Examinarea pacientului neurologic

Culegerea de date Semne si simptome

In afectiunile neurologice culegerea de date necesare elaborarii si efectuarii planului de ingrijire este una dintre cele mai importante etape ,asistentul medical trebuie sa evalueze pacientul amanuntit , si in functie de cele 14 nevoi fundamentale sa realizeze planul de ingrijire, corect si complet , avind in vedere ca acest tip de afectiuni au repercursiuni asupra independentei pacientului in ansamblu , bolile neurologice afectind marea majoritate a aparatelor si sistemelor din organismul uman. Asistentul medical ce ingrijeste pacienti cu afectiuni neurologice trebuie sa posede notiuni avansate de anatomie si fiziologie, sa cunoasca semnele si simptomele principalelor afectiuni neurologice, metodele de evaluare si testare a principalelor functii reflexe a pacientului. Asistentul medical trebuie sa stapineasca la perfectie tehnicile si manevrele necesare ingrijirii pacientilor inconstienti si comatosi - multe afectiuni la nivelul sistemului nervos evolueaza inevitabil spre aceasta stare , sa posede stapinire de sine si rabdare , deoarece multi dintre pacientii neurologici sunt afazici , sufera de tulburari de vorbire sau de intelegere,tulburari de deglutitie, tulburari sfincteriene , pacientii sunt speriati ,uneori necooperanti etc.. Asistentul medical ce lucreaza cu pacientii cu afectiuni neurologice trebuie sa cunoasca tehnici de prim ajutor,

reanimare, resuscitare si suport vital deoarece in marea majoritate a afectiunilor neurologice/ neurochirurgicalesituatiile imprevizibile se desfasoara cu mare rapiditate , pacientul din cauza afectiunii poate dezvolta complicatii masive in orice moment si poate fi piedut . Culegerea de date necesare la pacientul neurologic conform tehnicilor cunoscute se realizeza fie prin interviu cu pacientul in cazul in care acesta este constient fie de la anturajul acestuia , in cazul in cazul pacientul este inconstient sau are tulburari de exprimare/vorbire/intelegere. Pacientul ramine un colaborator in timpul interviului raspunsul pacientului / in masura in care este posibil / va fi consemnat , pentru evaluarea sa fiind necesare o serie de tehnici si probe.Istoricul bolii si cauzele care au dus la afectiunea neurologica este de mare importanta , deoarece vom analiza factorii favorizanti si determinati ai afectiunii, in asa fel incit prin satisfacerea acelor nevoi putem imbunatati prognosticul pacientului ingrijit de noi. EX: La un pacient cu AVC , ce prezinta si hemiplegie vom descoperi , ca in marea majoritate a cazurilor ca pacientul a avut un deficit de alimentatie ceea a dus la o dislipidemie combinata cu alterarea nevoi de a avea o buna circulatie ( HTA cu fibrilatie) In virtutea principiilor Virginiei Henderson , in planul de ingrijire trebuie sa corectam mai multe manifestari de dependenta din urmatoarele nevoi: Nevoia de a se alimenta ,nevoia de a se misca si a avea o buna postura ,

nevoia de a avea o buna circulatie , nevoia de a comunica, de a avea tegumentele integre, de a se realiza etc OBSERVATIA -inspectia Pentru depistarea obiectiva a semnelor si simptomelor ,examinarea pacientului in neurologie , este necesara a se face pe segmente: Examenul craniului si a fetei Examinarea truchiului si a coloanei vertebrale Examenul local in leziunile nervilor periferici Examinarea generala a pacientului cu implicatii neurologice La observarea capului si a craniului putem decela modificari de forma ale craniului si ale masivului facial si de aparitie a unor procese patologice de numeroase Cauze cele mai frecvente fiind craniostenozele, malformatii congenitale , leziuni traumatice , tumori epicraniene , procese supurative , expresii ale unor afectiuni generale ca si ale unor boli de sistem. Ex: in microcefalie dimensiunile exterioare ale craniului sunt mai mici, coexistind de regula cu o deficienta mintala de diferite grade, iar in hidrocefalie craniul este marit de volum - aceeasi marire de volum se poate observa si intumorile de fosa posterioara cu evolutie lenta.

Acrocefalia ( oxicefalia) craniul are diametrul transversal marit cu turtirea capului in sens antero- posterior. Trigonocefalia - fruntea este ingusta , craniul are aspect de triunghi Scafocefalia ( dolicocefalia) diametrul antero-posterior mult marit, bolta are forma ogivala Dizostoza cranio-faciala sau boala lui Crouzon asociaza malformatii cranio-faciale cu tulburari oculare, maxilarul superior este atrofiat, nasul turti,voluminos, exoftalmie bilaterala Plagiocefalia- sinostoze asimetrice ale suturilor craniene , turtire pe o parte a capului cu bombarea pe partea opusa In traumatismele cranio-cerebrale se inregistreaza leziuni inchise si deschise de la nivelul craniului la nivelul fetei ca si leziunile asociate ale trunchiului si membrelor la politraumatizati. Se mai pot vizualiza echimoze ale pielii capului , retroauriculare, mastoidine sau ale masivului facial insotite sau nu de : OtoragiaOtolicvoreea -const n scurgerea de LCR pe calea conductului auditiv extern sau pe cale tubar. Epixtaxis Rinolicvoreea

Aceste manifestari pot aparea si ca incidente dupa interventiile chirurgicale , sub forma de fistulizari. Tumorile pielii capului se remarca la inspectie si palpare, si daca podoaba capilara este redusa ca volum se pot vizuala atragindu-ne atentia. Lipoame, osteoame,fibrolipoame etc Dintre tumorile intracraniene meningiomul produce cel mai adesea deformari ale craniului-hiperostoze.Tumorile de hipofiza sunt insotite adesea de acromegalie nas mare, fata alungita ,proeminete ososase, exagerate ,barbia mare, proiectat. Adenomul cromofob determina un tablou caracteristic cu paloare a fetei , pielea este fina, parul rar si fin. Sindromul Cushing -faa este rotunjit, dolofan, cu obrajii roii dnd o impresie de falsa sanatate

Supuratiile intracraniene au drept cauza unele infectii otice, rinosinuzite, amigdaliene, dentare pulmonare. Malformatiile coloanei vertebrale congenitale sunt reprezentate in general de spina bifida:(meningocel, mielogenigocel) In traumatismele vertebro-medulare acute inchise se pot observa denivelari, gibozitati dureroase la palpare adesea cu

mobilitate anormala a coloanei. In fractura de odontoida gitul este in rectitudine, miscarile blocate , pacientul isi ridica capul cu mina. In fractura de coloana cervicala exista durere locala , limitarea miscarilor ; fracturile cu tasare pot releva doar durere spontana si la palpare , contractura maselor musculare paravertebrale Fracturile de arc posterior sunt foarte dureroase la palpare limitind miscarile. In fracturile de coccis , coccisul fiind mobil durerile sunt accentuate de miscare. Spondilolistezisul- (alunecare in fata a unei vertebre in raport cu vertebra subiacenta ) este situat mai ales la nivelul vertebrelor L4-L5 si releva o denivelare la acest nivel , cu un sant mai adincit . Alte deformari ale coloanei sunt Scoliozele Cifoscoliozele lordozele Herniile de disc- determina dureri locale , limitarea miscarilor , contractura moderata a muschilor paravertebrali , dureri cu rasunet asupra structurilor inervate de ramul nervos si de plexul iritat- brahialgii, lombalgii

Hernia de disc poate fi insotita de sciatica paralitica, coloana vertebrala in toate cazurile fiind dureroasa la percutie .In tumorile vertebrale primitive sau metastatice semnele locale pot lipsi , cu exceptia durerii.Morbul lui Pott - Localizare vertebrala a tuberculozei determina gibozitate caracteristica cu durere spotana Spondilozele dau dureri rahidiene, limitarea miscarilor, deformari Starea de nutritie este deficitara in infectiile SNC, abces cerebral , empiem subdural (acumulare de puroi intr-o cavitate naturala) , meningite, sdr. de HIC cu varsaturi incoercibile , dereglari hidroelectrolitice. Pacientul este slabit pina la casexie, piele palida , uscata, buzele arse, limba saburala. Pielea poate prezenta modificarile mai mult sau mai putin evidente aleneurofibromatozei Von Recklinghausen pe traiectele nervoase inclusiv intracranian apar noduli ,tumorete de diferite forme si marimi ( boala genetica ) Tot prin observatie la primul contact cu pacientul asistenta medicala trebuie sa remarce : Deficiente in ortostatism si mersul pacientului Pozitii vicioase Modul de comportare Tonusul muscular

Aprecierea starii neurologice

Manifestari de dependenta decelabile in momentul observarii pacientului la primul contact cu acesta Manifestari de dependenta

Tulburari vizuale Agnozia vizuala-cecitate psihica- vede clar , dar nu poate recunoaste Amauroza- cecitate pierderea vederii , orbire Ambliopia- scaderea vederii Daltonismul -imposibilitatea distingerii culorilor verde si rosu Diplopia vedere dubla Discromatopsia- imposibilitatea vederii colorate Emetropie -vedere normala fiziologica Hemianopsie pierderea vederii intr-o jumatate de cimp vizual Hipermetropia- vedere neclara a obiectelor apropiate Miopia- vedere slaba la distanta Mioza- micorarea diametrului pupilar, ca urmare a contraciei muchiului circular al irisului Midriaza- Dilatatia pupilei. Prezbitia- dificultate de a distinge clar obiectele apropiate, cauzata virsta Scaderea acuitatii vizuale- diminuarea vederii Scotom- pata oarba in cimpul vizual Strabism devierea globului ocular

Tulburari de vorbire Afazia - imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise Afemia- imposibilitatea de a se pronunta oral Afonia- imosibilitatea de a emite sunete agramatism exprimarea cu o constructie gramaticala incorecta Alalia- mutism absenta vorbirii Anartria- nu poate articula nici un cuvint Audimutitate - lipsa posibilitatii exprimarii vorbirii , bolnavul nefiind surd Balbaiala - repetarea sau omisiunea de silabe prin prelungirea unor sunete Bradilalia- vorbire lenta Disfazia- modificarea debitului , cadentei si modulatiei vorbirii Disfonia- alterarea timbrului vocii care devine bitonala sau surda Dislalia- imposibilitatea de a pronunta anumite sunete Dislexie perturbarea capacitarii de citire tradusa prin erori , omisiuni, inversari de litere , silabe, cifre (se obs. la copii)Dizartria articulare defectuoasa a cuvintelor , vorbire lenta , sacadata, silabisita Ecolalia repetarea cuvintelor interlocutorului Glosolalie- limbaj propriu , cu semnificatie doar pentru pacient Jargonofazie folosirea cuvintelor care nu exista in nici o limba Logoree cresterea debitului si ritmului cuvintelor Rotacismul- o forma de dislalie pentru litera ,, r verbigeratie-stereotipie verbala- repetarea automata , stereotipica a unor cuvinte , fraze

Tulburari olfactive Anosmie -pierderea mirosului Hipoanosmie- diminuarea mirosului Hiperanosmie -cresterea capacitatii olfactive Parosmia confundarea mirosurilor Cacosmie- perceperea oricatui miros ca dezagreabil Tulburari ale sensibilitatii cutanate Anestezia -lipsa sensibilitatii Hipoestezie -diminuarea sensibilitatii cutanate Hiperestezie cresterea sensibilitatii cutanate Parestezii- amorteli, furnicaturi Tulburari de statica Ortostatism- echilibru static- pozitie verticala Pozitie- activa , pasiva , fortata Pozitii patognomonice -caracteristice , specifice Tulburari de atentie Aproxesie -lipsa atentiei Distractibilitate incapacitate de concentrare a atentiei hipoprexia -scaderea capacitatii de concentrare, diminuarea atentiei Hiperprexia- concentrare excesiva, sesiseaza tot, fara selectie Tulburari de memorieHipomnezia- scaderea capacitatii de fixare ,scaderea memoriei Hipermenzia- memorie exagerata

Amnezia incapacitate de reproducere a informatiei, lipsa memoriei Confabulatia- umplerea deficitului de memorie cu evenimente verosimile , dar care nu s-au intimplat Ecmnezia- subiectul traieste in trecut si evoca ca recente intimplari trecute Tulburari de perceptie Iluzii perceptii deformate sau denaturate Halucinatii- perceptii fara obiect Tulburari de gindire Lentoare cresterea latentei intre intrebare si arspuns Bradipsie- proces de gindire incetinit Tahipsie- proces de gindire accelerat Delirul de urmarire , de persecutie, de influenta, de gelozie Obsesiile Fobiile fotofobie, hidrofobie,agarofobie,nosofobie,nictofobie,zoofobia Tulburri ale motilitii - diminuarea forei musculare parez - diminuarea forei musculare paralizie - absena complet a forei musculare hemiplegie - paralizia unei jumti de corp hemiplegie cruciat - intereseaz un membru superior i membrul inferior de partea opus, paraplegie - paralizia prii inferioare a corpului

diplegie - paralizia prilor similare (simetrice) ale celor 2 jumti ale corpului monoplegie- paralizia unui singur membru tetraplegie - paralizia celor patru membre paraliziile se datoresc fie leziunii cii piramidale, fie neuronului motor periferic. Modificri de tonus muscular hipertonie - sau contractur muscular - exagerarea tonusuluihipotonie - muscular diminuarea tonusului Tulburrile de tonus pot exista i asociate cu paralizia : hipertonia + paralizia = paralizie spastic hipotonia + paralizia = paralizie flasc Alte tulburari Asomatognozia nu recunoaste parti sau intregul corp Carfologie- miscari tipice asemanatoare prinderii mustelor Confuzie- dezorientare in timp si spatiu , incoerenta si lentoare in intelegere , obnubilarea constiintei Onirism- stare deliranta caracterizata prin halucinatii vizuale , halucinatii ale sensibilitatii generale si/ sau musculare sau ale simturilor (cadere , deplasare rapida) Prosopagnozia- nu se recunoaste , nu-i recunoaste pe ceilalti Sopor =stare crepusculara=pacientul poate fi trezit cu excitanti foarte puternici Stare tifica= tulburarea starii de constienta , pacientul sta in pat nemiscat, cu privirea absenta (forme grave de febra

tifoida)Torpoare- stare de amortire generala fizica si psihica insotite de momente de atipire Paracuzie- pacient cu hipoacuzie ce aude mai bine in conditii de zgomot Surditate -pierderea functiei auditive Vertij- ameteala Tulburri ale ortostaiunii i mersului : Studiul ortostaiunii i mersului ne furnizeaz date asupra forei musculare i asupra tonusului muscular al membrelor inferioare i ale echilibrului:mers talonat (n Tabes) mersul este necoordonat, pacientul aruncnd picioarele i lovind pmntul cu clciele.mers cosnd. (n hemiplegie, n stadiul de recuperare) gamba este rigid, membrul inferior este ntins = aspectul fiind de mers cosndmers stepat- gamba fiind ridicat sus, pentru a nu lovi pmntul cu vrful piciorului (leziuni ale nervului motor periferic - polinevritic) mers de ra- miopatia primitiv mers cu trunchiul aplecat nainte- n sindromul extrapiramidal mers ebrios- n sindromul cerebelos ataxie - tulburri de coordonare a micrilor Poate fi: ataxie statica - tulburri de echilibru stnd n picioare, risc de cdere ataxie locomotrice (kinetic) - tulburri de echilibru n mers Micri anormale

tremurturi (boala Parkinson, alcoolism, Basedow, scleroz n plci); pot fi generalizate sau localizate (la mini, cap) spasme i crampe - contrcturi (tetanie, tumori cerebrale, tetanos) convulsiile - crize de contracii musculare, urmate de relaxare (epilepsie, hipertensiune intracranian)ticurimicri clonice involuntare, rapide, care se repet n mod stereotip: ale ochilor, gurii, braului, picioruluimiocloniicontracii involuntare brute ale unui muchi sau grup de muchimicri coreice - micri involuntare dezordonate brute i rapide (coreea Huntington) micri atetozice - micri involuntare lente - (leziuni extrapiramidale Echilibru static /ortostatiunea este determinat de afectarea sistemelor care il sustin: se aplic proba Romberg: pacientul aflat n echilibru n picioare, cu vrfurile i clciele lipite, cu ochii deschii este rugat s nchid ochii: dac nu i pstreaz echilibrul - proba e pozitiv, 2- conform tehnicii cunoscute dar i stnd ntr-un picior sau cu un picior n faa celuilalt ( pozitiv cnd pacientul se dezechilibreaz), proba Romberg pozitiv : tabes, leziuni vestibulare. proba braelor ntinse pacientul ntinde braele; n caz de afeciune - Ia nchiderea ochilor braele deviaz de partea labirintului lezat

Echilibrul dinamic /mersul

proba indicaiei: pacientul i se solicit s efectueze cu membrele superioare micri verticale spre degetele examinatorului; la nchiderea ochilor apare devierea ochilor de partea bolnav

proba mersului n stea = proba Babinski Weil pacientului i se solicit s mearg nainte i napoi pe o linie dreapt repetnd manevra de mai multe ori APRECIEREA STRII NEUROLOGICE Asistentii medicali sunt implicate n aprecierile iniiale i continue ale strii neurologice a pacientului.Cu toate c datele colectate vor folosi i medicului, primul scop este de a permite asistentei s identifice gradul n care pacientul este capabil s efectueze activiti de autongrijire i de a aprecia modul n care aceste activiti sunt limitate de deficitele identificate la nivelul capacitilor motorii, senzoriale, afective sau intelectuale. Aceast analiz atent va conduce la planuri cuprinztoare de ngrijire. Activitatea, care este una din nevoile de baz, depinde de un sistem nervos intact i de un sistem osteoarticular intact. Culegerea datelor Interviu: - cnd a intervenit boala instalarea simptomelor (durere de cap, vertij, modificri de vedere, slbiciune) date psihosociale (membrii familiei, relaiile i interaciunea lor, aspectul etnic, interese extraprofesionale, ocupaie, educaie,

modul n care activitile zilnice sunt efectuate, tensiune la serviciu) se apreciaz modul de comportare. (iritabilitate, pierderea memoriei, agnozie) starea de sntate a familiei Capacitatea special de a recunoate excitaiile, venite din mediul exterior sau din corpul nostru prin intermediul oricror simuri speciale (de exemplu, capacitatea de a recunoate obiectele) = gnozie. Tulburri sfincteriene : retenie urinar- glob vezical; -materii fecale (constipaie) incontinen - urinar; fecal Tulburrile sfincteriene pot fi cauzate de abolirea controlului voluntar asupra reflexelor de miciune i de defecaie sau de abolirea acestor reflexe. Comunicare ineficient la nivel intelectual i afectiv In cadrul alterrii strii mentale, pot aprea: tulburri la nivel intelectual: capacitatea de a gndi abstract (se poate testa rugnd pacientul sexplice un proverb) dezorientare n timp i spaiu (se pun ntrebri: data, locul) pierderea memoriei (se pun ntrebri, fapte recente, fapte din trecut) tulburri la nivel afectiv -fug de idei ,logoree, mutism ,stare depresiv sau euforic, anxietate, apatie, iritabilitate, agresivitate, idei de suicid, idei de persecuie ,labilitate emoional (dispoziia trece repede de la o extrem la alta) Tulburri de praxie -apraxie - incapacitatea de a executa corect gesturile (de exemplu: manipularea adecvat a obiectelor

uzuale) Tulburri de contien -somnolent, obnubilat, confuz, stupor, coma (superficial, medie, profund (carus), ireversibil (depit)

Mimica Sentimente- expresii emotionale exagerate-plans, ras, manie, suparare paramimii-expresii mice exagerate amimie- absenta mimicii a expresiei faciale hiper/hipomimie Aspect- palid, cianotic, rosu, edematiat, cu eruptii paralizii, pareze Culoare- alb, galben pai, galben pamintiu Expresie- spaima, veselie, tristete, plins, bucurie, grimasa, oboseala, inteligenta Ochi- infundati, sticlosi, exoftalmie, , vedere in ceata Privire- fixa, mobila Anxios ,cianotic

Acromegalic- nas mare, fata alungita ,proeminete ososase, exagerate ,barbia mare, proiectat Faciesul cunshingoid caracteristic sindromului Cushing, faa este rotunjit, dolofan, cu obrajii roii dnd o impresie de falsa sanatate Facies basedowian =hipertiroidian apare n hipertiroidie. Se caracterizeaz

prin proeminena globilor oculari (exoftalmie), ochii strlucitori cu hipersecreie lacrimal. Aceti bolnavi nu suport cldura, sunt slabi i irascibili Facies mixedematos caracteristic hipotiroidiei. Faa este rotund, umflat, las o impresie de oameni somnoroi, iar treimea extern a sprncenelor lipsete. Aspect buhait, ,, de luna plina Faciesul pletoric apare la persoanele cu hipertensiune sau obezi. Se caracterizeaz printr-o coloraie roie a pielii de pe fa. Aceast coloraie poate fi i fiziologic, n stri emotive sau patologic n consumul de alcool. Faciesul n paralizia facial apare pe jumtatea bolnav a feei. Dispar trsturile fiziologice, pielea i muchii devin flasci. Se terg pliurile nasolabiale ( cutele dintre nas i gur), lacrimile se scurg pe obraz, ochiul nu mai clipete, iar bolnavul nu poate fluiera sau umfla obrazul. Facies risus sardonicus sau tetanic. Apare n tetanos, o boal tot mai rar n rile civilizate. Gura, nasul, ochii exprim o mimic pentru rs, n schimb fruntea exprim tristeea. Faciesul parkinsoniade masca inexpresiv, privire fixa, clipit foarte rar

Durerea
durerea de cap - i are sursa n multe procese patologice. Din perspectiva neurologic, durerea de cap poate avea mai multe cauze: tumori, hemoragii intracraniene, inflamaia meningelui, dilatarea vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipoxia cerebral, boli sistemice, ale ochiului, urechii sau sinusurilor. Dureri in zona coloanei vertebrale cu diferite iradieri si localizari pot defini : spondiloliza , leziuni traumatice lombare ,spondilodistezis , elongaii i tulburri musculo-ligamentare ,fracturi vertebrale ,hernie de disc. sciatic - L4-5, SI - iradiere pe faa posterioar a coapsei i lateral a gambei - L1 L5 - regiunea inghinal -L2 - faa lateral a coapsei -L2, L3 - faa anterioar a coapsei -L3 genunchi -L4 - faa anterioar a tibiei -L5- faa dorsal a piciorului -S1 - clci sau faa lateral a piciorului Durerea se poate manifesta ca o senzatie dezagreabila intepatura, furnicatura, soc electric declansata de atingere sau miscare /poate fi continua sau intermitenta.

Nevralgia- este un sindrom dureros cu caracter paroxistic, cu distribuie n teritoriul ramului nervului respectiv.

Apare la / si poate dura-citeva ore/ zile/ saptamini

Examinarea sensibilitatii Examinarea sensibilitii se face n urmtoarele condiii: mediu linitit, temperatur de confort pacientul st cu ochii nchii, dezbrcat tehnica se aplic pe regiuni simetrice, la intervale de timp, suficient de mari Atentie la obsesiile pacientului, sau la sugestionarea acestora . Sensibilitatea tactil : se examineaz prin atingeri cu vat a unor zone ale pielii pacientului (va sta cu ochii nchii i va rspunde la ntrebarea medicului), poate aprea: anestezie, hipoestezie sau hiperestezie Sensibilitatea termic se examineaz cu ajutorul a dou obiecte (eprubete cu ap) de temperaturi diferite (10-15, respectiv 4050), aplicate succesiv pe anumite zone ale pielii pacientului poate fi diminuat, abolit, exagerat sau indiferent la cald sau rece (.izotermognozie) Sensibilitatea dureroas se examineaz cu ajutorul unui corp ascuit, n diferite zone ale corpului; se determin hipoestezie, hiperestezie sau anestezie. Sensibilitatea provocat prin presiunea asupra unor puncte: - la unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale ale liniei ce unete protuberanta occipital cu nervul

mastoidian - pentru nervul Amold

Supraorbitar ,suborbitar. mentonier pentru nervul V napoia trohanterului mare, la mijlocul feei posterioare a coapsei, napoia capului peroneului, la nivelul maleolei interne - pentru nervul sciatic paravertebral, in axil, parasternal - pentru nervii intercostali Sensibilitatea provocat la manopere de elongaie Semnul Lasegue - durere la ridicarea membrului inferior sau superior Semnul Bonnet - flexia gambei pe coaps urmat de abducie

Motilitatea; atitudinea, poziia Atitudinea / poziia - determinat de durere, stare de contien, tulburri motorii (pareze, paralizii, micri involuntare), atrofii musculare .a, poziia coco de puc (meningit ) de semn de ntrebare(boala Parkinson) antialgic (n nevralgii) inert (n com) membru superior inert paraliziile de plex brahial mn n gt de lebd: paralizia nervului radial

mina de ,,predicator-paralizia nervului cubital (flexia primelor 2 degete, in gheara) flexia primelor 3 degete in gheara- paralizia nervului median atitudine ceremonioas - tumor de fos cerebral superioar atitudinea Wemicke-Mann - hemiplegie spastic etc Motilitatea : activ - corespunde afeclrii neuronilor motorii centrali i / sau periferici -modificat n : afeciuni ale neuronilor motori centrali sau periferici, miastenii, leziuni primitive ale muchilor (miotonii), scleroza lateral amiotrofic se apreciaz: amplitudinea micrii: pacientul este rugat s execute activ micri Ia membre, comparnd micarea de la membrul sntos cu cea de la membrul afectat. fora muscular: se apreciaz fora exercitat contra unei rezistene: 5 = for muscular normal, 4 = micare contra rezistenei 3 = micare posibil contra forei gravitaiei 2 = micare posibil n condiiile n care nu se opune fora gravitaiei . 1 = e posibil doar contracia, nu i micarea 0= nu apare deloc contracia tulburri de motilitate activ: Tulburari ale motilitatii ACTIVE

hipokinezie - suprimarea sau reducerea iniiativei i vitezei de execuie a actului motor,bradikinezie = reducerea vitezei de execuie a actului motor fr afectarea iniiativei deficit motor DE TIP paralitic paralizie de tip central - paralizie de comand: AVC; TCC; procese inflamatorii virale, tumoriparalizie de tip periferic = paralizie de execuie: poliomielit, traumatisme, procese toxice, procese inflamatorii, procese careniale neparalitic: n miastenie, distrofie muscular progresiv Probele de pareza : proba braelor ntinse - proba pronaiei Fischer in caz de deficit motor: pronaia membrului respectiv, proba Barre: pacientul n decubit ventral cu gambele flectate pe coapse la 45-60 - n parez ,membrul cu deficit cade ncet pe planul patului proba saltului uniped - bolnavul srind intr-un picior, va obosi mai repede cu piciorul cu deficit motor proba Migazzini: se flecteaz gamba pe coaps i coapsa pe abdomen, membrele fiind deprtate la aproximativ 10 cm ; dac exist o parez membrul de partea cu pareza este mai jos proba Grasset: membrele inferioare ridicate la 15 fa de planul patului; membrul cu deficit va cobor uor

Tulburari ale mobilitatii pasive hipotonie, hipertonie elastic - n lam de briceag: apar n leziuni piramidale; cedeaz brusc, la micrile pasive imprimate de examinator plastic - ceroas: apar n leziuni ale sistemului extrapiramidal Probele moblitatii pasive semnul roii dinate: micrile pasive de flexie - extensie n articulaia pumnului se face sacadat, ca o roat dinat semnul Noica: ridicarea membrului inferior n timp ce executm micri de flexie - extensie ale minii determin o blocare a articulaiei pumnului Coordonarea micrilor = funcie prin care sistemul nervos asigur echilibrul static i dinamic i corectitudinea execuiei micrilor este influenat de aparatul vestibular i optic i asigurata de integritatea cerebelului i a scoarei cerebrale tulburrile de coordonare a micrilor = ataxie se evideniaz prin probele:

indice - nas, clci - genunchi, marionetelor, ridicrii: pacientul n decubit dorsal, n poziie eznd, cu braele ncruciate, cu picioarele ridicate de pe planul patului modificri: dismetrie: micri care nu-i ating inta, hipermetrie: exagerarea amplitudinii micrilor, hipometrie: reducerea amplitudinii micrilor asinergie: necorelarea micrilor simultane Diskineziile/ micrile involuntare: convulsii tonice = contractura muscular intens, durabil generale (tetanos) sau pariale (tetanie) clonice - micri brute, violente, de scurt durat, ntrerupte de scurte perioade de repaus; convulsiile tonico - clonice - faza de contracie tonic de 30-60 secunde e urmat de contracie clonic de 60-90 sec sunt caracteristice epilepsiei micri, coreice - brute, aritmice, ample, ilogice i dezordonate micri atetozice - micri vermiculare, ondulanie, lente, aritmice, localizate frecvent la falange, se ntlnesc n hemiplegia infantil fasciculaiile - contracia unor fibre musculare cuprinse ntr-o unitate motorie, ntlnite n scleroza lateral amiotrofic, poliomielita . miokimiile - fasciculaii mai ample, ca nite valuri musculare, repetitive

tremurturile - micri ritmice, de amplitudine mic fiziologice (frig, emoii), patologice (de repaus n sindromul extrapiramidal, nsoind o micare voluntar n sindromul cerebelos, n senilitate, etilism, nevroze) etc., tremurtura parkinsoniana : micri ce imit gesturi precum: numratul banilor, facerea pilulelor, rsucirea foiei de igar, tremurtura cerebeloas- intenional n timpul micrilor voluntare, accentundu-se Ia sfrit; se pune n eviden prin: probele indice-nas sau clci-genunchi, tremurtura alcoolic: apare n condiii de sevraj, dispare dup ingestia de alcool tremurtura senil: apare la extremitatea cefalic, miocloniile - micri brute ce intereseaz un muchi sau o parte din muchi, o crampe funcionale - contracii involuntare, dureroase, tranzitorii ce afecteaz un muchi sau un grup de muchi; ex.: crampa nottorului, pianistului, scriitorului etc:, ticurile - micri intermitente, brute, involuntare, controlabile prin voin, cu aspect caricatural al unei activiti motorii deosebite - dispar n timpul somnului i se accentueaz la emoii, hemibalismul - micare brusc, violent, unilateral, de mare amplitudine, membrul fiind azvrlit cu bruschee,spasme musculare - contracii involuntare, cu apariie brusc i desfurare susinut,torticolis spasmodic - micri de rsucire intermitent a capului ntr-o parte sau alta, legat de staiunea sau micarea bolnavului,spasm de torsiune = micri de rsucire de mare amploare a capului, trunchiului, membrelor

Examinarea muchilor i determinarea reflexelor Tonusul muscular -stare de tensiune permanent a musculaturii scheletice ce caracterizeaz starea de repaus, asigur postura i regularizarea micrilor testarea tonusului se face prin: semnul Noica-Fromen: dac se face o micare de flexie extensie a articulaiei radio-carpiene i cerem ridicarea membrului inferior opus n extensie - la un moment dat apare o blocare n articulaia radio-carpian proba Romberg: pacientul n ortostatism cu vrfurile, clciele apropiate, ochii nchii - se observ dac exist sau nu o deviere, proba minilor ntinse proba indice-nas modificri ale tonusului: hipotonie (ntreruperea reflexului): muchi flasc, micri lente i foarte ample- n afeciuni piramidale, extrapiramidale, cerebeloase, hipertonie (este de origine cerebral): muchi dur, contractat, micri de amplitudine mica sau imposibil - de efectuat; n: discopatii lombare, AVC, encefalite, TCC, tumori cerebrale, boala Parkinson, decerebrare Troficitatea muscular = meninerea volumului normal al muchilor (datorit neuronului motor periferic = N.M.P atrofia poate fi neuropatic (afectarea N.M.P.)

muscular (afectare muscular) pseudohipertrofia muscular = creterea aparent a volumului muchilor (degenerescenta conjuncivo-grsoas a unor muchi - Miopatia pseudohipertrofic Duchenne) Reflexele/ determinarea reflexelor O micare reflex este o contracie muscular involuntar provocat printr-un stimul. Reflexele pot fi Osteotendinoase- ROT Cutanate Vegetative Viscerale Mucoase Trofice Sfincteriene manifestari areflexia - abolirea reflexelor hipereflexia exagerarea reflexelor hiporeflexia - diminuarea reflexelor reflexele osteotendinoase (R.O.T.): prin percuia unui tendon la jumtatea distanei dintre inseria osoas i cea muscular, determinnd contracia muchiului respectiv; cantitativ pot fi: diminuate, exagerate - hipereflexie sindrom piramidal, stare de hiperexcitabilitate neuromuscular

abolite - areflexie deprimarea activitii reflexe: AVC, traumatisme cranioencefalice, stri comatoase, intoxicaie cu barbiturice, ntreruperea arcului reflex: tabes, poliomielit, polineuropatii, calitative: reflexe pendulare (micri de balans datorit unei inerii a rspunsului reflex) reflexe polikinetice (la percuia unic apar contracii musculare repetate), n sindrom cerebelos, reflexe inversate (flexie n loc de extensie), n: leziuni piramidale- leziuni de neuron motor periferic, pregtirea pacientului: zona cercetat liber, tendonul n semitensiune, muchiul relaxat, determinarea este bilateral; se cerceteaz: la membrele superioare (n poziie eznd sau n ortostatism) reflexul bicipital (tendonul distal al bicepsului) reflexul tricipital (tendonul tricepsului) reflexul stilo-radial (apofiza stiloid a radiusului) reflexul cubito-pronator (apofiza stiloid a cubitusului) la membrele inferioare reflexul rotulian (tendonul rotaiian) reflexul ahilian (tendonul lui Achile) modificarea reflexelor:

diminuare: nevrite, polinevrite, radiculite,poliradiculite, compresiuni radiculare, exagerare: sindrom de neuron motor central cu instalare progresiv reflexe cutanate: prin excitarea pielii cu un instrument ascuit, determinnd contracia unor muchi sau grupuri musculare; reflexul cutanat - plantar: flexia plantar a degetului la stimularea marginii externe a plantei- semnul babinski abdominale: superior, mijlociu, inferior, cremasterian (excitarea coapsei => micri ale scrotului). reflexe mucoase reflexul cornean (prin atingerea cu vat a corneei => lipire bilateral; este absent n leziuni ale nervului trigemen i facial), velo-palatin (atingerea cu spatula => micri de deglutiie), faringian (atingerea faringelui senzaie de vom) - ultimele dou sunt absente n leziuni ale nervilor glosofaringian i vag. reflexe visceroceptive reflexul fotomotor: constricia pupilei la stimularea luminoas o ochiului reflexul de acomodare: la trecerea privirii de la distan ctre aproape apar convergen i mioz reflexul oculo-vestibular: la introducerea de ap rece n ureche se produc, n mod normal, micri conjugate ale ochilor reflexe vegetative; se cerceteaz: reflexul oculo-cardiac (apsarea moderat a globilor oculari produce bradicardie) - este absent n tabes.

reflexe patologice (apar n anumite afeciuni) reflexele proprioceptive: reflexul de flexie a degetelor minii reflexul Rossner. la lovirea degetului bolnav apare flexia ultimei falange cu adducia policelui semnul Hoffman; ciupirea falangei distale a medianului determin flexia ultimei falange a policelui. reflexul de flexie a degetelor piciorului- babinski reflexul Rossolimor- la percuia degetelor piciorului pe faa plantar apare flexia plantar, prompt reflexul Mendel-Bechterev: flexia degetelor piciorului la percuia regiunii cuboidiene clonusul rotulei: tensionarea tendonului rotulian prin coborrea brusc a rotulei determin o micare de du-te vino datorit contraciei i decontraciei cvadricepsului, clonusul labei piciorului: flexia dorsal brusc a labei piciorului pe gamb determin o micare de du-te vino datorit contraciei i decontraciei muchiului triceps sural reflexele exteroceptive: reflexul palmo-mentonier Marinescu-Radovici: excitarea cu acul a tegumentului eminenei tenare duce la contracia muchilor brbiei - n sindromul pseudo-bulbar, reflexul Babinski: excitarea marginii externe a plantei, dinspre clci spre haluce determin extensia halucelui i rsfirarea degetelor - n sindromul piramidal; variante ale reflexului: reflexul Oppenheim frecarea tegumentului pe creasta tibiei determin extensia halucelui. semnul Gordon: comprimarea masei musculare, semnul Schaeffer: ciupirea tendonului ahilian > automatismul medular: la stimularea unei zone situat sub

leziune determina refracia cu flexie tripl a membrului inferior, reflexele interoceptive: reflex de mas: golirea vezicii a rectului, nsoit de o reacie motorie a membrelor inferioare la stimularea cu acul a tegumentului membrului inferior, alte reflexe: reflexul Toulouse: percuia la nivelul liniei interlabiale determin o micare de suciunereflexul de prehensiune, de apucare forat la membrul superior (gresping), ia cel inferior (grosping)

Examinarea gesturilor, limbajului vorbit i scris Examenul gesturilor (praxie = coordonare normal a micrilor) gestica i mimica (cu o anumit finalitate) realizeaz comunicarea nonverbal; pacientul poate s se pieptene, s scrie, s coas, s mnnce, s descuie ua etc. apraxia = incapacitatea de a efectua gesturi (n absena unor tulburri motorii); se ntlnete n A.V.C.. tumori cerebrale .a., n unele boli psihice pot aprea bizareria, manierismul,, negativismul, . stereotipia gestual etc. Examenul limbajului vorbit

Afazia (alterarea sau pierderea capacitii de a vorbi sau de a nelege limbajul vorbit sau scris) este datorat unor leziuni cerebrale, fr afectarea organelor fonaiei; poate fi: de nelegere (senzorial, de recepie), de emisie (motorie, dislalia) de origine psihic (dislegie, cum ar fi logoreea, "salata de cuvinte, stereotipia verbala, "neologisme") afazia se ntlnete frecvent in hemiplegia dreapt (la dreptaci), sub forma de disfazie (necoordonarea cuvintelor datorita unei leziuni cerebrale) testare: punem pacientul s ne povesteasc ceva sau s numere. proba Pieire-Marie: proba celor 3 hrtii de mrimi diferite; punem bolnavul s execute o comand tipuri: afazie expresiv Broca: limbaj restrns la foneme, cuvinte simple, stereotipii verbale, agramatism afazie senzorial Wernicke: privete nelegerea limbajului, este o tulburare n jnelegerea cuvntului scris i vorbit, nlocuirea unui cuvnt cu altul sau a unui fonem cu altul, ordonarea haotic a cuvintelor n propoziie, pierderea amplitudinii de a-i aminti numele unui cuvnt afazie mixt se mai poate observa: afonie, disfonie, disartrie, alalie (mutism), dislalie, ecolalie, rinolalie. Examenul scrisului si cititului:

examinarea cititului se face prin solicitarea pacientului s citeasc un text . (reproduce defeciunile limbajului vorbit)examinarea scrisului se realizeaz prin solicitarea pacientului s scrie dup dictare sau copiere alexie = tulburare de nelegere a scrisului (datorit leziunii cerebrale, fr afectarea acuitii vizuale) sinonim cu cecitate verbal ,afazie vizual agrafie ( incapacitatea de a scrie, datorat lezrii centrilor nervoi ai scrierii) este o form de apraxie Jargonografie (modificarea cuvintelor), paragrafie (nlocuirea unor litere), scriere specular (n oglind) etc. Aceste examene se utilizeaz mai des de ctre psihologi i psihiatri.

De retinut: Tracturi/fascicule: = grupri de fibre nervoase situate n SNC, care conduc impulsurile nervoase ascendente = aferente, centrii MS spre centrii superiori descendente = eferente Impuls sau influx nervos = propagarea n sens centrifug sau centripet a undei de excitaie ntr-o fibr nervoasCile de transmitere ale sistemului senzitiv- sunt fasciculele ascendente, aferente, centripete, care conduc influxul nervos de a centrii nervoi din mduv (primit de la piele, muchi, tendoane, aponevroze) la centrii nervoi superiori din encefal (bulb, cerebel, talamus).Cile de transmitere ale sistemului motor-

sunt reprezentate de fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoara cerebral i ceilali nuclei din encefal la neuronul moto periferic din coarnele anterioare ale mduvei spinrii, care la rndul su trimite axonul la organele efectoare (ex. muchi). EDUCAIA PACIENTULUI CU AFECIUNI NEUROLOGICE -n perioada embrionar, sifilisul, alcoolismul prinilor, rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului sifilisul s fie tratat la timp i nainte de conceperea copilului s nu se abuzeze de alcool, mai ales n timpul concepiei copilului mama s se fereasc de boli n timpul sarcinii i s respecte regimul dietetic naterea s se fac n uniti spitaliceti control periodic al acuitii vizuale, al T.A. tratamentul H.T.A. evitarea stresului emoional i a oboselii fizice alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus

evitarea expunerii la cldur excesiv EXAMENUL NERVILOR CRANIENI Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglri ca de exemplu: pierderea vederii la un ochi, inegalitate pupilar, o slbire unilateral a muchiului maseter. Pentru a identifica prezena unor asemenea leziuni, trebuie testat fiecare nerv cranian prin examenul nervilor cranieni. Nervii afectai nervul 1 (olfactiv) Manifestri de dependen (Semne i simptome) Acest nerv este testat rugnd pacientul s in ochii nchii i s identifice mirosul. Substana mirositoare (cafea, tutun, spun, ment) este inut n dreptul fiecrei nri, n.timp ce cealalt nar este blocat. - anosmie - absena mirosului - hiposmie - diminuarea simului olfactiv - parosmie - confundarea mirosului Tumorile la baza lobului frontal i traumatismele cranio-cerebrale sunt cauze frecvente ale anosmiei neurogenice. - amauroza (orbire) - pierderea complet a vederii - ambliopie - diminuarea acuitii vizuale - ngustarea cmpului vizual scotom - puncte luminoase sau o pat care mascheaz o parte a cmpului vizual - hemianopsie - pierderea vederii la cei doi ochi n jumtatea cmpului vizual

- nervul nr. II (optic)

- nervul nr. III, IV i VI (oculo-motor comun, trohlear, oculo- motor extern) - nervul V Este un nerv mixt, avnd o component motorie i (trigemen) una senzitiv. Este cel mai mare nerv cranian. Partea motorie inerveaz muchii temporali i cei maxilari; partea senzitiv inerveaz corneea, faa, capul i orice membran mucoas. Testarea componentei senzitive se face din punct de vedere al durerii, temperaturii, atingerii i prin aprecierea reflexului corneean. Lezarea acestui nerv produce: nevralgie facial , anestezia feei, mucoasei bucale, nazale etc. trismus - ncletarea maxilarelor - prin contractura maseterilor

- acromatopsie - abolirea perceperii culorilor - daltonism - abolirea perceperii anumitor culori (n general, rou i verde) - hemeralopie - scderea vederii n condiii de iluminare redus - nictalopie - vedere mai bun seara dect ziua - ptoz (cderea) ploapei superioare (III) - diplopie - vedere dubl (III, IV, VI) - midriaz - dilatarea pupilei - strabism - vedere saie - amizocorie - inegalitate pupilara

- nervul VII Nerv mixt, care este responsabil de micarea (facial) facial i de senzaia gustativ. Partea motorie se testeaz rugnd pacientul s realizeze anumite micri faciale. Examinatorul observ slbiciunea muscular: incapacitatea de a zmbi, de a nchide complet ambii ochi, de a arta dinii, de a strnge buzele, de a umfla obrajii. Senzaia gustativ este testat plasnd sare, zahr sau o substan amruie pe limb pentru a fi identificat. Leziunile nervului facial produce paralizia facial: - ochiul larg deschis (lagoftalmie) - comisura bucal mai cobort de partea bolnav - gura este deviat de partea sntoas - nu poate fluiera i sufla - nervul nr. - vertij VIII - tulburri de echilibru (acustico- nistagmus - micri oscilatorii ritmice ale vestibular) globilor oculari n toate direciile - surditate - testare cu diapazonul i audiometria - nervul nr. - tulburri de gust, anestezia fundului gtului, IX, X, tulburri, de deglutiie pentru solide (nr. IX) glosofarigian, refularea pe nas a lichidelor (nr. X, XI) vag, spinal) - disfagie - paralizia laringelui, a vlului palatin (nr. X, XI) i a muchilor sterno-cleido-mastoidian

(nr. XI) - afonie (n paralizia bilateral a nervului nr. X) - nervul nr. XII (hipoglos) - hemiparalizia i hemiatrofia limbii cu tulburri n articularea cuvintelor, n masticaie i nghiire

Explorarea paraclinica a sistemului nervos

Investigaiile biologice se axeaza pe : examinarea L. C.R. (prin puncie lombar L3 - L4) - normal, lichid clar ca "apa de stnc puncia lombar trebuie precedat de examenul fundului de ochi, pentru a depista o eventual hipertensiune intracranian (caz n care puncia este contraindicat Reducerea rapid a presiunii cauzeaz hernierea structurilor cerebrale (amigdalelor cerebeloase n gaura occipital), producnd compresiune bulbar (asupra centrilor vitali), ceea ce poate cauza moartea. Valori de referin ale LCR presiune 70-180 mm de ap glucoza 50-75 mg 100/ml; 2,70 -4,4 mmol/l

proteine 15-45 mg% -n prezena unor boli inflamatorii i n prezena tumorilor cerebrale proteinele sunt crescute gamaglobuline 3-9 % elemente 0-4/mm3 Examenul fundului de ochi (oftalmoscopia) poate pune n eviden: - o staz pupilar (semn de hipertensiune intracranian i atrofie optic). Examene de laborator-examenul sngelui , urinei ionograma analiza gazelor Analiza gazelor sangvine si a principalelor probe biochimice sa pot face prin microlaboratoare automatizate ce ofera un rezultat inaproximativ 1 minut nivelul de medicamente determinarea fraciunilor proteice i a imunoglobulinelor din electroforez i imunoelectroforeza, ** depistarea luesului din V.D.R.L (R.B.W.), ** date referitoare la electroliii eliminai (din examenul urinei). Examenul citologic poate evidenia creterea numrului de limfocite la cteva sute/mm3, n meningitele virotice, prezena de polinucleare la cteva zeci de mii/mm3, n meningitele purulente sau prezena de celule atipice Biopsia muscular este relevant n afeciunile musculare, de colagen, S.N.M.P. etc

Din fragmentele prelevate se fac examinri microscopice i histochimice. Masurarea presiunii intracraniene se poate face cu aparate specializate , ce prin intermediulunui traductor pozitionat de regula in ventriculii laterali monitorizeaza, inregistreaza si alarmeaza valorile presiunii intracraniene Investigaii radiologice radiografia simpl-a craniului - se pot determina anomalii traumatice, de dezvoltare sau modificri tumorale ale oaselor; Rx a coloanei vertebrale - (cervicale , dorsale, lombare) pneumoencefalografia const n studiul morfologic al spatiilor subarahnoidiene i a ventriculilor cerebrali, care permite o localizare a leziunilor la creier. Examinarea se face prin injectarea de aer prin puncie suboccipital sau lombar. De retinut: -este necesar un consimmnt scris din partea pacientului sau a familiei i se explic procedura: durata este de aproximativ 2 ore se observ pacientul ndeaproape pentru dureri de cap,grea, vom sau orice schimbare a culorii sau a funciilor vitale . Dup procedur:

pacientul rmne culcat 24-48 ore, se supravegheaz funciile vitale durerea de cap poate dura 48 ore - pn se absoarbe aerul Pneumoencefalografia nu mai este folosit att de frecvent din cauza riscului pe care-l prezint. Astfel, este contraindicat cnd exist suspiciunea de hipertensiune intracranian: riscul apariiei herniei i al amigdalelor cerebeloase, cu posibila comprimare a iii trunchiului cerebral i moarte ventriculografia - indicat n caz de suspiciune de tumoare cerebral-este similar pneumoencefalografiei, cu excepia faptului c aerul este introdus direct n ventriculi laterali, prin orificiile practicate n cutia cranian (trepanaie) procedura se execut n sala de operaie partea de sus sau din spate a capului este parial ras de obicei, este folosit anestezia general (intravenoas sau cu anestezice inhalatorii mielografia - se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid n spaiul subarahnoidian prin puncie lombar sau occipital pacientul este poziionat lateral, cu genunchii i capul flectate (n cazul punciei lombare) Dup procedur:-substana opac se extrage prin alt puncie: dac este lsat, irit meningele. tomografia computerizat: aceast tehnic realizeaz imagini detaliate ale neurocraniului , endocraniului si a coloanei vertebrale , intra/extramedulare Pacientul nu necesit nici o msur special de pregtire

durata = aproximativ 20-30 minute - fr substana de contrast; 60 de minute, dac este fcut cu substana de contrast procedura nu este dureroas, jena si caldura in momentul injectarii. se face testarea sensibilitii la iod, dac se folosete substana de contrast. Procedura:nu are efecte adverse immediate asupra pacientului, in caz de exces poate duce la fenomene de iradiere a pacientului deoarece se folosesc raze x. Ex. De subst. de contrast.: iopamiro, omnipaque, ultravist, visipaque -rezonana magnetic nuclearaceast procedur folosete un magnet foarte puternic cu unde de radiofrecven i un computer pentru a produce imagini asemntoare razelor X.( nu este nociva pentru pacient, nu foloseste radiatii ionizante)-este extrem de folositoare n vizualizarea zonelor creierului ce nu se vizualizeaz uor, de exemplu trunchiul cerebral, leziuni detailate ale maduvei spinarii. -nu este necesar o pregtire fizic speciala a pacientului. -se ndeprteaz obiectele ce ar putea fi vtmate de magnet (ceasuri, proteze metalice, pacemakerul) -se explic pacientului: durata aproximativ 60 minute angiografia cerebral (angiograma)- arteriografia cerebral - indicat pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral; - uzual, vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt: carotida, vasele vertebrale sau femurala;

- substana de contrast se injecteaz atunci cnd seachitioneaza imaginile. - Pregtirea pacientului:sedare, evaluarea funciilor vitale, testarea la iod, explicarea procedurii: durata 2-3 ore;anestezie local la locul punctiei.-dupa extragerea cateterului se aplic presiune la locul punctiei cel puin 5 minute. -se verific frecvent locul punctiei pentru prezena unui eventual hematom -n cazul folosirii carotidei, se verific eventuala apariie a dificultii respiraiei sau a deglutiiei - substana folosit poate crete presiunea intracranian Angiografia mai poate fi efectuat folosind accesul venos (flebografia). De obicei, cateterul este introdus n vena de la bra. In cazul efecturii unei flebografii epidurale lombare cateterul se insereaz n vena femural, se conduce pn la vena lombar ascendent sau pn la venele iliace interne. Se injecteaz, apoi, substana de contrast. Aceast tehnic permite diagnosticarea herniilor de disc lombare. Prin combinarea tehnicilor de angiografie cu computertomografia sau cu RMN-ulse obtine angio-CT sau ANGIO-rmn cu beneficii imagistice adecvate pentru explorarea vaselor de singe si a malformatiilor /afectiunii acestora Examinri radioactive cu radioizotopi Tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)

aceasta implic folosirea unor substane radioactive, care emit electroni pozitivi (pozitroni); pacientul fie inhaleaz gaz radioactiv, fie i se injecteaz o substan radioactiv. Encefalo-scintigrafia, gama-angio-encefalografia - se injecteaz pe cale intravenoas tehneiu marcat i se studiaz emiterea razelor gama, imediat i dup 3-4 ore. Se utilizeaz pentru diagnosticarea tumorilor (mai ales meningeoame), hematoame, abcese i infarctul cerebral. La nivelul mduvei, se utilizeaz alte elemente radioactive (de ex. Albumina seric uman, marcat cu iod radioactiv), care se injecteaz n L.C.R.prin puncie lombar. Examinri radioactive cu radioizotopi Tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT) aceasta implic folosirea unor substane radioactive, care emit electroni pozitivi (pozitroni); pacientul fie inhaleaz gaz radioactiv, fie i se injecteaz o substan radioactiv. Encefalo-scintigrafia, gama-angio-encefalografia - se injecteaz pe cale intravenoas tehneiu marcat i se studiaz emiterea razelor gama, imediat i dup 3-4 ore. Se utilizeaz pentru diagnosticarea tumorilor (mai ales meningeoame), hematoame, abcese i infarctul cerebral. La nivelul mduvei, se utilizeaz alte elemente radioactive (de ex. Albumina seric uman, marcat cu iod radioactiv), care se injecteaz n L.C.R.prin puncie lombar.

Encefalo-scintigrafia, gama-angio-encefalografia - se injecteaz pe cale intravenoas tehneiu marcat i se studiaz emiterea razelor gama, imediat i dup 3-4 ore. Se utilizeaz pentru diagnosticarea tumorilor (mai ales meningeoame), hematoame, abcese i infarctul cerebral. La nivelul mduvei, se utilizeaz alte elemente radioactive (de ex. Albumina seric uman, marcat cu iod radioactiv), care se injecteaz n L.C.R.prin puncie lombar. Examinri electrice Electroencefalograma (E.E.G.-)nregistreaz activitatea bioelectric a creierului. Legtura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici. Se pot nregistra simultan 4, 6, 8, 10, 12 sau 24 derivaii, dup numrul canalelor pentru care sunt construite. Pe traseele obinute, se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale.E.E.G.-ul se utilizeaz n:-diagnosticul diferenial al formelor de epilepsie; al infeciilor neurologice, al traumatismelor cerebrale, leziuni vasculare, tumori cerebrale. Pregtirea pacientului: - cu 3 zile nainte este interzis medicaia -scalpul i prul s fie curate (se spal prul)se ncurajeaz pacientul s fie linitit i s se odihneasc se explic procedura: durata 1 or sau mai mult; testul nu este dureros; electrozii sunt ataai pe cappacientul st confortabil ntr-un scaun sau este culcat pe pat, cu ochii nchii, nemicat, pentru c biocurenii produi de contraciile musculare modific rezultatul copiii mici sunt adormii i apoi se face nregistrarea.

Electromiograma (E.M.G)-msoar activitatea electric a muchilor. Activitatea electric poate fi auzit prin intermediul unui difuzor i vzut pe un osciloscop i poate fi desenat n acelai timp. E.M.G. ajut la identificarea problemelor neuromusculare -(compresiunea rdcinilor nervilor, atingerea trunchiurilor nervilor periferici, miopatii); de asemenea, se poate face diagnosticul diferenial ntre paraliziile de origine periferic i paraliziile de origine central (prin examenul electric al nervilor i muchilor). Pregtirea pacientului: se explic procedura, durata aproximativ 45 minute pentru un muchi; se resimte un anume disconfort cnd sunt inserai electrozii (uneori, dureri mai intense) curentul electric produce, de asemenea, disconfort Procedura: electrozii sunt inserai pe muchii scheletici curentul electric trece prin electrozi Ecografia dopller a vaselor de singe Ofera informatii asupra morfologiei (formei) structurilor examinate (particular vasele de sange), dar si date functionale, impactul acestor modificari (de obicei infundari si/sau curgeri in sens invers sau cu parametri modificati . Utilizeaza principiul sonarului. Bibliografie selectiva Mihai Rusu - Explorarea Clinica in neurochirurgie Gheorghe Vuzitas -neurologie si psihiatrie Lucretia Titirca- Manual de ingrijiri speciale acordate pacientului

ATLASUL CORPULUI UMAN -editura Aquila Corneliu Borundel -Manual de Medicina Interna pentru cadre medii- editura ALL, Lucretia Titirca -Ghid de nursing editia a IV-a 1955 Carol Mozes- tehnica ingrijirii bolnavului Lucretia Titirca explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului Mihaela Bucataru- Tehnici de ingrijire medicala atasate nevoilor fundamentale Dr Dobrin Nicolaie - prezentare ,, Les stratgies thrapeutiques modernes dans les lsions vasculaires crbrales Iasi, 12 16 Dcembre 2008 -imagini chirugie endovasculara

Suport de curs -ingrijirea pacientului neurologic /an 3 / Scoala Postliceala de Stat ,,Grigore Ghica Voda Iasi GURZUN NICU