Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,, ANTICOAGULANTELE “
1
2
CUVANT INAINTE
,,ANTICOAGULANTELE”
3
CURS
,,ANTICOAGULANTELE”
CUPRINS
4
BIBLIOGRAFIE
5
1. ANATOMIA TESUTULUI SANGUIN
Sangele este un fluid care circula in interiorul sistemului cardiovascular. Impreuna cu
limfa si lichidul intercelular, sangele constituie mediul intern al organismului.
Volumul sanguin( volemia)
Cantitatea totala de sange din organism reprezinta 7% din greutatea corpului. Aceasta
inseamna circa 5 litrii de sange pentru un individ de 70 kg. In repaos, o parte din masa
sanguina a corpului stagneaza in teritorii venoase si capilarele din ficat, splina si tesut
subcutanat. Acesta este volumul sanguin stagnant sau de rezerva, in cantitate de 2 litrii.
Restul de 3 litrii il reprezinta volumul circulant.
Proprietatile sangelui
Culoarea
Sangele are culoare rosie. Aceasta se datoreaza hemoglobinei din eritrocite. Sangele
recoltat din artere(sange arterial) este de culoare rosu deschis(datorita oxihemoglobinei), iar
sangele recoltat din vene(sange venos) are culoare rosu inchis( datorita hemoglobinei reduse).
Cand cantitatea de hemoglobina din sange scade, culoarea devine rosu palid.
Fig.nr. 1- Incarcarea eritrocitelor cu hemoglobina
Densitatea sangelui
6
Densitatea sangelui are valoarea 1055g/l. Plasma sanguina are o densitate de 1025g/l.
Vascozitatea
Valoarea relativa a vascozitatii sangelui este de 4,5 fata de vascozitatea apei,
considerata egala cu 1. Vascozitatea determina curgerea laminara( in straturi) a sangelui prin
vase. Cresterea vascozitatii peste anumite valori este un factor de ingreunare a circulatiei.
Reactia sangelui
Este slab alcalina. Ea se exprima in unitati Ph . Ph-ul sanguin are valoarea cuprinsa
intre 7,38- 7,42 fiind mentinut prin mecanisme fizico-chimice( sistemele tampon) si biologice(
plamani, rinichi, hematie, etc.).
Temperatura
0
Temperatura sangelui variaza intre 35 C(in sangele din vasele pielii) si 390C( in
sangele din organele abdominale). Deplasarea continua a sangelui prin organism contribuie la
uniformizarea temperaturii corpului si ajuta la transportul caldurii din viscere spre tegumente
unde are loc eliminarea acesteia prin iradere.
Componentele sangelui
Elementele figurate ale sangelui
Reprezinta 45% din volumul sanguin. Aceasta valoare poarta numele de hematocrit .Prin
examenul microscopic al sangelui se observa 3 tipuri de elemente figurate:
• Globulele rosii( hematii, eritrocite);
• Globule albe(leucocite);
• Plachete sangvine( trombocite).
Fig.nr.2- Hematocrit
7
Fig.nr.4- Elemente figurate sanguine
8
Hematopoeza
Este procesul de reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui.
ERITROCITELE (HEMATIILE)
Sunt celule fara nucleu, bogate in hemoglobina, o proteina de culoare rosie cu rol in
transportul O2 si CO2. Numarul lor este considerabil: 1 mm3 de sange contine 4,5 milioane
hematii la femeie si 5 milioane la barbat. La copilul mic numarul eritrocitelor este 5,5 milioane-
6 milioane/ mm3. Cresteri de lunga durata a numarului de hematii, sunt poliglobulia de
altitudine si poliglobuia unor bolnavi de plamani sau cu defecte congenitale de plamani.
Scaderea numarului este consecinta unei distrugeri exagerate sau a unei eritropoieze deficitare.
Eritropoieza
Hematiile circulante reprezinta doar o etapa din viata acestor elemente. Din momentul
patrunderii in circulatie si pana la disparitia lor trec aprox. 120 zile( durata medie de viata a
eritrocitelor). Exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de formare de noi hematii.
Sediul eritropoiezei este in maduva rosie a oaselor, iar sediul distrugerii este sediul monocito-
macrofagic.
Hemoliza
Hematiile batrane si uzate sunt distruse prin hemoliza in splina, ficat, ganglioni limfatici si
maduva oaselor.
Rolul eritrocitelor
Hematiile joaca doua roluri esentiale pentru organism: in transportul de O2 si CO2 si in
mentinerea echilibrului acido-bazic.
LEUCOCITELE
Globulele albe sunt elemente figurate ale sangelui ce poseda nucleu. Numarul lor este
in medie de 5 mii/mm3. Cresterea numarului de leucocite se numeste leucocitoza, iar scaderea,
leucopenie. Exprimarea lor procentuala se numeste formula leucocitara. In cadrul acestei
formule, deosebim leucocite cu nucleu unic-mononucleare( limfocite, monocite) leucocite cu
nucleu fragmentat-polilobat-polinucleare( neutrofile, bazofile, eozinofile).
Leucopoieza
Durata vietii leucocitelor variaza foarte mult de la 1-2 zile pentru neutrofile, pana la
cativa ani pentru limfocite.
Rolul leucocitelor
Este complex si diferit in functie de tipul lor. Principala functie a leucocitelor consta in
participarea acestora la reactia de aparare a organismului. Polimorfonuclearele neutrofile au rol
in fagocitoza agentilor patogeni. Eozinofilele au rol in reactiile alergice. Bazofilele au rol in
9
coagularea sangelui prin intermediul unei substante anticoagulante, numita heparina.
Monocitele sunt leucocite capabile de fagocitoza.Limfocitele au rol considerabil in reactia de
aparare specifica. Se descriu doua clase principale de limfocite, in raport cu modul in care
acestea participa la procesul de imunitate: limfocite B si limfocite T.
TROMBOCITELE( PLACHETELE SANGUINE)
Sunt elemente figurate necelulare ale sangelui. Numarul lor variaza intre 150 mii-300
mii /mm3. Cresterea numarului trombocitelor peste 500 mii/ mm3 se numeste trombocitemie
iar scaderea sub 100 mii/ mm3, trombocitopenie.
Forma trombocitelor este variabila, triunghiulara, rotunda, eliptica.
Trombocitopoieza
Este procesul de reinnoire a trombocitelor sangvine, care asigura stabilitatea numarului
acestora. Sediul acestui proces este maduva hematogena a oaselor. Durata vietii trombocitelor
este de 10 zile.
Rolul trombocitelor: intervin in cursul tuturor timpilor hemostazei, favorizand mecanismele de
oprirea sangerarii. Functiile hemostazice ale trombocitelor sunt indeplinite datorita
proprietatilor functionale specifice acestor elemente: adezivitatea, agregarea, metamorfoza
vascoasa, functia de eliberare a factorilor trombocitari si a unor substante active.
PLASMA SANGUINA
Dupa indepartarea elementelor figurate ale sangelui ramane un lichid vascos, galbui, numit
plasma. Plasma reprezinta 55% din volumul sangelui. Printre proteinele plasmatice se numara:
albuminele, globulinele, fibrinogenul. Proprietatile plasmei sunt similare cu ale sangelui, difera
valorile si culoarea.
2. FIZIOLOGIA HEMOSTAZEI
Hemostaza reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii.
Ea se desfasoara in 3 timpi:
*timpul vasculo-plachetar ( hemostaza primara sau temporara)
* timpul plasmatic( hemostaza secundara sau coagularea sangelui)
*timpul trombodinamic( retractia cheagului si fibrinoliza).
Fig.nr.5- Hemostaza
10
Timpul vasculo-plachetar ( hemostaza primara sau temporara)
Incepe odata cu lezarea vasului. Prima reactie consta in vasoconstrictia peretelui
acestuia, produsa atat reflex, cat si sub actiunea serotoninei. Urmeaza aderarea trombocitelor
la nivelul plagii, agregarea si metamorfoza vascoasa a acestora cu vasul, ducand la oprirea
sangerarii in 2-4 minute. Acest timp se prelungeste in afectiuni vasculare sau trombocitare.
Timpul plasmatic-coagularea sangelui
Coagularea sangelui este un proces fizico-chimic complex de transformare a sangelui
din stare lichida in stare de gel, prin trecerea fibrinogenului din forma solubila intr-o retea
insolubila de fibrina. Inca din prima faza a hemostazei are loc eliberarea din trombocite a unor
factori de coagulare. Tot in timpul hemostazei primare se produce activarea factorilor
plasmatici.
Factorii coagularii
La coagularea sangelui participa diferite substante. Ele se grupeaza in urmatoarele categorii de
factori: factori plasmatici, factori plachetari, factori tisulari.
Factorii plasmatici ai coagularii sunt in numar de 13. Se noteaza cu cifre romane, iar majoritatea
sunt formati in ficat.
* F I. = fibrinogenul
*F II. = protrombina
* F III.= tromboplastina
11
*F IV.= ionii de calciu
* Factorii V,VI,VII
* F VIII.= antihemofilic A
* F IX.= antihemofilic B
* F X.= factorul Stuart-Prower
* F XI.= antihemofilic C
* F XII.= factorul de contact( Hageman)
* F XIII.= factorul stabilizator al fibrinei.
Fig.nr.6- Factorii plasmatici ai coagularii
12
Toti acesti factori sunt eliberati de trombocite, la inceputul hemostazei. In acelasi timp,
trombocitele mai transporta serotonina( F.5.).
Factorul tisular al coagularii
Este reprezentat de o substanta lipoproteica. In procesul coagularii ea activeaza factorul VII si
in prezenta lui VII activat si a calciului, determina activarea F.X. In procesul coagularii ea se
activeaza sub influenta F.VII si a Ca2+.
Dinamica procesului de coagulare
Coagularea sangelui se desfasoara in 3 faze:
• Faza I- Formarea tromboplastinei. Aceasta este faza cea mai laborioasa si dureaza cel
mai mult 4-8 minute;
• Faza a II-a- Formarea trombinei dureaza 10s; Tromboplastina transforma protrombina
in trombina;
• Faza a III-a- Formarea fibrinei dureaza 1-2s. Trombina desface din fibrinogen, niste
monomeri de fibrina, care polimerizeaza spontan, alcatuind reteaua de fibrina, ce
devine insolubila sub actiunea F.VIII. In ochiurile de fibrina se fixeaza elementele
figurate si sangerarea se opreste.
Timpul trombodinamic al hemostazei
Dupa coagulare are loc sub actiunea trombosteninei plachetare, un proces de retractie a
cheagului. Din cheag este expulzat un lichid galbui numit ser. Serul este plasma fara fibrinogen
si protrombina ce s-au consumat in procesul de coagulare. Retractia cheagului dureaza 2-24 de
ore. Dupa retractie cheagul sufera treptat un proces de dizolvare numit fibrinoliza. Aceasta se
datoreaza unei enzime proteolitice, plasmina( fibrinolizina), activata si ea in timpul coagularii.
Fibrinoliza are drept efect indepartarea cheagului si dezobturarea vasului prin care se poate
relua circulatia. In felul acesta au fost indepartate toate consecintele lezarii vasului.
Fig.nr.7- Coagularea sangelui
13
3. MEDICATIA SANGELUI
3.1. Produse antianemice
3.1.1. Preparate cu fier(,,Terapia martiala ‘’)
Aceste preparate au indicatie in anemia feripriva de diferite cauze. Administrarea
optima este cea pe cale orala si asociata cu vitamina C. In caz de intoleranta gastrica, dureri
abdominale, diaree sau imposibilitatea administrarii orale, se folosesc preparate de uz
parenteral. Medicamentele continand fier sunt contraindicate in hepatita acuta, in hemosideroza
si in anemiile hemolitice, unde organismul este deja suprasaturat cu fier. Dupa corectarea
anemiei, (verificata prin hemograma) terapia martiala trebuie continuata pentru refacerea de
fier din organism.
Preparate cu fier pentru administrare orala
Majoritatea preparatelor orale contin fierul sub forma bivalenta sau trivalenta. Mentionam
produsele: Fumaratul feros ( Ferronat) – suspensie orala 3%. Administrarea optima este pe
14
stomacul gol. Sulfatul feros ( Ferrogradumet) – comprimate filmate cu eliberare prelungita,
se administreaza in priza unica la 24 de ore. Complex de hidroxid de fier(III) polimaltozat
exista sub forma de Ferglurom (sirop) si Pharma Ferrum( solutie orala cu picurator). Contin
fier trivalent. Pot fi administrate in timpul mesei, sau imediat dupa masa. Citrat de fier- colina
(Fer-Sol) este o solutie orala in picaturi.
Preparate cu fier pentru administrare parenterala
Complex de hidroxid de fier( III) sucroza( Venofer). Fiolele se administreaza I.V. lent. Este
interzisa injectarea I.M. Farmacotoxicologie: poate provoca febra, greata, varsaturi, urticarie,
flebita la locul de injectie.
Combinatii de fier cu vitamine sau alte minerale
Ascofer = gluconat feros+ acid ascorbic( comprimate)
Sirofer = sirop continand gluconat feros + acid ascorbic
Ferretab = asociatie de fumarat feros + acid folic( capsule cu eliberare prelungita).
Tot’ hema = asociatie de gluconat feros + gluconat de mangan + gluconat de cupru.
Se prezinta in fiole pentru administrare orala ( efilate la ambele capete), care se iau diluate in
apa sau suc, de preferinta inaintea meselor.
Preparate de eritropoietina. Indicatii in : anemia din insuficienta renala cronica, anemia din
cursul tratamentelor cu citostatice, anemia la bolnavii cu HIV tratati cu Zidovudin.
Contraindicatii: HTA rezistenta la medicatia antihipertensiva. Preparate:
• Epoetinum alpha (Epophar, Epokine, Neorecormon), solutie injectabila I.V.,
prezentata in seringi preumplute;
• Epoetinum beta, solutie injectabila, dozata in micrograme, prezentata in seringi
preumplute, flacoane, stilouri injectoare preumplute.
15
• Darbepoetinum alfa( Nespo) solutie injectabila s.c., i.v. dozata in micrograme,
prezentata in seringi preumplute, stilouri injectoare preumplute.
16
Aprotinina (Trasylol) prin actiunea sa de inhibare a tripsinei, chimotripsinei,
kalicreinei si plasminei( toate sunt enzime proteolitice) exercita un efect antifibrinolitic.
Indicatii: sangerari prin fibrinoliza, hemoragii obstetricale si ginecologice, embolie pulmonara
postoperator si posttraumatic pentru profilaxia necrozei hemoragice a pancreasului. Reactii
adverse: greata, varsaturi, diaree, dispnee si spasm bronsic. Administrarea i.v. lent sau in P.E.V.
(perfuzie endovenoasa).
18
3.3.1. Antiagregante plachetare
Sunt preparate care impiedica adezivitatea si agregarea trombocitelor, crescand timpul de
sangerare (TS) si prezentand riscul de aparitie a unor sangerari. Din aceasta cauza, tratamentul
cu antiagregante trebuie monitorizat clinic si periodic prin TS , numaratoarea trombocitelor si
eventual alte teste ale functiilor trombocitare.
19
Acid acetilsalicilic (aspirina) ca antiagregant plachetar, se utilizeaza in doze mici.
Acid acetilsalicilic este livrat in acest scop sub forma de comprimate filmate gastrorezistente:
Aspenter 100 mg; Aspirin Bayer 100 mg si 300 mg; Rompirin 100 mg (acidul acetilsalicilic
utilizat ca antiinflamator, analgezic, antipiretic, antireumatic se prezinta in comprimate a 500
mg). Indicatii: infarct miocardic, profilaxia infarctului miocardic, angina pectorala, AVC
ischemic si profilaxia acestor accidente. Contraindicatii: fenomene hemoragice, ulcer
gastroduodenal.
Ticlopidina (Ticlid) sub forma de comprimate filmate inhiba adezivitatea si agregarea
plachetara. Indicatii: profilaxia infarctului miocardic si a AVC ischemice. Reactii adverse:
trombocitopenie cu aparitie de sangerari; neutropenie. Contraindicatii: fenomene hemoragice,
leucopenie, trombocitopenie.
Clapidogrel( Plavix) comprimate filmate, este indicat in profilaxia unor noi tromboze
in infarctul miocardic recent, AVC ischemic recent, arterita obliteranta a membrelor inferioare,
angina pectorala instabila. Reactii adverse: fenomene hemoragice, neutropenie.
3.3.2. Anticoagulante
20
3.3.2.1. Anticoagulante orale( antagonisti ai vitaminei K) si
NOAC(non vitamine K)
Sunt derivati cumarinici actionand ca antivitamine, prin inhibarea sintezei factorilor de
coagulare II( protrombina), VII( proconvertina), IX(globulina antihemofilica B) si X. Acesti
patru factori se sintetizeaza in ficat sub actiunea vitaminei K. Pentru asigurarea eficientei si
evitarea accidentelor hemoragice, administrarea anticoagulantelor se face numai sub
monitorizarea timpului de protrombina si al INR. Indicatii: profilaxia si tratamentul
tromboflebitei si emboliei pulmonare( in continuarea tratamentului cu heparina).
Warfarina se prezinta sub forma de tablete, dar exista si forma liofilizata pentru preparat
solutie injectabila i.v. Are efect mai lent si mai de lunga durata, se instaleaza in 1 ½-2 ½ zile si
se mentine 5-7 zile.
Pana acum cativa ani, singurele medicamente anticoagulante orale disponibile in lume
erau antagonistii vitaminei K, avand ca reprezentanti acenocumarolul si warfarina. Cateva
caracteristici insa ridica probleme in a le administra corect si poarta in consecinta un risc legat
de supra- si respectiv subdozare. Trei noi medicamente anticoagulante orale (NOAC) au fost
recent aprobate in preventia evenimentelor embolice la pacientii cu fibrilatie atriala. Astfel,
dificultatea in a mentine un INR (“international normalized ratio”) in limitele teraputice dorite
pentru pacientul respectiv creste riscul de sangerare (in caz de supradozare a medicamentului)
sau de evenimente embolice (in caz de subdozare a medicamentului). De asemenea, nu sunt de
neglijat interactiunile pe care antocoagulantele orale clasice le au cu alte medicamente sau cu
alimentele consumate uzual, modificandu-le nivelul seric si predispunand la complicatii
(embolii/ sangerari). Noile anticoagulante orale, au adus o serie de beneficii, grație
mecanismului lor de actiune: efectul previzibil, fără a necesita monitorizare prin teste de
coagulare; mai puține interacțiuni medicamentoase sau alimentare; durata de acțiune mai
21
scurtă; raport eficiență/siguranță mai bun. Noile medicamente anticoagulante sunt:
dabigatran, rivaroxaban, apixaban. Pacienții care ar beneficia cel mai mult de pe urma noilor
anticoagulante orale:
Dabigatran (Pradaxa)
Este primul inhibitor direct de trombina aprobat de FDA (“Food and Drug
Administration”).
Rivaroxaban (Xarelto)
22
Are ca mecanism de actiune inhibarea factorului Xa al cascadei coagularii. Are timp de
injumatatire de 5-9 ore (mai mare la varstnici, unde poate atinge 9-13 ore), metabolizare
hepatica si eliminare predominant (66%) renala, restul de 33% eliminandu-se pe cale
intestinala. Isi atinge efectul maxim la 2-4 ore de la administrare, nu interactioneaza cu
alimentatia si, asemanator cu dabigatran, nu necesita monitorizarea efectului sau.
Apixaban (Eliquis)
23
doua ori pe zi in urmatoarele situatii: varsta 80 de ani, greutate 60 kg sau creatinina serica 1,5
mg/dl. Avand in vedere pacientii care au avut un clearance al creatininei mai mic de 25
ml/min/1,73 m2 sau un nivel seric al creatininei peste 2,5 mg/dl . Ca si pentru celelalte doua
medicamente anticoagulante descrise mai sus, si in cazul apixaban se impun restrictii in caz de
disfunctie hepatica moderata si severa, precum si la femeile insarcinate sau care alapteaza.
3.3.2.2.Clasa heparine
24
Dalteparina( Fragmin) seringi preumplute pentru administrare s.c. In unele cazuri
25
Injectarea subcutanata a heparinelor cu masa moleculara mica, se face de preferinta in
tesutul subcutanat al peretelui abdominal anterior, in regiunile laterale ( flancuri).
Aceste medicamente actioneaza prin lizarea si solubilizarea cheagului deja format Sunt
utilizate doar curativ, nu si profilactic, in afectiunile produse prin formarea de trombusuri in
artere. Sunt indicate in cazuri selectionate de infarct acut miocardic, embolie pulmonara grava,
tromboze venoase profunde severe, tromboze arteriale la nivelul membrelor (atunci cand
interventia chirurgicala nu este posibila). Trebuie administrate precoce, deoarece cheagurile
vechi sunt putin influentate, iar ischemia trebuie evitata.
26
4. FARMACOLOGIA PRODUSELOR FARMACEUTICE
ANTICOAGULANTE
• RIVAROXABAN
XARELTO comprimate
Xarelto este un medicament care contine substanta activa rivaroxaban. Este disponibil sub
forma de comprimate rosii, rotunde (10 mg).
Indicatii. Xarelto se utilizeaza pentru a preveni tromboembolia venoasa la adultii care sunt
supusi interventiilor chirurgicale pentru substitutia soldului sau a genunchiului. Medicamentul
se poate elibera numai pe baza de reteta.
Pacientii care sunt supusi unei interventii de substitutie a soldului sau a genunchiului
prezinta un risc sporit de formare a cheagurilor de sange in vene. Aceste cheaguri pot fi
periculoase daca se deplaseaza spre alte zone ale organismului, cum ar fi plamanii. Substanta
activa din Xarelto, rivaroxaban, este un „inhibitor al factorului X”. Aceasta inseamna ca
blocheaza factorul X, o enzima care este implicata in producerea trombinei. Trombina are un
rol esential in procesul de coagulare a sangelui. Prin blocarea factorului X, nivelurile de
trombina scad, ceea ce reduce riscul de formare a cheagurilor de sange in vene.
Reactii adverse. Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu Xarelto (observate la 1
pana la 10 pacienti din 100) sunt sangerarea dupa operatie, greata, anemia (numar scazut de
globule rosii) si cresterea nivelului unor enzime hepatice in sange.
27
Fig.nr.13- XARELTO
• APIXABAN
ELIQUIS comprimate
Eliquis se utilizează pentru prevenirea evenimentelor tromboembolice venoase. Eliquis
este un medicament care conţine substanţa activă apixaban. Este disponibil sub formă de
comprimate 2,5 mg.
Pacienţii supuşi unei operaţii de înlocuire a şoldului sau a genunchiului prezintă un risc crescut
de formare a cheagurilor de sânge în vene. Aceste cheaguri pot fi periculoase şi chiar fatale
dacă ajung la alte organe, cum ar fi plămânii. Substanţa activă din Eliquis, apixabanul, este un
„inhibitor al factorului X”. Aceasta înseamnă că blochează factorul X, o enzimă care este
implicată în producerea trombinei. Trombina are un rol esenţial în procesul de coagulare a
28
sângelui. Prin blocarea factorului X, nivelurile de trombină scad, ceea ce reduce riscul de
formare a cheagurilor de sânge în vene.
Reactii adverse. Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu Eliquis (observate la
1 până la 10 pacienţi din 100) sunt anemie (număr redus de globule roşii), hemoragie, contuzii
(vânătăi) şi greaţă.
Fig.nr.14- ELIQUIS
• DABIGATRAN ETEXILAT
PRADAXA capsule
Pradaxa este un medicament utilizat in prevenirea formarii cheagurilor de sange.
Actioneaza prin blocarea unei substante din corp care este implicata in formarea cheagurilor
de sange. Pradaxa 75 mg capsule, Pradaxa 110 mg capsule dabigatran etexilat. Substanta activa
este dabigatranul , care este administrat sub forma de 75 mg sau 110 mg dabigatran etexilat
sub forma demesilat.
Indicatii. Pradaxa este un medicament utilizat in prevenirea formarii cheagurilor de sange.
Actioneaza prin blocarea unei substante din corp care este implicata in formarea cheagurilor
de sange. Pradaxa este utilizat pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange in vene dupa
operatia de inlocuire– protezare chirurgicala a genunchiului sau a soldului.
29
Doze si mod de administrare. In general, doza recomandata de Pradaxa este 220 mg o
data pe zi (luata ca 2 capsule de 110 mg). Daca functia renala este redusa la mai mult de
jumatate sau daca aveti 75 de ani sau mai mult, doza recomandata este de 150 mg o data pe zi
(luata ca 2 capsule de 75 mg). Dupa operatia de inlocuire a genunchiului:
Trebuie sa incepeti tratamentul cu Pradaxa la 1 – 4 ore de la terminarea operatiei, luand o
singura capsula. Dupa aceea, trebuie sa luati doua capsule o data pe zi, timp de 10 zile. Dupa
operatia de inlocuire a articulatiei soldului trebuie sa incepeti tratamentul cu Pradaxa la 1 – 4
ore de la terminarea operatiei, luand o singura capsula. Apoi, trebuie sa luati doua capsule o
data pe zi, timp de 28-35 zile. In cazul ambelor tipuri de interventii chirurgicale tratamentul nu
trebuie inceput daca sunt sangerari la locul operatiei. Daca tratamentul nu poate fi inceput decat
a doua zi dupa operatie, acesta trebuie inceput cu 2 capsule, o data pe zi. Capsula se va inghiti
cu putina apa. Nu mestecati capsula. Inlocuirea tratamentului cu Pradaxa cu
anticoagulante administrate injectabil. Nu incepeti tratamentul cu anticoagulante injectabile (de
exemplu, heparina) decat dupa 24 de ore de la ultima doza de Pradaxa. Inlocuirea tratamentului
cu anticoagulante administrate injectabil cu Pradaxa. Opriti tratamentul injectabil si apoi
incepeti sa luati Pradaxa la momentul cand ar fi trebuit sa vi se faca urmatoarea injectie.
Contraindicatii.
- daca sunteti alergic (hipersensibil) la dabigatran sau la oricare dintre celelalte componente
ale Pradaxa, daca aveti insuficienta renala severa, daca sangerati in mod curent, daca suferiti
de o afectiune a unui organ care sporeste riscul de sangerare grava, daca prezentati un risc
crescut de sangerare. Acesta poate fi congenital (din nastere), spontan (de cauza necunoscuta)
sau datorat altor medicamente, daca aveti functia hepatica sever redusa sau o afectiune
hepatica care poate cauza moartea, daca luati chinidina, daca suferiti de o afectiune a ficatului
care este asociata cu modificari ale testelor sanguine, administrarea Pradaxa nu este
recomandata, daca aveti un risc crescut de sangerare, ca in cazul urmatoarelor situatii:
• daca ati suferit o inlaturare chirurgicala a unui fragment de tesut (biopsie) in luna trecuta
• daca ati avut o rana grava (de exemplu fractura osoasa, ranire a capului sau orice rana care
necesita interventie chirurgicala)
• daca urmati un tratament care poate creste riscul sangerarii
• daca luati medicamente antiinflamatoare
• daca suferiti de infectie a inimii (endocardita bacteriana )
• daca suferiti de insuficienta renala moderata
• Pradaxa nu trebuie administrat copiilor.
Sarcina si alaptarea. Nu trebuie sa utilizati Pradaxa in timpul sarcinii, cu exceptia cazului in
30
care medicul va spune ca este sigur sa il utilizati. Daca sunteti la varsta la care puteti ramane
gravida, trebuie sa evitati sarcina in timpul tratamentului cu Pradaxa. Nu trebuie sa alaptati
cand luati Pradaxa.
Supradozaj. Daca luati mai mult Pradaxa decat v–a fost recomandat, puteti avea un risc
crescut de sangerare.
Reactii adverse
Reactii adverse frecvente (afecteaza 1 pana la 10 pacienti din 100):
- scaderea numarului celulelor rosii din sange
- formare de hematom
- sangerare a unei rani
- o scadere a cantitatii de hemoglobina din sange
- secretie a ranii (lichid secretat de la nivelul unei incizii chirurgicale)
- contuzie care apare dupa o operatie
- sangerare care apare dupa o operatie
- scaderea numarului celulelor rosii dupa o operatie
- sange in analiza de urina.
Fig.nr.15- PRADAXA
• EDOXABAN
31
SAVAYSA
LIXIANA comprimate
32
Contraindicatii
Lixiana este contraindicat la pacientii care prezinta o sangerare activa, au boli hepatice care
afecteaza coagularea sangelui, au hipertensiune arteriala severa necontrolata terapeutic sau care
au o afectiune care ii expune unui risc semnificativ de sangerare majora. De asemenea, este
contraindicat la femeile gravide sau care alapteaza sau la pacientii care sunt tratati si cu un alt
anticoagulant.
Fig.nr.16- LIXIANA
Fig.nr.17- SAVAYSA
• ACENOCUMAROLUM
ACENOCUMAROL comprimate 2mg
SINTROM comprimate 4mg
TROMBOSTOP comprimate 2mg
33
Actiune: anticoagulant cumarinic oral
Indicatii. Profilactic: prevenirea trombozelor postoperatorii, postpartum si la cardiaci.
Curativ: tromboflebite, flebotromboze, arterioscleroza obliteranta, tromboza coronariana,
embolii pulmonare, retinopatii( vasculare).
Doze si mod de administrare. Initial: in prima zi 8-12 mg si in a doua zi 4-8 mg. Doza de
intretinere: 1-8 mg/zi, in functie de valorile timpului Quick sau INR. Este necesara efectuarea
regulata a testelor de coagulare si adaptarea dozelor in functie de rezultate. Doza zilnica este
prescrisa ca doza unica si administrata la aceeasi ora a zilei.
Contraindicatii. Alergie cunoscuta la derivati cumarinici, sarcina, lipsa de cooperare a
pacientului.
Atentie. Prudenta in : tireotoxicoza, tumori, boli renale, infectii, inflamatii, disfunctii hepatice
sau renale. Efectul anticoagulant poate fi diminuat prin admiterea concomitenta a
barbituricelor, contraceptivelor orale, rifampicinei, diureticelor tiazidice. Efectul poate fi
potentat de tratament concomitent: cu steroizi anabolizanti, antiaritmice (amiodarona,
chinidina), antibiotice( eritromicina, tetraciclina, neomicina, cloramfenicol). Pacientii nu
trebuie sa consume alcool. Pacientii nespitalizati trebuie sa poarte asupra lor o adeverinta care
certifica tratamentul cu aticoagulante in eventualitatea unui accident.
Reactii adverse: hemoragii, tulburari gastrointestinale, reactii alergice.
Fig.nr.18- SINTROM
34
Fig.nr.19- TROMBOSTOP
• HEPARINUM
FLUVEN, crema 500 UI/1g, OTC;
HEPARIBENE, solutie injectabila 5.000 UI/ml;
HEPARIN, solutie injectabila 5.000 UI/ml;
HEPARINA SODICA, solutie injectabila 5.000 UI/ml;
LIOTON, gel 100.000 UI/ 100 grame, OTC;
VIATROMB FORTE, emulsie cutanata 2400 UI/gram, OTC
Doze si mod de administrare. Administrare injectabila. Adulti si copii: injectare i.v. 400-600
UI/Kg/zi, varstnici: reducerea dozei la jumatate. Extern: se aplica 1-3 ori/zi cate 3-10 cm gel
pe suprafata afectata, masand usor.
35
infectioase acute, perioada postoperatorie, accident cerebrovascular hemoragic, alergie la
heparina.
Reactii adverse: accidente hemoragice, hematoame la locul injectarii subcutanate sau noduli
inflamatorii.
Fig.nr.20- HEPARIN
Fig.nr.21- LIOTON
36
Fig.nr.22- VIATROMB
• DALTEPARINUM
FRAGMIN 2500 UI/ 0,2 ml solutie injectabila, seringi preumplute; FRAGMIN 5000
UI/ 0,2 ml, solutie injectabila, seringi preumplute; FRAGMIN 7500 UI/ 0,3 ml, solutie
injectabila, seringi preumplute; FRAGMIN 10.000 UI/ 0,4 ml, solutie injectabila,
seringi preumplute; FRAGMIN 10.000 UI/ 1 ml, solutie injectabila, seringi
preumplute; FRAGMIN 12.500 UI/ 0,5 ml, solutie injectabila, seringi preumplute;
FRAGMIN 15.000 UI/ 0,6 ml, solutie injectabila, seringi preumlute;
FRAGMIN 18.000 UI/ 0,72 ml, solutie injectabila, seringi preumlute;
37
Reactii adverse. Hemoragie, hematoame subcutanate la locul injectiei si usoara
trombocitopenie. Crestere tranzitorie, usoara/ moderata a transaminazelor hepatice, necroza
cutanata, reactii alergice.
Fig.nr.23- FRAGMIN
• ENOXAPARINUM
CLEXANE. Solutie injectabila 1.000 U.I./ 1 ml sau seringi preumplute.
Actiune. Anticoagulant injectabil din grupa heparinelor cu masa moleculara mica, inhiba
factorii coagularii.
38
o data/ zi, administrarea intr-o singura injectie subcutanata. Tratamentul anginei pectorale
instabile si al infarctului miocardic non-Q: se injecteaza subcutanat un mg enoxaparina sodica/
kg la fiecare 12 ore minimum 2 zile.
Fig.nr.24- CLEXANE
39
• NADROPARINA
FRAXIPARINE 0,3 ml
FRAXIPARINE 0,4 ml
FRAXIPARINE 0,6 ml
FRAXIPARINE 0,8 ml
FRAXIPARINE 1 ml
Actiune. Anticoagulant injectabil din grupa heparinelor cu masa moleculara mica si inhiba
factorii coagularii.
40
Contraindicatii: hipersensibilitate la nadroparina, antecedente de trombocitopenie datorata
nadroparinei, sangerare in curs, sau risc hemoragic crescut, corelate cu tulburari de hemostaza
cu exceptia coagularii intravasculare diseminate indusa de heparina, leziuni organice
susceptibile de sangerare( ulcer peptic activ), AVC hemoragic, endocardita. Sarcina, alaptare.
Reactii adverse: Manifestari hemoragice mai frecvent la pacientii cu alti factori de risc asociati.
Trombocitopenie, fenomene trombotice. Rar, mici hematoame, noduli de consistenta ferma,
chiar necroza cutanata la locul injectarii. Eozinofilie reversibila, cresterea tranzitorie a
transaminazelor, hiperkaliemie reversibila, in special la pacientii cu risc.
Fig.nr.25- FRAXIPARINE
41
• REVIPARINA
CLIVARIN. Solutie injectabila 1432 UI/0,25 ml, 3436 UI/0,6 ml, seringi preumplute.
Actiune. Anticoagulant injectabil din grupa heparinelor cu masa moleculara mica, inhiba
factorii coagularii.
Atentie. Diateze hemoragice, endocardita bacteriana, ulcer gastric activ, guta, AVC hemoragic,
chirurgie spinala sau oftalmologica, pacienti aflati sub terapie concomitenta cu alte
anticoagulante sau inhibitori plachetari. Nu se administreaza i.m. ( risc de hematoame). Atentie
la asocieri cu AINS, salicilati, anticoagulante orale, dextran, sarcina si alaptare.
42
serice, LDH si a lipazei. Folosirea indelungata induce osteoporoza mai ales la pacientii cu
predispozitie. Reactii tisulare la locul injectiei( induratii, inrosiri si mici hematoame).
Fig.nr.26- CLIVARINE
5. ASPECTE DE PATOLOGIE
Sangerarea patologica poate rezulta din tulburarile sistemului de coagulare, ale plachetelor
sau ale vaselor de sange. Tulburarile de coagulare pot fi ereditare sau dobandite. Cauzele
majore de tulburari de coagulare dobandite sunt deficitul de vitamina K, boala
hepatica,coagularea intravasculara diseminata si aparitia de anticoagulanti circulanti. Boala
43
hepatica severa poate perturba hemostaza prin afectarea sintezei factorilor de coagulare. Toti
factorii de coagulare sunt produsi in ficat. Cea mai frecventa tulburare ereditara a hemostazei
este boala von Willebrand. Cele mai cunoscute tulburari de coagulare ereditare sunt
hemofiliile.
44
factorului tisular. Din punct de vedere clinic CID poate fi acuta( in septicemii, postoperator)
sau cronica(in cancerul de prostata sau ciroza hepatica).
45
Tratament. Prioritatea o constituie corectarea imediata a cauzei de baza. Daca
tratamentul este eficient, CID ar trebui sa dispara rapid. Daca sangerarea este severa se indica
terapia adjuvanta de substitutie, constand din concentrate plachetare pentru a corecta
trombocitopenia, crioprecipitat pentru a inlocui fibrinogenul si factorul VIII si plasma
proaspat congelata pentru a creste concentratiile altor factori de coagulare si de anticoagulanti
naturali( antitrombina, proteine C si S). Heparina, de obicei nu se indica in CID.
HEMOFILIILE
Hemofiliile sunt cele mai frecvente deficite congenitale ale coagularii. Hemofiliile sunt
sangerari patologice ereditare frecvent intalnite, produse prin deficitul unuia dintre factorii de
coagulare VII sau IX. Severitatea deficitului de factor determina probabilitatea si severitatea
sangerarii. Hemofiia A (Hemofilia clasica,deficitul de factor VIII) care afecteaza 80% dintre
pacientii hemofilici si hemofilia B (boala Christmas, deficitul de factor IX) au manifestari
clinice, anomalii ale testelor de screening si transmiterea genetica x-linkata identice.
Hemofilia este o afectiune ereditara care rezulta din mutatiile, deletiile sau inversiunile care
afecteaza genele corespunzatoare factorilor VIII sau IX. Deoarece aceste gene sunt localizate
pe cromozomul X, hemofilia afecteaza aproape exclusiv barbatii. Baietii prezinta boala
clinica, femeile fiind doar purtatoare. Baietii hemofilicilor sunt sanatosi iar fetele obligatoriu
purtatoare.
Tablou clinic. Manifestarile hemoragice incep sa apara din momentul in care copilul
mic invata sa mearga, odata cu aceasta crescand riscul producerii traumatismelor. Sangerarile
au aspecte clinice si localizari diferite :
46
• Hemartoze. Sunt principalele manifestari prezente la pacientii hemofilici, avand
tendinta la recidiva si localizare la nivelul urmatoarelor articulatii : umar, cot, mana,
sold, genunchi, glezna. Factorul declansator este intotdeauna traumatic. Se insotesc de
durere articulara intensa, tumefactie, impotenta functionala. Fenomenele regreseaza in
10-14 zile ;
• Hematoame. Au localizari variate putand fi superficiale sau profunde. Cele superficiale
putand fi usor recunoscute datorita colorarii tegumentelor in albastru-violaceu. Cele
profunde se formeaza in interiorul maselor musculare, fiind afectati : bicepsul,
tricepsul, deltoidul, cvadricepsul, muschii abdominali, muschii fesieri ;
• Epistaxis. Cauzat de grataj, traumatisme, afectiuni respiratorii ;
• Sangerari ale limbii. Datorate traumatismelor sau chiar masticatiei ;
• Gingivoragii. Localizate sau la nivelul intregii arcade dentare ;
• Hematurie ;
• Hemoragie digestiva ;
• Hemoragii intracraniene.
47
VIII si IX .Terapiile adjuvante pot include Desmopresin sau un medicament antifibrinolitic.
Un agent antifibrinolitic va fi administrat pentru a impiedica sangerarea ulterioara dupa
extractia dentara sau dupa alte traumatisme ale mucoasei oro-faringiene. Prognosticul
vital este favorabil. Infectiile virale( hepatita B si C, HIV) aparute ca urmare a transfuziilor
repetate sunt in continua scadere. Mortalitatea se poate datora unor complicatii aparute in
evolutia bolii : hemoragie intracraniana, hemoragie masiva postoperatorie, septicemie prin
infectarea unui hematom.
DEFICITUL DE VITAMINA K
48
Embolie pulmonara Warfarina 3 luni- pe toata durata
Heparina /greutate vietii
moleculara mica in
perioada tratamentului
activ
Accident cerebrovascular ASA, pe toata durata vietii
Plavix,
Warfarina
Infarct miocardic ASA, Plavix pe toata durata vietii
Testele de coagulare sunt analize de sange care masoara timpul necesar sangelui unui
individ de a coagula in conditii standard. Testele de coagulare masoara cat de bine si cat de
repedelent coaguleaza sangele unei persoane. Astfel, testele care evalueaza procesul coagularii
permit:
* Aprecierea starii sistemului vascular din perspectiva coagularii inaintea unei interventii
chirugicale, in vederea aprecierii tendintei la sangerare intra- si post operator;
49
Exista mai multe tipuri de teste de coagulare. Unele sunt globale (generale), indicand doar daca
procesul de coagulare al unei persoane este in limite normale sau nu. Alte teste sunt diferentiate
(specifice), indicand care dintre factorii coagularii este afectat. Si in sfarsit, alte teste pot oferi
o imagina a cat de bine poate organismul distruge cheagurile de fibrina odata ce nu mai este
nevoie de ele (fibrinoliza).
Testele generale
Numaratoarea trombocitara
* Trombocitele (plachetele sanguine) sunt fragmente de citoplasma provenite din
megacariocite, celule din maduva hematogena (care produce celule ale sangelui). Au o forma
discoida si un rol esential in procesul de coagulare prin constituirea initiala a unui cheag
temporar. Acesta se realizeaza prin atasarea trombocitelor la peretele vascular lezat si intre ele.
Ulterior, prin aderarea trombocitelor la cheagul de fibrina, format ca urmare a desfasurarii
intregii cascade a coagularii se constituie cheagul stabil.
* Fiecare laborator poate avea valori de referinta proprii, insa in general valorile normale
sunt considerate intre 150000 si 300000 trombocitecm3 de sange.
* Un numar mic de trombocite (trombocitopenie) poate aparea in urmatoarele afectiuni:
limfoame, Lupus eritematos, diferite infectii virale, SIDA, Anemie aplastica, Leucemie.
50
• Se foloseste in supravegherea tratamentului anticoagulant la pacientii care
iau acest tip de tratament (de exemplu warfarina, un anticoagulant puternic).
• Datorita variabilitatii care exista de la un laborator la altul si a diferentelor
dintre agentii anticoagulanti folositi de diferite laboratoare, rezultatele se
exprima in mod frecvent sub forma unui raport numit INR (International
Normalized Ratio). INR reprezinta raportul dintre timpul de protrombina al
pacientului si valoarea de control a laboratorului;
• Protrombina este o substanta proteica (factorul II) ce trebuie convertita la
trombina pentru a putea fi eficace in formarea cheagului de fibrina;
• Perioada necesara formarii cheagului de fibrina se numeste timp de
protrombina (Quick), iar valorile normale sunt cuprinse intre 11 – 13 secunde;
• Un timp de protrombina mai mare cu 3 secunde decat valoarea de referinta a
laboratorului si un INR peste 1,5 sunt valori considerate anormale si necesita
evaluari suplimentare;
• Testul exploreaza calea extrinseca si comuna a coagularii (factorii V, VII, X,
protrombina si fibrinogenul);
• Un timp anormal, mult prelungit poate indica un deficit de vitamina K, boli
severe hepatice sau boli de sange cu deficit de factori de coagulare.
51
exceptia FVII si XIII). Pentru screeningul anumitor boli de sange, rezultatul acestei
analize se evalueaza impreuna cu timpul de protrombina.
Timpul de sangerare
Agregarea trombocitara
Fibrinogenul plasmatic
52
• Valori scazute se intalnesc boli hepatice, boli pulmonare, cancer de prostata, afectiuni
ale maduvei osoase, boli de sange, coagularea diseminata intravascular. De asemenea,
valori scazute pot aparea in traumatisme si complicatii obstetricale sau
posttransfuzional ;
• Valori crescute se intalnesc in fazele acute ale infectiilor.
Se mai pot determina in cadrul testelor generale si timpul Howell (sau timpul de recalcifiere al
plasmei oxalate, cu valori normale de 60 – 120 de secunde), toleranta la heparina, timpul de
consum al protrombinei (valori normale > 45 de secunde), timpul total de coagulare.
Teste diferentiate
53
• Permite tipizarea hemofiliilor, folosindu-se pentru diferentierea tulburarilor de
coagulare produse de deficitul de F VIII (hemofilia tip A) sau F IX (hemofilia tip B)
Fibrinopeptidul A;
• Este o substanta eliberata in cadrul procesului de coagulare;
• Este un indicator al severitatii coagularii diseminate intravascular, o afectiune grava in
care proprietatile pro-coagulante si fibrinolitice sunt activate in intregul organism,
manifestandu-se nu doar la nivelul unei leziuni.
• Valori normale: 0,6 – 1,9 mgdl.
7. ADMINISTRAREA MEDICATIEI
ANTICOAGULANTE, INTERVENTIILE ASISTENTEI
MEDICALE
Anticoagulantele sunt medicamente care impiedica coagularea sangelui, actionand asupra
factorilor plasmatici responsabili de coagulare.
Modul de prezentare se face in functie de efectul acestora:
Heparina- anticoagulant fiziologic, inactiveaza trombina si factorul X din plasma.
- se injecteaza intravenos: efectul este imediat si se mentine 4-8 ore.
Heparina cu greutate moleculara mica, inactiveaza factorul X dar nu si trombina :
• Calciparina
• Fraxiparine
• Clexane
-se injecteaza subcutanat, in solutie concentrata avand avantajul administrarii o data
sau de doua ori pe zi, doar in scop profilactic .
Anticoagulante cumarinice (orale ) - efect de tip antivitamina K, impiedicand sinteza
hepatica a protrombinei si a celorlalti factori ai coagularii dependenti de vitamina K:
• Trombostop
• Sintrom
-se administreaza oral, efectul se instaleaza dupa un timp de latenta de cateva zile; este
prelungit.
Heparina
-fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand heparina sodica 5000 unitati
internationale (cutie cu 5 bucati)
-fiole/flacoane cu 25 000 u.i./5 ml;
54
Calciparina (heparina calcica)
-seringi preumplute 0,2 ml - 5000 u.
-fiole de 1 ml -25000 u.
Fraxiparine
- solutie 9500 u/ml
- seringi preumplute negradate 0,3-0,4ml; seringi gradate 0,6-0,8 ml ;
Clexane (enoxaparina sodica )
- seringi preumplute continand enoxaparina sodica 2000 UI anti-Xa/ 0,2 ml; 4000
UI anti-Xa/0,4 ml; 6000UI anti-Xa/0,6ml; 8000 UI anti-Xa/0,8 ml; 10000 UI anti-
Xa/1 ml.
-1mg enoxaparina sodica (0,01ml sol. injectabila) corespunde la aproximativ 100
UI anti-Xa.
Trombostop (Acenocumarol ) - comprimate de 2 mg
Sintrom - comprimate de 4 mg
Hepatrombin -gel ce contine la 100g:50.000 ui heparina
Indicatii
Heparina
-tratament de urgenta al afectiunilor trombembolice: embolie pulmonara masiva,
tromboza venoasa profunda ca tratament initial, infarct acut de miocard, angina
instabila, coagulare intravasculara diseminata.
Trombostop,Sintrom
-se administreaza in continuarea heparinoterapiei in tratamentul curativ si preventiv al
bolii trombembolice.
Hepatrombin
-prevenirea si tratarea majoritatii afectiunilor venoase: varice, tromboflebite
-leziuni posttraumatice: hematoame, contuzii, intinderi ligamentare.
Heparine cu greutate moleculara mica
-profilaxia bolii tromboembolice venoase in chirurgia generala si/sau ortopedica;
-profilaxia tromboembolismului venos la pacientii imobilizati la pat datorita unor
afectiuni medicale acute, inclusiv insuficienta cardiaca, respiratorie, infectiile severe
si bolile reumatismale
-tratamentul trombozei venoase profunde cu sau fara embolism pulmonar
-tratamentul anginei pectorale instabile si al infarctului miocardic non-Q
-profilaxia coagularii in circuitul extracorporeal in timpul sedintelor de hemodializa .
55
Administrare
Heparina
-se administreza i.v.; pentru ca actioneaza imediat si efectul dispare in 4-8h se adm.
5000 u la 4, maxim 6 ore.
- pentru mentinerea nivelului constant de heparina in sange se prefera administrarea
in perfuzie continua pe seringa automata, 1000 u/h; initial se administreaza 5000 u in
bolus.
- Injectarea se face in zonele de electie cunoscute dupa tehnicile invatate.
Tratamentul se face sub control clinic si de laborator :
• la 6h se recolteaza aPTT (timpul partial de tromboplastina activata ).
• pentru o anticoagulare eficienta valoarea aPTT trebuie sa se dubleze.
• ajustarea dozelor se face in functie de valoarea aPTT.
Calciparina,Fraxiparine,Clexane
Cale de administrare : injectie subcutanata
Locul de electie: tesutul celular subcutanat al peretelui abdominal anterolateral sau
posterolateral, alternativ in dreapta si stanga.
Tehnica de administrare :
- Pozitia pacientului: decubit dorsal
- Se inspecteaza regiunea, se dezinfecteaza tegumentele
- Seringa preumpluta este gata de utilizare, nu trebuie eliminata bula de aer
- Injectarea consta in introducerea acului perpendicular, nu tangential, pe toata
lungimea lui intr-un pliu al pielii tinut intre police si index
- Pliul trebuie tinut pe toata durata injectarii
- Dupa retragerea acului nu se maseaza locul injectarii
Examinari de laborator: timpul Quick, INR (International Normalized Ratio )
Trombostop, Sintrom
• Se administreaza pe cale orala, sub control TQ, INR repetat periodic; continua
tratamentul cu Heparina cu masa moleculara mica.
Hepatrombin
• Cale de administrare: aplicatii locale pe tegumente si mucoase de mai multe ori pe zi.
57