Sunteți pe pagina 1din 20

Tulburari de memorie si de intelect

Memoria este un proces intelectual


complex, continuu prin care informatiile
percepute in sfera senzoriala, ideativa si
afectiva sunt prelucrate si stocate la
nivelul etajelor superioare ale sistemului
nervos central si care asigura cantonarea
individului la momentul prezent (spatiu,
timp, loc) precum si la claritatea
constiintei de sine si a capacitatii de
evocare a fenomenelor trecute ceea ce
confera trairea continuitatii.

Exista mai multe tipuri de tulburari de memorie care afecteaza


activitatea zilnica a oricarui individ, printre acestea se afla:
Boala Alzheimer
Amnezia
Amnezia disociativa
Ateroscleroza
Tumori craniene
Sindromul de oboseala cronica
Depresia
Schizofrenia
Parkinson
Dementa
Afazia
Sindromul de stres posttraumatic
Coreea lui Huntington
Tulburare de personalitate multipla

Astfel sistemul nervos triaza informatiile


potrivit cu nevoile sale adica n functie de de
semnificatia lor pentru organism. Informatiile
semnificative pentru organism lasa urma
trecerii lor prin sistemul nervos realiznd
engrama. Din aceasta perspectiva putem defini
memoria drept procesul psihic de nregistrare,
stocare si evocare prin recunoastere si
reproducere a informatiei stocate.

Din punct de vedere clinic memoria poate fi afectata


sub doua aspecte:
- cantitativ
- calitativ
I. Tulburarile cantitative ale memoriei:

1. Hipermnezia constituie nregistrarea rapida si


detaliata a informatiilor din mediul ambiant dar n
acelasi timp se manifesta si o evocare exaltata a
amintirilor. Acest tip de tulburare se poate ntlni n
unele betii patologice expansive (inhalarea unor
vapori-gaze ilariante). Pacientii maniacali manifesta
stari de agitatie psihomotorie, tulburari de limbaj si
memorie, vorbesc foarte rapid si trec de la o idee la
alta. De asemenea ei asociaza si un aspect
vestimentar nepotrivit (culori stridente).

2. Hipomnezia reprezinta o scadere usoara a


memoriei si se poate ntlni n diverse situatii: stari
de oboseala, surmenaj, suprasolicitare.
3. Amnezia este o scadere accentuata a memoriei
si poate fi:
- amnezie motorie (apraxia) consta n uitarea
actelor motorii.
a). Apraxia este ideatoare si se ntlneste n
situatia n care bolnavul uita conceptia gestului sau
b). apraxie motorie n care bolnavul nu stie sa
exprime gestul.
- amnezie senzoriala (agnozia) este de fapt o
amnezie simbolica deoarece desi simturile sunt
intacte bolnavul nu recunoaste ceea ce simte.

- amnezia memoriei sociale (afazia) se


manifesta prin pierderea functiei sociale a
memoriei (uita persoanele apropiate etc.).
- amnezia anterograda este amnezia
nregistrarii informatiilor, a fixarii acestora,
bolnavul nu retine experientele recente fara
a altera nsa stocul vechi de informatii.
- amnezia retrograda pacientul
prezinta o incapacitate de invocare a unor
amintiri din trecut, avnd nsa pastrata
capacitatea de a fixa informatii recente.

II. Tulburarile calitative ale


memoriei

Constau n tulburarea acuratetei diferitelor etape ale


procesului mnezic.
- Dismnezia reprezinta dificultatea fixarii sau
evocarii informatiilor cu uitarea numelor si uneori
evaporarea amintirilor.
- Ecmnezia nseamna evocarea halucinatorie a
trecutului cu actualizarea scenelor din trecut.
- Criptemnezia nseamna prezentarea informatiilor
dobndite anterior din carti sau diverse activitati
desfasurate n comun ca fiind productii proprii.

- Paramnezia prezinta evocari si recunoasteri


eronate ale unor evenimente care au avut loc n
realitate sau reproducerea unor evenimente false,
imaginare. n aceasta situatie evenimentele sunt
nlocuite cu altele care nu corespund realitatii. Se
amesteca prezentul cu trecutul, realul cu
imaginarul (fie prezentul este legat patologic de
trecut ca n cazul falsei recunoasteri, fie prezentul
este separate de trecut ca n impresia de dj vu).
- Confabulatia consta ntr-o productie mnezica
compensatoare, bolnavul relatnd fapte imaginare
fata de care el are convingerea realitatii acestora
rezultnd false amintiri si fabulatii.

Cercetarile asupra memorie n


conditiile unei atentii voluntare cu un
grad optim de concentrare arata ca
n general, n urma unei activitati de
nvatare retinem: 10% din ce citim,
20% din ce auzim, 30% din ce
vedem, 50% din ce vedem si
auzim simultan, 80% din ceea ce
spunem, 90% din ceea ce
spunem si aplicam n urma
nvatarii de tip logic si activ.

Tulburari de intelect
Ce este intelectul
Prin intelect se construieste intelegerea realitatii avand la baza experienta
senzoriala care este prelucrata si organizata de gandire. Cu ajutorul gandirii se
foloseste experienta dobandita prin care se cunoaste lumea inconjuratoare. Ca
elemente ajutatoare ale gandirii sunt simbolurile (imaginile si limbajul). Imaginile si
limbajul sunt de asemenea importante pentru comunicarea cu ceilalti.

Tulburari de intelect
1.retard mental
2.dementele

Retardul mintal este un simptom foarte complex, caracterizat


printr-o limitare substantiala a functiilor cognitive, ce se
caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al
intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai
multe deprinderi aplicative limitate: comunicare, autoingrijire,
viata la domiciliu, deprinderi sociale, utilitate in comunitate,
auto directionare, sanatate si securitate, insusita academica,
odihna si munca.
Retardul mintal se manifesta sub varsta de 18 ani.
Retardul mintal, in functie de afectarea intelectului, se
divizeaza in 4 grade: usor, moderat, sever, profund si retardul
mintal de severitate nespecificata.

Gradele retardului mintal


- intelect limitrof (IQ 71-84), copiii cu IQ >70 pot
urma o scoala normala, dar necesita un ajutor adaugitor
- retard mintal usor (educabil) (IQ 70-50) 90% din
copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie.
Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare.
- retard mintal moderat (antrenabil) (IQ 49-36)
terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea
abilitatilor de auloingrijire si a unor achizitii intelectuale.
- retard mintal sever (IQ 35-20) vor putea invata
abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza
conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape
toata viata.
- retard mintal profund (IQ <20) necesita ingrijire
permanenta pe toata viata. Foarte sutini vor obtine
controlul sfincterian. Limbajul este nedezvoltat.

Ce sunt dementele?
Demena este un termen folosit pentru a descrie
diferite afeciuni cerebrale care au ca trstur
comun pierderea funciilor creierului, de obicei cu
un caracter progresiv i ireversibil. Exist peste 100
de tipuri de demen, cele mai frecvente fiind boala
Alzheimer, demena vascular i demena cu corpi
Lewy.

Demena se refer de fapt la un grup de simptome


care apar de obicei n boli ale creierului care
determin lezarea i moartea neuronilor. Moartea
celulelor nervoase este un proces normal, ns n
cazul unei afeciuni care conduce la demen acest
proces se desfoar mult mai rapid i are un
caracter patologic, ntruct creierul nu mai poate
funciona n mod corespunztor.

Demena se refer de fapt la un grup de


simptome care apar de obicei n boli ale
creierului care determin lezarea i moartea
neuronilor. Moartea celulelor nervoase este
un proces normal, ns n cazul unei afeciuni
care conduce la demen acest proces se
desfoar mult mai rapid i are un caracter
patologic, ntruct creierul nu mai poate
funciona n mod corespunztor.

Persoanele cu demen au probleme n special cu memoria de


scurt durat. Ele pot s uite ceea ce tocmai au spus sau au
fcut, chiar dac i amintesc mult mai bine lucruri care s-au
ntamplat cu muli ani n urm. De asemenea, le este dificil s
se orienteze n timp i n spaiu. Aceti bolnavi i gsesc mai
greu cuvintele pentru a exprima ceea ce gndesc sau simt i,
pe msur ce demena evolueaz, apar dificulti din ce n ce
mai mari n nvarea informaiilor noi i n a face lucruri noi.
Este posibil ca la un moment dat persoanele cu demen s
aib nevoie de ajutor pentru ndeplinirea chiar i a
activitilor vieii de zi cu zi precum splatul, mbrcatul sau
alimentaia sau s devin foarte puin comunicative sau
incontinente. Unii bolnavi necesit ngrijire 24 de ore din 24.

Demenele evolueaz adesea pe


durata a mai muli ani: 5, 10 sau
chiar 20 i nu reprezint de regul
cauza decesului bolnavului. Multe
persoane afectate mor din cauza
unor complicaii precum
pneumonia. Exist i unele forme
de demen care sunt potenial
reversibile.