Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dinamica grupurilor
DINAMICA GRUPURILOR
Conf.dr. LAURENTIU MITROFAN
(laurentiu_mitrofan@yahoo.com)
Bucureti
2011-2012
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
PROBLEMATICA GRUPURILOR
SOCIALE
Principalele tipuri de formatiuni sociale sunt : grupurile, colectivitatile si
organizatiile.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Tipul grupului : rezulta in urma aplicarii unui set de criterii de clasificare tinind de
modul de formare, numarul de membrii, relatiile dintre acestia, natura
activitatii desfasurate.
Sarcina grupului : consta din obiectivul care trebuie realizat in urma activitatii
commune a membrilor; acest parametru are o deosebita functie
structuranta asupra intregii vieti de grup.
Coeziunea : este data de ansamblul fortelor care mentin unitatea grupului, fiind o
rezultanta a relatiilor intra si extragrupale, caracteristicile psihosociale ale
membrilor, natura sarcinii, contextual in care se desfasoara activitatea de
grup s.a.
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Dupa modul cum se formeaza, grupurile pot fi naturale sau artificiale. Cele
naturale iau nastere spontan, datorita existentei unor conditii obiective care
determina dezvoltarea unor relatii stabile intre viitorii membri.Cooley
distinge patru tipuri de grupuri primare naturale cu caracter universal in
istoria umanitatii : familia, grupul de joc al copiilor, grupul de vecinatate
si comunitatea de batrani (formata din personae care se cunosc de foarte
multi ani si locuiesc in aceeasi zona). Grupurile artificiale sunt cele care se
formeaza in urma unui proiect stiintific, organizatoric sau de utilitate
practica. In aceasta categorie intra grupurile de laborator, grupurile de
dezbatere a unei probleme, de rezolvare a unei sarcini determinate,
grupurile terapeutice etc.
(socioafective,
comunicationale
si
de
influenta),
In
functie
de
existenta
cadrului
institutional-normativ
care
le
anterior
formarii
grupului,
dinamica
proceselor
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Inteligenta sociala
Prestigiul extra-grupal
Altruismul
Disponibilitatea de intrajutorare
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
socio-afectivi
(fiind
de
fapt
rezultatul
atractiilor
si
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
activitatii lor in comun. Reactia este proportionala cu importanta normelor care sunt
inculcate, frecventa acestor incalcari si atitudinea adoptata de nonconformist la presiunile
exercitate de grup. Reactia este de asemenea diferita in functie de natura grupului, tipul
sarcinii ce urmeaza a fi realizata in comun, gradul de constituire a traditiilor de grup,
personalitatea nonconformistului si imprejurarile
contestarea normelor.
10
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Climatul psihosocial este apasator si tensionat, iar conflictele se pastreaza intr-o stare
latenta
Stilul democrat
mare masura
In acest context, performantele si eficienta grupului sunt foarte scazute, climatul este
deosebit de nefavorabil, cu numeroase conflicte intre membrii .
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
12
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Inteligenta emotionala
Mijloacele utilizate de lideri in fata multimilor
1.Inductia comportamentala initierea de catre lider a unei actiuni sau a unui
comportament demonstrativ la care multimea se alatura prin imitatie si contagiune
(datorita spiritului de turma cf. lui Le Bon )
2.Incitarea emotionala ridicarea intentionata de catre lider a tonusului emotonal al
multimii. Acest lucru se realizeaza prin utilizarea unor sintagme, imagini sau simboluri
sugestive cu o mare incarcatura afectiva
3. Sugestia consta in determinarea multimii sa adopte anumite atitudini sau sa declanseze
anumite actiuni apeland la mecanisme psihologice care scapa controlului rational; un bun
procedeu de sugestie consta in exemplul personal dar si acela de realizare a unor asociatii,
sublinieri, repetitii sau exemple care sa conduca spontan multimea pe directia dorita.
4. Prezentarea unei idei foarte simple intr-o forma care nu permite nici o indoiala sau
contrazicere, in primul rand datorita fermitatii sau prestigiului celui care o emite.
5. Repetarea sistematica a unei idei sfarseste prin a o induce inconstient in mintea
ascultatorilor ca fiind un adevar evident ce nu are nevoie de nici o demonstratie. Aceast
tip de repetare devine un substitut pentru orice fel de ratonament justificativ.
13
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
INFLUENTA SOCIALA
- EFECTELE INFLUENTEI SOCIALE Influenta reprezinta o componenta majora a vietii sociale avind functii deosebit de
importante in integrarea sociala precum si in procesul general al evolutiei psihosociale.
Efectele principale ale influentei sociale se regasesc in fenomenele de
uniformitate, conformare si supunere; efectele derivate din rezistenta la influenta
normativa si axiologica se regasesc in fenomenele de anomie, reactanta, devianta si
delincventa.
Influenta sociala este unul din principalii vectori modelatori ai vietii sociale. Ea
genereaza o anumita presiune asupra indivizilor in sensul impunerii unor norme si
modele dominante in cadrul unei societati. Prin intermediul influentei sociale se
realizeaza o tendinta spre similaritate.
UNIFORMITATEA este rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorinta
acestuia de a fi asemanator cu ceilalti. Realizarea uniformitatii presupune o relatie
dinamica si contradictorie intre presiunea spre similaritate si tendinta spre individualizare
(tendinta spre crearea unui eu distinctiv si original). Rezultatul acestor tendinte opuse va
fi determinat de particularitatile structurale ale personalitatii indivizilor dar si de
caracteristicile de fond ale sistemului socio-cultural de apartenenta.
14
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
15
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
colectivitatii . De regula, presiunea spre conformism este mai mare in cazul grupurilor cu
o puternica structurare ierarhica sau in cazul colectivitatilor religioase.
Gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana este rezultatul actiunii
convergente a trei categorii de factori:
a. presiunea spre conformism din cadrul grupului;
b. particularitatile psihologice ale personalitatii individului
c. caracteristicile de permisivitate si toleranta ale spatiului socio-cultural caruia ii
apartine grupul.
A. Presiunea grupului este considerata de majoritatea teoreticienilor ca fiind principalul
factor ce determina adoptarea unor atitudini sau comportamente conformiste. Cercetind
experimental aceasta problema, H. Kelman distinge trei tipuri de procese psihosociale
implicate in aparitia conformismului ca urmare a presiunii de grup :
1.Acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a se evita
sanctiunile datorate neconformarii la normele si modelele acreditate; in acest caz,
acceptarea publican u conduce implicit si la schimbarea convingerilor intime ale
subiectului, fiind vorba de un conformism formal derivat din nevoia de a nu fi respins de
grup.
2.Integrarea
exprima
preluarea
opiniilor,
credintelor,
normelor
si
16
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Gindirea
divergenta
(creatoare)
coreleaza
pozitiv
cu
17
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
18
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
19
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
20
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Cauzele interne ale delincventei pot fi identificate atit la nivelul structurii generale
a personalitatii cit si in planul schemelor generale relationale pe care subiectul le-a
interiorizat in ontogeneza in procesele de socializare si integrare sociala.
Consumul de alcool si droguri constituie unul dintre cei mai importanti factori in
producerea comportamentelor deviante si delincvente. Foarte importante in acest sens
sunt si starile legate de frustrare si agresivitate, precum si esecurile repetate in plan
profesional sau familial.
Cauzele externe ale delincventei deriva din modul defectuos de organizare a
grupurilor, institutiilor precum si din crizele sociale.
Profilul psihologic al delincventului include urmatoarele aspecte :
Carentele educationale;
21
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Persuasiunea
Implica o forma de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala si
comportamentala.
Continut
Ponderea diferitelor elemente informatioanale (emotionale, motivationale)
Gradul de redundanta a mesajului
Coerenta
Adecvarea la situatie
Auditorul se caracterizeaza prin:
Trasaturi de personalitate -
22
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Statutul social
La nivelul comunicatorului numeroase cercetari se refera la :
a. Credibilitatea sursei,
b. Intentia
c. Farmecul personal
a.Credibilitatea sursei
Acesti factori tin in special de statutul moral si profesional al sursei asa cum este
perceput de catre tinta
b.Intentia comunicatorului
Forta persuasiva
sa oficiala forta persuasiva a acestuia scade cu atit mai mult cu cit interesele sunt
presupuse a fi mai puternice
c. Farmecul personal
Atractia fizica pe care o exercita comunicatorul are un efect apreciabil asupra fortei de
A. Inducerea fricii
23
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
B. Implicarea auditoriului
C. Efectul de intiietate
A. Inducerea fricii
Cu cat frica este mai puternica cu atat tendinta adoptarii unei conduite care sa elimine
pericolul invocat este mai mare
B. Implicarea auditoriului
Potrivit lui K.Lewin adoptarea in grup a unei decizii sporeste considerabil capacitatea
acesteia de a induce schimbari atitudinale si comportamentale durabile in rindul
membrilor
C.Efectul de intiietate
In cele mai multe cazuri efectul de intiietate determina o influenta mai mare a
informatiei prezentata la inceputul unui mesaj mai ales daca e reluata si la sfirsitul
acestuia.
24
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Caracteristici
Dinamica grupurilor
ale
canalului
de
comunicare
Comunicarea verbala directa este una deosebit de eficienta datorita implicarii personale
a comunicatorului si a destinatarilor
Mesajele audio-video transmise prin intermediul TV au o forta persuasiva maxima
tinind de forta de sugestie a imaginii dar si datorita faptului ca imaginile vizuale sunt mai
facile dpdv intelectual, fiind usor de asimilat.
La nivelul auditoriului numeroase cercetari se refera la : gradul de sugestibilitate si la
imaginea de sine
Mesajul persuasiv cu greu isi atinge tinta mult mai usor in cazul :
Persoanelor submisive
Persoanelor sugestibile
Persoanelor vulnerabile afectiv
Persoanelor cu o slaba incredere in sine
25
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Climatul psihosocial
MANIPULAREA
Este o forma de influentare agresiva care nu respecta liberul arbitru si in care
primeaza interesele sursei.
Clasificarea formelor de manipulare
In functie de profunzimea efectelor obtinute:
M. superficiala (se vizeaza un anumit aspect atitudinal determinarea sursei de a
religios)
In fct de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea schimbarii atitudinale:
M.Liminala cind subiectul poate constientiza actiunea la care este supus
M.Subliminala bazata pe stimularea vizuala sau auditiva de tip subliminal
A. Interpersonala
B. De grup
C. De masa
Ce este DEZINFORMAREA?
26
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
27
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
panica si neincredere
Lansarea unor :
Sloganuri
Stereotipii de gindire
Pseudoprincipii
Acestea vor fi invocate ulterior drept repere valorice incontestabile
Dirijarea asocierii faptelor astfel incit tinta sa perceapa anumite relatii cauzale sau de
conditionare intre fenomene care nu exista in realitate
28
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
EXCLUDEREA SOCIALA
Persoan adult fr adpost - delimitri conceptuale
Exist un loc unde poi lua foarte uor pulsul unei societi: strada. Ecran de
proiecie al unor problematici sociale extrem de diverse, strada este locul care adpostete
i ascunde o populaie aparte, aparent rupt de ansamblu, dar care nu este altceva dect
rezultatul funcionrii dezastruoase a unui sistem socio-economic.
Scen i culise n acelai timp, strada posed o formaie foarte diversificat de
actori. nainte de a o prezenta, vrem s precizm c vom trata aici doar persoanele
aflate sub spectrul excluderii sociale i nu pe cele pentru care strada este spaiu de
exercitare a profesiunii: bandele de hoi, prostituatele, comercianii i consumatorii de
droguri, ceretorii de profesie, vitezitii (cei care fac ntreceri cu automobilele n toiul
nopii).n mod natural, grupul de populaie de care ne ocupm intr n contact cu acetia,
ns infracionalitatea nu este o caracteristic definitorie a persoanelor fr adpost care
se refugiaz pe strad.
Fr s avem pretenia de a prezenta ntr-o ordine a importanei, vom lista acele
grupuri de persoane pentru care strada este cminul de zi cu zi.
29
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Una dintre cele mai dramatice situaii o prezint familiile cu copii. Indiferent dac au
cteva luni sau 15 ani, copiii sunt victimele totale ale unui context social nefavorabil.
Sunt familii evacuate din fostele case naionalizate, mame i copii victime ale violenei
conjugale, familii care s-au constituit pe strad din persoane fr adpost i, mai nou i
mai tragic, n canalele din Bucureti (probabil i n alte orae din ar) ntlneti familii de
tineri ai strzii (foti copii ai strzii).
Grupurile de copii ai strzii, din ce in ce mai bine organizai (cu lideri, zone de
aciune, modaliti tot mai diverse de a produce bani) sunt deja un element definitoriu
al peisajului stradal n marile orae. i aceasta n ciuda zecilor de programe i organizaii
care i-au propus diminuarea acestui fenomen social.
Urmeaz btrnii, cei mai muli escrocai de rude sau de alte persoane care s-au
oferit s-i ajute i i-au lsat fr cas.
Persoanele cu dizabiliti psihice i/sau fizice sunt un alt grup populaional extrem
de vulnerabil i des ntlnit pe strzi.
Fotii deinui, n majoritatea lor tineri, aleg strada ca ultim refugiu deoarece sunt
respini de familie. Unii vin dup prima condamnare, alii dup mai multe i constat cu
stupoare c era mai bine n penitenciar.
n final, grupul cel mai numeros, brbai i femei, tineri sau aduli, necstorii,
divorai sau alungai din familie, omeri sau plecai de acas n cutarea unui loc de
munc.
Ce au aceste persoane n comun? Strada o imens ascunztoare i un loc de
ntlnire pentru cei vitregii de soart. Care sunt nevoile lor? O ntrebare dureroas i, n
acelai timp, un demers dificil pentru cei angajai n programe de asisten socio-medical
pentru persoane defavorizate social.
Este foarte greu de gsit un numitor comun care s defineasc aceast populaie.
Copii de cteva luni i btrni de 90 de ani, analfabei i persoane cu studii superioare,
indivizi sntoi sau bolnavi fizic sau psihic, persoane calificate profesional i
necalificate, oameni care s-au trezit pe strad peste noapte i alii care au ales s triasc
pe strad, femei, brbai, persoane singure, familii Oamenii strzii au un statut, s-i
spunem, alunecos. Totui, vom prezenta dou perspective asupra vieii n strad:
30
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
prima are n vedere o dimensiune dinamic (degradarea n timp) iar cea de-a doua
una psihopatologic.
Ce anume se ntmpl cu o persoan ajuns n strad, ce o face s se adapteze i
s supravieuiasc aici?
Prima perspectiv i aparine lui Alexandre Vexliard (1999) i prezint patru
faze ale desocializrii persoanelor fr adpost.
1. Persoana re-activ, o abordare dinamic a motivrii persoanei ca s fac demersuri.
1.a. Faza de agresiune
Aceast prim faz n procesul de desocializare e numit faza agresiv. E o
perioad de activitate intens, n care se fac diverse ncercri de readaptare exterioar i
n care personalitatea individului i lumea sa interioar rmn neschimbate.
Aceast faz apare n urma unui eveniment brutal (pierdere partenerului de via,
a locului de munc, invaliditate...). n timpul acestei etape, persoana va ncerca s fac tot
posibilul ca s-i regseasc stabilitatea pierdut. Ea nc nu pare a fi contient de
aceast nou situaie i de ceea ce presupune ea.
nc din aceasta prim etap, posibilitile de aciune, ca i mijloacele pe care le
are la dispoziie ca s beneficieze de libertatea sa politic, economic i social sunt
micorate, diminuate i degradate. Contactele cu anturajul persoanei se altereaz (jen
fa de noua sa situaie, temerea c anturajul ar putea crede ca persoana are nevoie de
ajutor...).
Valorile din trecut sunt motorul aciunii. Aceste valori orienteaz atitudinile i
comportamentul individului. Pstrarea acestor norme contribuie la ridicarea pragului de
rezisten pn la desocializare, valorile trecutului cu care persoana continu s se
identifice reprezint o barier ctre acceptarea noii situaii. Posibilitatea persoanei de a
iei din aceast situaie depinde de resursele sale (fizice, intelectuale, financiare) i de
mediul su afectiv (familial, amical...).
n timpul acestei prime faze, persoana frecventeaz o lume complet noua pentru
ea i pe care nc nu o recunoate ca fiind a sa. Agresivitatea pe care o manifest ca s-
31
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
i regseasc stabilitatea din trecut este ndreptat i spre alte persoane excluse. Va
trebui s nvee s comunice totui cu aceti noi parteneri pentru a putea face schimb de
diferite informaii.
n aceast etap, o lume nou, diferit, i se deschide persoanei, dar ea nu vrea nc
s o recunoasc.
1.b. Faza de regresiune
Aceast faz este o etapa de nchidere n sine. Este produs de experiena unei
situaii recente, iniial strin persoanei, dar care ncepe s-i devin familiar. Persoana
nc respinge aceast nou situaie, ceea ce-o mpiedica s o contientizeze i s
ndeplineasc aciunile pe care le presupune aceast situaie (nscrierea la omaj,
informarea despre drepturile sale...).
n timpul primei faze, lumea din trecut i era nc familiar, binevoitoare, ns,
n timpul celei de-a doua etape, aceast lume i devine treptat strin, chiar ostil. i apare
ca o lume care nu mai face parte din viaa prezent a persoanei, chiar ea e considerat cea
care o respinge.
Noile aciuni pe care le presupune aceasta situaie (cum s gseti de mncare,
unde s dormi, unde s te speli, unde s ntlneti un lucrtor social) transform
concepia persoanei asupra propriei viei. Persoana ntreprinde din ce n ce mai puine
aciuni, are din ce n ce mai puine iniiative, acestea solicitndu-i un efort adesea
epuizant i pe care i e din ce n ce mai greu s-l depun.
Chiar dac acumularea de eecuri produce o angoasa fa de viitor i diminueaz
entuziasmul, numrul i calitatea aciunilor ntreprinse i pe care ar trebui s le
ntreprind, persoana i pstreaz nc sperana c-i va regsi viaa din trecut.
Privaiunile, restriciile de toate felurile se accentueaz i respingerea tacit a anturajului
agraveaz situaia psihologic a persoanei.
n acest stadiu, persoana se simte responsabil de eecurile sale i ncearc s
gseasc o explicaie. Reuitele celorlali i accentueaz sentimentul ca ea are o
deficien. Societatea, care era simit ca binevoitoare, devine pe zi ce trece mai ostil.
32
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
ntoarcerea n trecut devine din ce n ce mai problematic. Situaia care ieri era
privit ca fiind accidental devine o realitate inevitabil. Aceast nou situaie devine
insuportabil att la nivel economic, ct i psihologic.
Posibilitatea de a iei din acest impas va depinde de ceea ce va putea persoana s
ntreprind.
n primele dou faze pe care ni le descrie A. Vexliard, putem observa c persoana
are voina i posibilitatea fizic i psihic de a ntreprinde aciuni care s-l ajute n cursul
vieii.
2. Persoana a-reactiv
A. Vexliard descrie n faza III i IV a schemei sale dificultatea cu care se
confrunt persoana ca s ntreprind aciuni, deoarece att reperele sale temporale, ct i
cele spaiale sunt alterate.
2.a. Faza de fixare
Conflictul insuportabil trebuie rezolvat printr-un act care presupune ruptura cu
trecutul.
n timpul acestei faze, persoana contientizeaz c a devenit parte a unei lumi noi;
totui, pstreaz contiina omului care a fost i care nu mai e.
nc de la primul oc, persoana a trecut printr-o slbire a intensitii i o scdere a
numrului contactelor sale sociale. Aceste pierderi ale legturilor provoac un sentiment
dureros de frustrare, de eec, de devalorizare de sine care fac tot mai dificile aciunile
sale. n aceasta situaie, persoana trebuie s suporte o atitudine mai mult sau mai puin
mascat din partea anturajului, chiar dispreul su.
Acest eec resimit duce la respingerea social: dispreul i denigrarea constituie
arme puternice de aprare a societii mpotriva excluilor. Astfel, persoana trece de la
ndoial la nelinite. Existena care ncepe atunci va fi caracterizat de un caracter
33
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
34
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Cea de-a doua perspectiv aparine unui autor francez, Patrik Declerk, care n
cartea sa Les naufrages Avec le clochards de Paris
Toi termenii utilizai s-au dovedit nesatisfctori, PAFA scpnd din toate
tentativele de nelegere clar, deoarece gndirea are nevoie de definire, de
ceva palpabil. Este evident c srcia joac un rol important n viaa lor,
imensa majoritate provenind din periferiile urbane i din zone rurale
(rani, muncitori necalificai, familii care de mai multe generaii triesc n
mizerie, la marginea societii, cu probleme de violen i alcoolism);
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
sindromului de
36
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
PSIHOLOGIA MULTIMILOR
MULTIMILE SOCIALE = ansambluri reale sau virtuale de indivizi, intre care exista
37
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
CLASIFICAREA MULTIMILOR
In functie de participarea constientizata in timp si spatiu la desfasurarea unor
evenimente, putem face distinctia intre:
A)
multimi reale - fizic constituite pe o anumita perioada si intr-un anumit loc datorita
multimi virtuale dispersate fizic in spatiu si timp dar ai caror membrii sunt legati
prin anumite caracteristici comune care ii fac sa dezvolte sentimente, atitudini sau
comportamente similare in raport cu anumiti factori sociali
38
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
B)
Dinamica grupurilor
39
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
caracter bipolar :
40
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
constiintei, un fond afectiv aparte, o puternica focalizare emotionala asupra unui obiect,
41
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
prezenta unui nr mare de persoane care reactioneaza unitar, influenta puternica aunui
lider acceptat neconditionat, diminuarea drastica a spiritului critic;
Sugestibilitatea crescuta este favorizata si de spiritul de imitatie .
Spiritul de imitatie - Este foarte accentuat in imprejurarile in care individul se simte mai
protejat daca se identifica cu cei din jur, preluind idei, sentimente si modele
comportamentale.
intr-o multime, membrii acesteia simt, gindesc, isi imagineaza si reactioneaza intr-un
mod cu totul nou, in virtutea asa numitei legi psihologice a unitatii mentale a multimilor;
calitatile intelectuale individuale se pierd, rezultind regresii in plan afectiv, cognitiv si
atitudinal.
Imaginatia
Este totdeauna hiperbolica; puternic sustinuta emotional, fara a solicita implicarea
manipulabila.
Ideile
Ideile multimilor sunt simple, excesiv schematizate, neargumentate rational, insa
42
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Rationamentele sunt bazate pe o logica primara; se fac asocieri intre lucruri disparate
intre care exista numai iluzia unor legaturi cauzale. Se generalizeaza pripit, inadecvat si
fara a se simti nevoia unei verificari.
Componenta emotionala
Sentimentele, emotiile multimii , desi foarte intense, sunt deosebit de instabile,
43
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Potentialul
Dinamica grupurilor
agresiv este foarte mare, putind fi usor antrenate in actiuni violente sau
Starea de multime joaca un rol puternic dezinhibant pentru cei mai multi participanti; in
astfel de situatii se poate observa cum ies la iveala cele mai profunde trasaturi si
impulsuri primare ale individului.
Ptr. Cei care se lasa antrenati in fenomenul de multime, aceasta are functia unui adevarat
drog, care le anuleaza cu atit mai mult cenzurile interioare cu cit sunt mai putin instruiti si
integrati social.
Vis--vis de moralitatea multimilor, aceasta este in cea mai mare masura determinata de
contextul social general in care se produce fenomenul, de natura obiectivului care
polarizeaza interesele si sentimentele participantilor, de evenimentele conexe care au avut
loc (reactia autoritatilor, producerea unor evenimente colaterale dar cu un puternic ecou
emotional in randul multimii).
Dimensiunea
Cei mai relevanti indicatori prin care putem descrie profilul psihologic al multimii sunt:
a)Tonusul emotional (intensitatea trairilor)
b)Tonul emotional (starea afectiva dominanta : bucurie, exuberanta, entuziasm, teama,
furie, ura, revolta,)
c) Persistenta starii emotionale dominante (durata mentinerii tonului emotional de fond la
un nivel care sa il faca vizibil)
44
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Determinarea profilului psihologic al multimii este esential pentru a explica sau anticipa
modul de manifestare a acesteia, evolutia in timp si tipul de comportament manifestat in
anumite imprejurari.
Multimile organizate -se formeaza si se manifesta pe baza unor initiative sau proiecte de
organizare prin care se propun obiective, strategii de realizare a acestora, criterii si reguli
de participare precum si anumite modele comportamentale.
-Matricea organizatorica a unei multimi poate lua nastere si spontan in cadrul unei
multimi gregare sau psihologice in conditiile in care este absolut necesara mentinerea
unei coeziuni si a unei unitati de actiune.
Coeziunea
Spre deosebire de multimile psihologice care nu pot fi decat reale (fizic constituite la un
moment dat si intr-un anumit loc), multimile organizate pot fi si virtuale, dispersate in
45
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Din
comportament, logice in gandire; in consecinta sunt relativ previzibile, fiind intr-o masura
mult mai mica dominate de factori emotionali si conjuncturali.
Comunitatile - sunt multimi omogene organizate si relativ persistente a caror constituire
si coeziune sunt datorate in principal unor factori axiologici si normativi. Datorita acestui
fapt, mai ales in cazul comunitatilor permanente (popoarele si natiunile), ia nastere un
profil spiritual specific in care intervin si determinatii de ordin istoric si geografic .
Spatialitatea
Cu cat spatiul ocupat de o comunitate este mai restrans, cu atat nivelul de organizare e
mai inalt, coeziunea mai puternica; cu cat comunitatea este dispersata pe spatii geografice
mai largi, cu atat omogenitatea spirituala si comportamentala e mai redusa, existand
tendinta aparitiei unor fragmentari si diferentieri.
Dinamica multimilor
Ca orice sisteme vii, multimile au o evolutie in care putem distinge mai multe etape:
formarea, evolutia, atingerea obiectivelor prin actiuni specifice, dezintegrarea sau
transformare; aceasta succesiune are numai o valoare de referinta generala, in practica
constatandu-se o mare varietate de momente intermediare, fluctuatii, inconsecvente si
evolutii neasteptate, care dau adevaratul profil specific unei multimi.
46
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Desfasurarea unor actiuni dirijate de centrele de influenta in sensul real sau aparent de
realizare a obiectivelor adoptate spontan.
Aceasta succesiune este relativa insa, pe parcurs putand interveni factori sau evenimente
ce pot modifica comportamentul multimii cu schimbari neasteptate de directie, treceri
bruste de la o stare emotionala la alta si chiar rupturi in corpul multimii; insa in toate
cazurile exista 4 factori esentiali ce au un rol extrem de semnificativ in aparitia,
desfasurarea si structurarea fenomenului de multime psihologica, respectiv:
Montajul psihologic (modul specific de configurare a elementelor cognitive, afective,
motivationale si atitudinale in raport cu o situatie sociala aparte)
Sistemul de informare si influentare a participantilor
Sistemul de conducere si coordonare a actiunilor multimii (se refera la aspectele
psihosociale ale liderilor sau grupurilor care si-au asumat rolul de conducere a
multimilor)
Situatia sociala pe fondul careia se desfasoara actiunile multimii ( se are in vedere
climatul psihosocial general, starea economica sau existenta unor tulburari sociale
anterioare).
47
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Comunicarea de masa
Reprezinta o activitate sociala dirijata, prin care informatiile si interpretarile
complementare acestora sunt distribuite selectiv in cadrul unei colectivitati, folosind o
serie de mijloace specifice, vizuale si auditive.
48
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
2.Teoria
Dinamica grupurilor
3.Teoria glontului magic are la baza ideea conditionarii maselor prin cunoscutul
mecanism pavlovian stimul-reactie. Stimulul (glontul magic) se prezinta sub forma
unui puternic soc psihic ce se adreseaza celor mai profunde zone emotionale si
instinctuale, ceea ce permite dizolvarea totala a indivizilor in multime, devenind astfel
adevarati sclavi psihici. Mass-media poate actiona ca un modelator magic al
sensibilitatii opiniei publice, avind in acest fel posibilitatea de a declansa comportamente
sociale programate.
O doua paradigma se bazeaza pe teza unor efecte slabe, difuze si limitate ale mass-media,
care nu are capacitatea de a controla neconditionat atitudinile si opiniile de grup; efectele
sunt diferentiate in raport cu anumite categorii sociale, care la rindul lor reactioneaza
selectiv la mesajele pe care le primesc .
1. Teoria medierii in comunicarea de masa se pleaca de la constatarea ca massmedia nu isi exercita direct influenta asupra tintelor, ci prin intermediul unor
semnificativi factori de mediere (persoane devenite lideri de opinie, grupuri de referinta);
fara sa exercite un efect imediat, uniform si puternic asupra atitudinilor si opiniilor
publice, mass-media contribuie mai degraba la consolidarea si structurarea unor opinii
preexistente.
49
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
3.Teoria influentei indirecte daca celelalte teorii ofera o perspectiva pe termen scurt
asupra dinamicii sociale, avind ca element comun teza influentei selective si directe
asupra opiniilor, credintelor si atitudinilor membrilor unei colectivitati, teoria influentei
indirecte ofera o perspectiva pe termen lung, in care cultura ca sistem stabilizat de valori
devine tinta principala a comunicarii de masa.
COMPORTAMENT SI ATITUDINI
50
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
51
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
public. Astfel, daca dorim sa schimbam modul in care oamenii actioneaza, trebuie sa
schimbam modul in care simt si gandesc.
La inceput socio-psihologii erau de acord cu urmatoarea afirmatie: Sa cunosti
atitudinile unor persoane este sa anticipezi actiunile lor. Dar in 1964, Leon Festinger
considerat de unii a fi unul din cei mai importanti contribuitori la gandirea sociopsihologica de azi (Gerard, 1994) a concluzionat ca nu este corect sa consideram ca
schimband atiutudinea rezultatul va fi schimbarea comportamentului. Festinger considera
ca relatia atitudine-comportament functioneaza invers, comportamentul fiind cel care
dicteaza atitudinea. Robert Abelson (1972) afirma ca: suntem bine pregatiti si foarte
iscusiti in a gasi gasi motive pentru a explica ceea ce facem, dar nu suntem foarte buni in
a duce pana la capat actiunile ale caror ratiune o identificam.
O alta lovitura primita de ideea atitudinii fiind cea care dicteaza a aparut in 1969,
cand socio-psihologul Allan Wicker a cercetat multe studii de caz ce acopereau o mare
varietate de tipologii, atitudini, si comportamente, si a formulat o concluzie socanta:
Atitudinile exprimate ale oamenilor nu preziceau variatele lor comportamente. Atitudinea
studentilor fata de ideea de a copia nu prezenta nici o corelatie cu probabilitatea ca acestia
chiar sa copieze. Atitudinea fata de biserica erau modest corelate cu prezenta la slujba de
duminica. Atitudinile rasiale personale si afirmate public ofereau putine indicii asupra
comportamentului acestor persoane in situatii reale.
Aceasta idee a fost prezenta la inceputul anilor 1930, cand o mare parte a populatiei
americane manifestau un puternic resentiment fata de asiatici. Pentru a intelege
amploarea acestui resetiment, Richard LaPiere (1934) a trimis scrisori catre 251 de
restaurante si hoteluri intreband: Ati accepta persoane de nationalitate chineza ca si
clienti in locatia dumneavoastra?. Printre cei 128 care au raspuns, 92% au dat un raspuns
negativ, si doar 1% au raspuns afirmativ. Dar LaPiere si un cuplu chinez cu a prezenta
placuta si curtenitoare calatorisera prin tara cu sase luni in urma, si au fost tratati
agreabil in toate, cu exceptia uneia, dintre respectivele locatii. Astfel pusi fata in fata cu
reprezentanti ai rasei chineze care isi infrunau stereotipul, proprietarii acestor spatii si-au
lasat deoparte atitudinile lor negative si au avut un comportament calduros si prietenos.
52
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
53
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
exterioare. Acest fapt a fost clar exprimat atunci cand Casa Reprezentantilor din Statele
Unite a emis o motiune surprinzatoare prin vot neoficial, prin care se mareau salariile
membrilor acesteia, si la scurt timp dupa printr-o motiune la fel de surprinzatoare a fost
remisa printr-un vot deschis. Teama de a fi criticati a distorsionat adevaratul sentiment in
cadrul votului deschis. Uneori fiecare dintre noi spune ceea ce considera ca ceilalti vor sa
auda.
Stiind ca oamenii nu-si dezvaluie usor sentimentele, socio-psihologii au dorit de
mult o modalitate de a putea privi in sufletul omului (pipeline to the heart). Astfel
socio-psihologii Edward Jones si Harold Sigall (1971) au imaginat un sistem fals (bogus
pipeline procedura falsa care pacaleste oamenii in a-si recunoaste atitudinile.
Participantii sunt convinsi ca o noua masina poate folosi reactiile lor psihologice pentru a
masura atitudinile lor) pentru masurarea atitudinilor. In cadrul unui experiment realizat
impreuna cu Richard Page, Sigall le-a cerut studentilor din Rochester sa tina in mana un
volan blocat, care deblocat putea misca un indicator spre stanga, indicand dezacord, sau
spre dreapta, indicand acord. Cand au fost atasati electrozi de bratele studentilor, aparatul
presupunea inregistrarea unor mici contractii musculare care indicau tendinta studentilor
de a roti volanul spre dreapta (acord) sau spre stanga (dezacord). Pentru a demostra
modul in care aceasta uimitoare masinarie functiona, cercetatorii puneau anumite
intrebari studentilor. Dupa cateva momente de impresionante raspunsuri luminoase si
sonore, un aparat de masura al masinariei anunta atitudinea studentului respectiv care
nu era nimic altceva decat atitudinea exprimata a studentului ca parte a unui chestionar
realizat. Inselatoarea procedura a convins pe toata lumea.
O data ce studentii au fost convinsi, aparatul de masura a fost ascuns si studentii au
fost intrebati ce atitudine au fata de americanii de origine africana, si au fost ulterior
intrebati ce cred ca indica aparatul de masura. Ce credeti ca au raspuns acesti studenti
caucazieni? Comparand raspunsurile unor studenti care au primit un chestionar clasic, cei
supusi aparatului de masura au recunoscut mai multe sentimente negative fata de subiect.
Contrar celor care au raspuns la chestionarul clasic pe hartie care considerau americanii
de origine africana uneori chiar mai sensibili decat alti americani cei care au fost supusi
testului cu respectivul aparat au inversat aceste rezultate. Era exact ca si cum ar fi gandit,
54
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
55
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
56
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Cateva concluzii
Pentru a concluziona, atitudinile anticipeaza actiunile noatre daca:
bun inceput. Acestea nu au fost evidente initial cercetatorilor, si nici studentilor germani
57
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
58
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
TEORIA
PERCEPTIEI
Dinamica grupurilor
DE
SINE
EVIDENTIAZA
DETERMINAREA
atitudinile.
Teoria perceptiei de sine spune ca atunci cind ne formam atitudini, actionam ca un
observator, urmarind comportamentul nostru si apoi atribuindu-l fie unei cauze externe
(situatia) fie uneia interne (atitudinea).
Shelly Chaiken si Mark Baldwin (1981) au condus o interesanta demonstratie
empirica despre felul in care procesul perceptiei de sine influenteaza atitudinile. In primul
rind ei au separat participantii in doua grupuri: cei ce aveau atitudini puternice,
consistente si cei ce aveau atitudini slabe inconsistente. Apoi i-au indus pe participanti sa
aprobe fie comportamente pro mediu inconjurator fie anti mediul inconjurator intr-un
chestionar. Ei erau capabili sa asigure comportamentul dorit introducind fie cuvinte
frecvent fie ocazionnal in cadrul intrebarii. De ex. participantii erau intrebati ,, de obicei
tu folosesti masina in comun pentru economie? unde majoritatea raspunsurilor au fost da
si au fost perceputi ca fiind pro mediul inconjurator. In contrast cei intrebati la fel si care
au raspuns mai mult nu au fost considerati anti mediul inconjurator. Participantii ce au
fost indusi in a raporta comportamente pro mediu inconjurator mai incolo au relatat mai
multe atitudini pro mediu decit cei ce au fost indusi in a raporta comportamente anti
mediu dar doar daca atitudinile initiale despre mediu au fost slabe sau inconsistente.
Printre participantii ale caror atitudini prioritare au fost puternice si consistente pro
59
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
60
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
BIBLIOGRAFIE
ABRIC, J.C. Reprezentrile sociale : aspecte teoretice n A.Neculau coord.
Psihologia cmpului social. Reprezentrile sociale.Ed.Polirom, Iai, 1997.
BARON,R., BYRNE,D. Social psychology understanding human
interactions, Allyn and Bacon, Massachusetts,1991.
BRIGHAM,J.C. Social Psychology, Little, Brown&Co., Boston, 1996.
CALUSCHI MARIANA Probleme de psihologie social. Ed. Cantes, Iai,
2001.
CRISTEA DUMITRU Tratat de psihologie social, Editura Pro
Transilvania, Bucureti, 2000.
CURELARU, M (coord.) Reprezentrile sociale. Teorie i metode (texte alese).
Ed. Erota, Iai, 2001.
DOISE, W. Reprezentrile sociale: definiia unui concept. In A. Neculau
(coord) . Psihologia cmpului social. Reprezentrile sociale. Ed. Polirom, Iai, 1997.
GOLU, P. Fenomene i procese psihosociale, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti, 1989.
GOLU, P. Fundamentele psihologiei sociale, Editura Ex Ponto, Constana,
2000.
HEWSTONE,M., STROEBE,W., - Introduction to social psychology,
Blackwell Publishers Inc., Massachusetts, 2001.
JODELET, D Representations sociales: phenomenes, concept et theorie. n
D. Jodelet (ed.) Les representations sociales. Ed. PUF, Paris, 1984, p. 31-61.
JODETET, D Reprezentrile sociale, un domeniu n expansiune. n A.
Neculau (coord.) Psihologia cmpului social. Reprezentrile sociale. Ed. Polirom,
Iai, 1997.
KIMBLE EMERSON CHARLES Social Psychology Studying Human
Interaction, Win Brown Publishers, 1990.
LIPA RICHARD Introduction to social psychology, Wadsworth Inc., 1990.
61
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
Polirom, 2003.
RADU, I., ILU,P., MATEI,L. Psihologie social, Editura Exe SRL, ClujNapoca,1994.
SARASON, B.,R., SARASON, I.,G., PIERCE, G.,R., - Social Support. An
Interactional View, Wiley Publishers, New York, 1990.
SEARS, D., PEPLAU, L., TAYLOR, S. Social Psychology, New Jersey,
Prentice Hall, 1998.
WORCHEL, COOPER, GOETHALS Social Psychology, New York, 1991.
62
Copyright @ DEPARTAMENT ID
Laureniu MITROFAN
Dinamica grupurilor
63
Copyright @ DEPARTAMENT ID