Sunteți pe pagina 1din 6

AMNEZIA I Definitie

Amnezia se manifesta prin abolirea proceselor de fixare, conservare, recunoastere si reproducere ale memoriei, fie separat, fie in totalitatea lor. Exista o amnezie de fixare sau anterograda, in care bolnavul este incapabil sa pastreze amintiri ale faptelor foarte recente, care sunt totusi bine percepute. El isi poate aminti cu usurinta evenimente din tinerete, dar nu si pe cele petrecute cu o zi inainte (in starile de dementa senila, postencefalitice, stari toxiinfectioase, paralizia generala progresiva - P.G.P.). in amnezia de conservare sau retrograda gasim o stergere a amintirilor fixate inaintea debutului bolii (in traumatisme cranio-cerebrale, de exemplu). Amnezia este pierderea totala sau partiala a capacitatii de memorizare a informatiei si de reamintire a informatiei inmagazinate. O amnezie poate fi cauzata de o leziune a ariilor cerebrale legate de functiile memoriei, de origine vasculara, tumorala, traumatica (comotie cerebrala), infectioasa ( encefalita ), degenerativa (boala lui Alzheimer), hemoragica (hemoragie subarahnoidiana) sau consecinta lipsei de vitamina B1, observata mai ales la alcoolici (sindromul lui Korsakov). Amnezia mai poate surveni si in cursul bolilor psihiatrice, ca urmare a unei crize de epilepsie sau a unui soc. In sfarsit, numarul tulburarilor de memorie este legat de consumul de medicamente, in particular de tranchilizante ( benzodiazepine ). Utilizate pe lunga durata, ele induc adesea o amnezie anterograda, care se manifesta prin imposibilitatea de a fixa amintirile noi, sau prin tulburari acute de memorie apropiate de ictusul amnezic. Amnezia este asociat cel mai adesea fie cu traume cerebrale, fie cu degenerarea celulelor creierului, situaie specific instalrii demenei. n ambele cazuri, celulele creierului sunt pierdute i ca urmare a conexiunii celulare complexe din interiorul creierului, ele nu pot fi nlocuite. Cele mai grave afeciuni cerebrale apar atunci cnd creierul este vtmat, aa cum se ntmpl n cazul accidentelor de main, a czturilor sau a loviturilor puternice n zona creierului. Aceste traume tind s creeze o stare de confuzie i pierderea memoriei. Infeciile care afecteaz creierul, precum encefalita, reprezint o alt cauz a pierderilor de memorie. Alcoolismul, abuzul de droguri, malnutriia priveaz creierul de nutrieni, fapt ce duce la moartea unor celule cerebrale i chiar la apariia amneziei. Pierderea memoriei poate aprea i n urma unui atac cerebral, dac afecteaz zona creierului care se ocup cu funcionarea memoriei. Amnezia se poate instala subit sau treptat, iar pierderea memoriei poate fi temporara sau permanenta. In plus, pierderea memoriei poate privi evenimentele recente sau cele din trecutul indepartat, sau poate fi o combinatie de ambele tipuri. Desi procesul de imbatranire duce in mod normal la dificultatea de a invata si de a retine informatii noi, ea nu este responsabila si de pierderile insemnate de memorie decat daca este insotita de o boala.

Clasificare

Amnezia globala tranzitorie (ictus amnezic) reprezinta pierderea brusca, completa, de scurta durata si trecatoare a memoriei. Amnezia anterograda (amnezie de fixare) se refera la incapacitatea de fixare a evenimentelor recente, in urma unei traume, in timp ce reamintirea evenimentelor din trecutul indepartat nu este afectata. Amnezia retrograda (amnezie de conservare) se refera la stergerea amintirilor anterioare unei traume, in timp ce fixarea amintirilor noi este posibila. Amnezia lacunara se refera la o perioada limitata si relativ scurta din timpul trecut si este caracteristica starilor confuzive. In amneziile de evocare , bolnavul este incapabil de a evoca atunci cand are nevoie. De cele mai multe ori aceasta se intampla cu numele proprii. Atunci cand procesul recunoasterii sufera, se produc amnezii sau dismnezii de recunoastere. Majoritatea vtmrilor cerebrale provoac amnezie retrograd i confuzie post-traumatic, ns cu ct lovirea este mai grav, cu att mai serioas va fi amnezia. Bolnavii de Alzheimer arat la nceput probleme ale memoriei imediate. Acetia i amintesc cu greu evenimente care au avut loc n urm cu cteva zile, ns i aduc aminte cu exactitate de ntmplri care au avut loc cu ani n urm. La persoanele care sufer de Alzheimer n stadiu avansat, memoria de lung durat ncepe s fie afectat. Alte tipuri de amnezie pot fi :

Amnezia traumantic, cauzat de probleme cerebrale ca urmare a unei lovituri grave la cap. Aceasta poate duce de la o pierdere de scurt durat a memoriei i uneori chiar la com. Amnezia traumatic este adesea temporar, durata sa fiind legat de gravitatea afeciunii. Psihoza Wernicke Korsakoff este un tip de amnezie cauzat de consumul abuziv de alcool. Aceasta este nsoit de regul de probleme neurologice, precum micarea necoordonat a micrilor i pierderea simului tactil. Amnezia trectoare, "rapid", este declanat n mod normal de evenimente pe care o persoan nu le poate procesa. n mod normal, memoria revine dup cteva zile dei informaiile referitoare la evenimentul care a declanat trauma nu sunt recuperate n ntregime. Amnezia infantil, a copilriei, face referire la incapacitatea unei persoane de a-i aminti evenimente din primii ani de via. Unii specialiti consider c acest tip de amnezie poate fi legat de dezvoltarea limbajului sau de faptul c unele zone ale creierului nu sunt complet dezvoltate n aceast etap a vieii. Amnezia posthipnotic const n uitarea evenimentelor din timpul hipnozei.

Tratament
Atunci cnd celulele cerebrale mor, acestea nu mai pot fi nlocuite. n funcie de cauza amneziei, creierul poate fi capabil s i recupereze multe

dintre capacitile pe care le avea, sau, din contr, starea bolnavului se poate n ruti. Persoanele care au suferit pierderi cerebrale ca urmare a unei leziuni, pot observa treptat anumite mbunniri, n timp ce creierul ncearc s se vindece. Cu toate acestea, persoanele a cror amnezie apare ca un simptom al unei boli degenerative, precum Alzheimer, au foarte mici anse s vad vreo mbuntire a memoriei. Unele forme de terapie s-au dovedit folositoare amnezicilor, deoarece i ajut s treac peste pierderile de memorie. Spre exemplu terapiile cognitive i pot ajuta pe amnezici s i recapete aptitudini pierdute.

Stabilirea tratamentului potrivit


Diagnosticarea cauzei producerii amneziei implic efectuarea unei serii de teste. Oricine sufer de pierderi inexplicabile de memorie ar trebui s consulte un medic specialist, deoarece acesta poate stabili cauza instalrii amneziei i tipul de tratament necesar. Tratamentele pentru amnezie difer n funcie de cauza care a dus la apariia bolii. ns, indiferent care a fost cauza declanrii amneziei, reabilitarea cognitiv este prezent n cazul tuturor bolnavilor, deoarece i ajut s fac fa pierderilor de memorie. n cazul amneziilor aprute n urma comoiilor, bolnavul are nevoie de odihn. Dac alcoolismul este cauza amneziei, pacientul trebuie s renune la viciu i s fie susinut emoional, n timp ce amnezia cauzat de boala Alzheimer poate fi ameliorat cu ajutorul medicaiei. Psihoterapia poate fi util persoanelor care sufer de amnezie ca urmare a unei traume emoionale. De exemplu, hipnoza i poate ajuta pe pacieni s i aduc aminte evenimente i amintiri uitate.

II
Amnezia este tulburarea memoriei manifestata prin pierderea abilitatii de a retine informatii noi sau de a evoca informatiile deja memorizate si care poate avea att cauze organice ct si psihologice.

Patogenie
Memoria reprezinta un proces cognitiv care implica perceperea, retinerea, stocarea si evocarea informatiei. Procesul de memorizarea a fost divizat arbitrar n 4 componente: 1. nregistrarea informatiei, care nu este altceva dect perceperea informatiei generata de toate organele senzoriale. 2. Fixarea, integrarea mnestica si retentia informatiei 3. Identificarea si evocarea informatiilor memorizate 4. Reproducerea Unii autori mai considera o parte componenta a memoriei si procesul de uitare, avnd la baza procesarea si stergerea informatiilor inutile si fiind o conditie necesara pentru functionarea normala a memoriei. n istorie au fost descrise si cazuri cnd functia de

uitare este alterata, genernd asa o situatie n care persoana nu este n stare sa uite informatiile percepute, cauznd probleme grave acestor pacienti, stare cunoscuta sub denumirea de hipermnezie. Implicarea acestor mecanisme n fenomenul de amnezie este considerabila, dat fiind ca amnezia teoretic poate fi rezultatul difunctiei la orice nivel al mecanismelor memoriei. Astfel, problemele de memorizare si nvatare pot fi prezente la pacientii cu tulburari ale perceptiei sau atentiei din simplu considerent ca pur si simplu lipseste informatia care ar putea fi stocata. n sindromul amnestic Korsakoff, informatia chiar daca este nregistrata corect, aceasta nu poate fi retinuta mai mult de cteva minute, fiind defect mecanismul de stocare a informatiei n memoria de lunga durata. Si tot n acest sindrom este defect si al treilea mecanism, evocarea informatiilor, ceea ce conditioneaza formarea confabulatiilor, situatiie n care pacientii evoca amintiri care niciodata nu au fost depozitate sau pot localiza temporal gresit memoriile din trecut (de ex. pot afirma ca ieri au jubilat casatoria, cu toate ca sunt casatoriti deja de mai multi ani). Rezistenta, un fenomen psihanalitic descris pentru prima data de Sigmund Freud, pare a avea la baza acelasi defect de evocare a amintirilor, care n acest caz este rezultatul suprimarii psihice a memoriilor nedorite. Din cele mentionate mai sus reies doua caracteristici fundamentale ale amneziei: 1. Imposibilitatea de a evoca memorii care au fost depozitate ferm nainte de debutul maladiei (amnezia retrograda) si 2. Imposibilitatea de a achizitiona informatii noi (amnezia anterograda).

Cauzele amneziei
Amnezia este datorata leziunii sistemului nervos central si n special regiunilor implicate n formarea memoriei. Aceste regiuni sunt parti componente ale sistemului limbic, si anume talamusul si regiunea hipocampala. Cauzele posibile ale amneziei sunt:

Accidentele vasculare cerebrale Tumorile n regiunile cerebrale implicate n formarea memoriei Maladiile degenerative ale sistemului nervos central, asa ca maladia Alzheimer Abuzul de alcool, responsabil pentru deficitul de tiamina (vitamina B1) sindromul Wernicke-Korsakoff. Traumatismele cerebrale Cauze functionale sau psihologice - stresul posttraumatic, maladiile psihice sau n termeni psihanalitici, mecanismele defensive.

Tipuri de amnezie
Doua tipuri majore ale amneziei care sunt prezente practic n orice sindrom amnestic sunt amnezia anterograda si cea retrograda.

Amnezia retrograda este incapacitatea pacientului de a-si aminti informatiile memorizate anterior de debutul maladiei sau nainte de accident. Ca regula se observa o corelatie dintre severitatea maladiei si volumul de informatie uitat, traumatismele usoare putnd cauza uitarea evenimentelor din aceeasi zi, iar un accident mai grav va duce la pierderea memoriilor acumulate pe parcursul ultimilor 2-3 ani. Amnezia anterograda se manifesta prin incapacitatea de a acumula noi informatii. Un pacient cu amnezie anterograda nu va putea sa-si aminteasca cum a fost transportat la spital, cu toate ca a fost total constient. Amnezia anterograda, este un component relativ frecvent al sindromului Korsakoff. Confabulatiile sau memoriile false sunt niste evenimente inventate de pacient menite a umple golurile memoriei si se ntlneste frecvent la pacientii cu sindrom Korsakoff. Confabulatiile pot fi evenimente total inventate sau evenimente care au avaut loc n trecut nsa pe care pacientul le-a localizat gresit n timp. Din punct de vedere al substratului morfologic, amnezia poate fi organica, atunci cnd are la baza o leziune parenchimatoasa a sistemului nervos central sau disociativa, cauza careia este un factor psihologic. n grupul amneziei disociative se include:

Memoriile represate - se refera la inabilitatea de a evoca unele evenimente stresante sau neplacute, asa ca agresiunea fizica sau violul. Aceste memorii au fost depozitate si retinute nsa evocarea acestora este mpiedicata de mecanismele psihologice de aparare. Fuga disociativa este cauzata de o trauma psihologica, fiind tranzitorie si nerezolvata, putnd reveni ulterior. Se manifesta prin episoade tranzitorii de amnezie si de pierdere a propriei identitati, care nsa se rezolva odata cu parasirea neasteptata a domiciliului.

n dependenta de tipul amneziei, simptomele asociate, cauza si cadrul clinic n care apare au fost descrise mai multe sindroame amnestice Amnezia globala tranzitorie - acest sindrom apare mai frecvent la persoanele peste vrsta de 50 de ani si se caracterizeaza prin episoade tranzitorii de amnezie care dureaza cteva ore. n timpul accesului este prezenta att amnezia anterograda ct si cea retrograda. Dupa acces, pacientul este n stare sa-si aminteasca tot pna n momentul imediat nainte de episod, si are o idee vaga si lacunara despre urmatoarele cteva ore ale accesului. n timpul accesului tulburarile de memorie pot fi nsotite de o senzatie de anxietate si tendinta de a repeta una si aceeasi ntrebare (ca regula ce tine de orientare - "Unde sunt?"). Pe parcursul vietii un pacient poate avea cteva accese de amnezie globala tranzitorie. Mecanismul acesteia este neclar, cu toate ca se presupune o oarecare legatura cu aura migrenoasa.

Sindromul Korsakoff apare la pacientii care fac abuz de alcool sau malnutriti si este cauzat de deficitul de tiamina (vitamina B1). Sindromul Korsakof poate fi reversat odata cu ncetarea consumului de alcool sau corectia alimentarii. Pe plan clinic prevaleaza amnezia anterograda, nsa poate fi prezenta si cea retrograda. Frecvent se observa confabulatiile. Alte semne neurologice asociate tin de cauza acestui sindrom si sunt tulburarile miscarii globilor oculari si ataxia. Se cunosc si cazuri de sindrom Korsakoff de origine vasculara, n special n accidentele vasculare n bazinul arterei cerebrale posterioare. Amnezia posttraumatica - apare la pacientii care au suferit un traumatism craniocerebral. Amnezia posttraumatica este tranzitorie nsa poate fi si permanenta. Tipul amneziei poate fi anterograd, retrograd sau mixt. Severitatea amneziei ca regula se coreleaza cu severitatea traumatismului cranio-cerebral. Crizele epileptice amnestice - uneori unica manifestare a epilepsiei temporale sunt episoadele amnestice scurte si tranzitorii. Nu se stie daca acestea reprezinta un fenomen ictal sau postictal. Aceste accese au fost descrise ca amnezie epileptica tranzitorie (TEA, transient epileptic amnesia). Amnezia epileptica tranzitorie uneori este dificil de diferentiat de amnezia globala tranzitorie, n special daca constienta si functiile cognitive sunt pastrate pe parcursul accesului. Diferenta se poate face avnd n vedere durata scurta si frecventa acceselor de amnezie epileptica tranzitorie, tendinta de a aparea la trezire, alterarea functiilor cognitive si, desigur, istoricul de epilepsie si modificari epileptiforme la EEG. Amnezia isterica - se observa la femeile care afirma ca nu-si cunosc identitatea. Ca regula dupa cteva ore sau zile, cu ncurajari, acestea si divulga istoricul vietii. Sindromul Ganser (amnezie, tulburari ale constientei si halucinatii), este observat la pacientii care pretind a-si fi pierdut memoria sau de a fi devenit nebuni. Acestea pot actiona ntr-o maniera absurda, simulnd comportamentul pe care ar trebui, dupa parerea lor, sa-l aiba o persoana alienata, sau pot da intentionat raspunsuri aburde sau aproximate la fiecare ntrebare adresata lor (de exemplu pot numi culoarea albastra rosie, sau pot raspunde "5" la ntrebarea "ct fac 2+2").

Tratament
Amnezia nu beneficiaza de un tratament bine definit. Pacientii cu amnezie pot apela la serviciile terapiei ocupationale pentru a-si organiza activitatea zilnica ct si pentru a nsusi metode de facilitare a memorizarii sau recuperarii informatiilor pierdute. Nu a fost aprobat un tratament medicamentos al amneziei. n cazul sindromului Korsakoff, cauzat de deficienta de vitamina B1, corectia ratiei alimentare si suplimentarea rezervelor de vitamina B1 ca regula amelioreaza starea clinica a acestor pacienti.