Sunteți pe pagina 1din 5

DIENCEFALUL _ creierul intermediar , este situat in prelungirea TC sub emisferele cerebrale, alcatuit din: TALAMUS, METATALAMUS, EPITALAMUS si HIPOTALAMUS

HIPOTALAMUSUL Una din componentele principale ale Diencefalului. Componenta importanta a SN in ciuda faptului ca e mic (aprox 4 gr) controleaza nenumarate functii ale organismului cu care comunica atat prin cai nervoase cat si prin substantele hormonale pe care le secreta. Este conexionat cu aproape toate formatiile encefalului, ASEZARE Hipotalamusul situat la baza diencefalului sub talamus, in partea anterioara a acestuia, separat de talamus prin santul hipotalamic care il margineste si posterior. Anterior marginit de lama terminala(sit intre chiasma optica si comisura anterioara) Lateral e marginit de regiunea subtalamica care il delimiteaza si posterior. Interiorul este scobit de ventricolul III care prelungeste apeductul lui Sylvius.

ALCATUIRE Hipotalamusul este format din substanta cenusie (nuclei), substanta alba (fibre nervoase care il traverseaza) si hipofiza (glanda pituitara). Neuronii din hipotalamus sunt: - clasici/stelati (cu axon scurt si lung) - secretori (mari si mijlocii) Nucleii sunt dispusi in mozaic si pot fi grupati dupa cum urmeaza: In jurul ventricolului III se afla stratul cenusiu periventricular. In ac substanta, pe linie mediana sub V3 se gasete N. Arcuat. Zona aflata intre stratul cenusiu si limitele laterale este formata dintr-o retea difuza de n mici (subst fundamentala) contine 32 de nuclei se imparte in 2 straturi: - STRATUL/GRUPUL MEDIAL (langa cel periventricular) cu nuclei mai numerosi implicati in reglari vegetative si functii neuroendocrine impartiti in 2 subgrupe
1

- anteromedial: N suprachiasmatic, N supraoptic, N paraventricular - posteromedial:N. ventromedial; N dorsomedial; N. posterior

preoptic;

- STRATUL/GRUPUL LATERAL(langa limita laterala), implicati in functii legate de afectivitate si motivatii primare. din care cei mai importanti sunt N laterali ai tuberului (dorsolateral si ventrolateral) - GRUPUL POSTERIOR din care fac parte N Mamilari (medial si lateral) (care functional nu fac parte din hipotalamus)

Trigon TALAMUS Gaura lui Monro Comis.alba ant N.paraventr. N.preoptic N.supraoptic N.Supra chiasmatic Chiasma Tija pituitara N.arcuat

N.dorsomedial N.dorsolateral N.posterior

N. Corp. mamilar

. N,ventromed. N,ventrolat. .

N infund temp corp N suprachiasm- ceas biologic N supraoptic cantit de apa N preoptic pres sange

N paraventric cantit de apa N dorsomedial - glicemia N. ventromedial -satietatea N. posterior - tremuratul


2

N dorsolateral tonus muscular N ventrolateral foamea N mamilari - hranirea Hipotalamusul regleaza mediul intern al corpului prin trei mari sisteme : 1) sistemul nervos vegetativ ; 2) sistemul endocrin 3) sistemul motivational (psihismul) Sistemul Neurovegetativ N clasici controleaza functiile vegetative, atat sub aspect static cat si dinamic. - asigura homeostazia: mentinerea unor parametri fiziologici la nivele constante: temperatura(n. arcuat), tensiunea arteriala; ritmul cardiac, glicemia(n dorsomedial) - Controleaza apetitul : senzatia de foame (N ventrolateral) si satietatea(prin N ventromedial) - asigura metabolismul grasimilor (implicat in aparitia obezitatii) - rol in functionarea sistemului sexual - reglarea ciclului veghe-somn(n suprachiasmatic) Conexiunile sist neurovegetativ Neuronii hipotalamici primesc aferente de la - sistemul vizual; sistemul olfactiv - nucleul bazal Meynert; nucleul solitar bulbar; nucleul dorsomedial al talamusului - - formatia reticulara; rinencefal ;din cortexul cerebral (aferente indirecte) Trimit aferente la: - form. vegetative din subst. bulbo-pontina (prin bandeleta longitudinala posterioara) - nucleul dorsomedial al talamusului - formatia reticulara (prin fibre difuze eferente); rinencefal; cortexul cerebral (prin eferente indirecte) Sistemul Endocrin Functia endocrina este realizata de doua categorii de neuroni: - neuronii secretori mijlocii fabrica neurohormoni numiti peptide care ajung in sistemul port hipofizar (vase prin care circula sangele de sus in jos) care ii transporta la hipofiza anterioara.
Dispozitiv de neuricrinie Neuronii secretori mijlociipeptide- sistemul port hipotalamohipofizar hipofiza anterioara

Activitatea neuronilor mijlocii secretori este controlata (prin actiune frenatoare) de hormonii hipofizari tiroidieni, gonadici corticosuprarenali.
3

Mecanism de aferentatie inversa Hipofiza hormoni hipofizari(cu act frenatoare) neuroni secretori mijlocii

Se creaza bucle cibernetice cu activitate ritmica prin care hipotalamusul are rol de ceas biologic. - neuronii secretori mari (din nucleii preoptic, supraoptic si paraventricular) au axonii grupati in fasciculul hipotalamohipofizar care se termina in hipofiza posterioara si opereaza ca un depozit de hormoni Acesti neuroni secreta: vasopresina (implicata in metabolismul apei) si oxitocina(det contractia fibrelor musculare netede) Acesti neuroni sunt controlati de concentratia sangelui si de vol de apa din organism. Sistemul motivational (Psihismul) Starile afective (de origine hipotalamica) sunt: primitive, difuze, nedirectionate. - genereaza tensiuni emotionale primare (anxietate, spaima, panica, agresivitate, comportament rabic, ras necontrolat) - este o veriga importanta in realizarea stresului acut sau cronic - conditioneaza nivelele de constienta (alerta; veghe;somn) - asigura motivatiile biologice de supravietuire - participa la sistemul de rasplata (trairea de placere, neplacere sau aversiune) DIMORFISMUL SEXUAL (la nivelul N ventromedial si N Preoptic) Deoarece are legaturi functionale cu sistemul olfactiv care prin receptorii pentru mirosuri si feromoni, influenteaza organizarea si functionarea sexualitatii.

EPITALAMUSUL (functional apartine rinencefalului) Epitalamusul (talamusul din spate) se afla n partea superioara a diencefalului. Este alcatuit din glanda pineala (epifiza), comisura epitalamica si aparatul habenular. Glanda pineala (numele provine de la asemanarea cu un con de brad), este asezata ntre coliculii cvadrigemeni superiori; celulele ei se numesc pinealocite si transforma informatia luminoasa in informatie hormonala, secretand un hormon numit melatonina Secretia este ziua maxima, noaptea minima, si scade continuu de-a lungul vietii. Rolurile melatoninei sunt : - modularea excitabilitatii cerebrale ; - influentarea pozitiva a somnului ; - efect inhibitor al tumorilor canceroase.
4

Alte functiuni ale glandei pineale: - actiune antigonadotropica (face ca maturizarea sexuala sa nu aiba loc pna la pubertate), fiind observat hipergonadism la copiii care o au lezata. Este, prin urmare, importanta n copilarie, dupa care se calcifica. - rol important n crestere, iar datorita conexiunilor cu hipofiza poate influenta ntregul sistem endocrin.

Aparatul habenular (habenula) se afla la radacina epifizei. Contine substanta cenusie, alcatuita din 2 nuclei habenulari (intern si extern) legati prin comisura interhabenularasi multa substanta alba prin care se conecteazacu alte regiuni subcorticale Habenula este un sistem-releu pentru impulsurile olfactive, care sunt transmise catre nucleii salivatori din trunchiul cerebral. n acest fel, se presupune ca mirosul influenteaza aportul de hrana dorit.