ASPCTE NEUROPSIHOLOGICE ÎN

AMNEZIE

Rusin Aura, Conversie Psihologie, I

MEMORIA

1. Memoria înseamnă procesul psihic prin care se realizează întipărirea,

păstrarea şi reactualizarea sub forma recunoaşterii sau reproducerii

a experienţei cognitive, afective, volitive, achiziţionate anterior.

2. Memoria este sistemul cognitiv ce realizează receptarea, stocarea,

conservarea şi extragerea informaţiei deja stocate.

3. Memoria este procesul psihic care reflectă trecutul.

FUNCŢII:
1) Memoria înregistrează informaţia receptată

2) Memoria stochează informaţia dată în depozitul

mnezic

3) Memoria extrage, la cerere, informaţia din stoc

4)Memoria pune la dispoziţia subiectului informaţia în format

potrivit pentru a fi utilizată.

5)Memoria şterge / lichidează din stocul ei informaţia ce a devenit

inutilă sau cu valoare cognitivă compromisă și informațiile ce
supraglomerează și supraîncarcă sistemul cognitiv.
TIPURI DE MEMORIE:

Verbal-abstractă Plastică
(cuvinte, noţiuni) (reprezentări vizuale,
auditive etc)

Memorie

Afectivă Motorie
(emoţii, sentimente) (deprinderi,
acţiuni automatizate)
După timpul şi locul în actul mnezic:
1.Memoria senzorială (cu ea începe memorarea, până
la 2 sec. Senzaţiile: procese psihice elementare care reflectă
însuşiri simple ale lucrurilor în timpul acţiunii lor asupra
organelor de simţ).
2. Memoria de scurtă durată (până la 18 sec.
Sistem mnezic de reţinere a informaţiei în mod firesc,
fără acţiuni de sprijin) .
3. Memoria de lucru (face trecerea spre cea de
lungă durată. Cuprinde informaţii procesate
pentru a rezolva o sarcină).
4. Memoria de lungă durată (de la 18 sec.
până la sfârşitul vieţii. Cuprinde tezaurul
personal de cunoştinţe, experienţe,
competenţe).
Patologia memoriei
Patologia memoriei desemnează totalitatea tulburărilor
de memorie şi a dificultăţilor de memorie.

Tulburările de memorie se numesc amnezii.

În accepţie largă, amnezie(fără memorie)

înseamnă pierderea totală sau parţială a
memoriei determinată de disfuncţii ale activităţii
nervoase superioare.
 TIPURI DE AMNEZII
 Amnezia anterogradă
Reprezintă inabilitatea de a forma noi amintiri,
cele existente fiind neafectate.
Cauza principală: traumele componentelor
neuronale, mai exact din lobul temporal
medial și diencefalul medial. Aceste regiuni
sunt implicate în procesul neurologic de
transformare a memoriei de scurtă durată în
cea de lungă durată. Din cauza pierderii
structurilor neuronale, acest tip de amnezie
nu poate fi tratat farmacologic
(medicamentos).
 Lobul temporal este implicat în păstrarea
adecvată a memoriei vizuale, în înțelegerea
limbajului și asocierea emoțiilor.

 Este format din structuri care sunt vitale pentru

memoria declarativă: hipocampul, împreună cu
regiunea hipocampală înconjurătoare. Hipocampul
este esențial pentru formarea memoriei, iar
cortexul temporal medial înconjurător este
considerat esențial pentru stocarea memoriei.

 Memorie declarativa(denotativăsau explicită ) sau

pe termen lung = memoria conștientă împărțită în
memoria semantică (fapte) și memoria episodică
(evenimente).
DIENCEFALUL
Este regiunea centrală a creierului. Este situat
în prelungirea trunchiului cerebral, sub
emisferele cerebrale, acoperit şi mascat de
cele doua emisfere cerebrale, care se unesc de
fiecare parte.
  Amnezia retrogradă
 Reprezintă inabilitatea pacientului de a-și
reaminti evenimente, informații, experiențe ce preced
episodul amnezic.

 Capacitatea de a forma noi memorii este neafectată, nefiind

implicate porțiunile din hipocamp anterior menționate.
 Aspectele generale ale unui bloc de informații sunt mai ușor
de reamintit decât aspectele specifice, iar amintirile mai
vechi sunt mai ușor abordate, datorită întăririi prin repetiție,
decât cele noi.

 Are un caracter fazic (temporar), existând posibilitatea unei

recuperări complete dacă pacientul în cauză este supus unui
proces de consolidare (este expus din nou stimulului ce a
produs memoria în primul rând
Amnezie globală: desemnează o amnezie anterogradă care afectează
informaţiile de orice tip senzorial (vizual, auditiv, olfactiv etc), în timp ce o amnezie
electivă specifică nu afectează decât un singur tip de informaţie (amnezie verbală,
de exemplu).

Amnezie semantică: afectează cunoaşterea obiectelor şi a lexicului; ea poate fi

apropiată de asimbolie (incapacitatea de a opera cu simboluri) şi într-o anumită
măsură de afazia amnezică (uită cuvintele).

Amnezie de identitate: situaţie psihopatologică ce face ca un pacient să-şi fi

pierdut identitatea şi orice amintire biografică în legătură cu ea, în timp ce
capacităţile mnezice care permit achiziţia de noi amintiri sunt rămân.

Amnezie traumatică: trimite la o circumstanţă etiologică răspunzătoare de o

amnezie lacunară, adică referitoare la o perioadă de timp care este golită de orice
amintire. Această perioadă de timp corespunde lipsei de conştienţă, dar poate afecta
şi un moment din trecut mai mult sau mai puţin vast şi care a precedat
traumatismul (amnezie retrogradă), precum şi o perioadă în care, în ciuda revenirii
la conştienţă, prezentul nu mai poate duce la amintiri (amnezie anterogradă ).
 Amnezia globală tranzitorie poate apărea la persoanele adulte
(foarte rar la copii) și implică o tulburare de memorie cu durata
de sub 24 ore, în absența unui factor declanșator (infecții,
traumatisme, accidente vasculare cerebrale, consum de alcool,
medicamente sedative etc).
 Persoanele în cauză prezintă o tulburare de memorie pentru
evenimentele recente. În timpul atacului nu există o afectare a
stării de conștiență, niciun alt semn de confuzie și nici alte
manifestări care să indice o activitate epileptică. Toate funcțiile
sistemului nervos (motorii, senzitive, reflexe) sunt prezervate, în
afara memoriei. 
 Cauza acestei probleme neurologice nu a fost încă identificată,
însă studii de imagistică medicală au arătat o irigare sanguină
cerebrală mai slabă la nivelul lobilor temporali.
 Există câțiva factori care ar putea declanșa acest eveniment:
exerciții fizice epuizante, stres emoțional puternic, durere de
intensitate crescută, imersia în apă foarte rece.
 Amnezia poate fi tranzitorie (ca cea apărută
după traumatisme cranio-cerebrale);

 fixă (ca cea apărută după un eveniment major

de genul encefalitei, ischemiei sau stop
cardiac);

 progresivă (ca in cazul demenţelor

degenerative).
CAUZE ALE AMNEZIEI
  organice (sau amnezii de etiologii
neurologice):distrugeri ale celulelor și
legăturilor dintre acestea în cadrul proceselor
cognitive;
  funcționale (sau amnezii psihogenice):
prezintă un grad mai profund de
subiectivitate și specificitate a fiecărui caz în
parte şi implică de obicei o afecţiune
psihologică.
 Amnezia poate fi urmarea deficitului
cerebral difuz, a leziunilor corticale
bilaterale sau a leziunilor multifocale care
deteriorează ariile de stocare a
informaţiilor la nivelul emisferelor
cerebrale.
Cauze organice – amnezii neurologice

 accidentul vascular cerebral – prin ischemia (deprivarea de

oxigen) și ulterioara moarte a elementelor cerebrale;

 encefalita – inflamații de diverse cauze, infecțioase sau nu, la

nivelul encefalului;

 neoplasme (tumori) cerebrale – prin alterarea funcţiilor

fiziologice ale celulelor respective;
 boli degenerative – precum Alzheimer sau alte forme de
demență;
 consumul excesiv de alcool – conduce la o carență (deficit)
de tiamină, vitamina B1; în acest caz este denumit sindromul 
Wernicke-Korsakoff;
 boala celiacă – un studiu recent a arătat o legătură între
intoleranța la gluten și declinul neuronal; o bună parte din
pacienţii cu boală celiacă se prezintă la medic ca primă
intenţie pentru amnezie, confuzie și modificări de
personalitate;

 medicamente – anumite clase, spre

exemplu benzodiazepinele, au un efect pronunţat;

 intoxicaţia cu monoxid de carbon – printr-un mecanism

ischemic.Anoxia – deprivarea de oxigen poate afecta creierul,
cauzând si pierderea amintirilor

 traume la nivelul extremităţii cefalice (capul și gâtul).

 Daune la nivelul hipocampului – partea din creier responsabila

cu formarea noilor amintiri este hipocampul.
Cauze funcţionale – amnezii psihogene

Amintiri reprimate – inposibilitatea de a accesa informații

referitoare la un eveniment stresant sau traumatic din cauza
mecanismelor defensive psihologice; amintirea respectivă se
află stocată în memoria de lungă durată a pacientului, dar
acesta nu se poate folosi de ea;

Amnezia infantilă – inabilitatea, reîntâlnită la majoritatea

populației, de a stoca informații dinaintea apariției
comunicării verbale; se consideră ca fiind fiziologică
(normală), dar poate fi atribuită și anumitor abuzuri
psihologice din timpul copilăriei, dacă aceasta prezintă o
intensitate anormală;
 Amnezia de sursă – persoana în cauză nu poate explica
în ce context a asimilat anumite informații, dar reține
abilitatea de a se folosi de acestea;

 Amnezia disociativă – un subtip foarte rar, caracterizat

de episoade recurente de amnezie în cadrul cărora
pacienții nu sunt capabili să-și amintească o parte sau
toată istoria proprie și în plus pierd simțul propriei lor
identități, evoluând spre a forma una nouă, artificială;

 Amnezie specifică unui anume simţ - de exemplu o

agnozie - tulburare nervoasă care constă în incapacitatea
de a recunoaşte cele văzute, auzite, pipăite .
TRATAMENT
 Multe cazuri de amnezie se autolimitează, se vindecă de la
sine, fără a fi necesară intervenţia din exterior.

În caz contrar: anumite terapii prin care acești pacienți se pot

adapta la pierderile de memorie. Exemplu; terapia cognitivă
ocupațională – o serie de mnemotehnici ce furnizează alternative de
memorare și reamintire şi strategii de organizarea a informației. O
alternativă o reprezintă folosirea mijloacelor tehnologice curente.

Nu există tratament medicamentos pentru amnezie, însă dacă

acest simptom este produs de o altă patologie, tratamentul problemei
de fond poate rezolva eventualele complicații. Spre exemplu, în
cadrul sindromului Wernicke-Korsakoff, cauzat de un deficit de
vitamina B1, modificarea regimului alimentar produce reveniri
miraculoase, asociate desigur cu tratamentul alcoolismului de bază.
SURSE BIBLIOGRAFICE şi electronice:
 ION NEGURĂ ,PSIHOLOGIA MEMORIEI, GÂNDIRII ȘI
IMAGINAȚIEI (Note de curs) ,Chișinău –
syexcelsior.files.wordpress.com/2016/06/ion-negura-psihol
ogia-memoriei-gandirii-imaginac89biei-2016.pdf

 https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/a
mnezie-cauze-simptome-tratament
: Biblioteca virtuală Medlife

 Ribot, Theodule, 1998 “Memoria şi patologia ei”, Ed.

IRI,Bucuresti
 https://www.roneuro.ro/blog/67-amnezia-globala-tranzitori
e.html
Institutul RoNeuro Cluj- Napoca