CONTROLUL LIMITELOR PENTRU IMPURITATI ANORGANICE

Impuritatile anorganice in proba de analizat pot

proveni din materiile prime, din procesul de
fabricatie, dintr-o purificare incompleta, sau
dintr- o conservare necorespunzatoare.
Limitele admise pentru impuritatile anorganice
in proba de analizat, exprimate in grame (%
m/m), se apreciaza prin comparare cu solutii-
etalon, conform prevederilor din monografiile
respective
 CONTROLUL LIMITELOR PENTRU IMPURITATI
ANORGANICE

• La determinarea limitelor pentru impuritatile anorganice trebuie

respectate urmatoarele conditii generale:

• 1). Eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice

(incolore, de aceeasi inaltime si cu diametrele-interior si exterior-
egale)
• 2) substantele din care se prepara solutiile etalon trebuie sa
corespunda conditiilor de calitate prevazuta la capitolul “Reactivi”;
• 3)stabilirea modificarilor care au loc in solutii se efectueaza privind
straturile de lichid orizontal, pe un fond negru (tulbureala,
opalescenta) sau de sus in jos, pe un fond alb (coloratia)
• 4) reactivii se adauga in ordinea prevazuta si pe cit posibil in mod
identic (in acelasi timp in volume egale, etc) atit in solutia de
analizat, cit si in solutia etalon.
 CONTROLUL LIMITELOR PENTRU IMPURITATI
ANORGANICE

• 5) cind pentru o anumita impuritate in monografie se

prevede “...nu trebuie sa dea reactia...” se procedeaza
astfel : la solutia de analizat se adauga reactivii
prevazuti, cu exceptia reactivului principal care pune in
evidenta impuritatea respectiva. Solutia de imparte in
doua si unei parti i se adauga reactivul principal.Cele
doua solutii se compara intre ele.

• 6)ori de cite ori in cadrul controlului se deceleaza

prezenta unei impuritati pe care monografia respectiva
nu o prevede, aceasta trebuie semnalata.
Controlul limitelor pentru impuritati anorganice se efectueaza
daca nu se prevede altfel in monografia respectivam conform
urmatoarelor procedee:
-Controlul limitei de amoniu -Controlul limitei de fer in substante
organice
-Controlul limitei de arsen
-Controlul limitei de fosfati
-Controlul limitei de calciu
-Controlul limitei de metale grele
-Controlul limitei de ion
carbonat -Controlul limitei de metale grele in
substante organice
-Controlul limitei de cloruri
-Controlul limitei de nitrati
- Controlul limitei de fer
-Controlul limitei de sulfati

- Controlul limitei de zinc

 CONTROLUL LIMITEI PENTRU SUBSTANTE ORGANICE USOR
CARBONIZABILE

• In functie de natura substantelor la care se efectueaza

controlul, impuritatile organice usor carbonizabile se
determina, daca nu se prevede altfel, prin urmatoarele
procedee:
• Procedeul prin calcinare.Decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile in substantele minerale
incolore se efectueaza prin calcinare in flacara timp de
10 min.Substanta in prezenta acestor impuritati, prezinta
particule colorate sau se coloreaza, dupa caz, in cenusiu
sau in negru.
• Procedeul cu acid sulfuric.Decelarea impuritatilor
organce usor carbonizabile in substante organice se
efectueaza prin dizolvare in acid sulfuric (R); amestecul
se coloreaza datorita carbonizarii acestor impuritati.
 CONTROLUL LIMITEI PENTRU SUBSTANTE
ORGANICE USOR CARBONIZABILE

• Limitele admise pentru aceste impuritati se

apreciaza prin comparare cu solutii –etalon de
culoare.
• Eprubetele in care se efectueaza determinarea
trebuie sa fie spalate, in prealabil cu acid sulfuric
(R).
• Determinarea se efectueaza la temperatura de
15 C, daca nu se prevede altfel.in toate cazurile,
acidul sulfuric se raceste la aproximativ 10C si
se adauga peste substanta pulverizata.
 CONTROLUL LIMITEI PENTRU SUBSTANTE
ORGANICE USOR CARBONIZABILE

• Cind dizolvarea substantei are loc cu degajare de gaze,

amestecul se agita cu o bagheta de sticla pina cind
devine limpede.
• Tehnica de lucru. Substanta de analizat fin pulverizata
se dizolva in volumul de acid sulfuric (R) prevazut in
monografia respectiva si se compara cu un volum egal
din etalonul de culoare conform prevederilor din
monografia respectiva.
• Compararea se efectueaza dupa 5 min de la adaugarea
acidului sulfuric (R) daca nu se prevede altfel.Solutia de
analizat nu trebuie sa prezinte o coloratie mai intensa
decit coloratia probei-etalon.
 PIERDERE PRIN USCARE
• Prin procedeele prevazute in monografie se stabileste
masa compusilor volatili de orice natura din substante
farmaceutice, produse vegetale sau preparate
farmaceutice, pierduta in anumite conditii de
temperatura, presiune si timp, specificate in monografiile
respective.
• Limitele admise se exprima in grame si se calculeaza
procentual (% m/m).
• Determinarea se efectueaza in fiole de cintarire al caror
diametru se alege astfel incit proba luata in lucru sa
formeze un strat de aproximativ 5 mm grosime, cu
exceptia produselor vegetale ( radacini, scoarte, frunze,
etc) la care grosimea stratului poate fi mai mare ( cel
mult 2 cm).Fiola de cintarire se aduce la masa constanta
in aceleasi conditii in care urmeaza sa se efectueze
determinarea.
 PIERDERE PRIN USCARE

• Proba luata in lucru, a carei masa este

prevazuta in monografia respectiva, se
pulverizeaza daca este cazul, se uniformizeaza
prin amestecare si se cintareste la balanta
analitica.Pulverizarea in cazul substantelor
higroscopice sau eflorescente trebuie sa se
efectueze rapid.Produsele vegetale se
maruntesc pina la gradul de fragmente mici.
• In functie de natura probei de analizat, pierderea
prin uscare se efectueaza prin urmatoarele
procedee, prevazute in monografia respectiva.
 Uscarea in exsicator

• Se efectueaza in prezenta unor substante

deshidratante:acid sulfuric (R), pentoxid
de fosfor (R), clorura de calciu anhidra (R),
silicagel anhidru (R).
• Fiola de cintarire cu proba luata in lucru se
tine in exsicator, la temperatura camerei,
timp de 24 h, daca nu se prevede altfel, si
se cintareste la intervale de 6 h. Pina la
masa constanta.
 Uscarea in etuva
• Fiola de cintarire cu proba luata in lucru se tine
in etuva, la 105 C, timp de 3-4 h, daca nu se
prevede altfel, se raceste in exsicator si se
cintareste.Se continua uscarea pe perioada de
cite 1 h, urmate de racire in exsicator si cintarire,
pina la o masa constanta.
• Uscarea substantelor grase se efectueaza intr o
capsula de portelan, in prealabil cintarita
impreuna cu o bagheta de sticla.Proba luata in
lucru si 5 g nisip (R) se cintaresc la balanta
analitica in capsula de portelan, se amesteca cu
bagheta de sticla si se usuca in etuva, la 105C,
pina la masa constanta.
 Uscarea in vid

• Se efectueaza in etuva sau in exsicatoare

speciale, conform prevederilor din
monografia respectiva.presiunea este de
cel mult 2,7 kpa (20,3 mmHg) daca nu se
prevede altfel.
 ANTRENARE CU VAPORI DE SOLVENTI
ORGANICI
• Metoda se bazeaza pe antrenarea vaporilor de
apa de catre vaporizarea unui solvent nemiscibil
cu apa si se foloseste in cazul unor produse
lichide sau moi si al unor produse vegetale cu
un continut ridicat in ulei volatil ( in farmacopee,
metoda se aplica produselor vegetale cu un
continut de cel putin 1.0 % ulei volatil).
• Determinarea se efectueaza cu ajutorul
aparatului reprezentat in figura.
 ANTRENARE CU VAPORI DE SOLVENTI
ORGANICI
• Proba luata in lucru, a carei masa este prevazuta in
monografia respectiva care contine aproximativ 1-2 ml
apa, se introduce intr-un balon uscat de 250-500 ml
(a).se adauga 200 ml toluen (R) sau xilen (R) daca nu
se prevede altfel, si citeva fragmente de portelan
poros.Tubul abductor al unui colector gradat (b) se
ataseaza la refregerentul (c).Incalzirea balonului se
efectueaza pe baia de ulei sau la o sursa electrica cu
reostat.Distilarea continua pina cind volumul apei
separate ramine constant.Dupa racire, picaturile de
apa care eventual adera de peretii refrigerentului se
antreneaza in eprubeta gradata a colectorului prin
spalare cu 5 ml solvent.
ANTRENARE CU VAPORI DE SOLVENTI
ORGANICI
• Antrenarea cu vapori de solventi organici
dureaza aproximativ 2h.
• Concentratia in apa a probei de analizat se
calculeaza conform formulei:
• c=V/m x 100
• in care: c=concentratia in apa a probei de
analizat (% m/m)
• V=volumul apei din eprubeta gradata a
tubului colector in (mililitri)
• M=masa probei liate in calcul ( in grame)
 REZIDUU PRIN CALCINARE

• Reziduul prin calcinare este reziduul

obtinut prin calcinarea unei substante
anorganice sau organice.In cazul
produselor de origine vegetala, reziduul
obtinut se numeste cenusa.
• Lilmitele admise se exprima in grame si se
calculeaza procentual (% m/m).
 REZIDUU PRIN CALCINARE

• Tehnica de lucru. Creuzetele folosite pentru

determinarea reziduului prin calcinare , de marime
convenabila, din portelan, nichel sau platina, se aduc la
masa constanta prin mentinere la aceeasi temperatura la
care urmeaza sa se efectueze calcinarea si se racesc in
exsicator.
• Masa probei luate in lucru (maruntita pina la fragmente
mici in cazul produselor vegetale), cintarita la balanta
analitica, se incalzeste pe sita, la flacara mica, pina la
indepartarea apei si altor substantei volatile.Incalzirea se
continua pe un triunghi de samota, crescind treptat
temperatura flacarii; in cazul substantelor organice si al
produselor de origine vegetala, incalzirea se continua
pina la carbonizare
 REZIDUU PRIN CALCINARE

• Daca se foloseste cuptorul electric,

temperatura este de aproximativ 600C,
pentru calcinarea substantelor anorganice
si de aproximativ 800 C, pentru calcinarea
substantelor organice si a produselor de
origine vegetala.Creuzetul se lasa sa se
raceasca in exsicator si se cintareste.Se
continua calcinarea cite 15 min, racirea in
exsicator si cintarirea pina la masa
constanta.
 REZIDUU PRIN CALCINARE

• Daca reziduul mai prezinta particule de

carbune se adauga in creuzetul racit, dupa
caz, citeva picaturi de apa sau peroxid de
hidrogen-solutie concentrata(R) sau acid
nitric (R) se evapora la sicitate pe baia de
apa si se calcineaza din nou pina la masa
constanta.La nevoie operatia de umectare
si calcinare se poate repeta pina la masa
constanta.
 Calcinare cu acid sulfuric

• Daca in monografia respectiva se prevede

“ se calcineaza cu acid sulfuric(R)”, dupa
carbonizarea probei luate in lucru,
creuzetul se raceste si se adauga
aproximativ 0,5 ml acid sulfuric (R).Se
incalzeste cu precautie pe sita pina la
indepartarea vaporilor de acid sulfuric si
se calzineaza pina la masa constanta.
 Reziduu insolubil in acid
clorhidric 100g/l
• La reziduul obtinut dupa calcinare se adauga 2-
3ml acid clorhidric 100g/l (R).Creuzetul se
acopera cu o sticla de ceas si se incalzeste pe
baia de apa timp de 10 min.se adauga 5 ml apa
incalzita la aproximativ 70 C cu care se spala si
sticla de ceas si se filtreaza printr-un filtru cu
porii fini; precipitatul se aduce pe filtru si se
spala cu apa incalzita la aproximativ 70C pina
cind apele de spalare nu mai dau reactia pentru
ionul clorura.Filtrul cu precipitatul se usuca la
105C se aduce in creuzetul initial si se
calcineaza pina la masa constanta.
 CONCENTRATIA IN ALCOOL A
PREPARATELOR FARMACEUTICE
• Determinarea concentratiei in alcool a preparatelor
farmaceutice se bazeaza pe distilarea alcoolului si
determinarea densitatii relative a distilatului hidroalcoolic
obtinut.
• Tehnica de lucru. Proba luata in lucru care contine
aproximativ 15 g alcool, cintarita la balanta analitica , se
aduce cantitativ cu apa intr-un balon de distilare d 500
ml si se dilueaza cu acelasi solvent la aproximativ
150ml. Se adauga citeva bucati de piatra ponce. Balonul
se adapteaza la un refrigent prevazut cu o alonja care se
introduce intr-un balon cotat de 100 ml in care se afla 10
ml apa; capatul alonjei trebuie sa patrunda in
apa.Balonul in care se colecteaza distilatul trebuie
mentinut intr-un vas cu apa si gheata.Incalzirea se
efectueaza pe sita, iar distilarea nu trebuie sa dureze
mai mult de 30 min.se distileaza pina se obtin
aproximativ 80 ml distilat hidroalcoolic
 CONCENTRATIA IN ALCOOL A
PREPARATELOR FARMACEUTICE
• Daca la distilare se formeaza spuma, se
adauga 2-3 g clorura de calciu (R) sau 3-4
g parafina (R) sau ceara galbena (R) si se
repeta determinarea.Distilatul se
completeaza cu apa la 100 ml, la 20 C, se
omogenizeaza si se determina densitatea
relativa (d20-20) cu picnometrul.Se citeste
concentratia de alcool a distilatului (%
m/m), corespunzatoare densitatii relative
din tabelul alcoolmetric.
 CONCENTRATIA IN ALCOOL A
PREPARATELOR FARMACEUTICE
• Concentratia in alcool a preparatelor
farmaceutice se calculeaza conform
formulei:
• concentratia in alcool % m/m= 100xc / m,
• in care: c= concentratia in alcool a
distilatului, corespunzatoare densitati
relative (% m/V)
• m= masa probei luate in lucru (in grame)
 CONCENTRATIA IN ALCOOL A
PREPARATELOR FARMACEUTICE
• La determinarea concentratiei in alcool trebuie
respectate urmatoarele conditii:
• 1)a.Daca preparatul farmaceutic contine acizi volatili,
proba luata in lucru se neutralizeaza cu hidroxid de sodiu
100g/l (R) la fenolftaleina-solutie (I), se completeaza cu
apa la aproximativ 150 ml si se continua determinarea
conform prevederilor generale.
• 2)b. Daca preparatul farmaceutic contine baze volatile,
proba luata in lucru se neutralizeaza cu acid sulfuric
100g/l (R) la fenolftaleina-solutie (I), se completeaza cu
apa la aproximativ 150 ml si se continua determinarea
conform prevederilor generale.
 CONCENTRATIA IN ALCOOL A
PREPARATELOR FARMACEUTICE
• 3)c. Daca preparatul farmaceutic contine acizi si baze volatile, se
efectueaza o prima distilare conform prevederilor de la punctul a, iar
distilatul obtinut, prelucrat conform prevederilor de la punctul b), si
completat cu apa la aproximativ 150 ml, se redistileaza si se
continua determinarea conform prevederilor generale.
• 4)d.Daca preparatul farmaceutic contine iod liber, proba luata in
lucru se agita pina la decolorare cu citeba cristale de tiosulfat de
sodiu (R) se alcalinizeaza cu citeva picaturi de hidroxid de sodiu 1
mol/l pentru a fixa compusii sulfurati volatili, se completeaza cu apa
la aproximativ 150 ml si se continua determinarea conform
prevederilor generale.
• 5)e.daca preparatul farmaceutic contine uleiuri volatile ( de
ex.tincturi din produse vegetale cu uleiuri volatile) sau substante
volatile inrudite (de ex.mentol, camfor) la proba luata in lucru se
adauga 50 ml clorura de sodiu-solutie saturata (R) si se agita de
patru ori cu cite 50 ml eter de petrol(R).
 CONCENTRATIA IN ALCOOL A
PREPARATELOR FARMACEUTICE
• Dupa separarea straturilor solutia
hidroalcoolica se aduce in balonul de
distilare.Solutiile eterice reunite se agita cu
25 ml clorura de sodiu-solutie saturata
(R).Dupa separare, stratul apos se aduce
peste solutia hidroalcoolica din balonul de
distilare, se dilueaza cu apa la aproximativ
150 ml si se continua determinarea
conform prevederilor generale.
 CONCENTRATIA IN ALCOOL A
PREPARATELOR FARMACEUTICE
• Daca preparatul farmaceutic contine cantitati mic
de ulei volatil, prelucrarea cu eter de petrol nu
se mai efectueaza.Daca distilatul obtinut este
opalescent, pentru clarificare dupa completarea
cu apa la 100 ml, continutul balonului se aduce
intr-un flacon cu dop rodat, se adauga 1-2 g talc
(R) se agita energic si se filtreaza printr-un filtru
cu porii fini acoperit cu o sticla de ceas.Se
determina densitatea relativa conform
prevederilor generale.
 Indici oficinali FRX
Indicele de aciditate = numarul de mg KOH necesar pentru a neutraliza
acizii liberi din 1g proba de analizat

Indicele de ester = numarul de mg KOH necesar pentru a neutraliza

acizii grasi rezultati din saponificarea a 1g proba de analizat

Indicele de hidroxil = numarul de mg KOH echivalent cu acidul acetic

consumat prin acetilarea a 1g proba de analizat.

Indicele de iod = numarul de g I2 fixat de 100 g proba de analizat

Indicele de peroxid = numarul de ml de Na2S2O3 ∙10-2 M oxidat de iodul

eliberat din acidul iodhidric prin actiunea peroxizilor din 1g proba de
analizat

Indicele de saponificare = numarul de mg KOH necesar pentru

neutralizarea tuturor acizilor, a acizilor liberi si a celor rezultati prin
saponificarea a 1g proba de analizat
 Constante:

-punctul de fierbere
-punctual de topire
-punctual de picurare
-punctual de congelare
-intervalul de distilare