Hipotalamus localizare, definitie si roluri

709 days ago by

EmailShare
Din punct de vedere anatomic, hipotalamusul este pozitionat in partea ventrala
a diencefalului, chiar sub talamus si deasupra glandei hipofze. Hipotalamusul, in
ciuda dimensiunii sale mici (la adulti, dimensiunea medie e similara cu cea a
unei alune) are o multime de roluri, insa de departe cel mai important e faptul
ca, cu ajutorul glandei hipofze, face o legatura intre sistemul nervos si sistemul
endocrin.
In principiu, aceasta portiune a creierului controleaza temperatura corpului,
senzatiile de foame, sete si oboseala, dar si ciclul circadian, dar are un rol
important si in procesul de homeostaza.
Principalii stimuli la care hipotalamusul raspunde sunt
!) lumina, factor determinant pentru ciclul circadian"
#) diferiti stimuli olfactivi (feromonii pot f un e$emplu)"
%) gonade, corticosteroizi si glucocorticoizi.
&) informatii trimise de catre inima, stomac si de catre sistemul
reproductiv"
') temperatura exterioara"
() actiunea unor anumite substante interne. Printre ele se a)a leptina,
insulina, hormoni pituitari, cito*ine, etc"
+) stres"
, diferite microorganisme care ajung in corp. -um el este responsabil
pentru mentinerea temperaturii corporale, primeste informatii care ii spun sa
creasca temperatura corpului, lucru care face parte din sistemul de aparare
intern, intrucat o temperatura crescuta jeneaza dezvoltarea microorganismelor
ajunse in corp.
Hormoni secretati de catre hipotalamus
Principali hormoni secretati de aceasta parte a creierului sunt
!) oxitocina . hormon peptidic cu rol in dilatarea colului uterin si in provocarea
secretiei de lapte"
#) dopamina"
%) vasopresina . numit si hormonul antidiuretic, el stimuleaza rinichii sa
conserve apa si de asemenea, are un rol important in homeostazie"
&) diferiti hormoni stimulatori pentru productia/inhibarea hormonilor de
cresterea, a prolactinei, a hormonilor adrenocorticali, a unor hormoni tiroidieni si
a gonadotropinelor.
Boli
Dat find faptul ca hipotalamusul este legat de glanda hipofza, cele mai multe
boli le vor afecta pe ambele. 0rice problema de sorginte hipotalamica poate
duce la dereglarea hormonilor luteinizanti, a stimulatorilor pentru hormonii
tiroidieni, a beta1endorfnelor, a hormonilor adrenocorticali, etc.
-ele mai frecvente boli asociate dereglarilor hipotalamusului sunt
a) hipertiroidismul tertiar, ca urmare a defcitului congenital de 23H, a unor
leziuni in zona capului, dar si ca urmare a tratamentului indelungat cu hormoni
de crestere.
b) diabet insipid, boala caracterizata prin senzatie de sete intensa si urinari
frecvente, ca urmare a dereglarii hormonului antidiuretic. Desi numele poate
duce cu gandul la diabetul zaharat, aceste # boli nu au nicio legatura.
c) hipopituitarism, boala care apare ca urmare a defcitului de hormoni, care
poate afecta sistemul de reproducere, dar si cel de reglare al tensiunii arteriale.
- See more at: http://www.medicina101.com/hipotalamus-localizare-definitie-si-
roluri/sthash.!cd!y"#$.dpuf
Spre deosebire de diabetul zaharat% care e o boal& a pancreasului% diabetul insipid este o
boal& a hipotalamusului. 'iabetul insipid e cauzat de lipsa (asopresinei )un hormon*% care
are ca rol absorb+ia apei de la ni(elul rinichiului din urin& ,napoi ,n organism. -ipsa acestui
hormon face ca omul s& elimine cantit&+i mari de urin& diluat&.
.Se poate a/unge 0i la cantit&+i de 10 de litri de urin& eliminat& zilnic2% spune medicul 3onica
4heorghiu. 5ierderea de lichide corporale se asociaz&% e(ident% cu ne(oia de a bea cantit&+i
foarte mari de ap&. 67t timp omul poate bea aceast& ap&% se p&streaz& un echilibru al
organismului. .'oar c& (a fi aproape permanent obosit )pentru c& el trebuie s& se trezeasc&
noaptea% s& bea ap& 0i s& urineze*. 'ac& ,ns& apar situa+ii speciale )opera+ii% tulbur&ri de
cogni+ie etc.* 0i nu are cum s& bea cantit&+ile de ap& de care are ne(oie pot ap&rea
dezechilibre intense ce afecteaz& sistemul ner(os central% duc7nd la com& sau chiar la
moarte. -a copii% faptul c& beau at7ta ap& se asociaz& cu tulbur&ri ,n cre0tere 0i dez(oltare
a organismului2% mai precizeaz& medicul consultat de 8urnalul de s&n&tate.
6auzele apari+iei acestei afec+iuni sunt printre altele insuficien+a (asopresinei sau o
anomalie la ni(elul rinichiului% din cauza c&reia nu se percepe prezen+a (asopresinei.
9ratamentul se face toat& (ia+a.
.:ntotdeauna trebuie c&utat& o cauz& a bolii% care poate fi reprezentat& de o tumor&
hipotalamic& sau de sarcoidoz&% tuberculoz& etc. $u ,ntotdeauna este o cauz& e(ident&.
5oate s& fie o boal& autoimun&. "rganismul 0i-a atacat cu anticorpi proprii 0i a distrus
celulele hipotalamice ce pro(ocau (asopresina. ;areori boala dispare% situa+ie ,n care este
o inter(en+ie chirurgical& pentru e<tirparea de tumori hipofizare sau hipotalamice2.
DIAGNOSTIC
.3edicul poate pune diagnosticul de diabet insipid ,n urma efectu&rii mai multor serii de
teste. Se analizeaz& ,n primul r7nd (olumul de urin& eliminat&% densitatea urinar&% ni(elul
sodiului seric 0i cel al acidului uric. :n anumite situa+ii% medicii pot recomanda 0i in(estiga+ia
imagistic& );3$*.
=ten+ie la lo(ituri> ?n traumatism craniocerebral poate pro(oca declan0area diabetului
insipid. =cest lucru este posibil prin ruperea tractului prin care trec neuronii care transport&
(asopresina. .!ste (orba de ti/a hipotalamo-hipofizar&% care une0te hipotalamusul de
hipofiz&. "rice leziune la ni(elul ti/ei )poate fi (orba de un act chirurgical% de un traumatism:
copii c&zu+i din c&ru+& sau lo(i+i de calorifer etc.* poate cauza aceast& afec+iune2. 'e aceea%
p&rin+ii sunt ,ndemna+i s& ,0i supra(egheze copiii.
5runcul nu (ine pe lume cu diabetul insipid. 'ac& ,ns& se depisteaz& diabetul insipid la
na0tere% acesta poate semnala afec+iuni se(ere )malforma+ii etc.*. @ia+a pruncului este pus&
,n pericol de aceste afec+iuni 0i nu de diabetul insipid.
GRAVID!
.Aemeile ,ns&rcinate sunt ,ntr-o situa+ie special& toat& perioada sarcinii. 'ar din luna a
0aptea% din placent& se elimin& (asopresinaz& )pe care o a(em to+i ,n cantit&+i mici*% care
descompune (asopresina natural&. 'e aceea% gra(ida poate dez(olta diabet insipid% care
este% din fericire% re(ersibil. 4ra(idele scap& de aceast& afec+iune dup& na0tere% fiind doar
un episod de 1-B luni. 'e multe ori% prin declan0area diabetului insipid% iese la suprafa+& o
anomalie ascuns& la ni(elul secre+iei de (asopresin&2% afirm& doctorul ,n medicin&% 3onica
4heorghiu.
C HI"OTA!A#$S$!%
Cipotalamusul este regiunea central& a diencefalului situat& la baza creierului% sub talamus
0i deasupra hipofizei% care este legat& de el cu o ti/&% ti/a pituitar&. Cipotalamusul asigur& un
dublu rol de control al secre+iilor hormonale hipofizare 0i de control al acti(it&+ii sistemului
ner(os (egetati(. Cipotalamusul secret& doi hormoni care sunt stoca+i ,n hipofiz& ,nainte de
a fi elibera+i ,n s7nge: hormonul antidiuretic )(asopresina*% care ,mpiedic& apa din organism
s& fie pierdut& ,n prea mare cantitate ,n urin&% 0i ocitonina% care stimuleaz& contrac+iile
uterine ,n cursul na0terii. Di liberinele% hormoni care controleaz& secre+iile antehipofizei%
sunt secretate tot de hipotalamus. Sursa: -arousse - 'ic+ionar de medicin&.
I#"ORTANT&
- $u orice persoan& care bea o cantitate mare de ap& are diabet insipid. 5oate fi o
polidipsie psihogen& )potofilie*% adic& o tulburare psihologic&. =ceasta se manifest& prin
faptul c& omul bea mult& ap&% f&r& ca organismul lui s& aib& ne(oie. 3oti(ele acestei
afec+iuni% ce se ,ncadreaz& mai mult ,n sfera celor ce pot fi tratate la psihiatru% sunt% ,n
general% lipsa apei o perioad& ,ndelungat&. 5entru a se face diferen+a ,ntre diabet insipid 0i
potofilie 0i pentru a se pune un diagnostic corect se face un test de deshidratare.
- 6a patologie% diabetul zaharat este mai riscant 0i mai periculos pentru organism% prin
modific&rile 0i complica+iile e<trem de se(ere.
http://www.consultanta-psihologica.com/wp-content/uploads/2011/02/Functiile-
hipotalamusului.jpg
Hipotalamus generaliti
Sistemul 'ipotalamo('ipofizar
Cipotalamus-ul este localizat in sistemul ner(os central si este
.pacemaEerF-ul sistemului endocrin% secretand primii hormoni
care determina functionarea glandelor periferice. 5e langa functia
endocrina este si centrul satietatii% a foamei% a termoreglarii% al
ritmului somn-(eghe% a acti(itatii se<uale si al comportamentului.
Afectarea 'ipotalamusului duce la sindromul 'ipotalamic
sindrom poliuro-polidipsic% afectand setea )absenta sau
marcata* si urinarea )e<cesi(a* )diabet insipid*
afectarea satietatii: absenta foamei si scadere marcata in
greutate sau foame e<cesi(a prin crize de alimentatie si
crestere marcata in greutate
subfebrilitate% crosete termice
tulburari ale ritmului somn-(eghe prin crize de narcolepsie
tulburari comportamentale aberante prin crize de furie
afectarea comportamentului se<ual cu scaderea sau
e<acerbarea libidoului
femei: secretie lactata din sani )galactoree* si tulburari de
ciclu menstrual
barbati: impotenta si cresterea sanilor )ginecomastie*
tulburari de memorie
insuficienta hipofizara )(ezi la glanda hipofiza*
-a copii afectarea hipotalamusului duce la sindromul adipozo-
genital caracterizat prin obezitate marcata si dez(oltarea
insuficienta a caracterelor se<uale. Aormele congenitale sunt
sindromul 5rader-Gilli si sindromul -aurence-3oon-Hardet-Hiedl.
Glanda 'ipofiza
4landa hipofiza este localizata la ni(elul creierului intr-o structura
osoasa numita saua turceasca. !a secreta hormonii hipofizari
care stimuleaza secretia hormonala a glandelor periferice si unele
procese fiziologice in organism. =stfel afectiunile hipofizei se
manifesta prin hipersecretia sau insuficienta hormonilor hipofizari%
(izand # linii de hormoni:
hormonul de crestere: 4C
hormonul lactatiei% prolactina: 5;-
hormonul stimulant al corticosuprarenalelor: =69C
hormonul stimulant al tiroidei: 9SC
hormonii stimulanti a o(arelor / testiculelor: ASC% -C
hormonul antidiuretic% (azopresina: ='C / @5
Rolul fiziolo)ic al 'ormonilor
Cormonul de crestere )4C* stimuleaza ficatul pentrua secreta
I4A1 care are efect transmitator in procesele de crestere a
corpului uman. 5rolactina )5;-* are rol in lactatia )alaptarea*
dupa nastere. In e<ces duce la disfunctiile glandelor se<uale:
tulburari de ciclu% infertilitate% secretie lactata patologica
)galactoree* la femei% si disfunctie erectila% diminuarea libidoului%
pierderea caracterelor se<uale masculine% cresterea sanilor
)ginecomastie* la barbati.
=69C-ul stimuleaza glandele suprarenale% care se localizeaza la
polul superior al rinichilor% sa secrete hormoni glucocorticoizi
)cortizol* si androgeni )'C!=S etc.*.
Hipersecretia 'ipofizara
-a adulti cauza cea mai frec(enta a difunctiei hipotalamo-
hipofizare este tumora )adenomul* hipofizar% care in cele mai
multe cazuri secreta in e<ces care(a dintre hormonii hipofizari%
mai rar fiind nesecretanta si cauzeaza totodata sindromul tumoral
hipofizar:
cefalee )dureri de cap cu localizare frontala si la ni(elul
tamplelor% relati( rezistenta la tratamentele uzuale*
tulburari (izuale/oculare )(edere dubla% alterarea campului
(izual pana la (edere tubulara% caderea palpebrei oculare
hipertensiune intraoculara )cefalee .in cascaF persistenta%
(arsaturi in /et fara greata% crize epileptice% scaderea pulsului*
sindromul hipotalamic )(ezi mai sus*
sindrom poliuro-polidipsic )cresterea marcata a cantitatii
urinii si sete marcata*
manifestarile endocrine sunt caracterizate de secretia in
e<ces a hormonilor hipofizari si insuficienta altor hormoni
hipofizari prin compresiunea tesutului hipofizar sanatos de
adenomul hipofizar*
de 4le$ Ionescu
De ce trecerile brute de la un anotimp la altul sau cele de la o anumit temperatur
normal acelui anotimp la o temperatur neconform
caracteristicilor respectivului anotimp ne fac s ne mbolnvim mai
uor? Ce anume diminueaz rezistena sistemului imun?
Hipotalamusul creierul creierului
-um func5ioneaz6 organismul uman7 8n via5a de zi cu zi, fin5a
uman6 nu 9:i regleaz6 singur6 9n mod con:tient nici temperatura,
nici presiunea arterial6, nici pulsul, nici r6spunsul imun . nimic din
ceea ce 9nseamn6 homeostazia corpului, adic6 starea de constan56
a parametrilor necesari pentru desf6:urarea normal6 a func5iilor
fziologice. ;oi, 9n mod con:tient, nu avem aceast6 grij6 . de a
men5ine presiunea arterial6 constant6 :i 9n anumite limite, de a
respira cu o anumit6 frecven56, de a desc6rca la anumite intervale de timp din zi
anumi5i hormoni din diferite glande etc. 4ceast6 datorie de men5inere a homeostaziei, a
func5ionalit65ii normale de baz6 a corpului este controlat6 de la nivel subcon:tient, iar 9n
organismul uman este controlat6 la modul concret de c6tre hipotalamus. 4ceast6 mic6
zon6 de 5esut cerebral, care reprezint6 !< din creier :i care este situat6 chiar 9n centrul
capului, hipotalamusul, datorit6 func5iilor comple$e pe care le 9ndepline:te a dob=ndit
denumirea de >creierul creierului?. @l cunoa:te absolut tot ce se petrece 9n organism,
prin impulsuri care vin de la fecare structur6 din organism, :i trimite comenzile
necesare pentru men5inerea normalit65ii sau redresarea anumitor parametri, prin
structuri nervoase specifce sau pe cale endocrin6, prin intermediul hipofzei, de care
este legat prin tractul hipotalamo1hipofzar. 4ctivitatea hipotalamusului este esen5ial6
pentru supravie5uire, prin adaptarea la mediu pe care o asigur6.
Hipotalamusul controleaz6 multe din func5iile automate ale creierului. De asemenea,
organizeaz6 :i controleaz6 multe emo5ii comple$e, sentimente, st6ri :i toate motiva5iile
incluz=nd senza5ia de foame, apetitul, ingerarea de alimente :i tot ceea ce 5ine de
conceptul de pl6cere, inclusiv satisfac5ia, confortul :i activit65ile creative. Aa nivelul
hipotalamusului se realizeaz6 de fapt cone$iunea 9ntre minte :i corp.
Hipotalamusul i sistemul imun
@$perien5e :tiin5ifce au ar6tat 9n mod specifc c6 hipotalamusul anterior moduleaz6
activitatea citoto$ic6 a celulelor natural uciga:e (un set de celule imune efectoare care
sunt implicate 9n confruntarea direct6 cu virusuri, bacterii, celule tumorale etc.).
4fectarea acestei zone, prin traumatism, tumori cerebrale, radia5ii etc., determin6 o
sc6dere a activit65ii acestor celule :i, prin urmare, o ap6rare imun6 mult diminuat6 fa56
de mediul 9nconjur6tor.
2ot prin e$perimente :tiin5ifce s1a observat c6 alte zone ale hipotalamusului (nucleii
paraventriculari) sunt implicate 9n men5inerea 9n s=nge a unui num6r optim de
neutrofle :i limfocite (celule ale ap6r6rii imune). Aezarea mecanic6, chimic6 sau prin
iradiere a acestor zone determin6 sc6derea num6rului de neutrofle :i limfocite 9n
s=nge. 4ceste seturi de e$perimente realizate de mai multe echipe de cercet6tori arat6
c6 orice afectare a hipotalamusului se repercuteaz i asupra aprrii imune.
Ce se petrece cnd hipotalamusul nu lucreaz cum
trebuie
-=nd >creierul creierului? nu func5ioneaz6 optim, mesajele
primite la acest nivel sunt eronate iar semnalele care se
genereaz6 sunt gre:ite. 4pare o imprecis6 integrare a tuturor
semnalelor senzoriale, duc=nd la percep5ii false care sunt foarte
subtile dar puternice, f6c=ndu1ne s6 ne sim5im goi interior, priva5i
de anumite aspecte :i nesatisf6cu5i emo5ional. Aiteratura de
specialitate sus5ine c6 disfunc5ia hipotalamusului conduce de obicei
la depresie, hiperactivitate, r6spunsuri anormale la stres sau chiar
perturb6ri ale func5ion6rii creierului :i sistemului limbic.
Bnele din aspectele fzice ale disfunc5iei hipotalamusului sunt
probleme cu somnul, disfunc5ii imune, disfunc5ii hormonale
multiple, disfunc5ii ale sistemului nervos autonom, alterarea
temperaturii corpului etc. 4numite echipe de cercet6tori sus5in c6
perturbarea rela5iei reciproce dintre hipotalamus :i celelalte
organe/sisteme la orice nivel, 9n orice faz6 a vie5ii, poate conduce la boli neurologice,
psihiatrice sau (neuro)endocrine :i imunitate perturbat6.
Ce determin disfunc!ia hipotalamusului
Cunc5ia acestui sistem vital poate f perturbat6 din diferite cauze, de la m=ncare
neadecvat6 (con5in=nd diver:i aditivi :i conservan5i), consumul de droguri, stres p=n6 la
traumatisme, tumori cerebrale :i radia5ii de diverse frecven5e. De asemenea, func5ia
hipotalamusului se deterioreaz6 cu v=rsta . pe m6sur6 ce 9naint6m 9n v=rst6
hipotalamusul are datoria s6 men5in6 performan5ele optime.
Cum anume integreaz hipotalamusul trecerile "ntre anotimpuri i oscila!iile
sezoniere #e ce ne putem "mbolnvi uneori mai uor
Ciecare fin56 uman6 care se na:te 9ntr1un anumit areal geografc este inclus6 9n c=mpul
morfogenetic specifc zonei respective, care include :i specifcitatea climei :i
succesiunea anotimpurilor din zona respectiv6. -a urmare, fin5a uman6 respectiv6 . 9n
mod specifc hipotalamusul s6u, va :ti ce >set6ri? va trebui s6 fac6 de fecare dat6
pentru a face ca aceste treceri s6 fe naturale :i u:or suportabile pentru organism.
0rice modifcare climatic6 neobi:nuit6 care apare 9n cadrul unui anotimp sau la trecerea
9ntre anotimpuri va solicita 9n mod suplimentar hipotalamusul :i, ca urmare, :ansele de
a ne 9mboln6vi mai u:or vor f mult mai mari ca urmare a unor perturb6ri ce pot apare 9n
activitatea sistemului imun, ca re)e$ie a problemelor de la nivel hipotalamic. 8n cazul 9n
care diferite modifc6ri climatice sunt 9nso5ite de e$isten5a 9n zona respectiv6 a unui
c=mp de unde radio/electromagnetice de 9nalt6 frecven56 (spre e$emplu utilizarea
H443P), hipotalamusul poate f de asemenea afectat :i pot ap6rea 9mboln6viri mult mai
frecvente ca urmare a sc6derii ap6r6rii imune.
-=nd apar modifc6ri climatice neobi:nuite 9n cadrul unui anotimp, dac6 se 9nso5esc :i
cu >depresie sau hiperactivitate sau r6spunsuri anormale la stres? (dup6 cum s1a
afrmat 9n paragraful referitor la perturbarea func5ion6rii hipotalamusului) pe care le
observ6m la mai mult6 lume dac6 nu chiar la majoritatea oamenilor este foarte bine s6
urm6rim o cre:tere a nivelului energetic propriu :i o 9nt6rire a sistemului imun prin orice
mijloace naturale :i spirituale pe care le cunoa:tem.
Parte a creierului mare, hipotalamusul leaga sistemul nervos de cel endocrin, sintetizand secretia
neurohormonilor.
Hipotalamusul, de marimea unei alune, secreta primii hormoni (depozitati apoi in hipofiza) care
determina functionarea glandelor periferice. Din aceasta regiune a creierului, sunt reglate senzatia de
foame, sete si de oboseala, somnul (ritmul circadian somn-veghe), temperatura corpului si activitatea
seuala.
Hormoni secretati
!itocina" hormon responsabil cu productia de lapte si cu dilatarea colului uterin.
Dopamina" hormon precursor al noradrenalinei, cu rol fundamental in controlul motricitatii#
dopamina este utilizata in terapia intensiva datorita actiunii ei stimulatoare asupra sistemului
cardiovascular.
$asopresina" hormon antidiuretic care stimuleaza rinichii sa conserve apa.
%lti hormoni stimulatori" acestia sunt responsabili cu productia&inhibarea hormonilor de
crestere, a prolactinei, a hormonilor adrenocorticotropici, a unor hormoni tiroidieni si a
gonadotropinelor.
Ce merge rau cand nu functioneaza bine?
Dereglarile hipotalamusului produc o multime de boli, cele mai frecvente fiind"
hipertiroidism tertiar" provocat de un deficit congenital de 'SH (hormonul care elibereaza
tirotropina, la randul ei un hormon de stimulare tiroidiana), de anumite leziuni in zona capului,
dar si de tratamentul indelungat cu hormoni de crestere#
diabet insipid (fara nicio legatura cu diabetul zaharat)" este o boala caracterizata prin senzatie
de sete intensa si urinari frecvente, provocata de deficitul de vasopresina, hormon
antidiuretic#
hipopituitarism" este o boala care afecteaza sistemul de reproducere, dar si pe cel de reglare a
tensiunii arteriale, provocata de deficitul de hormoni din hipotalamus.
Simptome si tratament
Simptomele dereglarii hipotalamice sunt paloarea, astenia, absenta scurgerilor menstruale la fete.
'ratamentul este mai degraba medicamentos sau radioterapie, rareori chirurgical. (n toate cazurile,
este necesar un tratament hormonal substitutiv.
Stiati ca?
)a copii, afectarea hipotalamusului duce la sindromul adipozo-genital, caracterizat prin obezitate
marcata si dezvoltarea insuficienta a caracterelor seuale. *ormele congenitale sunt sindroamele
Prader-Willi si Laurence-Moon-Bardet-Biedl.
Sanatatea de azi, nr. 2 (72), 2014 !oto" ###.medicina101.com
ANATO#IA HI"OTA!A#$S$!$I
. Ant*+ c'iasma optica, nc* preoptic, lamina terminalis
. "ost(sup+ talamus,
. Sup*+ -entriculul .,
. Inf*+ 'ipofiza,
. !at*+tracturi optice, lo/ temporal
. "lanseul V. ( infundibulum, 0ncon1urat de pars tuberalis 'ip*
. "ortiunea inferioara ( tuber cinereum, re)iunea centrala a acesteia ( eminenta mediana
TI2A "IT$ITAR3+
( A4onii neuronilor nc SO, "V ( 'ip posterioara 5 tractul 'ipotalamo(neuro'ipofizar,
( Sistemul port 'ipotalamo('ipofizar
( Structuri de sustinere
#INN6A #DIAN3 ( familie or)ane circum-entriculare ( comunicare !CR ( s7n)e
- 8ona interna 9ependimala: ( celulele ependimale ale V., structuri de sustinere,a4oni
neuroni tract 'ipotalamo(neuro'ipofizar, neuroni tu/ero(infundi/ulari,
- 8ona e4terna+ terminatiile a4onale, capilarele pro4imale ale sistemului port, fenestrate
N$C!I sI RGI$NI
. Anterior 9preotic:+ ( Nc*supraoptic
( Nc*preoptic
( Nc*suprac'iasmatic
( Nc*para-entriculari
( Aria 'ipotalamica ant*
. !ateral+ ( Nc*laterali ai tu/erului,
( Aria 'ipotalamica laterala*
. #i1lociu 9median:+ nc* proprii tu/er 9-entro(median, dorsomedian, arcuat:
. "osterior+ ( Nc* Corpilor mamilari
- Su/stanta reticulata 'ipotalamica
;I8IO!OGIA HI"OTA!A#$S$!$I
. Neuro'ormoni
. Neurotransmitatori+ interactiune sinaptica 9Adr, NA, dopamina, serotoinia, GA<A, acetilcolina:
. Neuromodulatori+ modularea actiunii unui neurotransmitator 9'ipotalamusul nonendocrin:
HI"OTA!A#$S$! NONNDOCRIN
. Comportament instincti-+ alimentar, aparare, atac, reproducti-
. Comportament emotional, afecti-, social,
. Termore)lare, 'omeostazie
. <ioritmuri endo)ene
. #emorie
. Imunitate
. Coordonare SNV
;I8IO!OGIA HI"OTA!A#$S$!$I ( 'ipotalamus endocrin (
Sistemul magnocelular Sistemul parvocelular
nc.supraoptic, paraventricular nc.hipotalamus mediobazal
tract hipotalamo-neurohipofizar tract tubero-infundibular
ADH, ocitocina GHRH
GHIH - somatostatin
RH
!RH
GnRH
dopamina
Control secretie neuro'ormoni+
( aferente SNC,
( feed /ac= ne)ati- lun)>scurt
( factori umorali+ 'ipo)licemie, aac, AG!*
"ATO!OGIA HI"OTA!A#IC3 ( C!ASI;ICAR
?* "atolo)ia ADH
@* "atolo)ia neuro'ormonilor
- "u/ertate precoce ade-arata,
- Nanismul 'ipotalamic
- Acrome)alia
- Sindromul Itenco(Cus'in)
- Insuficienta )onadica 'ipotalamica
- "repu/ertara
- "ostpu/ertara
- Sindromul de izolare 'ipofizara
.* Sindroame meta/olice si neuropsi'ice
a* Anore4ia>/ulimia
O/ezitatea 'ipotalamica
/* "otofilia psi'o)ena>adipsia
c* Tul/urari de comportament+
( afectare ritm nictemeral,
( tul/urari de memorie>afect,
( tul/urari de termore)lare
( tul/urari sfincteriene
"ATO!OGIA HI"OTA!A#IC3 ( TIO!OGI
A* Cauze functionale+
- Stres psi'ic, infectios, arsuri )ra-e, efort, /oli sistemice
<* Cauze or)anice
?*Tumorale+ craniofarin)iom, menin)iom, )liom ner- optic, astrocitom, neurofi/rom,
c'ist ara'noidian, dis)erminom, adenom 'ipofizar cu e4tensiesuprasellara, metastaze,
@* Infiltrati-e+ sarcoidoza, 'istiocitoza A, T<C
.* Infectioase 9a/cese, menin)ite:,
B* "ostiradiere,
C* Isc'emice 9'emora)ice:,
D, Traumatice,
E* Hamartom,
F* Genetice,
G* Defecte con)enitale+ sindromul de linie mediana
DIA<T$! INSI"ID
. ADH ( nonapeptid ciclic,
. Nc* Supraoptic, para-entriculari
. Tract 'ipotalamo(neuro'ipofizar
. Hipofiza posterioara 9neuro'ipofiza:
. Aferente+ osmoreceptori, /aroreceptori, or)ane circum-entriculare,
. ferente+ madu-a, /ul/, -entriculul .
DIA<T$! INSI"ID ( ;unctii ADH
!e)are de receptori+
V? ( musculatura neteda arteriole ( -asoconstrictie,
V?/ ( 'ipofiza ( stimuleaza eli/erarea de ACTH
V@ ( tu/i colectori, desc'id canalele de apa HaIuaporineH ( rea/sor/tie apa li/era
DIA<T$! INSI"ID ( Re)larea secretiei de ADH
?* ;actori osmotici
( Osm serica normala 5 @FJ(@GC mosm>l,
( Osm urinara ma4ima 5 ?JJJ(?@JJ mosm>l
( Variatii ale osm serice de doar ?K determina modificarea conc* ADH&
( Osmoreceptori ( 'ipotalamus antero(lateral, sensi/ili&
( Osm serica ( determinata de Na seric 9GCK:
@* ;actori 'emodinamici+
( /aroreceptorii din atrii, sinus carotidian, arc aortic,
( Hipo-olemia importanta 9scaderea cu F(?JK a -olumului san)uin: cu 'ipotensiune care depaseste capacitatea de
re)lare a SN autonom determina cresterea secr ADH
.* ;actori emetici+
( 8ona c'emoreceptoare aria posttrema,
- ;actori declansatori ( 'ipo4ia acuta, cetoacidoza, raul de miscare,
- Apomorfina, nicotina, alcool*
B* Hipo)licemia acuta, 'ipo4ia, 'ipocapneea
C* Stressul,
D* Temperatura 9crecuta creste eli/erarea ADH:,
E* Glucocorticoizii in'i/a secr* ADH
F* ;actori farmacolo)ici+
L morfina, nicotina, car/amazepina, /ar/iturice, metoclopramid, a)onisti /eta(adrener)ici etc*
- alcool, clonidina, )lucocorticoizii, fenitoina etc*
DIA<T$! INSI"ID ( Clasificare
A* Central+
( ;iziopat* ( distru)erea peste FJK neuroni> sectionare ti1a> distru)ere osmoreceptori
( tiolo)ie ( idiopatica, tumorala, infiltrati-a, isc'emica, lezionala, infectioasa, )enetica autoz dominanta>recesi-a
<* Nefro)en+
- Genetic ( familial 9A(lin=at, recesi-:,
- <oli renale cronice 9e4* pielonefrita cronica:,
- Hipopotasemia, 'ipercalcemia,
- <oli infiltrati-e>)ranulamoatoase,
- To4ic+ litiul, demeclociclina, /ar/iturice, meto4ifluran
C* Gestational ( -asopresinaza placentara
DIA<T$! INSI"ID ( Clinica
. !ipsa ADH ( scaderea permea/ilitatii tu/ului contort distal pentru apa ( crestere clearance apa li/era
. Sindrom poliuro(polidipsic 9peste C l>zi: M tul/urari de comportament
. $rina ( limpede, incolora, inodora
. Osmolaritate serica, urinara,
. Na seric,
. Densitate urinara
. Densitate urinara N ?J?J 9su/izostenurie:
. Osmolaritate urinara N .JJ mosm>l
. Osmolaritate urinara N osmolaritate serica
. Tendinta la 'ipernatremie
DIA<T$! INSI"ID ( In-esti)atii
Testul depri-arii de lic'ide
( C7ntarire, emisie de urina 9densitate, osm:, colectare s7n)e 9osm, Na:
( Se masoara densitatea si osm urinara din fiecare pro/a de urina emisa si se c7ntareste pacientul dupa fiecare
emisie de urina,
( Stop ( )reutatea a cu @K(CK sau osm urinara a -ariat cu N ?JK
- !a sf7rsit pro/a ( osm serica, Na
Testul la desmopresina
DIA<T$! INSI"ID ( Tratament
CNTRA!
. Desmopresina ( analo) cu efect antidiuretic mai mare, dar cu efect presor minim
. "reparate ( orale, intranazale, in1ecta/ile, doza a1ustata 0n functie de simptomatolo)ie si natremie
. Clorpropamid ( @CJ(CJJ m)>zi,
. Clofi/rat,
. Car/amazepin
.
N;ROGN+
tiolo)ic
Nefri4, Indometacin
Sindromul secretiei inadec-ate de ADH
. 4ces relati- de ADH cu 'iponatremie eu-olemica,
. ori)ine 'ipotalamica>paraneoplazica
. tiolo)ie+
( !eziuni cere/rale, afectiuni infectioase, -asculare, infiltrati-e SNC,
- Cauze endocrinolo)ice+ mi4edem, insuf* CSR
- Neoplazii 9/ron'opulm, pancreatic, uro'enital:,
- <oli pulmonare trenante 9T<C, sarcoidoza, astm /ronsic, a/cese, fi/roza c'istica :
Cauze farmacolo)ice+ clorpropamid, clofi/rat, car/amazepina, 'aldol, antidepresi-e, indometacina, nicotina,
diuretice tiazidice*
Clinic+
Astenie marcata, letar)ie, confuzie, -oma, anore4ie, crampe musculare, resp* C'eOne(Sto=es, con-ulsii, coma
"araclinic+
( Hiponatremie, 'ipocloremie,
- 'ipoosomolaritate plasmatica
- Scadere Ht, uree
- Hiperosmolaritate urinara relati-a la cea plamatica
Tratament+
. tiolo)ic
. Restrictie aport apa
. "*i*- solutii saline 'ipertone
. Clorura de sodiu p*os
. In'i/itori ai efectului antidiuretic ADH ( car/onat de litiu, demeclociclina,
. In'i/itori eli/erare ADH ( fenitoina
Insuficienta )onadica 'ipotalamica prepu/ertara
Sindromul Pallmann
. Insuficienta )onadica secuundara cu 'ipoosmie>anosmie M afectare oftalmolo)ica alte malformatii osoase,
renale, miscari stereotipe
. A lin=at>autozomal recesi-
. Defect al )enei Pal? ( anosmina ?
. Sc'elet lon)ilin, distanta -erte4(pu/e mare
. S7ni mici, amenoree primara 9fete:,
. #icropenie M criptor'idie 9/aieti:
. Tratament su/stituti-
Sindromul "rader(Qilli
. Afectare cromozom ?C
. Hipotonie, stra/ism
. O/ezitate
. Statura mica
. Retard mintal
. Hiperfa)ie, o/sesia de a m7nca
. Hipo)onadism cu micropenieMcriptor'idie
Sindromul !aurence(#oon(<iedl(<ardet
. Autozomal recesi-
. O/ezitate
. Retard mintal
. Hipo)onadism 'ipo)onadotrop
. "arapareza spastica
. "olidactilie 9<iedl(<ardet:
. Retinita pi)mentara 9!aurence #oon:
Sindromul <a/ins=i(;ro'lic'
. O/ezitate )inoida
. Hipo)onadism
. M tul/urari de c7mp -izual, cefalee, poliurie(polidipsie
. Neoplazii re)iune 'ipotalamo('ipofizara
Insuficienta )onadica 'ipotalamica postpu/ertara ( Anore4ia ner-oasa
. "si'osindrom 0n care pacientii cu sc'ema corporala modificata i)nora senzatia de foame p7na aceasta
dispare*
. Scaderea importanta 0n )reutate 9p7na la @CK:
. ;emei su/ @C ani
. Nea)a /oala
. Se e4clud cauze or)anice de scadere ponderala si afectiuni psi'iatrice im"ilozitate de tip lanu)o
. Te)ument reci, uscate
. <radicardie
. Hipotensiune
. Amenoree secundara
. Dia)nostic diferential ( insuficienta 'ipofizara portante
. ;SH, !H, @ ( scazute,
. "R! normal
. TSH normla, TB normal, T. scazut
. Cortizol plasmatic crescur
. Hipopotasemie, anemie*
. Tratament+
. Consiliere, antidepresi-e*
Se4ualizarea pu/ertara
. tapa ce 0nc'eie procesul de se4ualizare a or)anismului, comple4 de transformari ce determina maturizare
se4uala, do/7ndirea capacitatii de reproducere, atin)erea staturii adulte
. !imite+ F(?F ani
. #ecanism incomplet elucidat,
. Cresterea frec-entei si amplitudinii pulsatiilor de GnRH din 'ipotalamusul )onadal 9nc* arcuat,
aria preoptica:, initial nocturn
. #odificari induse de secretia steroizilor suprarenali,
. Caractere se4uale secundare ( ''*se4uali )onadali, suprarenali
. Cresterea staturala pu/ertara+ GH, IG;?, ''*se4uali )onadali si suprarenali
"u/ertatea feminina
. R F ani
. ritm de crestere D(?? cm>an
. Dez-oltarea s7nilor ( telar'a
. Dez-oltarea pilozitatii se4uale( pu/ar'a
. Stadiile Tanner 9<, ":
Alte modificari+
( OG+ Co/or7rea -ul-ei, pi)mentarea la/iilor,
( OGI+ cresterea -a)inului, a uterului, raport corp>col uterin R ?,
( ;eminizarea sc'eletului 9diam /itro'anterian R diam /iacromial:,
- Dispunere )inoida a tesutului adipos,
- Secretie sudoripara a4ilara, pilozitate a4ilara,
- MAcnee, se/oree*
"u/ertatea masculina
. R G ani
. Cresterea dimensiunilor testiculare 9R@(@,C cm5.(B ml:
. Dez-oltarea pilozitatii se4uale ( pu/ar'a
. Stadiile Tanner 9G, ":
. Ritm de crestere D(?? cm>an
. G? ( prepu/er,
. G@ ( testicul5.(C ml 9@(. cm:, penis mic, prepu/er, scrot pediculat
. G. ( testicul5F(?Jml 9.(Bcm:, penisul creste 0n lun)ime, scrot plicaturat, pi)mentare
. GB ( testicul5?J(@J ml 9B,?(B,Ccm:,penisul creste 0n lun)imeL)rosime, dez-*)land
. GC ( OG adult ( testicul5@J(@Cml 9B,C(C cm:
Alte modificari+
. Andro)enizare sc'elet, musculatura,
. Sn)rosare -oce,
. Acnee, se/oree, pilozitate faciala,
. Secretie sudoripara a4ilara, pilozitate a4ilara,
. Ginecomastie pu/ertara tranzitorie 9?@(?F luni: ( CJK din cazuri
Se4ualizarea pu/ertara
. Cresterea productiei de DHAS 9VTD ani:
. Crestere !H, ;SH, initial nocturn ( )onadotropi urinari 0n urina de dimineata5crescuti,
. Cresterea raspunsului !H, ;SH la stimularea cu GnRH>analo)i sintetici de GnRH
. Cresterea secretiei de testosteron > estradiol ( initial matinal
. Cresterea productiei de di'idrotestosteron