Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
CUVANT INAINTE
CURS
2
CURS
,, IMPORTANȚA MEDICAȚIEI ANTICOAGULANTE”
CUPRINS
3
BIBLIOGRAFIE
4
1. ANATOMIA TESUTULUI SANGUIN
Sangele este un fluid care circula in interiorul sistemului cardiovascular. Impreuna cu
limfa si lichidul intercelular, sangele constituie mediul intern al organismului.
Volumul sanguin( volemia)
Cantitatea totala de sange din organism reprezinta 7% din greutatea corpului. Aceasta
inseamna circa 5 litrii de sange pentru un individ de 70 kg. In repaos, o parte din masa
sanguina a corpului stagneaza in teritorii venoase si capilarele din ficat, splina si tesut
subcutanat. Acesta este volumul sanguin stagnant sau de rezerva, in cantitate de 2 litrii.
Restul de 3 litrii il reprezinta volumul circulant.
Proprietatile sangelui
Culoarea
Sangele are culoare rosie. Aceasta se datoreaza hemoglobinei din eritrocite. Sangele
recoltat din artere(sange arterial) este de culoare rosu deschis(datorita oxihemoglobinei), iar
sangele recoltat din vene(sange venos) are culoare rosu inchis( datorita hemoglobinei reduse).
Cand cantitatea de hemoglobina din sange scade, culoarea devine rosu palid.
Fig.nr. 1- Incarcarea eritrocitelor cu hemoglobina
Densitatea sangelui
Densitatea sangelui are valoarea 1055g/l. Plasma sanguina are o densitate de 1025g/l.
Vascozitatea
5
Valoarea relativa a vascozitatii sangelui este de 4,5 fata de vascozitatea apei,
considerata egala cu 1. Vascozitatea determina curgerea laminara( in straturi) a sangelui prin
vase. Cresterea vascozitatii peste anumite valori este un factor de ingreunare a circulatiei.
Reactia sangelui
Este slab alcalina. Ea se exprima in unitati Ph . Ph-ul sanguin are valoarea cuprinsa
intre 7,38- 7,42 fiind mentinut prin mecanisme fizico-chimice( sistemele tampon) si
biologice( plamani, rinichi, hematie, etc.).
Temperatura
Temperatura sangelui variaza intre 35 0 C(in sangele din vasele pielii) si 390C( in
sangele din organele abdominale). Deplasarea continua a sangelui prin organism contribuie la
uniformizarea temperaturii corpului si ajuta la transportul caldurii din viscere spre tegumente
unde are loc eliminarea acesteia prin iradere.
Componentele sangelui
Elementele figurate ale sangelui
Reprezinta 45% din volumul sanguin. Aceasta valoare poarta numele de hematocrit .Prin
examenul microscopic al sangelui se observa 3 tipuri de elemente figurate:
• Globulele rosii( hematii, eritrocite);
• Globule albe(leucocite);
• Plachete sangvine( trombocite).
Fig.nr.2- Hematocrit
6
Fig.nr.4- Elemente figurate sanguine
7
ERITROCITELE (HEMATIILE)
Sunt celule fara nucleu, bogate in hemoglobina, o proteina de culoare rosie cu rol in
transportul O2 si CO2. Numarul lor este considerabil: 1 mm3 de sange contine 4,5 milioane
hematii la femeie si 5 milioane la barbat. La copilul mic numarul eritrocitelor este 5,5
milioane-6 milioane/ mm3. Cresteri de lunga durata a numarului de hematii, sunt poliglobulia
de altitudine si poliglobuia unor bolnavi de plamani sau cu defecte congenitale de plamani.
Scaderea numarului este consecinta unei distrugeri exagerate sau a unei eritropoieze
deficitare.
Eritropoieza
Hematiile circulante reprezinta doar o etapa din viata acestor elemente. Din momentul
patrunderii in circulatie si pana la disparitia lor trec aprox. 120 zile( durata medie de viata a
eritrocitelor). Exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de formare de noi hematii.
Sediul eritropoiezei este in maduva rosie a oaselor, iar sediul distrugerii este sediul monocito-
macrofagic.
Hemoliza
Hematiile batrane si uzate sunt distruse prin hemoliza in splina, ficat, ganglioni limfatici si
maduva oaselor.
Rolul eritrocitelor
Hematiile joaca doua roluri esentiale pentru organism: in transportul de O2 si CO2 si in
mentinerea echilibrului acido-bazic.
LEUCOCITELE
Globulele albe sunt elemente figurate ale sangelui ce poseda nucleu. Numarul lor este
in medie de 5 mii/mm3. Cresterea numarului de leucocite se numeste leucocitoza, iar
scaderea, leucopenie. Exprimarea lor procentuala se numeste formula leucocitara. In cadrul
acestei formule, deosebim leucocite cu nucleu unic-mononucleare( limfocite, monocite)
leucocite cu nucleu fragmentat-polilobat-polinucleare( neutrofile, bazofile, eozinofile).
Leucopoieza
Durata vietii leucocitelor variaza foarte mult de la 1-2 zile pentru neutrofile, pana la
cativa ani pentru limfocite.
Rolul leucocitelor
Este complex si diferit in functie de tipul lor. Principala functie a leucocitelor consta
in participarea acestora la reactia de aparare a organismului. Polimorfonuclearele neutrofile
au rol in fagocitoza agentilor patogeni. Eozinofilele au rol in reactiile alergice. Bazofilele au
rol in coagularea sangelui prin intermediul unei substante anticoagulante, numita heparina.
Monocitele sunt leucocite capabile de fagocitoza.Limfocitele au rol considerabil in reactia de
aparare specifica. Se descriu doua clase principale de limfocite, in raport cu modul in care
acestea participa la procesul de imunitate: limfocite B si limfocite T.
TROMBOCITELE( PLACHETELE SANGUINE)
Sunt elemente figurate necelulare ale sangelui. Numarul lor variaza intre 150 mii-300
mii /mm3. Cresterea numarului trombocitelor peste 500 mii/ mm3 se numeste trombocitemie
iar scaderea sub 100 mii/ mm3, trombocitopenie.
Forma trombocitelor este variabila, triunghiulara, rotunda, eliptica.
Trombocitopoieza
8
Este procesul de reinnoire a trombocitelor sangvine, care asigura stabilitatea numarului
acestora. Sediul acestui proces este maduva hematogena a oaselor. Durata vietii trombocitelor
este de 10 zile.
Rolul trombocitelor: intervin in cursul tuturor timpilor hemostazei, favorizand mecanismele
de oprirea sangerarii. Functiile hemostazice ale trombocitelor sunt indeplinite datorita
proprietatilor functionale specifice acestor elemente: adezivitatea, agregarea, metamorfoza
vascoasa, functia de eliberare a factorilor trombocitari si a unor substante active.
PLASMA SANGUINA
Dupa indepartarea elementelor figurate ale sangelui ramane un lichid vascos, galbui,
numit plasma. Plasma reprezinta 55% din volumul sangelui. Printre proteinele plasmatice se
numara: albuminele, globulinele, fibrinogenul. Proprietatile plasmei sunt similare cu ale
sangelui, difera valorile si culoarea.
2. FIZIOLOGIA HEMOSTAZEI
Hemostaza reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii.
Ea se desfasoara in 3 timpi:
*timpul vasculo-plachetar ( hemostaza primara sau temporara)
* timpul plasmatic( hemostaza secundara sau coagularea sangelui)
*timpul trombodinamic( retractia cheagului si fibrinoliza).
Fig.nr.5- Hemostaza
9
la nivelul plagii, agregarea si metamorfoza vascoasa a acestora cu vasul, ducand la oprirea
sangerarii in 2-4 minute. Acest timp se prelungeste in afectiuni vasculare sau trombocitare.
Timpul plasmatic-coagularea sangelui
Coagularea sangelui este un proces fizico-chimic complex de transformare a sangelui
din stare lichida in stare de gel, prin trecerea fibrinogenului din forma solubila intr-o retea
insolubila de fibrina. Inca din prima faza a hemostazei are loc eliberarea din trombocite a
unor factori de coagulare. Tot in timpul hemostazei primare se produce activarea factorilor
plasmatici.
Factorii coagularii
La coagularea sangelui participa diferite substante. Ele se grupeaza in urmatoarele categorii
de factori: factori plasmatici, factori plachetari, factori tisulari.
Factorii plasmatici ai coagularii sunt in numar de 13. Se noteaza cu cifre romane, iar
majoritatea sunt formati in ficat.
* F I. = fibrinogenul
*F II. = protrombina
* F III.= tromboplastina
*F IV.= ionii de calciu
* Factorii V,VI,VII
* F VIII.= antihemofilic A
* F IX.= antihemofilic B
* F X.= factorul Stuart-Prower
* F XI.= antihemofilic C
* F XII.= factorul de contact( Hageman)
* F XIII.= factorul stabilizator al fibrinei.
Fig.nr.6- Factorii plasmatici ai coagularii
10
Factorii trombocitari ai coagularii
Factorii trombocitari ai coagularii se noteaza cu cifre arabe:
• F.3.- factor tromboplastic
• F.4.- antiheparina plachetara
• F.7.-trombostenina.
Toti acesti factori sunt eliberati de trombocite, la inceputul hemostazei. In acelasi timp,
trombocitele mai transporta serotonina( F.5.).
Factorul tisular al coagularii
Este reprezentat de o substanta lipoproteica. In procesul coagularii ea activeaza factorul VII si
in prezenta lui VII activat si a calciului, determina activarea F.X. In procesul coagularii ea se
activeaza sub influenta F.VII si a Ca2+.
Dinamica procesului de coagulare
Coagularea sangelui se desfasoara in 3 faze:
• Faza I- Formarea tromboplastinei. Aceasta este faza cea mai laborioasa si dureaza cel
mai mult 4-8 minute;
• Faza a II-a- Formarea trombinei dureaza 10s; Tromboplastina transforma protrombina
in trombina;
• Faza a III-a- Formarea fibrinei dureaza 1-2s. Trombina desface din fibrinogen, niste
monomeri de fibrina, care polimerizeaza spontan, alcatuind reteaua de fibrina, ce
11
devine insolubila sub actiunea F.VIII. In ochiurile de fibrina se fixeaza elementele
figurate si sangerarea se opreste.
Timpul trombodinamic al hemostazei
Dupa coagulare are loc sub actiunea trombosteninei plachetare, un proces de retractie a
cheagului. Din cheag este expulzat un lichid galbui numit ser. Serul este plasma fara
fibrinogen si protrombina ce s-au consumat in procesul de coagulare. Retractia cheagului
dureaza 2-24 de ore. Dupa retractie cheagul sufera treptat un proces de dizolvare numit
fibrinoliza. Aceasta se datoreaza unei enzime proteolitice, plasmina( fibrinolizina), activata si
ea in timpul coagularii. Fibrinoliza are drept efect indepartarea cheagului si dezobturarea
vasului prin care se poate relua circulatia. In felul acesta au fost indepartate toate consecintele
lezarii vasului.
Fig.nr.7- Coagularea sangelui
3. MEDICATIA SANGELUI
3.1. Produse antianemice
3.1.1. Preparate cu fier(,,Terapia martiala ‘’)
Aceste preparate au indicatie in anemia feripriva de diferite cauze. Administrarea
optima este cea pe cale orala si asociata cu vitamina C. In caz de intoleranta gastrica, dureri
12
abdominale, diaree sau imposibilitatea administrarii orale, se folosesc preparate de uz
parenteral. Medicamentele continand fier sunt contraindicate in hepatita acuta, in
hemosideroza si in anemiile hemolitice, unde organismul este deja suprasaturat cu fier. Dupa
corectarea anemiei, (verificata prin hemograma) terapia martiala trebuie continuata pentru
refacerea de fier din organism.
Preparate cu fier pentru administrare orala
Majoritatea preparatelor orale contin fierul sub forma bivalenta sau trivalenta. Mentionam
produsele: Fumaratul feros ( Ferronat) – suspensie orala 3%. Administrarea optima este pe
stomacul gol. Sulfatul feros ( Ferrogradumet) – comprimate filmate cu eliberare prelungita,
se administreaza in priza unica la 24 de ore. Complex de hidroxid de fier(III) polimaltozat
exista sub forma de Ferglurom (sirop) si Pharma Ferrum( solutie orala cu picurator).
Contin fier trivalent. Pot fi administrate in timpul mesei, sau imediat dupa masa. Citrat de
fier- colina (Fer-Sol) este o solutie orala in picaturi.
Preparate cu fier pentru administrare parenterala
Complex de hidroxid de fier( III) sucroza( Venofer). Fiolele se administreaza I.V. lent.
Este interzisa injectarea I.M. Farmacotoxicologie: poate provoca febra, greata, varsaturi,
urticarie, flebita la locul de injectie.
Combinatii de fier cu vitamine sau alte minerale
Ascofer = gluconat feros+ acid ascorbic( comprimate)
Sirofer = sirop continand gluconat feros + acid ascorbic
Ferretab = asociatie de fumarat feros + acid folic( capsule cu eliberare prelungita).
Tot’ hema = asociatie de gluconat feros + gluconat de mangan + gluconat de cupru.
Se prezinta in fiole pentru administrare orala ( efilate la ambele capete), care se iau diluate in
apa sau suc, de preferinta inaintea meselor.
Preparate de eritropoietina. Indicatii in : anemia din insuficienta renala cronica, anemia din
cursul tratamentelor cu citostatice, anemia la bolnavii cu HIV tratati cu Zidovudin.
Contraindicatii: HTA rezistenta la medicatia antihipertensiva. Preparate:
• Epoetinum alpha (Epophar, Epokine, Neorecormon), solutie injectabila I.V.,
prezentata in seringi preumplute;
• Epoetinum beta, solutie injectabila, dozata in micrograme, prezentata in seringi
preumplute, flacoane, stilouri injectoare preumplute.
13
• Darbepoetinum alfa( Nespo) solutie injectabila s.c., i.v. dozata in micrograme,
prezentata in seringi preumplute, stilouri injectoare preumplute.
14
3.2.2. Hemostatice locale
Gelatina (Gelaspon) se prezinta ca benzi de burete de gelatina. Se aplica local, fie uscata, fie
inmuiata cu ser fiziologic, in hemoragii superficiale capilare si venoase ale pielii si
mucoaselor.
Fig.nr.8- Etapele ,,in cascada” ale coagularii sangelui
15
Fig.nr.10- Inhibarea cascadei coagularii
16
3.3.1. Antiagregante plachetare
Sunt preparate care impiedica adezivitatea si agregarea trombocitelor, crescand timpul de
sangerare (TS) si prezentand riscul de aparitie a unor sangerari. Din aceasta cauza,
tratamentul cu antiagregante trebuie monitorizat clinic si periodic prin TS , numaratoarea
trombocitelor si eventual alte teste ale functiilor trombocitare.
17
Acid acetilsalicilic (aspirina) ca antiagregant plachetar, se utilizeaza in doze mici.
Acid acetilsalicilic este livrat in acest scop sub forma de comprimate filmate
gastrorezistente: Aspenter 100 mg; Aspirin Bayer 100 mg si 300 mg; Rompirin 100 mg
(acidul acetilsalicilic utilizat ca antiinflamator, analgezic, antipiretic, antireumatic se prezinta
in comprimate a 500 mg). Indicatii: infarct miocardic, profilaxia infarctului miocardic, angina
pectorala, AVC ischemic si profilaxia acestor accidente. Contraindicatii: fenomene
hemoragice, ulcer gastroduodenal.
Ticlopidina (Ticlid) sub forma de comprimate filmate inhiba adezivitatea si
agregarea plachetara. Indicatii: profilaxia infarctului miocardic si a AVC ischemice. Reactii
adverse: trombocitopenie cu aparitie de sangerari; neutropenie. Contraindicatii: fenomene
hemoragice, leucopenie, trombocitopenie.
Clapidogrel( Plavix) comprimate filmate, este indicat in profilaxia unor noi tromboze
in infarctul miocardic recent, AVC ischemic recent, arterita obliteranta a membrelor
inferioare, angina pectorala instabila. Reactii adverse: fenomene hemoragice, neutropenie.
3.3.2. Anticoagulante
3.3.2.1. Anticoagulante orale( antagonisti ai vitaminei K) si
NOAC(non vitamine K)
18
Sunt derivati cumarinici actionand ca antivitamine, prin inhibarea sintezei factorilor
de coagulare II( protrombina), VII( proconvertina), IX(globulina antihemofilica B) si X.
Acesti patru factori se sintetizeaza in ficat sub actiunea vitaminei K. Pentru asigurarea
eficientei si evitarea accidentelor hemoragice, administrarea anticoagulantelor se face numai
sub monitorizarea timpului de protrombina si al INR. Indicatii: profilaxia si tratamentul
tromboflebitei si emboliei pulmonare( in continuarea tratamentului cu heparina).
Warfarina se prezinta sub forma de tablete, dar exista si forma liofilizata pentru preparat
solutie injectabila i.v. Are efect mai lent si mai de lunga durata, se instaleaza in 1 ½-2 ½ zile
si se mentine 5-7 zile.
Pana acum cativa ani, singurele medicamente anticoagulante orale disponibile in lume
erau antagonistii vitaminei K, avand ca reprezentanti acenocumarolul si warfarina. Cateva
caracteristici insa ridica probleme in a le administra corect si poarta in consecinta un risc
legat de supra- si respectiv subdozare. Trei noi medicamente anticoagulante orale (NOAC) au
fost recent aprobate in preventia evenimentelor embolice la pacientii cu fibrilatie atriala.
Astfel, dificultatea in a mentine un INR (“international normalized ratio”) in limitele
teraputice dorite pentru pacientul respectiv creste riscul de sangerare (in caz de supradozare a
medicamentului) sau de evenimente embolice (in caz de subdozare a medicamentului). De
asemenea, nu sunt de neglijat interactiunile pe care antocoagulantele orale clasice le au cu
alte medicamente sau cu alimentele consumate uzual, modificandu-le nivelul seric si
predispunand la complicatii (embolii/ sangerari). Noile anticoagulante orale, au adus o serie
de beneficii, grație mecanismului lor de actiune: efectul previzibil, fără a necesita
monitorizare prin teste de coagulare; mai puține interacțiuni medicamentoase sau alimentare;
durata de acțiune mai scurtă; raport eficiență/siguranță mai bun. Noile medicamente
anticoagulante sunt: dabigatran, rivaroxaban, apixaban. Pacienții care ar beneficia cel mai
mult de pe urma noilor anticoagulante orale:
19
Dabigatran (Pradaxa)
Este primul inhibitor direct de trombina aprobat de FDA (“Food and Drug
Administration”).
Rivaroxaban (Xarelto)
20
Apixaban (Eliquis)
3.3.2.2.Clasa heparine
Heparinele sunt anticoagulante cu actiune antiprotrombinica si antitrombinica
impiedicand formarea tromboplastinei si aglutinarea trombocitelor. Ele se dozeaza in unitati
internationale (u.i.). Indicatii: tromboflebite, tromboze si embolii arteriale, anumite forme de
infarct miocardic, in chirurgia cardiovasculara. Reactii adverse: fenomene hemoragice prin
supradozare. Antidotul heparinelor in caz de supradozare este protamina. Contraindicatii: boli
si sindroame hemoragice( trombocitopenie, hemofilie), plagi, iminenta de avort, fibrom
uterin, anevrism cerebral, hemoragie cerebrala, HTA severa, ulcer gastroduodenal.
Administrarea tuturor heparinelor se face sub monitorizarea APTT( timpul de tromboplastina
partiala activat).
21
Fig.nr.12- Anticoagulante, clasa heparine
22
3.3.3. Alte antitrombotice
Sulodexid( Vessel Due F)
Pacientii care sunt supusi unei interventii de substitutie a soldului sau a genunchiului
prezinta un risc sporit de formare a cheagurilor de sange in vene. Aceste cheaguri pot fi
periculoase daca se deplaseaza spre alte zone ale organismului, cum ar fi plamanii. Substanta
activa din Xarelto, rivaroxaban, este un „inhibitor al factorului X”. Aceasta inseamna ca
blocheaza factorul X, o enzima care este implicata in producerea trombinei. Trombina are un
rol esential in procesul de coagulare a sangelui. Prin blocarea factorului X, nivelurile de
trombina scad, ceea ce reduce riscul de formare a cheagurilor de sange in vene.
Reactii adverse. Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu Xarelto (observate la 1
pana la 10 pacienti din 100) sunt sangerarea dupa operatie, greata, anemia (numar scazut de
globule rosii) si cresterea nivelului unor enzime hepatice in sange.
Fig.nr.13- XARELTO
• APIXABAN
ELIQUIS comprimate
Eliquis se utilizează pentru prevenirea evenimentelor tromboembolice venoase.
Eliquis este un medicament care conţine substanţa activă apixaban. Este disponibil sub formă
de comprimate 2,5 mg.
24
Indicatii. Eliquis se utilizează pentru prevenirea evenimentelor tromboembolice
venoase (probleme datorate formării de cheaguri de sânge în vene) la pacienţii adulţi în urma
unei intervenţii chirurgicale de înlocuire a şoldului sau genunchiului. Medicamentul se poate
obţine numai pe bază de reţetă.
Pacienţii supuşi unei operaţii de înlocuire a şoldului sau a genunchiului prezintă un risc
crescut de formare a cheagurilor de sânge în vene. Aceste cheaguri pot fi periculoase şi chiar
fatale dacă ajung la alte organe, cum ar fi plămânii. Substanţa activă din Eliquis, apixabanul,
este un „inhibitor al factorului X”. Aceasta înseamnă că blochează factorul X, o enzimă care
este implicată în producerea trombinei. Trombina are un rol esenţial în procesul de coagulare
a sângelui. Prin blocarea factorului X, nivelurile de trombină scad, ceea ce reduce riscul de
formare a cheagurilor de sânge în vene.
Reactii adverse. Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu Eliquis (observate la
1 până la 10 pacienţi din 100) sunt anemie (număr redus de globule roşii), hemoragie,
contuzii (vânătăi) şi greaţă.
Fig.nr.14- ELIQUIS
• DABIGATRAN ETEXILAT
PRADAXA capsule
25
Pradaxa este un medicament utilizat in prevenirea formarii cheagurilor de sange.
Actioneaza prin blocarea unei substante din corp care este implicata in formarea cheagurilor
de sange. Pradaxa 75 mg capsule, Pradaxa 110 mg capsule dabigatran etexilat. Substanta
activa este dabigatranul , care este administrat sub forma de 75 mg sau 110 mg dabigatran
etexilat sub forma demesilat.
Indicatii. Pradaxa este un medicament utilizat in prevenirea formarii cheagurilor de
sange. Actioneaza prin blocarea unei substante din corp care este implicata in formarea
cheagurilor de sange. Pradaxa este utilizat pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange in
vene dupa operatia de inlocuire– protezare chirurgicala a genunchiului sau a soldului.
Doze si mod de administrare. In general, doza recomandata de Pradaxa este 220 mg o
data pe zi (luata ca 2 capsule de 110 mg). Daca functia renala este redusa la mai mult de
jumatate sau daca aveti 75 de ani sau mai mult, doza recomandata este de 150 mg o data pe zi
(luata ca 2 capsule de 75 mg). Dupa operatia de inlocuire a genunchiului:
Trebuie sa incepeti tratamentul cu Pradaxa la 1 – 4 ore de la terminarea operatiei, luand o
singura capsula. Dupa aceea, trebuie sa luati doua capsule o data pe zi, timp de 10 zile. Dupa
operatia de inlocuire a articulatiei soldului trebuie sa incepeti tratamentul cu Pradaxa la 1 – 4
ore de la terminarea operatiei, luand o singura capsula. Apoi, trebuie sa luati doua capsule o
data pe zi, timp de 28-35 zile. In cazul ambelor tipuri de interventii chirurgicale tratamentul
nu trebuie inceput daca sunt sangerari la locul operatiei. Daca tratamentul nu poate fi inceput
decat a doua zi dupa operatie, acesta trebuie inceput cu 2 capsule, o data pe zi. Capsula se va
inghiti cu putina apa. Nu mestecati capsula. Inlocuirea tratamentului cu
Pradaxa cu anticoagulante administrate injectabil. Nu incepeti tratamentul cu anticoagulante
injectabile (de exemplu, heparina) decat dupa 24 de ore de la ultima doza de Pradaxa.
Inlocuirea tratamentului cu anticoagulante administrate injectabil cu Pradaxa. Opriti
tratamentul injectabil si apoi incepeti sa luati Pradaxa la momentul cand ar fi trebuit sa vi se
faca urmatoarea injectie.
Contraindicatii.
- daca sunteti alergic (hipersensibil) la dabigatran sau la oricare dintre celelalte componente
ale Pradaxa, daca aveti insuficienta renala severa, daca sangerati in mod curent, daca suferiti
de o afectiune a unui organ care sporeste riscul de sangerare grava, daca prezentati un risc
crescut de sangerare. Acesta poate fi congenital (din nastere), spontan (de cauza necunoscuta)
sau datorat altor medicamente, daca aveti functia hepatica sever redusa sau o afectiune
hepatica care poate cauza moartea, daca luati chinidina, daca suferiti de o afectiune a ficatului
care este asociata cu modificari ale testelor sanguine, administrarea Pradaxa nu este
recomandata, daca aveti un risc crescut de sangerare, ca in cazul urmatoarelor situatii:
• daca ati suferit o inlaturare chirurgicala a unui fragment de tesut (biopsie) in luna trecuta
• daca ati avut o rana grava (de exemplu fractura osoasa, ranire a capului sau orice rana care
necesita interventie chirurgicala)
• daca urmati un tratament care poate creste riscul sangerarii
• daca luati medicamente antiinflamatoare
• daca suferiti de infectie a inimii (endocardita bacteriana )
• daca suferiti de insuficienta renala moderata
• Pradaxa nu trebuie administrat copiilor.
Sarcina si alaptarea. Nu trebuie sa utilizati Pradaxa in timpul sarcinii, cu exceptia cazului in
26
care medicul va spune ca este sigur sa il utilizati. Daca sunteti la varsta la care puteti ramane
gravida, trebuie sa evitati sarcina in timpul tratamentului cu Pradaxa. Nu trebuie sa alaptati
cand luati Pradaxa.
Supradozaj. Daca luati mai mult Pradaxa decat v–a fost recomandat, puteti avea un risc
crescut de sangerare.
Reactii adverse
Reactii adverse frecvente (afecteaza 1 pana la 10 pacienti din 100):
- scaderea numarului celulelor rosii din sange
- formare de hematom
- sangerare a unei rani
- o scadere a cantitatii de hemoglobina din sange
- secretie a ranii (lichid secretat de la nivelul unei incizii chirurgicale)
- contuzie care apare dupa o operatie
- sangerare care apare dupa o operatie
- scaderea numarului celulelor rosii dupa o operatie
- sange in analiza de urina.
Fig.nr.15- PRADAXA
• EDOXABAN
SAVAYSA
LIXIANA comprimate
27
-pentru a preveni accidentul vascular cerebral si embolia sistemica la pacientii cu fibrilatie
atriala nevalvulara. Se utilizeaza la pacienti cu unul sau mai multi factori de risc, de exemplu
un accident vascular cerebral anterior, hipertensiune arteriala, diabet, insuficienta cardiaca
sau varsta peste 75 de ani; pentru a trata tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara si
pentru a preveni repetarea TVP si a emboliei pulmonare.
Doze si mod de administrare
Lixiana este disponibil sub forma de comprimate (15, 30 si 60 mg) si se poate obtine numai
pe baza de reteta. Doza obisnuita este de 60 mg o data pe zi. Tratamentul este continuat cat
timp beneficiul este mai mare decat riscul de sangerare, care depinde de afectiunea tratata si
de factorii de risc existenti. Dozele trebuie injumatatite la pacientii cu insuficienta renala
moderata sau severa, la cei cu greutate corporala mica sau la cei care iau si alte medicamente
(cunoscute sub denumirea de inhibitori ai glicoproteinei P) care pot interfera cu eliminarea
edoxabanului din organism. De asemenea, pot fi necesare ajustari ale dozelor la pacientii care
sunt trecuti de la Lixiana la alte medicamente anticoagulante.
Substanta activa din Lixiana, edoxabanul, este un „inhibitor al factorului X”. Aceasta
inseamna ca blocheaza factorul X, o enzima implicata in producerea trombinei. Trombina
este esentiala pentru coagularea sangelui. Prin blocarea factorului X, medicamentul reduce
nivelurile de trombina din sange, ceea ce ajuta la tratarea cheagurilor si la reducerea riscului
de formare a acestora in artere si vene care sa duca la TVP, embolie pulmonara, accident
vascular cerebral sau lezarea altor organe.
Reactii adverse
Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu Lixiana (care pot afecta pana la 1 persoana
din 10) sunt sangerari ale pielii si tesuturilor moi, sangerari nazale (epistaxis) si vaginale.
Sangerarile pot aparea in orice loc si pot fi severe sau chiar letale. Alte efecte secundare
frecvente sunt anemie, eruptie pe piele si rezultate anormale ale analizelor de sange privind
functia ficatului.
Contraindicatii
Lixiana este contraindicat la pacientii care prezinta o sangerare activa, au boli hepatice care
afecteaza coagularea sangelui, au hipertensiune arteriala severa necontrolata terapeutic sau
care au o afectiune care ii expune unui risc semnificativ de sangerare majora. De asemenea,
este contraindicat la femeile gravide sau care alapteaza sau la pacientii care sunt tratati si cu
un alt anticoagulant.
Fig.nr.16- LIXIANA
28
Fig.nr.17- SAVAYSA
• ACENOCUMAROLUM
ACENOCUMAROL comprimate 2mg
SINTROM comprimate 4mg
TROMBOSTOP comprimate 2mg
Fig.nr.18- SINTROM
29
Fig.nr.19- TROMBOSTOP
• HEPARINUM
FLUVEN, crema 500 UI/1g, OTC;
HEPARIBENE, solutie injectabila 5.000 UI/ml;
HEPARIN, solutie injectabila 5.000 UI/ml;
HEPARINA SODICA, solutie injectabila 5.000 UI/ml;
LIOTON, gel 100.000 UI/ 100 grame, OTC;
VIATROMB FORTE, emulsie cutanata 2400 UI/gram, OTC
30
Extern: sindrom varicos, flebita varicoasa postchirurgicala, traumatisme si contuzii, edeme si
hematoame subcutanate. Afectiuni traumatice musculo-tendinoase si capsulo-ligamentare.
Doze si mod de administrare. Administrare injectabila. Adulti si copii: injectare i.v. 400-600
UI/Kg/zi, varstnici: reducerea dozei la jumatate. Extern: se aplica 1-3 ori/zi cate 3-10 cm gel
pe suprafata afectata, masand usor.
Reactii adverse: accidente hemoragice, hematoame la locul injectarii subcutanate sau noduli
inflamatorii.
Fig.nr.20- HEPARIN
Fig.nr.21- LIOTON
31
Fig.nr.22- VIATROMB
• DALTEPARINUM
FRAGMIN 2500 UI/ 0,2 ml solutie injectabila, seringi preumplute; FRAGMIN 5000
UI/ 0,2 ml, solutie injectabila, seringi preumplute; FRAGMIN 7500 UI/ 0,3 ml,
solutie injectabila, seringi preumplute; FRAGMIN 10.000 UI/ 0,4 ml, solutie
injectabila, seringi preumplute; FRAGMIN 10.000 UI/ 1 ml, solutie injectabila,
seringi preumplute; FRAGMIN 12.500 UI/ 0,5 ml, solutie injectabila, seringi
preumplute; FRAGMIN 15.000 UI/ 0,6 ml, solutie injectabila, seringi preumlute;
FRAGMIN 18.000 UI/ 0,72 ml, solutie injectabila, seringi preumlute;
32
ochilor si urechilor. Este contraindicata anestezia regionala datorita riscului crescut de
hemoragie.
Fig.nr.23- FRAGMIN
• ENOXAPARINUM
CLEXANE. Solutie injectabila 1.000 U.I./ 1 ml sau seringi preumplute.
Actiune. Anticoagulant injectabil din grupa heparinelor cu masa moleculara mica, inhiba
factorii coagularii.
33
singura injectie subcutanata. La pacientii cu risc tromboembolic mare, doza este de 40 mg
enoxaparina o data/ zi, administrarea intr-o singura injectie subcutanata. Tratamentul anginei
pectorale instabile si al infarctului miocardic non-Q: se injecteaza subcutanat un mg
enoxaparina sodica/ kg la fiecare 12 ore minimum 2 zile.
Fig.nr.24- CLEXANE
34
• NADROPARINA
FRAXIPARINE 0,3 ml
FRAXIPARINE 0,4 ml
FRAXIPARINE 0,6 ml
FRAXIPARINE 0,8 ml
FRAXIPARINE 1 ml
Actiune. Anticoagulant injectabil din grupa heparinelor cu masa moleculara mica si inhiba
factorii coagularii.
35
Atentie. Monitorizarea numarului de trombocite. Risc de hiperkaliemie, in special in diabet
zaharat. Se monitorizeaza potasiul plasmatic. Monitorizare clinica neurologica. Atentie la
utilizarea concomitenta de salicilati, antiagregante plachetare sau AINS.
Reactii adverse: Manifestari hemoragice mai frecvent la pacientii cu alti factori de risc
asociati. Trombocitopenie, fenomene trombotice. Rar, mici hematoame, noduli de consistenta
ferma, chiar necroza cutanata la locul injectarii. Eozinofilie reversibila, cresterea tranzitorie a
transaminazelor, hiperkaliemie reversibila, in special la pacientii cu risc.
Fig.nr.25- FRAXIPARINE
36
• REVIPARINA
CLIVARIN. Solutie injectabila 1432 UI/0,25 ml, 3436 UI/0,6 ml, seringi preumplute.
Actiune. Anticoagulant injectabil din grupa heparinelor cu masa moleculara mica, inhiba
factorii coagularii.
Atentie. Diateze hemoragice, endocardita bacteriana, ulcer gastric activ, guta, AVC
hemoragic, chirurgie spinala sau oftalmologica, pacienti aflati sub terapie concomitenta cu
alte anticoagulante sau inhibitori plachetari. Nu se administreaza i.m. ( risc de hematoame).
Atentie la asocieri cu AINS, salicilati, anticoagulante orale, dextran, sarcina si alaptare.
Fig.nr.26- CLIVARINE
37
5. ASPECTE DE PATOLOGIE
Sangerarea patologica poate rezulta din tulburarile sistemului de coagulare, ale
plachetelor sau ale vaselor de sange. Tulburarile de coagulare pot fi ereditare sau dobandite.
Cauzele majore de tulburari de coagulare dobandite sunt deficitul de vitamina K, boala
hepatica,coagularea intravasculara diseminata si aparitia de anticoagulanti circulanti. Boala
hepatica severa poate perturba hemostaza prin afectarea sintezei factorilor de coagulare. Toti
factorii de coagulare sunt produsi in ficat. Cea mai frecventa tulburare ereditara a hemostazei
este boala von Willebrand. Cele mai cunoscute tulburari de coagulare ereditare sunt
hemofiliile.
38
Anticoagulantii circulanti sunt, autoanticorpi care neutralizeaza factorii specifici de
coagulare in vivo, sau inhiba proteina legata de fosfolipid in vitro. Anticoagulantii circulanti
ar trebui suspicionati la pacienti cu sangerare excesiva. Anticorpii antifosfolipidici
determina deobicei tromboza.
39
Semne si simptome. In CID cu evolutie lenta, pot fi prezente simptomele trombozei
venoase si embolismului pulmonar. In CID cu evolutie severa, rapida, pot aparea sangerari
persistente in locatii punctiforme, formare de echimoze la locul injectiilor parenterale.
Lezarea eritrocitelor si hemoliza intravasculara usoara (Purpura trombotica
trombocitopenica si Sindromul hemolitic-uremic). Forma cronica a CID este asimptomatica.
La bolnavii simptomatici sunt prezente :
HEMOFILIILE
Hemofiliile sunt cele mai frecvente deficite congenitale ale coagularii. Hemofiliile
sunt sangerari patologice ereditare frecvent intalnite, produse prin deficitul unuia dintre
40
factorii de coagulare VII sau IX. Severitatea deficitului de factor determina probabilitatea si
severitatea sangerarii. Hemofiia A (Hemofilia clasica,deficitul de factor VIII) care afecteaza
80% dintre pacientii hemofilici si hemofilia B (boala Christmas, deficitul de factor IX) au
manifestari clinice, anomalii ale testelor de screening si transmiterea genetica x-linkata
identice. Hemofilia este o afectiune ereditara care rezulta din mutatiile, deletiile sau
inversiunile care afecteaza genele corespunzatoare factorilor VIII sau IX. Deoarece aceste
gene sunt localizate pe cromozomul X, hemofilia afecteaza aproape exclusiv barbatii.
Baietii prezinta boala clinica, femeile fiind doar purtatoare. Baietii hemofilicilor sunt
sanatosi iar fetele obligatoriu purtatoare.
Tablou clinic. Manifestarile hemoragice incep sa apara din momentul in care copilul
mic invata sa mearga, odata cu aceasta crescand riscul producerii traumatismelor.
Sangerarile au aspecte clinice si localizari diferite :
41
TP si numarul de plachete sunt normali. Dozarea factorilor VII si IX determina tipul si
severitatea hemofiliei.
DEFICITUL DE VITAMINA K
42
profunda Heparina /greutate vietii
moleculara mica in
perioada tratamentului
activ
Embolie pulmonara Warfarina 3 luni- pe toata durata
Heparina /greutate vietii
moleculara mica in
perioada tratamentului
activ
Accident cerebrovascular ASA, pe toata durata vietii
Plavix,
Warfarina
Infarct miocardic ASA, Plavix pe toata durata vietii
* Aprecierea starii sistemului vascular din perspectiva coagularii inaintea unei interventii
chirugicale, in vederea aprecierii tendintei la sangerare intra- si post operator;
Exista mai multe tipuri de teste de coagulare. Unele sunt globale (generale), indicand doar
daca procesul de coagulare al unei persoane este in limite normale sau nu. Alte teste sunt
diferentiate (specifice), indicand care dintre factorii coagularii este afectat. Si in sfarsit, alte
teste pot oferi o imagina a cat de bine poate organismul distruge cheagurile de fibrina odata
ce nu mai este nevoie de ele (fibrinoliza).
43
Testele generale
Numaratoarea trombocitara
* Trombocitele (plachetele sanguine) sunt fragmente de citoplasma provenite din
megacariocite, celule din maduva hematogena (care produce celule ale sangelui). Au o forma
discoida si un rol esential in procesul de coagulare prin constituirea initiala a unui cheag
temporar. Acesta se realizeaza prin atasarea trombocitelor la peretele vascular lezat si intre
ele. Ulterior, prin aderarea trombocitelor la cheagul de fibrina, format ca urmare a
desfasurarii intregii cascade a coagularii se constituie cheagul stabil.
* Fiecare laborator poate avea valori de referinta proprii, insa in general valorile
normale sunt considerate intre 150000 si 300000 trombocite/cm3 de sange.
* Un numar mic de trombocite (trombocitopenie) poate aparea in urmatoarele
afectiuni: limfoame, Lupus eritematos, diferite infectii virale, SIDA, Anemie aplastica,
Leucemie.
44
• Un timp de protrombina mai mare cu 3 secunde decat valoarea de referinta a
laboratorului si un INR peste 1,5 sunt valori considerate anormale si
necesita evaluari suplimentare;
• Testul exploreaza calea extrinseca si comuna a coagularii (factorii V, VII,
X, protrombina si fibrinogenul);
• Un timp anormal, mult prelungit poate indica un deficit de vitamina K, boli
severe hepatice sau boli de sange cu deficit de factori de coagulare.
Timpul de sangerare
Agregarea trombocitara
45
Timpul de trombina (plasmatica)
Fibrinogenul plasmatic
Se mai pot determina in cadrul testelor generale si timpul Howell (sau timpul de recalcifiere
al plasmei oxalate, cu valori normale de 60 – 120 de secunde), toleranta la heparina, timpul
de consum al protrombinei (valori normale > 45 de secunde), timpul total de coagulare.
Teste diferentiate
46
• Cand timpul de protrombina este normal, dar APTT-ul este prelungit, atunci factorii
de coagulare apartinand caii intrinseci se vor determina: F VIII, F IX, F XI sau F XII.
7. ADMINISTRAREA MEDICATIEI
ANTICOAGULANTE, INTERVENTIILE ASISTENTEI
MEDICALE
Anticoagulantele sunt medicamente care impiedica coagularea sangelui, actionand asupra
factorilor plasmatici responsabili de coagulare.
Modul de prezentare se face in functie de efectul acestora:
Heparina- anticoagulant fiziologic, inactiveaza trombina si factorul X din plasma.
- se injecteaza intravenos: efectul este imediat si se mentine 4-8 ore.
Heparina cu greutate moleculara mica, inactiveaza factorul X dar nu si trombina :
• Calciparina
• Fraxiparine
• Clexane
-se injecteaza subcutanat, in solutie concentrata avand avantajul administrarii o data
sau de doua ori pe zi, doar in scop profilactic .
Anticoagulante cumarinice (orale ) - efect de tip antivitamina K, impiedicand sinteza
hepatica a protrombinei si a celorlalti factori ai coagularii dependenti de vitamina K:
• Trombostop
• Sintrom
-se administreaza oral, efectul se instaleaza dupa un timp de latenta de cateva zile; este
prelungit.
Heparina
-fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand heparina sodica 5000 unitati
internationale (cutie cu 5 bucati)
-fiole/flacoane cu 25 000 u.i./5 ml;
Calciparina (heparina calcica)
-seringi preumplute 0,2 ml - 5000 u.
-fiole de 1 ml -25000 u.
Fraxiparine
47
- solutie 9500 u/ml
- seringi preumplute negradate 0,3-0,4ml; seringi gradate 0,6-0,8 ml ;
Clexane (enoxaparina sodica )
- seringi preumplute continand enoxaparina sodica 2000 UI anti-Xa/ 0,2 ml; 4000
UI anti-Xa/0,4 ml; 6000UI anti-Xa/0,6ml; 8000 UI anti-Xa/0,8 ml; 10000 UI anti-
Xa/1 ml.
-1mg enoxaparina sodica (0,01ml sol. injectabila) corespunde la aproximativ 100
UI anti-Xa.
Trombostop (Acenocumarol ) - comprimate de 2 mg
Sintrom - comprimate de 4 mg
Hepatrombin -gel ce contine la 100g:50.000 ui heparina
Indicatii
Heparina
-tratament de urgenta al afectiunilor trombembolice: embolie pulmonara masiva,
tromboza venoasa profunda ca tratament initial, infarct acut de miocard, angina
instabila, coagulare intravasculara diseminata.
Trombostop,Sintrom
-se administreaza in continuarea heparinoterapiei in tratamentul curativ si preventiv al
bolii trombembolice.
Hepatrombin
-prevenirea si tratarea majoritatii afectiunilor venoase: varice, tromboflebite
-leziuni posttraumatice: hematoame, contuzii, intinderi ligamentare.
Heparine cu greutate moleculara mica
-profilaxia bolii tromboembolice venoase in chirurgia generala si/sau ortopedica;
-profilaxia tromboembolismului venos la pacientii imobilizati la pat datorita unor
afectiuni medicale acute, inclusiv insuficienta cardiaca, respiratorie, infectiile severe
si bolile reumatismale
-tratamentul trombozei venoase profunde cu sau fara embolism pulmonar
-tratamentul anginei pectorale instabile si al infarctului miocardic non-Q
-profilaxia coagularii in circuitul extracorporeal in timpul sedintelor de hemodializa .
Administrare
Heparina
-se administreza i.v.; pentru ca actioneaza imediat si efectul dispare in 4-8h se adm.
5000 u la 4, maxim 6 ore.
- pentru mentinerea nivelului constant de heparina in sange se prefera administrarea
in perfuzie continua pe seringa automata, 1000 u/h; initial se administreaza 5000 u in
bolus.
- Injectarea se face in zonele de electie cunoscute dupa tehnicile invatate.
Tratamentul se face sub control clinic si de laborator :
• la 6h se recolteaza aPTT (timpul partial de tromboplastina activata ).
• pentru o anticoagulare eficienta valoarea aPTT trebuie sa se dubleze.
• ajustarea dozelor se face in functie de valoarea aPTT.
Calciparina,Fraxiparine,Clexane
Cale de administrare : injectie subcutanata
48
Locul de electie: tesutul celular subcutanat al peretelui abdominal anterolateral sau
posterolateral, alternativ in dreapta si stanga.
Tehnica de administrare :
- Pozitia pacientului: decubit dorsal
- Se inspecteaza regiunea, se dezinfecteaza tegumentele
- Seringa preumpluta este gata de utilizare, nu trebuie eliminata bula de aer
- Injectarea consta in introducerea acului perpendicular, nu tangential, pe toata
lungimea lui intr-un pliu al pielii tinut intre police si index
- Pliul trebuie tinut pe toata durata injectarii
- Dupa retragerea acului nu se maseaza locul injectarii
Examinari de laborator: timpul Quick, INR (International Normalized Ratio )
Trombostop, Sintrom
• Se administreaza pe cale orala, sub control TQ, INR repetat periodic; continua
tratamentul cu Heparina cu masa moleculara mica.
Hepatrombin
• Cale de administrare: aplicatii locale pe tegumente si mucoase de mai multe ori pe zi.
49
heparina (alergii, febra, frison, eruptii cutanate, soc anafilactic) si le raporteza
medicului.
ATENTIE:
Nu se asociaza heparina in solutie perfuzabila salina izotona cu alte medicamente
In timpul tratamentului cu anticoagulante nu se efectueaza injectii intramusculare
Tratamentul cu anticoagulante se incepe cu heparina si se continua cu
trombostop
Nu se fac masaje cu hepatrombina in caz de tromboze sau tromboflebite.
50