“Universitatea de Medicina si Farmacie “Nicolae Testemițanu”

CATEDRA DE PSIHIATRIE, NARCOLOGIE

ȘI PSIHOLOGIE MEDICALĂ

Tulburări mintale și
comportamentale datorate utilizării
substanțelor psihoactive cocainei,
halucinogenelor,
tutunului și solvenților volatili.

A efectuat: Greițer Anjelica, grupa M1502

Coordonator: Eșanu Andrei, asistent universitar

Chișinău 2021
 Introducere
Drogurile sunt o problema de actualitate cu care ne confruntam in fiecare zi.
Inainte de toate, ar trebui sa definim drogurile, pentru a intelege mai bine riscul si
efectele la care ne expunem, in cazul in care le consumam sau am fi tentati să
încercăm.
În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi
modifică una sau mai multe funcţii.
Conform OMS( Organizaţia Mondială a Sănătăţii)- drogul este o substanţă utilizată
sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică
sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului.
 Actualitate
Fenomenul răspândirii consumului de produse/substanţe stupefiante sau de
medicamente cu efecte similare acestora printre tineri este periculos. Actualitatea
problemelor generate de abuzul produselor/substanţelor stupefiante sau al
medicamentelor cu efecte similare acestora se datorează faptului că acestea determină
multiple dereglări de sănătate şi sociale care, la nivel naţional, se pot reflecta prin
creşterea mortalităţii, morbidităţii şi infracţiunilor printre acest contingent de persoane.
Se constată faptul că experimentarea cu produsele/substanţele stupefiante sau cu
medicamentele cu efecte similare acestora este un fenomen răspândit printre tineri. Unii
experimentează folosind substanţe stupefiante şi apoi le exclud din viaţa lor, alţii
continuă să le folosească ocazional, fără a avea probleme serioase. Alţi tineri devin
dependenţi, încep să folosească substanţe stupefiante tot mai puternice, fără a
conştientiza pericolul adevărat al acestui fenomen; respectiv, aceşti tineri creează
probleme apropiaţilor lor, iar starea lor de sănătate devine precară.
 Epidemiologie

Potrivit datelor statistice, către 01.04.2013 pe teritoriul

Republicii Moldova sub supravegherea medicală la
medicul narcolog se afla 9.749 de persoane afectate de
narcomanie.

Totodată din ei către 01.04.2013 pe teritoriul mun.

Chişinău sub supravegherea medicală la medicul narcolog
se află 7.052 de persoane afectate de narcomanie, din ei
486 de femei.

Începând cu anul 2008 în cadrul Centrului de Reabilitare

pentru narcomani au beneficiat de programele de
recuperare psihosocială, programe informaţionale şi
educaţionale 922 de persoane afectate de problemele
narcomaniei.

Date recente arată că 45% dintre băieţii adolescenţi și 22%

dintre fetele adolescente încep să consume alcool înainte
de a împlini 15 ani.
 Clasificare
Substanțele psihoactive (SP) – substanță chimică, care folosită o singură dată
provoacă trăiri psihice plăcute ori alte trăiri dorite de consumător, dar la folosirea
sitematică aduce la dependență fizică și psihică, schimbarea toleranței.

Clasificarea SP (substanțelor psihoactive):

 Аlcool
 Stupefiante (droguri)
 Substanțe toxice – substanțe SP, care nu se încadrează în lista stupefiantelor

Dupa tipul de actiune:

 Сu acțiune sedativă (аlcool, оpiacee, barbiturice, benzodiazepine)

 Сu acțiune stimulanta (cocaina, cofeina, аmfetamina, efedrina)
 Сu acțiune psihedelică (LSD, canabis, droguri volatile)

SP din grupul medicamentelor:

 Benzodiazepinele
 Barbiturice
 Arbiturice
 Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării
substanțelor psihoactive

Utilizarea sunstanțelor psihoactive este o problemă actuală a contemporanietății.

Dependenta fata de substantele psihoactive prin raspandirea progresivă, consecintele
medico-psihiatrice si social-economice este o problemă foarte complexă ce depășește
posibilitățile medicinei.
Din preocuparile medicale ale narcomaniei s-a nascut o stiintă autonoma
interdesciplinară “Narcologia” , care întrunește elemente de psihiatrie, neurologie,
medicină internă, biologie, igienă, medicina legală, psihologie și sociologie.
Utilizarea diferitor droguri conduce la narcomanie- o stare de reglare psihică și fizică.
Drogurile deprimă creierul, provoacă letargie, amețeală, confuzie și scăderea ritmului
inimii și a capacității respiratorii. Se dezvoltă rapid sindromul de dependență, crește
toleranța. Abstinența evoluează greu, cu dereglări gastrointestinale, stări distrofice,
crize epileptiforme, tulburări psihotice. Repede se evidențiază dereglări de caracter și
intelect.
Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării cocainei

Cocaina este răspândită în Peru, Bolivia, Columbia, Argentina, India. Acest drog este
extras din frunzele plantei Erytroxilon coca. În stare de intoxicație acută peste 10-15 min
apare o neliniște, amețeli, palpitații, stări de confuzie și delirante cu halucinații vizuale și
auditive. Se dezvoltă o excitație psihomotorie cu euforie. Pacienții sunt tot timpul în
mișcare, devin vorbăreți , cu gândirea incoerentă. Ochii strălucesc, pupilele sunt dilatate.
Se observă tahicardie, hiperemie facială, tremor. Astfel de stare durează 2-3 ore și se
încheie cu astenie, apatie, adinamie, somn. Repede se instalează sindromul de dependență
care duce la creșterea toleranței și a dozei pregătite. Sidromul abstinent este cefalee, frică
pronuntată, senzație de căldură sau frig în tot corpul. Apare o stare depresivă cu idei de
sinucidere. În starea cronică bolnavii devin egoiști, iritabili, indiferenți, părăsesc locul de
muncă, familie. Se observă scăderea memoriei, anihilarea simțului critic, degradarea
socială și morală. Toate gândurile, faptele sunt îndreptate la dobândirea narcoticelor. Pe
fondul cocainomaniei periodic poate apărea delirul cocainic, caracterizat prin halucinatii
vizuale, auditive, dereglări psihosenzoriale. La bolnavi apar halucinații vizuale cu cadavre,
cranii, bolnavii aud voci care îi dojenesc.
 Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării
halucinogenelor
Cele mai cunoscute substante din această grupă sunt: ciclodolul, lisergamina,
mescalina, psilocibina. În stare acută de intoxicație se observă vomă, hipersalivație,
hipotonie, tahicardie; în cea cronică- euforie, aflux de fortă, halucinații vizuale.
Pacientul pierde contactul cu realitatea si se cufundă într-o starea confuzional-
oneroică. În caz de supradozare apar convulsii, comă, risc de sinucid. Se observă
schimbări intelectuale, emoționale până la demență. Din preparatele halucinogene fac
parte: ciclodolul ( artan, parcopan) întrebuințat în practica medicală pentru
tratamentul parkinsonismului. După administrarea a 10 pastile apare o stare de euforie
cu halucinații vizuale cu un conținut fantastic plăcut, cu diferite scene de râs. Totul se
petrece ca în film. Tablourile văzute se pot repeta de mai multe ori. Bolnavii sunt veseli.
Caracteristic este simptomul dispariția țigării bolnavul simte între degete țigara dar
cînd doreste s-o fumeze, aceasta dispare. Halucinații vizuale durează câteva ore, apare
astenia, se fixează obsesiv plăcerea de la tablourile văzute și dorința de a lua o nouă
doză de ciclodol. Se dezvoltă dependența psihică cu evoluția cronică.
 Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării
tutunului
Cea mai răspândită toxicomanie este fumatul. După prima țigară fumată apare o stare
neplăcută în gură și stomac, grețuri, cefalee, vertij. Dacă omul continuă să fumeze , în
curând se dezvoltă sindromul nicotinomanic care are 3 stadii:
Primul stadiu se caracterizează prin stare obsesivă patologică cu pierderea controlului
asupra fumatului. Sindromul de abstinentă lipseste, crește toleranța. Omul simte nevoia să
fumeze cît mai mult, motivând că fumatul îl tonizează.
În stadiul al doilea obsesia patologică continuă să se manifeste prin plăcere, comfort,
fumătorul demonstrează celor din jur cât îi stă de bine cu țigara în mână. Abstinența lipsește
dar toleranța crește. Apar simptome somatice: bronșită, gastrită, dureri cardiace, oscilații ale
pulsului și tensiunea arterială. Crește nervozitatea, se amplifică fără informații neplacute în
regiunea craniului.
În al 3-lea stadiu obsesia patologică dispare, comfortul și plăcerea lipsesc, toleranța se
reduce, apare abstinența, mai des dimineața, manifestându-se prin tuse, cefalee, tristețe,
nervozitate. Apare sindrom neurastenic cu dereglări emoționale de tip disforic, depresii.
Scade memoria. Fumătorii dorm rău, acuză astenie fizică. Deseori dezvoltă cancerul
plămânilor, al buzei, stomacului, ficatului.
 Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării solvenților
volatili

Acest grup de toxicomanii include preparate chimice: eter,petrol, cloroform,iodoform,

paraldehidă, chimicale pentru curățarea hainelor. Printre consumatorii acestora predomină
copiii și adolescenții. După o inhalație de 5 -10 minute apare o hiperemie facială, euforie,
zâmbete neadecvate, fără excitații psihomotorii. Dacă inhalația se întrerupe peste 15-20
minute apare astenie, apatie, cefalee iar dacă inhalația se prelungește se dezvoltă stări
delirante cu halucinații vizuale: animale, morți, hoți, teroriști. Apar halucinații auditive sub
formă de acoasme: țipete, zgomote. Uneori halucinațiile vizuale au un conținut fantastic,
plăcut ca în filme. Delirul toxic durează până la o oră și se termină cu astenie pronunțată,
apatie, cefalee. Abstinența se caracterizează prin depresie, disforie. Cefalee, tahicardie,
tremor, vome, diaree. Peste 2-3 luni după întrebuințarea sistematică se dezvoltă
encefalopatie organică. Scade memoria,atenția. Pacientul nu poate însuși programul școlar,
devine apatic cu timpul demență.
Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării opiozilor

Opiul se extrage din tulpina de mac numită floarea somnului. Opiul se adminstrează
intravenos, intramuscular și în formă de băutură. Peste 20-30 de sec după adminstrare
apare prurit al feței, nasului, gâtului, căldură a tot corpului. Peste 5-7 minute apare
euforie, veselie, ochii strălucesc, gândire inadecvată deseori întreruptă sau accelerată.
Apar iluzii vizuale. Consțiința poate fi dereglată cu dezorientarea în spațiu și în timp,
pacientul nu este conștient de ceea ce se petrece în jur. După folosirea repetată a opiului se
dezvoltă o stare obsesivă de a lua din nou stupefiante. Dacă inițial se dezvoltă stare de
euforie, mai apoi se atestă o stare de liniște, inhibiție, relaxare, dar durează puțin deoarece
persoana necesită o nouă doză. Dacă drogul nu este administrat apare abstinentă însoțită
de : transpirație, salivație, grețuri, vome, lacrimație, guturai,tremor,hipertermie, spasme
musculare,abdominale,anxietate, frică de moarte, insomnie, depresie cu iriscibilitate,
agresivitate. La examen obiectiv: piele palidă, galbenă, caderea rapidă a părului,
încrunțesc devreme, se deformează unghiile,cad dinții, îmbătrânesc cu 10-15 ani.
 Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării canabinoizilor

Canabisul este un drog extras din rădăcina, vârfurile uscate și frunzele diferitor familii
de cânepă: hașiș, bang, ganja, chif, husus, anașa, plan, marijuana. Mai frecvent se
utilizează hașiș sub formă de țigări, picături, soluții, pastile. În RM narcomanii
utilizează anașa prin fumat. Când fumează prima dată țigară cu extract de cânepă,
persoana simte uscăciune în nas, o senzație neplăcută în piept, plapitații, vertij, grețuri
până la vomă. După administrarea dozei de hașiș, corpul devine ușor, omul se simte
bine, apar dereglări de coordonare, o dorință de a sări în sus, de a dansa, de a executa
mișcări neadecvate. Bolnavii râd mult, neadecvat, culorile obiectelor devin strălucitoare,
iar sunetele din mediu mai accentuate. Apare euforie cu veselie brutală. Lipsă de
concentrare, vorbesc fără încetare, frazele sunt lungi dar incomplete. Bolnavilor li se
pare ca cei din jur nu împărtășesc starea lor de bucurie, devin agitați, agresivi. Se
constată o creștere a inhibiției, abulie, apatie. La întrebări bolnavul nu răspunde,
adormind repede.
 Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării hipnoticelor

Tulburări mintale și de comportament pot apărea ca urmare a întrebuințării următoarelor

medicamente sedativ și hipnotice: seduxen, sibazol, relanium, tazepam, fenazepam, azefen,
barbital-natriu. Cazurile cele mai frecvente sunt:
 Tratarea îndelungată a insomniei fără supravegherea medicului
 Intoxicație acută cu euforie care poate să se prelungească câteva zile
 Bolnavul ia o doză mai mare decât cea terapeutică și simte o stare neplăcută

În stare de intoxicatie acută apare euforie, relaxare pronunțată, iluzii vizuale, halucinații
fantastice, bolnavii se găsesc într-o stare de somnolență. Dacă bolnavul ia sistematic aceste
preparate atunci apare tendința de a mări doza. Bolnavul simte un flux de căldură spre cap ca
o săgeată fierbinte, senzația că se ridică părul pe cap, zgomote în urechi, vertij, euforie. Ochii
strălucesc, pupilele dilatate. Timp de 10-12 ore bolnavii aud sunete. În stare cronică la acești
bolnavi se evidențiază: nervozitate, disforii, egoism. Ulterior apar dereglari de memorie, care
cu timpul evoluează. Gândire inhibată, crize epileptiforme. Se dezvoltă slăbiciune, anemie,
agranulocitoză, polinevrite. Abstinența se dezvoltă după 24 ore de întrerupere a administrării
și se manifestă clinic prin: excitații psihomotorii, dureri pronunțate în articulații, posibile și
psihoze delirante.
 Tulburări mintale și comportamentale datorate utilizării altor
stimulente inclusiv cofeinei

Din această grupă fac parte amfetaminele precum: fenamină, pervitin, ritolin,silutin,
bezedin, cofeina care stimulează sistemul nervos central. Dependența se instalează
repede. Efectele acute ale intoxicației amfetaminice constau în dispariția oboselii și
somnului, creșterea potențialului intelectual și însoțit de o euforie de intensitate
hipomaniacală. La doze mari se observă tulburări somato-psihice și vegetative:
tahicardie, tremurături, insomnie,anorexie, iluzii, halucinații auditive. În starea
cronică se pot dezvolta stări psihotice cu halucinații vizuale, delir de relație, influență.
După consum în cantități mari de cofeină pot apărea: excitație motorie, gândirea este
accelerată, dispare astenia, totul este văzut în culori plăcute. Sindromul de abstinență
nu se dezvoltă, iar în consumul sistematic se modifică caracterul: devin capricioși,
nervoși, apar stări de tristețe, emotivitate, scade capacitatea de muncă și interesul
social.
Consecințele administrării intavenoase a drogurilor

Consecinţele administrării intravenoase a droguluiLa unele persoane, abuzul de

drog se realizează prin administrarea intravenoasă, în scopul de a obţine un efect
puternic şi rapid. Folosirea intravenoasă a drogurilor are consecinţe importante,
locale şi generale.
Printre efectele locale se numără tromboza venoasă, infecţiile la locul de injectare
şi, din neglijenţe de tehnică, leziuni arteriale. Efectele generale se datorează
transmiterii infecţiilor, mai ales atunci când se folosesc aceleaşi ace pentru mai
multe persoane. Printre exemple se numără hepatita şi SIDA.
 Concluzii
Cei  care nu au incercat niciodata drogurile, nici sa nu o facă.
Dependentii de droguri, care au reusit sa revina la viata de dinainte, spun ca
este un adevarat chin, pe care nu ar vrea ca nimeni sa il cunoasca. In
recuperarea dependentului, un sprijin moral, emotional important trebuie sa
vina in special din partea familiei, dar si din partea apropiatilor si prietenilor.

Ai o singură viaţă!

Bucură-te de ea!

Ferește-te de droguri!

Gândește-te bine cum vrei să fie viața ta,

pentru că este singura pe care o ai!
 Bibliografie
https://ru.scribd.com/document/398805781/Tulbur%C4%83ri-Mintale-%
C8%98i-de-Comportament-CA-Urmare-a-Utiliz%C4%83rii-Substan%C8%9Belor-
Psihoactive1
https://psihiatrie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/_ROM_suport_de_curs.pdf
https://
psihiatrie.usmf.md/wp-content/blogs.dir/122/files/sites/122/2016/03/suport_de_cur
s_prelegeri_psihiatrie.pdf
Vă mulțumesc
pentru atenție