TULBURARILE NEUROCOGNITIVE

Se trimite pacientul la neurolog si psihiatru.

Dementa – provocarea viitorului – nr persoanelor cu varsta peste 65 de ani se va dubla pana in 2030. Nr
persoanelor suferind de b. Alzheimer se va dubla pana in 2050.
Dementa – reprezinta un sindrom clinic neurologic caracterizat printr-o deteriorare cognitiva globala,
care implica un declin fata de nivelul anterior de functionare si care asociaza o gama larga de
simptome psihice, psihologice si comportamentale.
Dementa nu e boala ci sindrom!
Dementa este organica, este neurologica!
Cognitia este o functie a creierului!
Idiotii, cretinii si oligofrenii nu sunt dementi! – deoarece nu au ajuns la un anumite nivel de dezvoltare
neurocognitiva. Nici pacinetii cu sdr Down nu sunt dementi!
Tulburarile functiilor cognitive sunt uneori precedate si aproape intotdeauna insotite de:
- tulburari ale controlului emotional
- modificari ale personalitatii
- alte simptome psihiatrice:
*apatie, depresie, tulburari psihotice
* tulburari comportamentale
Eventuala tulburare psihiatrica este asociata!
Criteriile de diagnostic:
2. Deficitele cognitive mentionate mai sus reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare si
cauzeaza, fiecare, afectarea semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale.
3. Deficitele cognitive mentionate mai sus nu apar exclusiv in cursul unui episod de delirium.
4. Criterii de diagnostic specifice se adauga pentru stabilirea diferitelor etiologii ale dementei.
5. Afectarea memoriei trebuie obligatoriu sa fie prezenta insa uneori poate sa nu fie simptomul
predominant (funcite de ofrma etiopatogenica) – disparuta din DSM5
6. Pentru a se putea stabili diagnosticul de demntea, *deliriumul si orice alt tip de tulburarea
confuzionala trebuie exclusa prin diagnostic diferential.
Delir – ideile delirante – se refera la o tulburare de gandire in care omul are, de regula, starea de
constienta lucida normala (sau nu, functie de etiologie). Individul pleaca de la o premisa falsa si
efectueaza o activitate falsa.
Prototipul deliriului – paranoia
Lb eng. – ideea deliranta=delusion
Delirium – alterare a starii de constienta si consta intr-o ingustare a campului constientei care duce la un
sindrom confuzional la care se asociaza alterari perceptive cu aparitia de halucinatii si iluzii si un
comportament modificat in concnordata cu aceste perceptii false.
Prototipul deliriumului – deliriumul tremens de la pacientii alcoolici in sevraj. Sau mai poate fi si
deliriumul infectios cu Gram negativi. Exista delirium febril dat de temperaturi foarte ridicate. Exista
deliriumul toxic care apare datorita unei intoxicatii – toxicomanii.
DSM5 – Diagnostic and Statistic Manual ed. 5 – aceasta clasificare se foloseste la momentul actual
This section includes three broadly defined syndromes:
1) Delirium
2) Major Neurocognitive Disorder
3) Mild Neurocognitive Disorder
Domeniile neurocognitiei:
1) Limbajul – esential in functiile neurocognitive fiindca este
2) Atentia complexa – diferentiata atentia simpla (atent la ceea ce este in jur, conditie a starii de
constienta normala – constienta propriului eu si a mediului inconjurator). Atentia complexa –
capacitatea de a avea o atentie sustinuta spre a intelege informatiile care ni se transmit + atentie
distributiva (concentrarea atentiei spre ceea ce ma intereseaza) – atentie selectiva + viteza de procesare
a informatiei
3) Invatarea si memoria – un singur domeniu
4) Functiile executive – capacitatea de a decide si de a programa orice fel de activitate
5) Functia perceptual motorie – capacitatea noastra de a integra informatia perceputa prin functia
viazuala din mediul inconjurator si pe baza acestei perceptii in creierul nostru sa se conceptualizeze tot
ceea ce vedem: spatial, distante, simbolistica etc. Mai mult de 60% din informatii pe care le percepem
vin pe calea vizuala.
6) Cognitia sociala (aparut nou in DSM5) – recunoasterea emotiilor, teoria mintii (capacitatea de a
recunoaste trairile sau starile persoanelor din jurul nostru – ”a lua pulsul celor din jur”), empatia. Sunt
boli neurologice care afecteaza lobul frontal si care pot duce la dementa si care se manifesta prin
alterarea domeniului cognitiei sociale – demente fronto-temporale sau la pacientii care fac tulburari
neurocognitive legate de lobul frontal – tumori de lob frontal, traumatisme ale lobului frontal – pacientii
isi pierd empatia.
Intrebare de examen – care sunt domeniile neurocognitiei ?
Memoria – ca si concept, functie neurocogntiva are mai multe domenii:
1. Declarativa (explicita); cap de a ne aminti si a evoca diverse fapte si evenimente – poate sa fie unul
dintre primele semne in b. Alzheimer.
1a – Fapte
1b – Evenimente
Hipocamp, lob temporal medial, diencefal
2. Non-declarativa/procedurala (implicita)
2a – Comportamentala (abilitati, obiceiuri) – striat, cortex motor, cerebel
2b – De identificare (detectare) – neocortex
2c – De invatare asociativa de baza – care este:
1. Raspunsuri emotionale – sistem limbic
2. Raspuns muscular scheletic – cerebel
2d – De invatare non-asociativa – cai reflexe
Pe baza memoriei se realizeaza intreaga activitate a SNC nostru.
Definitie: in tulburarea neurocognitiva majora avem
1. declin cognitiv semnificativ fata de un nivel anterior de perfomanta intr-unul sau in mai multe
domenii cu obiectivarea acestui declin prin intermediul experientei/constarii personale, unor/unei
persoane din anturajul pacientului, a medicului dar si a neuropsihologului (folosind scale adecvate
patologiei) – astfel decelam un declin care este mai mare de 2 abateri standard fata de persoanele
normale din populatia din care face parte pacientul.
2. deficitul cognitiv este suficient de mare pentru a interfera independenta in activitatea cotidiana a
individului.
3. se demonstreaza ca aceste tulburari nu apar exclusiv in contextul unui delirium
4. deficitele neurocognitive nu fac parte dintr-o patologie psihiatrica primara (trebuie sa am si
consultul psihiatric)
Definite: in tulburarea neurocognitiva usoara avem:
1. La EO avem dovezi despre un declin neurocognitiv minor intr-unul sau mai multe domenii, fata de
un nivel anterior de performanta, relatate de catre pacient, o persoana din anturajul pacientului,
medic si neuropshiolog si care duce la un declin usor al functiei cognitive. Declinul este undeva intre 1-
2 abateri standard.
2. Deficitile cognitive NU sunt suficient de mari pentru a interfera cu independenta in activitatea
cotidiana a individului.
3. se demonstreaza ca aceste tulburari nu apar exclusiv in contextul unui delirium – idem TNCU
4. deficitele neurocognitive nu fac parte dintr-o patologie psihiatrica primara (trebuie sa am si
consultul psihiatric) - idem

Dupa stabilirea etiologiei, putem afirma ca pacientul are o tulburare neurocognitiva majora/minora care
poate fi asociata mai multor patologii/boli: b. Alzheimer, patologie vasculara, degenerescenta lobara
fronto-temporala, b. Difuza a corpilor Levy, b. Parkinson, infectiei HIV, substantelor toxice, b.
Huntingoton, b. Prionice.
Se evita termenul de dementa Alzheimer (care este ultimul stadiu al bolii Alzheimer).

Boli in care dementa este asociata cu semne clinice si de laborator ale altor afectiuni medicale:
1. Infectia HIV/SIDA
2. Afectiuni endocrine: hipotiroidism (de electie se face dozarea hh tiroidieni si TSH-ului), sd. Cushing,
hipopituitarism
3. Carente nutritionale: sd. Wernicke-Korsakov, degenerescenta combinata subacuta (carenta de vit.
B12 – mai ales la varstnici – apare anemia Biermer/pernicioasa si leziuni dismielinizante in SNC la niv MS
si/sau la niv emisferelor cerebrale si/sau la nivelul nn optici – apar semne neurologice: scadere a
acuitatii vizuale, ataxie spinala, nevrita optica retrobulbara, deteriorare cognitiva printr-o alterare a
mieliniei hemisferelor cerebrale – probleme de diagnotic diferential), pelagra, alcoolicii
4. Meningoenceflaite cronice: paralizia generala progresiva, sifilisul meningo-vascular, criptococoza
(insoteste infectia HIV)
5. Degenerescenta hepato-lenticulara familiala (b. Wilson) si dobandita
6. Intoxicatii cronice (inclusiv statusul dupa intoxicatie cu CO)
7. Hipoglicemia sau hipoxia prelungita
8. Encefalita limbica paraneoplazica: inflamatie autoimuna care afecteaza sistemul limbic
9. Expunerea la metale grele: As, Bi, Au, Mn, Hg
10. Dementa dialitica (rara in prezent, datorita evolutiei tehnologiilor de dializa)

Boli in care dementa este asociata cu alte semne neurologice dar fara alte afectiuni medicale
evidente:
A. Invariabil asociate cu alte semne neurologice:
1. Boala Huntington
2. Scleroza multipla, boala Schilder, adreno-leucodistrofia si alte boli inrudite care afecteaza mielina SNC
3. Lipidozele
4. Epilepsia mioclonica
5. Bolile prionice - B. Creutzfeldt – Jacob (clasica si noua varianta NVCJD – noua varianta a acesti bolii
reprezinta asa-numita ”boala vacii nebune” care histopatologic reprezinta encefalopatia spongiforma) b.
Gerstmann-Strausler-Scheinker.
6. Degenerescenta cerebro-cerebeloasa
7. Degenerescentele cortico-bazale – DFT (dementa/degenerescenta fronto-temporala)
8. Dementa cu paraplegie spastica
9. Paralizia supranucleara progresiva
10. Boala Parkinson
11. Boala difuza cu corpi Levy
12. Scleroza laterala amiotrofica si dementa - DFT
13. Complexul Parkinson-SLA-dementa - DFT
14. Alte boli metabolice ereditare rare –
B. Adesea asociate cu alte semne neurologice:
1. AVC multiple (ischemice/hemoragice) si b. Binswanger
2. Tumorile (primare/secundare) sau abcesele cerebrale - pot sa duca la dementa daca nu sunt
diagnosticate la timp; sunt niste pseudodemente
3a Hematoamele intracraniene cronice – pot sa duca la dementa daca nu sunt diagnosticate la timp;
sunt niste pseudodemente
3b Leziuni dupa traumatisme cranio-cerebrale (de regula tipuri de leziuni insotite de diferite forme de
sangerare cerebrala)
4. Boala difuza cu corpi Levy
5. Hidrocefaliile comunicante normotensive sau hidrocefaliile obstructive - pot sa duca la dementa daca
nu sunt diagnosticate la timp; sunt niste pseudodemente
6. Leucoencefalita multifocala progresiva (LEMP) – produsa de de virusul JC (care apare la pacientii
imunocompromisi infectati HIV)
7. Boala Marchiafava-Bignami: o boala a betivilor si care nu se alimenteaza corect (teoretic produsa de
niste substante din vinul rosu si alte bauturi alcoolice – semnificativ apare o subtiere a corpului calos)
8. Granulomatozele si vasculitele cerebrale – inclusiv microangiopatii care nu afecteaza sistemic
9. Encefalitele virale

Boli in care de obicei dementa este singura manifestare evidenta a unei afectiuni neurologice sau
medicale:
1. Boala Alzheimer
2. Unele cazuri de SIDA
3. Degenerescentele lobare fronto-temporale (inclusiv sd. Afazice primare progresive) si cele ”de lob
frontal”.
4. Boli degenerative nespecificate
La aceste boli se asociaza si b. vasculara cerebrala.

In b. Alzheimer exista o serie de factori de risc:

Factori de risc in BA:
- genetici: cel putin 20 de gene ale caror mutatii sunt asoc cu BA – cazuri sporadice
- varsta
- vasculari: HTA, Hipercolesterolemie, Hipertrigliceridemie, DZ, sd. Metabolic, AVC, homocisteinemia,
fuamtul (FACTORI CARE SUNT MODIFICABILI – FACTORI DE RISC INDEPENDENTI)
- BMI
- depresia
Rezerva:
- Cognitiva
- Cerebrala (structurala)
Factori de protectie in BA:
- genetici
- educatia
- stilul de viata: dieta, activitatea cerebrala, activitatea fizica
- interventii farmacologice: estrogeni, AINS, preventia primara si secundara AVC, statine, anti-HTA

Stadiul A – creier la risc, la risc pentru dementa dar fara b. Strucurala a creierului si simptome
Stadiul B – b. Structurala a creierului dar fara semne clinice sau simptome
Stadiul C – mici depresii, anxietati – b. Structurala a creierului cu semne clinice si simptome
Stadiul D – deterioare neurocognitiva se trat factorii vasculari si metabolici
Atentie la FR