_vibra/iafina, /umina. Respirii-i fntreagajiinta
care tu ii alegi, experime11/G11d contactul cu coaja. A cum po{i piitrunde spre miez, ' [:j~i. brusc, fuzionafi.. . ,
fl miro$i $i fl gu$1i de/icat §i atent la nuan/e... Riimai concentrat... Acum le fntorci mai boga/, mai vital §i mai bun; separa-te lent.
$i dacii te sim/i /tpninos §i trezit dintr-o data, alunecii !in inspre zona barbiei ' decanteazii-te din fiinfa iubitii §i ntul/ume§le-i cu toate ce/ulele tale deodatii.
§i simte-i, prezent, consistenta §i Jonna deodalii. 0 pofi mangaia circular. cat mai ~. Respirii adanc ~·i liber acum, salut-o cu devofiune, privt;§te-i imaginea pdna se
incet cu putinfii... i face luminii, ascultii-i prezen/a pdnii devine sunet, gustii-i fiinfa pcinii ajzmge
Zbori bland-}future transparent ditre gurii §i deseneazii-i cu aripa intregul ~~·:'~ nectar, piistreazii-i mireasma piinii riimdne piirere ...
: -

contur §i surasul... siilfi.Jlui€$fe o clipii-n liica§itl atat de sum1 §i - iatii! - deodatii

~J
sim/i rasul cascadii cum vine... Lasii-te energizat de unda-riicoare, dejor/a pe care-a
degajii.fora efort §i opreli§ti. Curgi repede, viu §i putemic... E§ti rasul cu lotul. SCURTA.MEDITATIECUOBIECT
Acum po{i parcurge linia nasului, urclind §i coborcind concentrat, Un exercitiu de dezvoltare a empatiei
unneaziiforma dclicatii a niirilor §i-ncearcii sii fii chiar aerul pur ce-1 respirii, fii ,
insifyi mireasma pe care-ndelung §i-o doresc. Acum pofi urea invigorat pe lndriigostqte-te de CEVA sau de CINEVA care 1m-fi apar(ine _ 1117 fir
obrazul Sau drept. Patrunde in cutele lui, in porii pregiiti/i sii-fi primeasca . de iarbii, o siiman/ii, o plantii, un copac, un iwr, o piatrii, 0 apii, un munte. 0
pliicuta atingere §i sii-/i afle mesajul... plaja, un sunet, o mireasmii, o fiin{ii.
$i ca §i cwn tc-aifi urea! pe-o colina, lasa-te acum pe pleoapa ochiului . A§eazii-te lin §i a!ege,-/i ,.obiectul iubirii". O po/i face in orice c/ipii.
drept, cape {iirmul de mare. Aici pregiite§te-te sii simfi mareea privirii ce le . ·: Exploreazii-l §i descopera let ceea ce te atrage. Ciiliitorqte in interiorul Jui.
iscode§te, iubindu-te mereu §i mereu altfel. Fii con§tienl de modul in care revine, observii, identificii, separii §i unificii, rea§eazii /in, delicat, apoi restructureazii,
aceea§i, dar iotu§i mereu transformata prin tine... Fii concentrat door asupra fransfigureazii, I

privirii de-acum §i b111sc vei vedea curcubeul fa§nind ciilre tine. Alege-fi . Lasii-te absorb it de el acum,' [;1 clipa fn care e§ti, piitrzmde §i rescrie in I I
culoarea pe care-o preferi §i ascute-fi auzuL mintea fa scenariul existen/ei sale, orice ar insemna asta. Vizualizeazii: cum se
Acum po{i pricepe inten/ia Chipului drag §i mesajul. La riindu-/i. n~~te, cun~ respirii, cum se hriine§le, cum face, cum se odihne§te, cum se mi§cii
riispunde-i a-1a cum dore§li, prin culori sau miresme, vibra{ii sonore. atingeri . ~I CUI~ sta, cum viseazii §i cum se treze-1te, cum triiie§te, cum vine §i cum
ori alte senza{ii... Pute{i continua dialogul cdt este nevoie §i dacii simfiti cum · pleaca.
I I

din jocul vostru se face luminii §i-o bu curie imensii vii inundii-ntru-totul, atunci Apropie-te incet, foarte incet §i cufimdii-te in interioritatea sa unicii.
po{i porni mai departe... Fii COll§fient, pas cu pas de Fiin/a din spatele Formei, de viul ace/a. oriccit de
U§or, lini~tit ,~i-mp/init levitezi deasupra tamplelor.frunfii, §i ca de la sine, • subtil §i imponderabil arji. ·
te /O§i sii plute§ti rotitor, fe$i luminoase, /argi cercuri, in juntl capului fiinfei , Intra in dialog atent §i deschis, izibitm·, cu structura sa, cu celulele
iubite... Jmagineaza-Ji cum modelezi cu respirafia ta cercuri ample. din ce in ce • sale, cu via{a !or ~ecretii -1i simplii.
,mai ample, tot mai extinse, pe miisurii ce Chipul fericit din interiorul for se Fii firul de iarbii, piatra, copacul, norul, apa, mzmtele ori fiinta iubitii
m{ire§te, se dilati1, se co!oreazii la rdndu-i... a
sau orice-ai ales .. Fii parte a lui sail ei §i celulii. Vezi cu ochii-sai." ~uzi cu
Acum te apropii •din ce in ce mai mult de chipul iubit, incet, foarte-ncet Ji , · auzul siiu, palpitii §i simte-mpreunii cu' el sau cu ea fn fiece clipii. ·
atent, fl percepi sub o magica lupii... o vreme distingi disparate 1111411/e §i forme, un . . Simte durerea §i bucuria firu~ui de iarbd cdnd este ca/cat sau danseazii
joc de lwnini §i de umbre amestecate panii cfmd brusc, f/i apare o nouii planetii. 0 . lrber sub adierea vanlului. "
pofi explora dupii voie, de te ademene§te cu lacuri adlinci $i coline prelungi ~i Simte durerea §i bucuria pietrei clind se sfordmii $i cdnd rezista. A
do. moale, cu line campii §i mun/i seme/ifi ciilre cer, cu peyleri in care .'.e pofi ·lfiinfei ca~1d se_Pierde §i cdnd se regiise§te pe sine. Fii toate acestea acum, cand
cuibari lini§tit... Piiduri nesfar-1ite, cascade cantand ori livezi aburind de miresme · ele se-ntampla.
'--~-!._----,~~~~-c--~~~~--,---~~~
le pot invita sci patrzmzi, sa descoperi, sii gu§li...
144 145

Observii cum toate cresc ~i descresc, observii cum !Oa\e vin ,~i p/eaccl,
fntr-1111 ritual nefntrerupt ~i sacru al Existe11.fei. Ascultii, prive~·1e, atinge. gusto, ~-
;'~
miroase :;i simte-i vibrafia, ritmul armonic, egal. Si simte-te parte a Ei, jide/i'J.
ntru toate.
Admirii mi~carea ~i oprirea, inspirul :;i expirul, sunetul :;i 1iicerea,
involburarea ~i disiparea, dorinfa :;i fmp/inirea.
Descoperii Existenfa a~a cum riibufne~te ea fn ochii cuiva, a:;a cum
se exprimii fntr-o ramurii de cire~, fntr-o aglomerare de nori sau 1i1tr-o
curgere de apii. lube:;te-i for/a de a riimane, de-a fi egalii cu sine, dar fn
aceea:;i miisurii :;iforfa transfiguriirii.
Adrnirii puterea de a fi, de a rezista :;idea se opune a munte!ui, dar ~i ·-
mi~carea continua, szirparea miitiisoasii a nisipului, riivii:;il:ea la injinit a
jormelor sale. Observii distrucfia ce na:;te drum revenirii :;'i bucurii-te ca,
astfel, ea participii la creafie.
jndragoste:;te-te de ziipadii, de ploaie, de cea/ii, de abur, de Apii, sub
toate formele ei necesare.
jndragoste:;te-te de Soare, de sem(nfe :;i fructe, de privirea copilului,
de ciildura prezenfei cuiva sau defocul din .vatrii.
/;'
Fii ww cu toate stiirile celor di11 jur, extrage esen{a, contemplii-fi
propria stare conectatii la lume, conlempla~ti iubirea.
Acum re pofi sim{i dintr-o data bogat :;i divers, discreqijluid, sigur ~i
'.'"i{J
ferm, subti/ :;i Ji<mws, adanc :;i sonar, ·e;ancentral :;i di!atat, p!in :;i vidat
deodala. Te sim{i viizator :;i viizut, spectatt r :;i spectacol, creator $i creat, eel
ce da :;i pri~1e:;1e. Traie:;li toate ipostazele de a fi, le cuno:;ti :;i t'e bucuri.
Constafi cii aceea:;i subti/ii ~i energizantii pliicere te-ncearcii atunci
cand observi mi:;carea jiinfei iubite ori cea a luminii pe !11c111ri. Aceea$i
p/iicere revigoranta atzmci dind atingi trupul ei, ori cdnd p!oua pe fume. EJli
con:;tient ca admiri deopotrivii /ermilatea Ji stabilitatea stdncii, ca $i ce!e ale 11'.i
persoanei alese.
Traduci in celulele tale prin ace!a:;i !imbaj prezenfa.flin{ei, ca :;i pe cea
a soarelui in p./inii vara sau a vantu!ui care te 1nangaie ori riiscolitoarea
furtzmii Ori misterzi/ zapezii. Si toale-s pre;~nte deodata, fnliiuntru! tau, ca :;i in
afarii. . ..
Acwn, aJezat, a!ege sii fii con:;tient de o stare anume :;i du-a pana la'
capal, triiieJt~- o.
contemplii :;i las-a sii arda deplin :;i domo! panii se stinge.
Apoi vei fl fiber sa zbori mai departe, caci orice calatorie e doar
indriigostire pe1petuii ~i orice inaintare fncepe prin a te a:;eza iubitor.
Remninte~te-fi! ... ca sa pofi fnainta, mai fntai, le retragi. $i a palrunde
in tine insufi sau fn interiorul cuiva, se-ntanu;lii la /el.
146
"~,
['
DE LA SAMBURE LA FRUCT
Despre vulnerabilitatea puterii ~i puterea vulnerabilitiifii
,.·,,
Ai privit vreodatii un Mugure cand se deschtde? Ai sirntit nevazuta lui
for/ii interioarii ce pare sii fnvingii petalele; sii le riisjr{mga? Ai simfit parjim1ul
piitrunziitor pe care-I degajii atunci cand izbucne:;te-n a.faro? El exerseaza
for/a solarii-n limbaju! miresmei. Else deschide, se dilatii, emite ... Prive:;te-!
cum i:;i triiie:;te riisfrdngerea cape o victorie :;i-ncearca sii sirnfi asemenea Jui
aceastii pulere.
Deschide-te, cre:;ti :;i transmite ceva din caldura aceea discreta ii purii
ce siilii:;luie:;te in chiar miezul tau. Ascult-o atent ... repereaz?.i-i vibrafia, simte-
o... Si-acum, obsen1a atent cum ghemul din mijlocul florii se-aduna fncet, se-
nfo~oara, devine puternic, opac, dulce-acru. Asistii la na:;terea fructului.
Imagineazii-/i cum se-ntorc sevele-n miezul acesta, se concentreazti, se-adunii,
pdna ce el devine tq/mai greu, rotunjit ...
$i simte cum foetusul-fruct, crud ii incert f:;i cautii gustul :;i forrna-
culoare cu-ncetul. Fragil se fn/ii:;oarii in el panii dii pe-afarii :;i poate
desprinde petalele jlorii, pe rand ... :;i intr-o bunii zi et erseazii explozia - dii-n
pdrg. Ce nuanfe frenetice curg diniiuntru-11 afarii, ce gusturi straine se
decanteazii, adanci ii suave deodata, dinspre ace/ interior fn care vegheazii w1
sdmbure, poate mai mulfi ... Cum soar be lumina pe c~1'.e-o preface fn gust :;i-n
miros cu cat le afunii mai spre miez!, .. Acolo el cdntii." '
Ce for/ii au sunetele lui interioare, ce putere prin care istoria fructului
devine memoria vie a samburelui ... De-acum :;i de-aici el o duce cu sine spre
altundeva :;i candva, cdnd, prinzand riidiicini, va reitera arta cre~terii sale.
.. . Tu pofi sci fii Fructutacum? lncearcii ! Ce pierzi? ! ...
~. ARTA MERSULUI PE SARMA-. DE LA FR/CA LA CURAJ.
Un exercitiu de autorestructurare
·1.
f~·
Azi ffi propun sii te familiarizezi cu arta mersului pe sdrma.
lmagineazii-te echilibrist 0 clipii, alege-fi iniilfimea potrivitJ :;i verificii
fncii o data pilonii pe care e fntinsii sarma ta: FRJcA.' la un capiit, CURAJUL
la celalalt.
o[I, Acum vom fnvi'l{a sii exploram fngusta punte.
A:;eazii-te la capiitul pe care fl dore:;ti. Dacii ifi alegi sii urci pilonul
1
Fricii, vom merge fmpreuna spre Cura}. Daca alegi sa-ncepi cu celalalt, pofi
explora ce simfi cand mergi spre Fricii.
Si fntr-un caz :;i-n celdlalt e bine ...
147

r
= ··· . . . ... _ ,,_,~-~~=.~-" --~-
- ., . . . . ----- · -·~~ ..- ..
0 data 1)i vei pierde vechea leamii, iar a/ta data i/i vei regasi prudenfa. 0
~~-· -
data pofi sa-fi la~i in unnii F;rica, iar altii data s-o cuno§ti mai hine, a.Ja f11cat sa ii
po/i face fafii.
... Acum de-oriunde te-ai fl hotarat sa-ncepi, le rog sa urci inwginara
scarii de sfori care le leagii de piimfmt, pe care pofi avea acces la sarmii.
Respirii adiinc, egal .Ji lini~·tit, fn timp ce i/i fixezi piciorul la capatul de jos al
sciirii §i, la drnm! ...
Observii-te cum urci §i fn ce ritm, ce piir/i din c01p participii mai 11111/1 ~i
/ ce simt ele ciind ascensionezi. Fii con§tient dacii prive§ti la scara sau caufi cu
privirea~n exterior ceva anume sau pe cineva. Fii con§tient daca le sin1{i privit ~i
I cine te asistii la w·cu-1 sau daca nimeni nu o face, vezi ce simfi. Observii ce
senzafii ~i triiiri iJi trave1:~eazii sufletul acum, ce imagini, fntdmpliiri .Ji fapte
I reintra pe ecranul tiiu mental fn vreme ce tu urci pe-aceasta scarii ... Dar lasii-le
sii curgii pe ecran ~i lini1tit, til urea mai departe ...
I ...
Odatii ajuns sus, ramiii atent. Fii con§tient de c01pul tau aici, de
starea-n care intri chiar acum. Ce simfi? Ce-ti trece brusc prin minte? Ce-(i vine
j chiar acum sii faci, deodatii? Sa te opre.;ti, sii-ncremene.;ti privind la fintii sau so
i te-avdnfi in grabii, ori cu groazii?! Sau sate asiguri ca maijos e o plasii, fn care
I cineva !~ p.pate ?rin~e ,:i dacii v:i
cadea, ni~i un pe:ico.l nu te v~ pa.;te in mod
I real?! ffi vme safac1 cate-ntoarsa oare sau sa remmf1 cl11ar de la mceput?
Ori poate ca le uiti in SUS, la stiinga ~i la dreapta §i apoi porne§li la
I drum, sigur §i lin, privind tot inainte ... $i cum le sprijini pe sub(irea punte, ce
I experime__nteaza ta/pa ta atunci dmd mat parcurge cdte-un pas?
i lfi iei cu tine w1 obiect cu care sii te ajufi sii nu-fi pierzi echilibru/? ...
Cum arata? ... · E poate o priijinii /unga §i u.;oarii sau o umbre!a, pe care
I eventual o po/i deschide .;i transforma fn para§uta? ! ... Ori pur §i simplu, cu
brafele pe lateral - devii o cruce, calatori11d pe find ce une,'ite, ca-ntr-o
I oglindii - FR/CA §i CURA.JUL. ..
Te uifi injos? Ai spedatori sau nu? $ice sim/i .;i-ntr-un caz §i-11 celiilalt?
Observii-ti prime!e impulsuri .;i reac/ii .;i dacii toate-aceslea le-ai a/lat,
.fii con.,~tient de ceea ce f/i vine spontan sii faci §i ce alegi. Si orice ai ales.
imagineaza-fi acele fapte case §i intdmplii. Prive§te-te, consuma-/e §i lasacfe
sa se indeparteze dii1 ecranul tau mental, prive§te-le cum lent se deruleaza,
I precum unfilm cu incetini~ont!.
I ...
Acum fncearcii sq revii la drumul tau .;i exploreazii-fi mersul in
I detaliu. Propune-fi sa te vezi mergand, sa te auzi .;i sii te simfi deodata fn trup
II §f-n minte, sii-fifii chiar propriul martor tiicut §f deta.;a1, extrem de lini.Jfit, dar
disponibil.
L Tu poti interveni oricand, te pofi susfine .;i ajuta, desigur, la nevoie. Te
pofi opri sau po/i sa-fi sugerezi chiar fie fnsufi cum §i ce pofi face. Sau. daca
vrei sii schimbi ceva la tine in timp ce mergi,fire.;te, o pofiface.
148
. I
t.
~~
· __ _
,,_ __.._._...... ___-
. -..---··--·- --··---...- ---·
Continua sa acfionezi, fiind qtent la fnsa§i ac(iunea ce-o decizJ. fa tor
I
""-I
ce simfi cu cat inaintezi. Descopera §i gustii bucuria de a te vedea mergand la
inalfime .
Fii con§tient de modul in care senza{iile §i gandurile i{i domolesc sau
i{i amplified emo{iile §i cautii sii le .,.clarifici, sii le cuno§ti pe cat mai mutt
'posibil. Vei observa treptat ca toate-s impreuna, doar sub controlul tiiu, cii re
ascultii.
Observa apoi cum mintea, precum un sh!iilor umil - comparii,
cumpiine.;te, abstrage, separii .;i une§te, ghidatii de voin{a ta de-a merge.
Cunoa.;te-/i astfel drumul, pliicerile .;i dificultiifile lui, cunoa-?te-(i deci. fiin(a fn
.t
acfiune.
Observa cum jiecare emofie, fie ea negativii ori pozitivii, alrage dupii
sine o sofufie, observii cum dispui de inepuizabile resurse in a gasi mereu
altceva. Ele ffi sus{in fnaintarea §i, pe masurii ce o faci, consta(i cii e-?ti din ce fn
ce mai sigur ,,; mai fiber.
Alege ce §i cum sii experimentezi a§a incdt, cu fiecare pas. vei c:O"tiga
o nouii perspectivii asupra prapriilor acfiuni §i-asupra sie§i.
/ala, ajli deja ceea ce n-ai fi putut biinui fnainte de a te Ji angaiat in
aceasta fiwnoasa 'experienfa a fnt6lni1·ii cu tine insufi.
Descoperi ca pofi §i ca vrei. ¢ii te miri, cii te joci, cii te amuzi, ca e,>ri
viu, fmplinit §i puternic;.
Descoperi cii orice imprejurare e doar w1 prilej de a inainta ,~i de a te
C!lllOO§fe. Descoperi ca FR/CA §i CURAJUL sun/ egale fn importanfa .;i ca linia
sub/ire, jlexibilii ce le une§fe e chiar echilib111l tau. Rostul ei este sii,-fi susfi11a
fnaintarea.
Astfe!, p~fi trece prin FR/CA pe1fec1 con.;tient cii este doar acea
provocare ce te inva/a sii fii rezistent, luptator, pentru ca apoi, cu bucuria de a o
<r? II
fl parcurs, sii o pierzi. 1'
Dupii cum po/i consuma experienfa CURAJULUI. pofi fi una cu el. if
pofi depa§i spre a-I pi,erde, ori de catft ori reincepi mersul pe sdrma. Dar fa
capiitul ei, nu uita, este FR/CA, cea care te provoacii sa-fi reactive::i
CURAJUL, cea cpre-{i dii §ansa.
A§a incat, continua drumul afent, prezent, perfect con"·lie11t cii !ucrul
eel mai jiwnos §i adeviirat ce ff se pqate fntampla este contactul dintre ta/pa 1~
piciorului tau .;i puntea sub{ire pe care tu ai ales sii o incerci, s-o slri'iba{i, s-o i
c11110.;ti, intre cer .;i parnant - suspendatii.
Continua.sa exersezi. Acesta este doar fnceputul .. .
$i dacii intr-zm tarziu vei Ji deprins aria de-a merge la inal{ime. pe san11a
ifi
oriz_ontalii, este posibil sa-fi schimbi stilul - sii preferi verticala, sii f11ve(i sii le caferi
la infinit.
"·{.
149
 t'
iNTAMPLARI MA-RUNTE
Despre dependenta ~i abandon
De la o vreme, a$tepfi sii se-ntample ceva ... Ceva care ~ii te trezeascii
din ritmu/ monocord in care triiie$1i. Cevacare sii le bu/verseze, sii te u/uiascii
sau sa te umple, ceva care sii-fi arate $i cea!altii Jafii a lwnii pe care o
banzrie$fi, darpentru care 1111 bagi mdna in foe $i nici nu ai paria cii existii.
De la o vreme, cile$li mai atem, dar conslafi cii prive$1i mai curcind
printre rcinduri, ascu/fi infi-igurat, dar auzi doar Jo,metu! dintre sunele ,~i iatii,
parcii tiicerea ifi e mai fam.i/iara intrucdtva, mai aproape.
ifi percepi biitiii!e inimii ega/e, constante ~i mi~carea linii, egala a
aerului prin p!amdni $i simfi cum jiecare clipii e egalii, fn sJdt'!jit, cu cea care
urmeazii $i cu cea care-a Jost. Te vezi ~i te auzi mergand, stand, respiriind,
inghifind, evacuand, dormind, visfmd $i le imrebi pentru a mia·oarii - ,,Asta e
lot, doar atdt?"
Constafi cii te la$i mers, a$ezat, respirat, inghifit, evacuat, adormit ,>i
visat $i fn timp ce-fi prive$1i gesturile, senzafiile $i trairi/e, devii dependent de
spectacolul propriei jiinfe ca $i cum ai Ji descoperit telefilia, . ca sii nu spun
telemania interioara. Te la$i sedus de gustul 110u al tntamplarilor tale miirunte,
de vibrafiile conectate ale min/ii $i corpu/u~ tau, de minunea de-a fl ...
$i-n timp ce te bucuri cum nici 11,ai Jacut-o vreodata, observi cum o
plapiinda,furnicii ifi urcii pe braf. Griibitii ~i szip/a urmeaza o ;rintii precisa -
find de pat pe care nici nu-I $1iai pana acwn'$i te-ntrebi: ,, Ce cautii oare?"
Prive$te-e atent, concentrat, dar Jara efort, plufe$te-n contu111I
minusculei sale structuri, fii Jonna atdt de precis desenata, volumu/ ce pare
acum curgator $i po{i sa distingi nuan{e/e negru/ui ei In mi,1care - negru
abanos, negru catifelat, negru miilase, negru side( .. fti vihe deodata in 111'i>11e
sa fii chiar Jurnica $i simfi cum le scurgi, cum inunzi interiorul firavuhri trup.
Observa-te cum incerci sa vezi lumea prin ochii ei - presupus mozaic, sii-i
simfi chiar vibrafia in timpuf urcu~·u/ui, a$adar, S-0 CUnO$fi ...
Acum ai decis sa experimentezi s1area ei $i fncepi sa patrunzi chiar
acolo unde banuie)ti sau /i-ar placea sa crezi c-ar Ji ochiul. Dar, brusc,
rea/izezi ca privit prin el, firzrl de par devine copac $i pie/ea ta, pe care fi-o
vedeai altadata neteda ~i curata, devine painiintul crapat sau mustind de prea
mu/tii roua, cu vai ,~i urcu$uri abrupte, cu munfi, cu m/a~tini, cu ape ... A cum
po/i simfi cat de greu sau cat de ll$Or te strecori printre ele, iar finta pe care-
o vedeai atat de clar adineauri, (convins ciJ...fi1rnica se-ndreapta precis fntr-
acolo) , acum e pierduta privirilor tale marunte, de biata fiinfa, ascunsa de
ddmbul pe care incerci sii te urci.
I
1." 150
;:
Experimentezi perspectiva fimzicii $i constafi cii habar nu ai de fintii, dar
continui sii te n1i$ti fntr-acolo, probabil automat, ca un somnambul, trecand prin
toate priipastiile $i mun/ii din cale. Tu mergi. Pur $i simplu tu mergi, n-ai timp nici
miicar sa visezi.
Te-ntorci iar la tine (eel ce p riveite) )i-o clipa e$ti tentat sii produci zm
c11tremur, mi$cdndu-{i fin braful, dar vezi cum furnica abila se strecoari'i fn
ciiu~iil palmei $i se fine de el. ,,E mult prea departe de /inla acum!". Jubilezi,
~ 1 ei bine, ifi vine s-o strangi, s-o /ove~ti, s-o arunci, s-o strivqti, dar ea scapa ...
9i iat-o din nou cum urea pe falangele tale subfiri, alergiind ciitre find de par,
,1 1 de departe ... Din curiozitate, o la~i sa alunece ~i o ajufi pufintel. Ajunsa acolo,
se-ntoarce nauca $i cade.
... Te simfi responsabil de trauma ei ~i te fntrebi ce !·ol ai jucat fn
scenariul acesta de /apt, ce sens a avut $i daciJ ai Ji putut proceda in alt mod?!
Te-ntrebi daca ea a decis sa se arunce fn hau $i de ce? Sau pur $i simplu, i-a
Jost greu sa se fina·de bra_t? Sau ceea ce tu nume$ti fintii. pentru ea.era drum ~i
a ales sa continue fnlocuind urcu$u1 cu zborul-ciidere libera. Un alt fe/ de.zbor
,; 1 pentru cei care nu au aripi ... Cine $fie? ...
Te-ncearca o parere de riiu, te simfi oarecum vinovat sau conjiiz, ba
chiar ii resimfi abandonul ca pe gustul cirqei amare. Privqti spre covor,
atent, Joarte atent, doar, doar o zare~ti, pentru o clipii{ Dar nici o mi$care nu
, 1 pare acum s-o tradeze, nici o Jo)nire discretii nu pw·e-a riizbate. Asculfi $i
prive$1i. Te simfi singur. fnfelegi ca · ceva minunat ,se-ntrimp!ase ~i cii ai
intrerupt cursul spontan al acelu{ ceva. Tf-aminte$ti?: Tu doar a~·teptai, la
inceput, sa se-ntample ceva ...
Te a:;ezi in Joto!iu, fti eaufi caietul ~i desenezi cu fn/rigurare doua pete
negre, alaturate $i scrii fn dreptul /or - FURNJCA, apoi adaugi - FURNICA
MEA MERGAND CATRE TINT/[, apoi ~tergi $i desenezi o )er/mire linii sub ;
care scrii -DRUM ,~i un copac pe care scrije/ezi - TINTA. Apoi ziuorci pagina,
a11111ci caietul.
~ I. Respiri adanc $i brusc se aprinde lumina. 0 Ji Fntrerupatorul defect?
· Sau altcineva /-a atins, ca din fntdmplare?! ...
ARTA RABDARII ·l
I
Despre cealalta fata a lumii
Simt zapu$eala de azi ca pe o capcana ~i ma gdndesc la momentul
cond aceste pagini VOr ajunge in mana ta ,Fi cane/ toamna tdrzie fi Se Va
scurge fn pa/me ca o ploaie sub fire, anun(andJriguri mari ~i nelini~ti.
15 1
 ;~~

Pentru tine atunci poate ca este miezul de iarna din pragul altui Si daca o mi1111sc11lii.ga;.ii. traverseazii ecranul sazr spa{iul 1i1 care-ai,piilnms,
mileniu, dar eu si111t acum Soarele in trup invaziv, riispandindu-mii lent in wmare§te-o atent, .foa1te atent. Ji po{i-ziiri linia finii a co1pului ce pare-a niilucii,
.fiecare zmgher, ca o cearii topita ce na:;te faguri moi in fiin{a mea ~i, aripile-abia conturale - mai mull intuie$fi. Presimfi :;i auzi vibra/ia discreta pe care-o
brusc, ma preW;g precum mierea. Mii a:;ez greu §i atent, ca §i cu1n 1n-a~· fl ' produce cand exerseazii zborul. Ea poqJe fl o libelufa sau o albino ori w1 jluture, dar
pus la pastrare fn hexagonale lcica§ztri de taina. Pentru ce, pentru cine, orice ar fi, incearca sa distingi cat mai mulle detalii. fncet, .foarte-11ce1, cauta sii
pentru cand? Consimt la aceastii transflgurare cu totul §i o las sa se- dijitzezi in micufafiin{a,fii una cu ea. h1cotro zboarii? Ce simte? Ce vrea? Si ceface?
ntample, a:;a cum lenmul consimte sii devina jloare :;i frunza, jloarea . Riispunde-fi la toate aceste-ntrebiiri ~i revino ...

fruct, fructul siimanfii ,~i samanfa riidacina. Observ cum fagurele in care ' '° Dar cum ar fl dacii deodatii te-ai face piidure, adancii :;i vie :ji
patrund devine una cu mierea, asist la fuziunea noastra transparent-aurie absorbanta, prin care respira miliarde de flinfe deodatii? 1... Te-ai giindit sa
:;i-n/eleg ca Soareie :;i Piimiintul ~i impiirta:;esc impresiile :;i emofiile, remmfi? Ei bine, fli doar con:;tient de tentafia ta .Ji lasii-te in aceasta ciiutare
experimentand fncii o data intfilnirea, ca :;i cum ar fl prinw. ca :;i curn ar I Ii atent, urmeaza-(i rabdarea ...
1
Acum te fntorci fntr-o fume ceva 111ai familiarii, in care aproape-ai uirat
fl ultima. .
I A:;tept. A:;tepl ca dialogul !or sii se scurga :;i contopirea /or so ~· / sii exi:;ti (con:;tieni), dar ai fnvafat sa traie:;ti con:;tiincios, printre case, ma)·ini,

devinii deplina, a:;tept ca :;i cum a:; fl a:;teptarea fnsii:;i. Sunt starea de ·. striizi, oameni, gunoaie ... Alege sa fii semaforul din intersec{ia ta preferata.
a$teptare, Jara dorin/e, fiira scop, Jara vise. Veghez :;i traiesc fntiilnirea !or. Traie:;te experien{a de a fi Semo/or, mai fntai ... Ce vezi? Ce au:::i? Ce simfi Jara
mi:;carea /or, lenta, foarte lentii, piina la nemi.Jcare. Sunt starea de tranzi{ie ~, 1 de cei pe care-i ghidezi, cum se comportii fa(ii de tine? Ce crezi? Ce gande,>ti?
dintre ele. Presimt indulcirea luminii :;i ingreunarea ei, consisten{a pe care Ce a:;tepfi? Si ce vrei? Te temi de ceva?
i"o da ji1ziunea, in t.'mp ; ce fagurele opal in se cristalizeaza, devine apa- Acum e:;ti brusc, dec9i1ectat. E:;ti defect. Ce se intampfa? De cine depin::.i?
$i ce se alege de cei pe care-i ghideii? Cine te-ascultii, cine te intreabii. cine le
nghefata.
Acum po/i ziiri fata cealaltii. a lumii prin noua fiin(ii ce lncet se ignorii, cine le-njurii? Cui ii lipse:;ti §i cui nu? Cine se pliinge :;i cine se bucurii de
noua ta stare? .. . Si ciifi dintre ei s-au accidental ori poate-au murit de ciind tu qt i
treze$te, comp/et inocenta, miratii spre Sine. Sunt Poartii Deschisii.
Jar tu, eel sau cea ce ma inso/e:;ti in aceasta experienfii, consta/i deconectat de la sursa de care depinzi?
cum la riindu-fi, incet, foarte-ncet, la:;i sa curga imagini mai clare, mai Sau poate cii doar becurife tale s-au ars. Le inlocuie:;te cineva? Cum
vii, co/orate, u.Jor vibratile, iar lumea in care noi doi 0111 patruns pare procedezi? E.Jli door w1 biet Semafor inriidacinat, imobil, miincat de ruginci. la
intersecfia dintre cefe mai circulate artere? Sau poate vei fi-nfocuit cu zm alrul mai
noua ...
Consimfi ca .e.Jli gata s-o explorezi, cu grija, migala .Ji uimire .}'i singur bun, dupa ce mai fntiii veifi smuls:;i dus fa groapa comunii sou retopit pemru a/re
giise:;ti momentul eel mai P?frivit .Ji intrarea. Ahmeci lin, foarte !in .Ji atent, cu scopuri mai noi? ! $i-n tot aces! limp fii con:;tient de stiirile tale, de limitele in a re
simfurile toate deschise spre interior ... Auzi, vezi, miro:;i. gu,'ifi ,,i sim{i, descoperi recondifiona :;i a trai, de dependen{ele tale.
spatiul mirific in care-ai piitn.ms :;i e.Jli con.Jlient de modul fn care aluneci. de fntoarce-te acum la gaza pe 'care nu demult ai experimentat-o.
starea pe care-o triiiqti fn limp ce explorezi, in limp ce cuno:;ti .Ji iata, pe Compara-fi starea actuala cu cea dr:; atunci ... Ce preferi - sa fii gcizii sou
miisura ce inainte:.i in propriul spa(iu, pof i vizualiza vechi fntarnpliiri, ca-ntr-un ~, 1 semafor? Ai sii-mi spui ca ea depinde mai curand de ea insa:;i. de voinfa ei de-
film cu eroi cunoscufi sau, ca :;i cum ai citi un roman, devii chiar romanul cu ai a zbura, fn vreme ce el depinde de sursa de energie :;i de scopu( siiu. Ea es re
~:, 1 libera :;i el depinde de altcineva sau :'f.eva. Pe1fect adeviirat ... Dar lot 'fu revii
ciirui eroi te identifici sazi de care te separi. $i tot ce se-ntampla acolo pare sii
~i-mi spui amuzat ca-i placut sii ghidezi, sa fi.i important .Ji sa {ti reparar. E
aibii o noima pe care 111 o giise.Jti.
Prive:;te-fi spectacolul, cile:;te-fi rmnanul :;i fii eel mai bun spectator sau comod ... in vreme ce gaza naucci e complet ignoranta .Ji zboara bezmetic
cititor al creafiei tale, cei mai atent. Te prive:jti cum le joci, cwn le mi~·ti, cum oriunde ii vine, cand vrea, farii rost.
vorbe:jti, cum ac/ionezi ~i toate ffi spun cine e:;ti ~·i nu qti, ce-n{elegi :;i ce nu Jmagineaza-te pe rand, giiza .Ji semafor, incii 0 dara. repetii, observii-le
infelegi, ce rost au toate astea, ce sens. Refine-le, fli con.Jlient de ele. dar du-te cu rabdare, iar .Ji iar. fntr-un tiirziu, te aduni .Ji retraie.Jti nostalgia de a Ji gaza :;i
mai departe, fari'.i sa caufi explicafii :;i inte1pretari, oriciit de tentanle ar .fi. apiisarea de a fl semafor. Jar compari ... Cr.ind qti mai aproape de tine? Cine
e~ti sau ce e:;ti?
Continua doar sii exi.Jfi .}i sii vezi cum exi.Jli.

152 153
 !Ii
~ -1
:/
MAREA SI TARMUL
Arta convietuirii creatoare
Dupa ce Dumnezeu a hotardt sa separe pamdntul de ape, s-a instiluil o
regula simplii de conviefuire fntre Mare .yi Tann - Flux I Reflux, Cre.ytere I
Descre.ytere, Construcfie I Distruc/ie.
Morea ~i Tammi funcfioneazii pe1fect de milioane .yi milioane de ani,
respectiind aces/ principiu divin, umd prin iniermediul celuilalt.. unul fmpreunii
·cu celalalt.
Ciind Morea este in flux, ea aduce cu sine Tiirmului, drepl oji·andii. o
parle din vietafile ei, dar .yi o parte din reziduurile transformate ale Tiirnwlui,
pe care tot ea le-a preluat cu refluxul anterior. Apoi se retrage .yi-i deschide
Tiirmului spafiul necesar sii se dezvolte, sii se construiasca, sa se trans/imne pe
seama asimilarii creatoare a ,, darurilor primite ", sa se extinda, pierziind
totodata cdte ceva din Jonna sa veche, sii creasca. Marea ii fmbogiife.~te , ,~i-1
spa/ii fn acela.yi timp, fl umple .yi-l erodeaza, fl otrave.yte prin depunerile ei, dar
ii .yi purijica totodatii.
El crqte fntr-un fel pe seama Ei, asimiliind aluvizmile .yi fntr-1111 al! fel
pe seama Lui, fng!obdnd .yi transformiind p.erpetuu propriile-i de,~euri, pe care
tot Morea, piistriitoare dar .yi transfiguratoare i le readuce. De /apt amiindoi
participii la 1111 proces de reconstniire mu(ualii, de convie(uire creatoare, dar
in egala miisura se limpezesc .yi se fnniimolesc unul prin interm~diul ce/uilalt la
granifa for, mai cu rand virtualii decal realt!i.
Else lasii construit .yi distrus par(fr;f de Ea.
Ea ii fqciliteaza dezvoltarea, modeliindu-l fncetul cu incetul. dar
redaruindz1-i tot ce i-a luat cu delicatefe saz1 cu impetuozitate, in culmea fi1riei,
atunci ciind infometata, fl inunda spre a-.yi hrani miliardele. de fiinfe ce o
alcatuiesc. Apoi, cdnd ape/e se lini:;tesc, Ea ii readuce damri, oferta sa de
via{a ce a decis s-o lase sii se scurgii in materie pe care am putea-o numi
,. moartii ", dacii nu am gre.yi profirnd Scoicile, crab ii, pqtii ce nu mai pot
respira, medu;:ele, stelele de mare :;i felurite alge .;i tot ce-i prisose.1te, Morea
striingatoare, dar :;i generoasii le depune la picioarele Tiirmului. Jar El cre.yte,
se dilatiVtrans(orma de:;eurile-daruri in nisip in care-:;i cre:;te ciudafenii de
arbu.;ti uscafi .;i rezisten{i, cu delicate jlori, apoi, cu vremea. le alchimizeaza-n
humus din care cresc gradini, livezi .yi vii ...
Jar cand demult se va ji-ndepartat de Mare, bogatul Tarm devine chiar
Ciimpie din care se hranesc imense holde. fnfiecare bob de grau desigur, dacii .,
prive:;ti cu luare-aminte, pofi intui ceva din Jonna unei scoici ori a vreunui pe-1te /i
.yi daca ai s-ascul(i atent, vei prinde respirafla egalii cu a Marii de demult ,~i de ·
departe.
t 154 '
d
~ ......_
JI.
$i cdtii vreme regula simpla a conviefuirii dintre Tc.lrm :;i Mare se l
pastreazii, re!afia for ramiine creatoare .yi paradoxal stabila. Fiecare cre~·te ~-i
descre:;te pe seama celuilalt :;i astfel riimiin mereu in echilibru. Fiecare ii
na~te, fl ajuta ~·i-! asista intr-un anume fe/ pe ce!alalt, dar fiecare se bucura,
rode:;te .yi se trans.formii pe cont propriu, fiecare e Jeri cit prin el insu.yi, dar :;i
prin intermediul celuilalt.
in felu/ acesta, ei ne ofera modelul desaval-.yit al interdepe11den{ei
creatoare, bazatii pe cooperare prin complementaritate .yi al re;,pectiirii mutuale
a evolufiei autonome. Astfel, ei ridiculizeazii competifia .yi agresivitatea in
naturii, dovedind inutilitatea .;i absurdul acestora fn relafiile armonioase .yi
evolutive dintre parfile lumii. Se poate clar citi cii regula simplii dupii care
ftmc(ioneazii e acceptarea # iubirea unificatoare, creatoare .yi _eliberatoare.• iar
i11birea dintre p<irfi e echilibru.
Tot astjel, relafiile dintre oameni au .yansa de a evolua dupii acest principiu
pe care Apa ~i Pamantul, fn relafia !or spontana, !-au validat fn milioane de ani.
Atunci ciind aceasta regu!a de aur func/ioneazii fn cuplu, In familie, in prietenie, in
relafiile comunitare, fn societate ~ echilibrul, pacea, eficienfa .yi satiJfac{ia semen fin,
iar dezvoltarea persona/ii este in egala miisura :;i dezvoltare inte1personala. Dar. ori
de elite ori regula conviefuirii creatoare este fncalcata. costul .yi impactul
transfonnarilor mutuale sunt periculoase.
Cdnd unu! se manifesta, se exprimii ii acfioneaza excesfr, ejectul lui nu
mai este facilitator, catalizator .yi stinnilativ, ci dimpotrivii, daimiitor celuilalt ~·i
lui fnsu.yi. Astfel, o persoanii care ni1-ii exercitii voca/ia naturalii a generozitafii.
limpezirii ii construirii con.ytiente de sine .yi de altul, fl poate limita sau desfiin;a
pas cu pas pe acesta, auto/imitandu-se sau degradiindu-se fn acela.yi timp pe
sine. Dupo cum excesul de generozitate poate fl la fel de pagubitor, pervertindu-
se in intrnzivitate .;i control subtil.
lnterconexiunea, ca principiu de 01ganizare ii fimcfionare a lumii, ne
determinii sa respectiim regulile divine ale Jocului, iar a fi 1111 Jucator de elita
fnseamna in prinwl riind aft unul modest, natural .yi spontan, dar peifect responsabil
sau con.ytient de Sine .yi de impactul sau asupra partenerilor de Jue. Uitarea de Sine,
fie doar ~·i pentru ciiteva clipe, poate avea consecinfe imediate, dar mai ales la
.distan{ii. Pentru cii ceea ce fntr-un moment .yi fntr-un context anume poate fl ,, un fir
de praf ', nimerit din fntt1inplare, fntr-un alt context (cum ar .fi eel al relafiilor
umane), pe termen lung poate dee/an.ya un dezechilib111 de propor{ii la scara fntregii
naturi sau a fntregului sistem. $i astfel nesemnificativul fir de praf'con(ine excesul de
~· 1 colb ce poate acoperi o oglinda, care la rdndu-i limit~azii sau distorsioneazcF
imaginea realitafii, fnstrainandu-i pe oameni unii de alfii :ii de ei fnii,~i. introduct1nd
reguli .;clzioape .yi jumiila/i de masurii fn tranzacfiile !or cotidiene, ca $i in ce/e
viitoare.
155
 _... ___
• · . . .. .. .. .
Jn astfel de cond1ti1 apare exercz(rul competz{lez exagerate sau cu once
, .
:::

. . " • _ .
..._. -- -· -··--" - --· ··-~-

Ahia cand sesizezi ca orice cu~tig e egal cu o pierdere ~i ca i/uzia

' .
. ..
- ~-·· ·.,

l·,
. _, l h" · l - . . _, . . _, . fi . 1. 1• lupte1 e un film ce poate rula la mflmt mtr-o sala de cmematograf cu un sm~ur
pref, nutnt
. .ue o s •a .a sau nee. ara zmagme ue . sme $1 ue.. cecltatea. . unc,1011a a a. · • . . . . • _ . . • ·
spectator - tu 111suf1, te po/1 s1m{1 saturat pana la phctzs pana la area/a c Si
orgolwsulw care m /ocul u11e1 banale perechz de oche/arz (fie $1 de soare. atunc1 _., b 'fl d .' · . _ .' . "' '. ·~· ·
• d . It . . ") ,r, - • . • • ~: ruse $1 1resc re escopen acum reg_ula smrpla a Joculur dmtre Mare ~1 Tann.
can 1umma uevme mu prea putermca, prF:;1era sa-~z mtagmeze con 1uru1
J •
~· . • _ ·" . . . . .
·t J • _ • _,. r . l J · .. - fi l • d' - . De la o vreme, potz reznva/a bucurza ecl11lzbrulu1, po/1 depnnde aria dansului
lucrurz or, uecat sa le vaua. 1ar ;ocu ue-a compet1fza exagerata ca a sa 1spu/a a
. . . . . . _ . . . . • 1f.-'. _ do1. $1. clnar
m . ~ mm. 'multi,. mtelegand
m • • · ·- ce rl
totodata • diferentrara
• . _ pe
unezfalse puteri duce mevitabil la conflzct sau razbo1, cu pzerderzle merente. atat '.; d • • . IR--b . . d : • .' . · ·
J • . • . _, - . • . ". _, • . . . , • " esavar$1tu a,. oimc de esavar~1tul Artist.
u_.e partea mvmsu1ui, cat .jl ue partea mvmgatoru/ui. yl uaca 1storza socza1a nu ne-a D . . . . . . • . _ _
. • - d. - - . • _, - • . - . . • . . .1.. . ,i; a1 nu uzta, fleca1 e dmt1 e ez ii contme pe celalalt. dar aleae sa
' ~-•.
I convms
. .
.
znca,
. m pacate,. ca . nu exzsta. cu a<1evarat
. .
. ...
znvmgaton
.
vzctzme, cz doar copartrczpare la d1struc{1e .;1 pervertrre colect1va, Natura ne
$1 112vm$Z.
.
. _ ca az .JI
.
.
· ;;
. . . . _ • . .
respecte sau nu, acum $1 azc1, regula szmpla a coevolut1e1 creatoare.
Tu ce experimentezi deocamdatii :)i la ce te a$fepti? · ...
""

reammte.;te pe1pet11u de codul regal al conviefwm pe1fecle, szngura szrrsa de :, · ·

I siiniitate, arm?nie .;i putere. $i tot Natura, in infinita $i spontana ei fnfelepciune, ne
atrage aten/ia cii orice exces fn func/ionarea regulii Jocului dintre Mare $i Tiirm
transfom1a inevitabil habitatul planetar, cadrul de via/ii.
Jmaginafi-va pentru o clipa cum arfi o planeta Jara pie de apa, dar
bine consolidata, Jenna .;i dura, probabil un bolovan nefnsuf!efit, calatorind
prin univers (ori poate doar un banal $i mart meteorit) sau chiar o s/eriJ
acoperita cu nisipuri ve~·nice, un de.;ert nesfdr$if ...
lmaginafi-va, de asemenea. cum arfi o planeta acoperitii fn fntregime de
ocean. ca dupa un potop apocaliptic. Pretutindeni. doar nesf<ir$ife intinderi de ape ...
Atunci cand competifia devine oarba .;i furia, ji-ustra{ia, orgo!iul,
egocentrismul, inficxibilitatea .;i intoleran/a, importan{a de sine $i ostilitatea J
exacerbeaza intreaga energie a agresivitafii .Ji devenim doar ,, Mare furioasa" sau
·1 .. Piimant ce erupe ... atunci cdnd inundam, rava.;im, s1nulgem ,~i fnghi{im sau
zdn.mcinam, ardem, acoperim, evaporam ori topim cu lava noastra jierbinte
I pentn.t a fnghe/a ,<:i mortifica apoi .. teritoriile" celuilalt, demonstriim incalcarea
I jlagrantii a regulii 11at11rale de conviefuire, iar interiorul nostru nu face altceva
decal sii oglindeascil efectele. Devenim singuri fntemni{a{i in capcana victoriei,
II aparent putemici $i ;mici. mlnerabili ca.jtigatori ai Jocului Puterii. experimentiim
I gustul amar al unei puteri fora martori sau al unui mesa) Jara destinatar. Am ales
astfel sa triiim fie experien{a de-a fl absurdul Ocean care nu mai locuie,~te intre
brafele primitoare ale unui Tann, ci doar pe spinarea lui nisipoasii ~·i amor/ita. fie
I pe cea a unui bulgare pietrificat sau a unui de.;ert atotcuprinziitor pentru care
! bucuria rodirii este interzisii~ in absen{a oriciirei picaturi de apa.
I Se-ntamp!ii sa fii chiar acum Ocean unic sau De~ert planelar Ji ce
sim(i? Afla atunci prin ce, cum $i cand ai inciilcat regula simplii prin care (i-ai
transformat habitatul aiat de armonios conceput inlr-un banal .yi stupid ring de
lupta ...
$i daca nu sim{i cu adev!irat vreun cd$1ig, ci doar o pierdere ~i w1 dor imens
J de eel pe care iati'i. at reu~·it si'i-l elimini, devorandu-1, conswnrindu-1, asimildndu-1, ei
b.ine aceasta te-ar putea propulsa fn ciiutarea unui alt ad\le1:sar-parte11er §i
11. r---------------------------__!_____
JOCULDE$AH
0 meditafie asupra schimbarii perspectivei
lmagineaza-{i o clipa ca qti unul dintre pionii de pe tabla de .;ah care
tocmai a fast eliminat, sacrificat sau cd~tigat $i. pri11 nu se ~tie ce mirabi!a
fntomplare - crqti brusc $i dei1ii Juciitorul de .;ah.
' Te afli fn fa/a tablei pe care n-ai vazut-o niciodata de sus sau di11aj(1rii
~i care pentru tine, pa1ia acrun. fusese un spa/iu familiar deflnitiv incheial,
I chiar daca nu i-ai cunoscut pe de-a-ntregul limitele .;i posibilitafile. Probabil
l ca uneori fi-a trecut prin minte ca ar mai exista ~i altceva in afara acestui
spafiu ale ciirui · reguli .;i tranzacfii fn mi.;care le-ai cunoscut (oare? !) .yi
practical (cert!). Ei, domnne! Ce neant atriigiitor prin 11ec1moscu1. dar care
totodata ffi taie respirafia (,,daca am sii cad dil1colo? !") ...
Ai experimentai din interior reguli/e Jocului .;i arta de a le reczmoa§le, de a le
supune, de a-/i fn/e!ege (oare? !) rolul .;i sensul, relafiile cu vecinii ~ regi. cai. 11ebw1i
!i 1 sau pioni ... Te-ai obfynuit cu lnediul mereu compartimentat i11 patrate egale. a/be ,~i
negre. pe1fecte, u~or lucitoare, u.;or alunecoase la supra/a/a, dar oricwn. fiwnos de
previzibile, sigure, 'stabile.
Ai sim{it mereu ca te po{i fnvarti pe acolo, de-a parte .;i de a/ta tr tablei
de $Oh, ca pofi Ji fnsemnat pentru zmii, un pericol pentru al{ii, folosit, supus.
1I.· negociat, daruit, oferit drept trofeu, sacrificat. respins, conserm;at. arzmcat.
pedepsit, recunoscut sau pur $i simplu, fnnobi!at, ridicat la rangul de poten(ial
rege sau regina.
Ai dedus ca transformarea ta ar fl teoretic posibi/a daca accepfi
fntotdeauna ceea ce e$li, exercitandu-/i atribufiile pcinii la suprema per/ecfizme
- adica zm pion cu
sarcini ,~i reguli precise de func{ionare. Un pion onest.
lini~tit $i pur. repetan'd la infinit numiirul lui limit at de .. mutiiri ", pentru ca,
nu-i G$a. regulile de mi.;care szmt jixe. ,

I
1
nfa s-ar putea re,_~'_e_tc_1.________________________J
156, 157

!-,
·'/1
Probabil ca, fn laina sau fn pufinele clipe de rclgaz, ai visa! sd fii
allcineva. w1 pion mai disponibil, mai fiber Ji mai bogal, mai di\1ers in mi,~cclri ~i
mai cw10scit1or, dar, vai!, cum s-o pofi ftrce, pentru eel asta ar fnsemna un all Joe,
in nici zm caz Jocul de Jah?' ·· ·
.. .$i apoi, pe labia de Jah totul e ordonal Ji frumos, iar respec/area
regulilor asigura w1 nwnar nelimitat de !?anse !?i s/rategii de a lovi adversanrl,
de a deveni coparticipant la victorie ori la injrfmgere.
Ai incerca/ pe rand sentimentul amefitor al ciiJtigului, ca Ji pe eel
11111i/i1or al pierderii, ai experimental gzis!ul dulce al p11/erii Ji amaraciwzea
neputinfei. Si ce mai conleazit daca nu ai ifiut niciodata cui fi aparfine cu
adevara/ pu!erea sau neputin{a, pe cine anume exprima Ji cui serveJ!e?!
Important pentru tine e ca fi-ai focut datoria, ai participat la triumf ii la
pierdere. Si probabil ca fn clipele tale de succes te-ai simfit cu doi centimetri mai
fnalt deceit e,1·1i pentru ca, a apar/ine unei echipe victorioase, ffi da brusc
impresia Ca CJ ti vazut mai puternic ii chiar (ljungi Sa-fi uifi dimensiunea .fixa a
jimnei bine cizelale, de Jase sau zece centimetri, atiit cat /i-a Jost proiectata
allmci ciind cineva sau ceva te-a mode/at fn lemn, in fildq, fn os ori fn banalul
,, ma/erial plaslic ".
Si evident, atunci cand adversarul a Jost mai puternic, ai resimfit ca e~·ti o
roti{a la/el de stricata, de imllila, de mizerabilii, de slabii, ca ~i tot gnipul caruia fl
aparfii. pentru care-ai hiptat.
Acum, iata, printr-un capriciu al soartei, al fntiimplarii, te treze~ti
brusc in pie/ea Jucatorului, de care habar nu aveai ca exista; nici nu banuiai
ca cineva ifi gandeJle, programeaza, anticipa Ji evafueazt'i.fiecare mi,>care a ta
pe tabla de iah. 1
$i iatii. acum po{i vedea ciit de mica e tabla de .;ah pe care tu o credeai
pana deunt'izi aiat de mare, aproape nelimitata, definitiva, pifrpetuii; cat de
monotolia Ji simplii prin regulile eifixe, cat de ,,piitrata" ...
0 pofi privi cu ochi de juct'itor, fd toate amanuntele, fi po{i zari pana
ii firele de praf ii slabele sclipiri pe care 'imele ,,piese" le rejlecta dupe/ ce se
incalzesc sub razele nu tocmai generoase ale unui bee banal de 40W.
Privej_ti joczrl ii eiti conJtient cii-n orice clipii, printr-o miicare greiilii,
neaten/a sau obosita, po{i sa darami nu numai piesele, dar !?i tabla de JGh.
Contempli tot acest mic zmivers previzibil ii repetitiv ii-ncerci sa irnaginezi o
mu tare care sa-1 scoatii din monotonia sa, care sii-i creascii eleganfa sau ,
adiincimea, care sa-i fmbogii/easca sensul.
Dar ce regulii ai maiputea introduce ciind oriciit de multe,, variante" de
mu/are ar Ji, miza Jocului riimane aceeaJi: cine invinge pe cine? Adica ce
inseamna as ta - ca cineva invinge pe altcin~ra? ! Cc/ cineva e mai tare ~i cineva
e mai slab?! Ca cineva riimclne, este pastrat ~i cineva pleaca, este expulzat.? ! La
zmna urmelor, ciind eili fn afara tablei de iah pofi, fn sfiirJif, sa experimentezi
158
I-
-··~'f
:·'
.,,
mirosul particular al mesei pe care era sprijinitii tabla de Jah (;;i doamne, nici nu I
banuiai ca exist a, pentru ca ori de cdte ori aterizai pe ea, tu erai .. mo rt''). Actun, I
aici, po{i sim/i temperatura !emnului nelustruit sau sa te minunezi de
transparen{a sticlei, ori sa vezi o injinit:_ite dejorme ~·i culori pe care nici macar I
nu le po{i denwni, de.fin! Ji reczmoaile. In schimb, le pofi cwwaile ...
Acwn e:jfi martorul siumltan al tablei de iah ~; al e.xteriorului ei, al
spa{i11/11i in care ea triiieite, respira, pluteJte (deJi altadata credeai ca e bine jixata, /
aiezata) - punct umil, concentrat, in care se-ntamplii mereu acela~·i lucm: cineva se 1
lupta cu altcineva, pe via{ii ii pe moarte. Cineva incearct'i ~fi ocupe spa;iul altcuiva, .
sii-l cucereasca, sa se extinda pe orizontalii prin eliminarea celuilalt. ,~i asta ce mai e
ii pentn1 ce ii de ce Ji fncotro ii cum Ji de unde .;i prince? ...
E suficient sii experimentezi o singura data postura J uciitorului pentr?t a
te inunda brusc o injinitate de intrebiiri. !Ji fiecare fntrebare na~te o a/ta. Cu cat
explorezi mai adiinc ii mai larg, cu cat eili mai atent, constafi ca viteza de aparifie
a intrebarilor este atiit de mare, fnciit rt'ispunsurile nu mai au foe de circufafie, se
suprima, ele pur ii simplu nu mai vin, nu mai pleacii, nu mai sunt. E~·ti fntr-un
ocean de fntrebari in care plute~·te adormit un graunte nisipos de raspunsuri.
Te sim{i brusc eliberat de tabla de iah, de masa la care stai, de
sciiunelul familiar Ji observi ca toate tablele de iah din spafiui de A!CJ, fn care
joci, sunt identice ii ca locurile eel mai pu/in exp/orate sunt atdt de diverse,
atdt de imprevizibile, atdt de promifatoare, atdt de naucitoare, fncdt fncepi sa
le intrebi cejocuri se practicii ACOLO .;i dacii, nu cumva, miza :;i sensul ace/or
jocuri nu sunt, in sfiirJit, altele ...
incepi sa te bucuri Jara st'i ilii de ce, chiar a~q.. le bucuri ca in sfdrJil
nimic nu se mai repeta ii fiecare clipii pe care o traieJti acopera o a/tel
realitate -fascinant de bogatt'i, de noua, de diversii, mirqculos defi1.11noasa.
Revii la vechea ta tabla de .;ah ii fn/elegi c,a singura iansa e sa
negociezi cu .,piesele" tale un program de muta{ie interioara, Je creitere, de
autotransmodelare pe lunga duratii, mai bine zis la infinit, pentru ca, nu-i aJa,
singura solufie este accesul la verticalii, pentnt ca nimeni sa nu mai invingii pe
nimeni .;i.fiecare sii se-nvingt'i pe sine pentru a putea d:plora nelimitatele spafii
de inai sus, de maijos, de oriunde.. .
$i-ncerci sa ajli cum ar putea izbucni, cum s-ar putea provoca (activa?)
fn minunatele piese de .;ah - din fildeJ, din os, din lemn sau chiar fn cele din
plastic, ceva viu Ji adevarat care sa le schimbe consistenfa, opacitatea, care sii le
facii mai dinamice, mai UJ6are, mai deschise, mai limpezi, mai transparente, mai
11 curajoase, mai puternice, mai so/are. Cum ar putea deveni mai iibere? Cum de
§i-ar putea reaminti starea !or de ciind erau piiduri, elefan/i ori cine .Jlie ce alt
animal ori petrol ori Dumnezeu Jlie ce .. . Cum ar put~a intra in contact viu,
1
' adevarat, cu sujletul for din alt timp pentru a-Ji creJl~ ·(cultiva? !) sujletu! for
peste timp, macar pentru a-ii ream inti ca existii? !
159
 Si ca orice Juciitor cinstit, care in fiecare clipa risdi sa piardii sau sa
ciijtige totul, ffi propun sa e.xperimentezi din nou spa/iul Tablei de jah, sii redevii
.,piesii" (n-ai decaf sJ alegi acum chiar ji rolul numit ,, regel regina ") ,>i,
reintrdnd in c01pul ac.:;sta de fmpn1mut, ajla cine mai ejli acum ji ce pofi face cu
. tine. Ce scop ai, ce dore:;ti ,•i-ncotro?
I S-ar putea s.'.i le strdnga forma in care ai reintrat, ori sa le simfi ca ~i
cum fncet, incet, ceva pleacii din tine, poate fn sus, poate in jos, poale spre
I. stdnga, ori dreapta, ce mai conteaza? ! S-ar putea sa fn/elegi ca tu crejli ./i,
deodata cu tine, ji ceilaiti.
I.
Acum ~ti peifect con~·tient ca avefi ceva defacut impreunii, altceva decdt
afi facut pdnii aici ~i co jocul se cheama de aici fnainte Transformare de sine,
, Explorare, Mirare, Ciilatorie, Cunoajtere, Arla ji ca-n timp ce.facefi toate acestea
I vii iubi/i fntre voi, deopotriva, piese albe ji negre din care fajnesc o infinitate de
! culori ji lumini curgdtoare.
I Si dacii le stri'rduiejli pufin, po{i sa le uifi de jur-fmprejur cu aten(ie Ji-
f ai sii constafi ca insu~i piitratul in care erai a~·ezat la-nceputul e.xperienfei
I'devine cerc, un cerc olaturi de altele, multe, ce fmpreuna alcatuiesc 1111 cerc .yi
mai mare, o infinitate de cercuri, o sfera ce se rostogole§te mereu catre sus, in
I spiralii. E~ti fiber s-?-fi nume§ti Jocul oricum dorejti ji s-ar putea sa deviijocu/
fnsu~i de la o vreme ...
iNTREBARJ
1. Care sunt principalelc n~etode in cadrul orientarii umanist-experientialc in
psihoterapie ~i consiliere?
2. Care sunt principiile teoretice care stau Ia baza acestei orientii.ri
metodologice?
3. Ce metoda va stame~te interesul in mai mare masura? Argumentati ~i cauta\i
date suplimentare 'in bibliografie, cu referire la respectiva metoda.
4. Ce implicatii ar putca avea metodele experienpale in dezvoltarea personalii.,
in lumea contemporana?
TEME
• Reflectati asupra implicatiilor pe care le pot avea metodele umanist-
experientiale in abordarea holistica, a persoanelor, familiilor,
grnpurilor, organizatiilor ~i colectivitatilor la inceput de mileniu III.
• Completati-va cuno~tintele, citind in original sau in traducere lucrati
ale autorilor mentionati in curs. Alegeti cele mai interesante texte ~i
incercati sii le compara~. Aflati care dintre ace~ti autori sunt mai
aproape de modul vostru de a simti ~i gandi. Realizati un eseu pe o
tematica alcasa de voi, valorificand anumite texte din autorul preferat.
160
.,•. ~. MOD UL III ,I
': ~·· Abordarile comportamentale
·~.:. _;·.'' (in prezentarea acestui modul utilizam sistematizarea realizata de Ioana Stancu,
.· } 2005, p. 111 -122.)
:::.,: ·
Abordarile comportamentale au apatut ca o reaqie la cele
,.., psihodinamice, ce puneau accentul pe fo11ele incon~tiente, abisale ale psihismului
~i pe funqia eliberatoare de simptome psihice a ,,insight-ului". Spre deosebire de
'lff acestea, abordarile comportamentale centreaza procesul de consiliere/
. t psihoterapie asupra manifestiirilor comportamentale, asupra simptomelor. I
JI:< Clientul care vine la consiliere prezinta comp01tamente dezadaptative ;;i rosni l I
consilierii/ terapiei este de a-I ajuta sa le elimine $i sa le lnlocuiasca cu altele,
t: adaptative. Abordarile compo1tamentale au ca fundamcnt tcorctic curcntu l
,. ,,behaviorism" din psihologie, care considera ca personalitatca umana ,,sc
1:; · structureaza $i functioneaza in raport de stimulii exteriori, de situariilc. rolurile ~i
interactiunilc sociale ~i nu de fo11ele psihice inteme, abisale" (Irina Holdcvici .
1996, p. 55).
l. Abordarea comportamentala clasici'i
Conceptia asupra personalitatii umane
r(
Cei care au elaborat teorii :~ comportamenta le asupra pcrsona litarii
umanc sunt: JDollard §i Miller, EYl\Cllck, Krumboltz, Lundin, Mo\her $ii
!Skinned. Dc$i exista difercnte In modalita!ilc de a explica pcrson~li tatca
umana, to\i ace$tia sunt de acord asupra a mai multor idci:
* studiul personalitatii umane inseamna studiul comportamcntului:
* mediul $i experien\cle indi'vidului dctem1ina dczvoltarca
personalitatii, astfcl !neat difcrentclc dintrc ~1crsoanc au lcgatura cu
expericn\elc !or de, via\a diferite;
* dualismele corp-minte, corp-spirit nu sun! rclcvantc in dczvolta rca.
prediqia $i controlul comportah1entului uman; ·
* de$i In dezvoltarea personalita\ii exista ni$1C barierc fixate genetic .
tolu$i mediul are rolul dominant.
Dintre conceptele de baza ale behaviorismului, doua au influcn\at mai
mult procesul de consiliere/ terapie: intarirea $i controlu!.
~1tiirired1 se refera la stimulii care, adaugati comportamentului, crcsc
probabilitatea de manifestare a lui. Exista intariri pozitive $i negative.
Conceptul de b.£0iii£d este strans legat de eel de ,,intarirc", caci pnn
administrarea intiiririlor exista posibilitatea de control a compo11amentului.
161

.~~,~
~;
,fr;
. in perspcctiva bchaviori$tilor pcrsoana nonnala dispunc de un set de
atin1dini, va lori , comportamente adaptative, iar problemele psihice nu sun!
decat fcnomene lnvatate: reac\ii cmo\ionale ~i deprinderi de viata
dczadaptativc.
• Procesul de consiliere/ psihoterapie bazat pe abordarea
compo l:tamentalii
Daca dczvoltarca personalitatii este vazuta de comportamentali$ti ca o
rezultantii a unui proces de lnva\are, $i consilierea/ psihoterapia cste tot uu
roces ce oresuoune lnva!area. " fumat, alcoolism, dependen\a de droguri, devia\ii se~uale), actualmente nu se
Astfcl, consiliereal psihoterapia lnseamna, In ·aceasta viziune,
eliminarea simptomelor :ji a comportamentelor dezadaptative # invii(area
11110r modele de comportament nwi ejiciente.
Jn consilicrca comportamentala, ca In orice sistem ·de consiliere ji B'
psihotcrapie, este esen\iala ascultarea atchta, acceptarea $i ln\elcgcrea clientului
ca o entitate unica. 0 rela\i e pozitiva dintre client ~i consilier este necesara
pentru ca, pe de o partc, consilierul sa ln\cleaga exact problcmele clicntului, iar,
pe de alta pai1e, acesta sa fie motivat pentm a accede la protesul complex ii
dificil al modificarii comportamentului.
Tehnicile consilierii/ psihoterapiei comporta1i1entale (dupa
Coleman, Bucher, Carson ~i sistematizate de Irina Holdevici, 1996) sunt:
ITel111ica stingerii comportamente/or 11edorit~ - 'comportarnentele
dezadaptative 1~i reduc frecventa de apari\ie ~i apoi se stin$ ' daca nu le mai
intarim corespupzator.
In tratamenn!l tulburarilor anxio ase sunt folosite dot!a
0
. modalita\i de
stingere a comportamentului nedorit (In acest caz, anxietatea): tehnica
imploziva $i tehnica expunerii. Ambele tehnici au ca premisa idcea ca
anxietat(!a, ca reaqie condi\ionata la anumiti stimuli, poate fi depa~ ita prin
conf~1Jntarea cu siniatia anxiogena in. co!1?i!ii d~ dep:ina sigu~an\a._ 1:1 cazul
tehmcJJ 1mplpzJVe, confmntarea cu s1tuapa anx1ogena se reahzeaza m plan •:
imaginar ~i In stare de relaxare, spre deosebire de tehnica expunerii, unde
confruntarea se realizeaza chiar In realitate.
ITelmica desensibi/izarii sistematicJ A fost elaborata de Wolpe (1969) '
~i reprczinta o metoda prin care clientul este inva\at sa rarniina calm In sihia\ii .
anxiogene . Ea are mai multe ctape:
a) inva\area relaxarii - In primele ~edin\e de consiliere;
b) stabilirea ierarhiei stimulilor anxiogeni;
c) procedeul desensibilizarii.
(_
162
Jt
~ .........,
in timp ce clientul este relaxat, consilierul/ tbrapeutul ii descric acestuia
situa\ii difcrite, !ncepiind cu cele neutre din punct de vedere anxiogen, pan5 la
cele putemic anxiogene. Durata unei ~edin\e este de 30 min. $i se desffi$oara de
2-3 ori pe saptamana.
Tehnica desensibilizarii sistematice s-a dovedit utila intr-o serie de
situa\ii, cum ar fi: reduccrea tracului de examen, fobii, tulburari anxioase, cat $i
unele cazuri de impotenta ~i frigiditate.
ITehnica aversiv~ - presupune inlaturarea modelcior nedorite de
comportament prin sanc\ionarea acestora. Sanqiunea consta fie in retragerea
intaririlor pozitive, fie In aplicarea de stimuli aversivi.
De$i utilizata pentm o serie de deprinderi gre$ite (mancat excesiv,
mai folose~te datorita aspectelor etice implicate, cat ~i _faptului ca noile •
comportamente dezirabile induse prin aceasta metoda nu au tendin\a de a se
IE\
generaliza ~i la alte situatii decat strict Ia cele asupra carora s-a ac\ionat direct.
IMetoda·modelariA - inva\area unor modele dezirabile de comportament
prin imitarea unor persoane.
ITehnica asertiv~ consta In lnvatarea exprimarii deschise ~i adecvate a
gandurilor $i sentimentelor. Ea este indicata persoanelor tirnide ~i ce!or care au
dificultii.1i in stabilirea contactelor interpersonale.
Alte tehnici de modificare a comportamcntelor nedorite au fost descrise
de Dan David, 2000, p. 58-61. Acestea sunt:
:.<'.. ITehnica PremarAJ, 0 activita:te cu frecven\a mai mare poate func\iona
ca intarire pentru o activitate cu frecven\a mai mica, careia dorim sa-i cre~tem
frecven\a. Prima activitate trebuie sa-i unneze imediat celei de-a doua.
Tehnica este indicata pentru consilierea copilului, psihoterapia
depresiilor, psihozelor $i In cazurile de autism.
lrehnica contractu/uzf Contractul este o 1ntelegere scrisa !ntre doua sau
mai multe persoane ' prin care se stabile~te explicit modul de rela\ionare
~:reciproca:
a) care este comp011amentul fiecarei persoane;
'•W b) care sunt consecin\ele executarii lui.
Indica\iile tehnicii sunt: consilierea cuplului, consilierea adolescentului
ill rela\iile Jui cu familia, consilierea de gmp.
B-\'
jTehnica amorsafulu~. Se ac.celercaza un comportament dorit produciind
condi\iile ln care el apare. De exemplu, pentru a-i stimula unui .;;opil dorin\a de
·,-, a citi, este bine sa-i asiguram in camera lui o biblioteca.
,_..;·. ITe/111ica sa~. Un comportament dezadaptativ se reduce daca
exageram intarirea sa.
{~·, lrehnica paradoxat?4 Se cere clientului sa amplifice frecven\a
~i comportamentului dezadaptativ. Este indicata cand c;omportamentul este strans
~i, 163
 legat de anxietatca de performan\a. Tchnica duce la scaderea frccven\ei 3. Abo rd area rational-emotiva ~-
comportamentului nedorit datorita sciiderii anxietatii de perfo1wan\ii. '7.; ,

r Accasta abordare a fost ini\iata de [Albert ElliS). La baza ei Sta conccp1ia

2. Abordarea cognitiv-comportamentala
Bazele abordiirii cognitiv-comportamentale au fost puse de IA.BecW,
care a elaborat atat o teorie structuralii asupra depresiei, cat ~i o teorie
psihologica care a fost apoi definitivata de [A.T. Rusi~ §i colaboratorii si\i.
·· · Abordarea cognitiv-comportamenta!a leaga cognitia persoanei de ~. de genul ,,ar trebui", ,,trebuie", ,,lntotdcauna'', ,,niciodata", la care oamcnii pot
compmtamentul ei, considerand ca felul de a se comporta al unui individ intr-o tt renun\a In cadrul procesului de consilierc/ psihoterapie, devenind mai sanato$i .
anumita situa\ie depinde de caracteristicile situatiei §i de modalitatea in care ~;·
acesta o interpreteaza. Corolarnl acestei idei este ca, pentru a schimba ~· secven\elc procesului prin care iau na~tere problemele, tulburiirile emo\ionalc
comportamcntul ineficient al persoanei, trebuie sa intervenim asupra .- '<sunt:
felului in care accasta intcroreteaza situatiile.
l Conform acestei abordari, problemele din stera psihica sunt un rezultat ~~:
/ al predominantei /gandurilor negative §i a convingerilor disfunc\ional~, astfol
!neat in tratamentul acestora sc urmare§te identificarea §i inlocuirea acestora cu
I alte!e pozitive, reali_s_tC--'-$i_f_u_n_c..!.t1_·o_n_a_le_._ _ _ __ _ __________
Metodcle ~i tchnicile abordarii cognitiv-cornportamentalc pot fi
.rupate in doua categorii:______________________,
1. Metodt: d~ identificare a ganduri!or negative:
- discutarea unei · experiente stresante rccente (se descrie dctaliat
experien\a, luiindu-sc In calcul senzatiilc, emo\iile ~i gandurile aferente);
- rctriiirca cvcniinentelor anxiogenc pc plan imaginativ sau prin
interrnediul jocului de rol $i ?tializa trairilor psihice aferentc;
- analiza gandurilor asociate modificarilor de dispozitie din cadrul
$edintei de consiliere.
2. Metode de modificare a gdndurilor negative 9i comportamente!or
[
, aferente:
- explicarea de ditre consilier clientului a rclatici dintre giindire,
afectivitate $i comportament;
- informarea clien\ior asupra mecanismelor anxietatii;
- distragerca clien\ilor de la gandurile negative, prin implicarea !or In
diverse activita\i;
- programarca activita\ilor;
I
~. autorului despre modalitatea oamenilor de a-$i crea probleme. Ellis considera
' ;' ca probemele noastre sunt consecin\a felului in care gandim. Oamenii au o
~ tendintii egala de a gandi atat rational; cat $i irational, iar convingerilc $i idci lc
i;'ira\ionale sunt cele care stau la baza tulburarilor din sfera psihica. Acestea sunt
~Jnva\ate devreme, in cadrul educa\iei, iar uneori sunt trecute de la o gcncra\ie la
~; alta cu titlul de ,,intelcpciunc". De fapt sunt prejudeca\i, supcrsti\ii, absolutismc
Aceastii abordare ~pereaza cu paradigma ABC/, care stipuleaza ca
'(/'
A. un eveniment care i se intiimpla persoanei;
~;: B. gandurile ira\ionale asociate faptu lui trait;
C. emo\iile nascute de ceca ce giinde§te persoana.
__J
Conform acestui medel, aqiunca de consiliere sau terapcutica se va
focaliza asupra gandurilor ~i nu asupra emoimor, care sunt doar o
consecinta a primclor. .1
Procesul de consiliere estc uhul activ ~i directiv de scurta durata in
care clientul est~ ajutat prin diverse metode sa renunJe la gandirca sa ira!io nala .
!Mctodelc utilizate in cadrnl acestci abordari ~: .
- studierea unor materia!e pentru inva\arca felului In care oai'n enii sc
perturba prin intenncdiul gandirii;
- temele pentl·u acasa (de ex. sa faca listc cu gandurile negative: sa
.Jscrie dezavantajele fumatului, in cazul fumatorilor etc.);
- identificarea situa/iilor stresante 9i ana!iza gonduri!or ~i emofii!or
aferente - importantii este evaluarea veridicita\ii ideilor rezultantc din situapa
respectiva;
- efectua'i ea unor sarcini cu caracter imploziv de I 0-20 de ori pe zi . l.
atat in plan real, cat $i imaginar (de ex. cuiva cu fricii de lift i sc c~rc sii mearga
cu liftul de multe ori pe parcursul unei zile);
- clientul este ajutat sa discrimineze fntre starile afective rafiona!e
(frica, triste\e, frUstrare, nemultumire etc.) ~i cele ira{iona!e (panica, depresie
etc.);
- Ellis utiliza umorul in ~edin\ele terapeutice, ca modalitate de
1

- explicareo clicntilor a unor principii de planificarea riguroasa a timpului; . intrerupere a convingerilor ira\ionale;
- verificarca veridicitatii gandurilor negative automat asociate unor -jocul de rol;
situa\ii. - imageria: clien\ii erau incuraja\i sii-§i imagineze raspunsuri pozitive
pentru situatii stresante.
164 165
 r,
4. Consilierea/ psihoterapia centratii pe realitate
•t.. 2:,
Bazele acestei aborda1i au fost puse de IW.
Glasse~, care in 1967 a infiintat
,,Instihlte for Reality TI1erapy". La baza acestei abordari sta ~eoria alege1i~: in 01ice
1mprejurare noi alcgem tot ceea ce facem, inclusiv nefericirea pe care o simrim, ceea
ce inscamna ca dqinem w1 control mai mare ·asupra vi.e\ii noastre, mult mai mare
deceit ne imaginam. Este iluzoriu sa credcm ca problemele n:oastre sunt detcnninate
de exterior, cand, de fapt, motiva\ia faptelor $i alcgerilor noastre, atiit a celor fericite,
cat $i a eclor nefericitc, sc afla in inte1io111l nostm.
lprincipiilc consilierii/ terapiei centrate pe realitate suntj: .
- de celc mai multe ori la baza problemelor cste o relaiie umana
nesatisfacatoare;
- procesul interven\iei este centrat ' pe prezentul clicntului, iar nu pe
trecutul lui (,,trecutul s-a dus, clicntul nu mai poatc schimba nimic in trecut, tot
ceca ce poate face acum este sa-~i cladeasca un prezent mult mai eficicnt" - W.
Glasser, 2000, p. 131);
- consilicrea/ psihotcrapia realita\ii centreaza clientul pe ceea cc alege
cl sa faca In prezcnt $i nu incurajeaza pliingcrile excesive;
- aceasta abordare pune accentul pe responsabilitatea pel-sonala pentru
tot ccea ce ni se lntampla;
- rolul consilierului este acela de a-~i asista clientii In planificarea unui
comportament responsabil.
W. Glasser considera ca acest model poate fi aplicat nu numai In cadrnl
de consilere/ psihoterapeutic, dar ~i In $COii, In rela(iile familiale, In sfera
educa1ionala etc.
Abordarea nu necesita metode ~i tehnici Speciale, ci estc folosit
dialogul sincer, deschis $i adecvat situa1iei.
INTREBii.Rl SJ TEME DE LUCRU
. ,,
1. Care suut principalele metode de orientare comportamentalii?
2. Care su~t obiectivele ~i specificul demer~µIui terapeutic :in metoda cognitiv-
\' comportamentala7 ' separare, conflictel~/~i lupta pentru putere, inadecviirile 1n compo1iamentul de
3. Care sunt premisele $i specificul metodei rational-emotive?
4. Care sunt principiile de lucru 1n consilierea ~i terapia centrata pc realitate?
TEMA: Completati-va cuno~tin\ele, citind In original sau 1n traducere Iucriiri
ale autorilor men1iona\i in curs. Alege\i cele mai interesante texte ~i incerca\i sii
le comparati. Aflati care dintre ace~ti autori sunt mai aproape de modul vostru
de a simti $i gandi. Realizati un .eseu pe o tematica aleasa de voi, valorificand
anwnite texte din autorul preferat.
166
\.
-~-
CAPITOLUL VII .,i
Psihoterapiile de familie
Experienta cli.nica ne-a dovedit ca In dinamica diverselor tipuri de
patogenii, ca $i In cca a cvolu\ici bolnavilor sub tratament, factontl familial,
prin natura complexitatii sale strnch1rale $i funqionale, este profund implicat.
Adesea, pacientii nu sunt decat ,,metafora" tulburarilor rela\ionale ~i de
comunicare din familiile ~i cuplurile !or. Acest fapt este foa1ie evident In cazul
tulburiirilor emotionalc, nevrotice ~i comportamentale ale co_eiilor, dar nu
numai. A~a au apiirut psihoterapiile de familie (P.F.). Ele se prncticii atiit In
clinicii, cat ~i In afara clinicii, !n cabinete private sau In diverse org:miza\ii
neguvemamentale ~i -centre de asistenta a copilului ~i familiei.
Soecific:
• P.F. se adresea;r..ii intregului sistem perturbat §i relatiiJ.01· intrafamiliale
disfunctionale, in scopul rccchilibrfu.ii $i opti.J.11.izarii rolurilor, gra11i!elor
intrasistemice ~i relafiilor (emofionale, sexuale, comunicationale, cognitive
decizionale etc.). Ele au 1n vedere problemele granitclor dintre genera\ii,
problemele identitare, dinamicile emotionale dintre soti, dintre parinti ~i
copii, dintre frafi, precum ~i cele transgenerationale sau psihogenealogicc
(Jolanda Mitrofan, Diana Lucia Vasile, 2001; Jolanda Mitrofan, Cristina
Denisa Stoica, 2004).
1·
• In tratamentul complex. al anunlitor bolnavi, psihici ~i psihosomatici,
copii ~i adulti, terapiile de f?n'lilie asociate sunt de ne1nlocuit, prin 11
efoctele, lor benefice ~i consonante cu paieta de proceduri medicale,
psihotcrap'\utice, ludoterapeutice ~i ergoterapeutice integrate in planul
terapeutic cti~ativ sau recuperator.
[eme foarte !frecvent~ sunt: abandonul, culpabilitatca ~i anxietatea de
rol-sex, disfunc!iil{ sexuale ~i afective, violenta familiala etc.
Consilierul psihologic sau ~colar, la randul sau, nu poate ignora
;. impactul pe care familia !I are asupra fiecarui membru al sau (Ioana Stancu,
· 2005, p. 141). Chiar daca consilierul nu are intotdeauna pregatirea necesara
; pentru a aborda terapeutic familiile, el poate s1!. utilizeze teoriile psihoterapiilor
de familie pentru a intelege mai bine dinamica familiilor ~i felul cum indivizii
sunt influentati de aceasta, precum ~i strategiile terapiilor de familic, astfel
incat interventia de consiliere sii fie mai eficientii.
167