ANATOMIA AXULUI HIPOTALAMOHIPOFIZAR

Axul hipotalamohipofizo-ovarian
Sistem functional format din mai multe organe cu functie endocrina: hipotalamus, hipofiza si ovare, care are rolul de a regla activitatea gonadelor (ovarelor);sub actiunea neuro-hormonilor hipotalamici, hipofiza secreta gonadotropine care stimuleaza secretia de hormoni sexuali ovarieni.

Hipotalamusul
Cea de-a doua componenta majora a diencefalului, hipotalamusul, este asezata la baza creierului, dedesuptul talamusului, nspre partea anterioara a acestuia Cintareste aproximativ 4 g si reprezinta 0.3 % din tot creierul, fiind o adevarata placa turnata intre SNC si cel endocrin. Delimitata: -anterior : chiasma optica, -posterior : corpii mamilari, -superior : comisura anterioara si santul Monro, -lateral: subtalamus, pedunculuii cerebrali si capsula interna. Regiunea hipotalamica este alcatuita din formatiile peretilor si ale planseului ventriculului al III-lea. Axa sa este data de prelungirea inferioara in forma de palnie a ventriculuilui, denumita din acest motiv infundibulum.Portiunea situata in jurul infundibulului este alcatuita dintr-un strat de substanta cenusie(tuber cinereum) a carui parte centrala se numeste eminenta mediana. Hipotalamusul se prelungeste caudal cu tija hipofizara

Poate fi mpartit n : hipotalamus puternic mielinizat (corpii mamilari) hipotalamus slab mielinizat (restul hipotalamusului). De asemenea, mai poate fi mparit n : portiunea supraoptica (anterior, deasupra chiasmei optice, locul n care se ncruciseaza partial fibrele nervului optic), portiunea tuberala (dorsal de portiunea supraoptica) portiunea mamilara (posterior, deasupra corpilor mamilari). Hipotalamusul este compus din 22 de nuclei mici (substanta cenusie), multe fibre nervoase care-l traverseaza n lung si n lat (substanta alba) si glanda pituitara.

sunt destul de greu de identificat .Fiecare nucleu hipotalamic ndeplineste o anumita functie. Se mpart, de obicei, n patru grupe : 1. Grupul nuclear anterior (nucleul paraventricular si nucleul supraoptic) secreta hormoni care sunt transportati la hipofiza .

Nucleii hipotalamici sunt dispusi sub forma de mozaic si

2. Grupul nuclear lateral (nucleii tuberali laterali si nucleul tuberomamilar) ; 3. Grupul nuclear mijlociu (nucleul ventromedial, nucleul dorsomedial si nucleul infundibular sau arcuat) ; 4. Grupul nuclear posterior (nucleii mamilari , medial, care formeaza proeminenta
corpului mamilar ).

Axul hipotalamo-hipofizar
Conexiune cu hipofiza anterioara Conexiune cu hipofiza posterioara

Este o componenta intermediara ntre talamus si scoarta cerebrala si ntre talamus si SNV. Conexiunile hipotalamusului cu celelalte componente ale SNC, ct si cu sistemul endocrin prin intermediul hipofizei, fac din acesta o structura nervoasa de importanata cruciala pentru functionarea sistemului psihic si a organismului. Hipotalamusul dispune de conexiuni interne (intermediare) si conexiuni externe (cu celelate componente ale SNC).

Principalele cai aferente ale hipotalamusului provin :

- de la sistemul limbic (mai specific, de la nucleul amigdaloid prin stria terminalis si de la hipocamp prin fornix) ; - pe calea fasciculului telencefalic medial (informatii de la scoarta si alte structuri subcorticale ; scoarta are efect excitator si inhibitor asupra hipotalamusului ; pe aceasta cale mai ajung si semnale olfactive si din principalii centri visceromotori ai trunchiului cerebral - de la talamus (nucleii mediali si anteriori) si de la subtalamus (tractul palidohipotalamic). - de la trunchiul cerebral (tegmentul mezencefalic, lemniscul medial, substanta reticulata si substanta alba - de la globii oculari (fibre retionotalamice) prin radacina chiasmei optice ; datorita acestor legaturi, semnalele luminoase pot influenta sistemul vegetativ (ritmul circadian si somn-veghe) si endocrin.

Cele mai importante cai eferente ale hipotalamusului sunt :

- tractul hipotalamicohipofizar (fasciculul supraopticohipofizar

paraventriculohipofizar si tuberoinfundibular) - tractul hipotalamicohabenular (legaturi cu epitalamusul si, implicit, cu epifiza) ; - tractul mamilotegmental se ndreapta catre substanta cenusie din mezencefal (cea periapeductala) si catre nucleul interpeduncular ; - tractul mamilotalamic care se proiecteaza pe grupul nuclear anterior ; - fasciculul longitudinal dorsal care trimite fibre catre coliculii cvadrigemeni, la to sI nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral si la formaaiunea reticulata ; - tractul tuberohipofizar ce contine fibre care pleaca de la portiunea tuberala si ajung la neurohipofiza. - calea amigdaloida ventrala care contine fibre eferente (dar si eferente) catre nucleul amigdaloid.

Structura hipotalamusului
- Zon anterioar (nucleii preoptici), nucleii suprachiasmatic, anterior, supraoptic i paraventricular) implicat n controlul ritmurilor endogene, somn, termoreglare, controlul sexualitii, controlul volemiei, controlul sistemului nervos vegetativ parasimpatic - Zon mijlocie (nucleii dorsomedial, ventromedial, arcuat i lateral) implicat n comportamentul alimentar (centrii saietii i foamei) - Zon posterioar (nucleul posterior i corpii mamilari) implicat n controlul sistemului nervos simpatic, trezire, termoreglare i fixarea informaiilor

Functiile hipotalamusului:
1)Termoreglarea n hipotalamaus exist doi centri care regleaz temperatura corpului: unul termolitic - situat n partea anterioar; altul termogeneetic - situat n partea sa posterioar. 2)Reglarea metabolismului hidroelectrolitic se face mediat pe cale hormonal, prin eliminarea neurohormonului antidiuretic vasopresina ADH, aflat la nivel supraoptici paraventricular. 3)Reglarea comportamentului alimentar se face prin -centrul de comand al foamei - situal n hipotalamusul lateral
-centrul saietii - situat n hipotalamusul ventromedian.

4) Reglarea activitatii sexuale Hipotalamusul controleaz secreia

hormonilor care stau la baza dezvoltrii comportamentului sexual feminin i masculin: adic cei ovarieni- estrogenii la femele i testosteronul la masculi. 5)Adaptarea si apararea Exist n hipotalamamusul anterior i n sistemul limbic unii centrii responsabili de declanarea agresivitii. Stimularea repetat a acestora cauzeaz furie.

6) Reglarea metabolismului glucidic, lipidic i protidic. Excitarea hipotalamusului lateral i anterior produce hiperglicemie; 7) Reglarea activitii cardiovasculare. Excitarea hipotalamusului pe partea posterior-lateral cauzeaz tahicardie, vasoconstricie,n hipertensiune arterial; excitarea hipotalamusului anterior produce scderea tensiunii arteriale i a debitului sanguin 8)Reglarea activitii digestive. Stimularea regiunii tuberiene a hipotalamusului cauzeaz micri intestinale; stimularea hipotalamusului lateral cauzeaz tulburri n secreia mucoaselor esofagiene, gastrice i duodenale, putnd duce la ulceraii acute; excitarea hipotalamusului la nivelul chiasmei optice cauzeaz, pe calea nervului vag, creterea activitii gastrice. 9) Reglarea funciilor de evacuare. Excitarea hipotalamusului anterior intensific peristalismul gastrointestinal i, prin aceasta, grbete golirea stomacului i a intestinelor.

10. Reglarea activitii glandelor endocrine. O activitate

reglatorie realizat prin adenohipofiz, care, la rndul ei regleaz activitatea mai multor glande endocrine. Hormonii hipotalamici care transmit informaii la adenohipofiz sunt de dou feluri: eliberatori, cu efect de stimulare a secreiei glandelor endocrine; inhitori ai secreiei acestora

11. Reglarea strii de veghe i somn. Se face n interaciune cu centrii FR,

centri propriu-zii ai somnului i veghei la acest nivel nu au fost identificai.

Alte funcii hipotalamice:

reglarea respiraiei; reglarea metabolismului energetic; reglarea eritropoiezei; reglarea activitii leucocitare; reglarea leucopoiezei.

SECREIA HORMONAL HIPOTALAMIC

SECREIA HORMONAL HIPOTALAMIC

1. GnRH sediul sintezei este in nucleul arcuat al hipotalamusului medio-

bazal.Secreia GnRH este pulsatil, acest lucru fiind indispensabil unei bune funcionri a hipofizei: 2. Tireoliberina TRH (Tyrotropin Releasing Hormone este un tripeptid (GluHis-Pro) ce stimuleaz eliberarea de TSH i secreia prolactinei (PRL) i gonadotropinelor. 3. Corticoliberina CRH (Corticotropin Releasing Hormone) format din 41 aminoacizi i determin la nivel hipofizar producia de ACTH i a altor peptide derivate din POMC. 4. Gonadoliberina (GnRH ) (gonadotropin releasing-hormone) este un decapeptid ce stimuleaz secreia FSH i LH. 5. GAP (GnRH associated peptide) 6. Prolactoliberina PRH (Prolactine Releasing Hormone) stimuleaz secreia i eliberarea PRL din celulele lactotrofe adenohipofizare. 7. Somatostatina (GRH) growth-releasing hormone : factor hipotalamic inhibitor al secreiei hormonului de cretere (GHpolipeptid din 44 aminoacizi. Determin eliberarea de GH, neavand nici un efect asupra glicemiei, concentraiei somatostatinei sau a hormonilor intestinali. 8. MSH-RH (Melanocyte Stimulating Hormone-Releasing Hormone) 9. MSH-IH are o funcie inhibitoare in secreia de MSH. 10. Prolactostatina (PIH) prolactin inhibiting hormone dopamin ce inhib secreia de PRL i TSH.

Glanda pituitara sau hipofiza

Este un organ de dimensiuni mici (diametru de aproximativ 1 cm) si o greutate de 0,5-1 grame situat ntr-o cavitate osoasa de la nivelul bazei craniului numita saua turceasca. Functiile hipofizei sunt strns legate de conexiunile cu hipotalamusul, ce se realizeaza prin intermediul tijei pituitare sau infundibulum.

Din punct de vedere fiziologic, hipofiza poate fi mpartita n doua regiuni distincte :
Hipofiza

anterioara (adenohipofiza sau lobul anterior al glandei pituitare) hipofiza posterioara (neurohipofiza sau lobul neural al hipofizei), ntre cele doua zone ale hipofizei se afla o arie de dimensiuni reduse (aproape inexistenta la om), numita pars intermedia (regiune intermediara).

a) adenohipofiza (hipofiza anterioara) care secreta hormoni

tropi hipofizari:

1.Hormonul de stimulare foliculara (FSH) 2.Hormonul de luteinizare (LH) 3.Hormonul luteotrop sau prolactina (LTH) 4.Hormonul somatotrop (STH) 5.Hormonul tireotrop (TSH) 6.Hormonul adenocorticotrop (ACTH).

Rolul hormonilor adenohipofizari :

1 ) hormonul de crestere (GH)(STH)
-la copii (60 ng/ml) -la aduli -25% (<5ng/ml) -ritm de eliberare circadian(maxdup primele 2h de somn) 1)Rol n creterea esuturilor i ntreinerea proceselor de reparaieprin anabolismului icatabolismului

2)Roluri metabolice: proteic, glucidic, lipidic, echilibrul hidromineral.

3)Alte efecte
activitatea metabolica ficatului eritropoieza lactogeneza

2 )prolactina(PRL)
= polipeptid secretat de hipofiza anterioar

=PRL Normal = - n timpul sarcinii , dup natere (n 15 zile) -n perioada alptrii: intermitent (pentru 1 or), stimulatde supt Are un ritm circadian: maximn primele ore de somn Corelat cu ciclul menstrual, PRL max cnd LH max Metabolizare hepatic, T1/2=20-30 min Rolul PRL: acioneaz direct pe esuturile int 1) Mamotrop: dezvoltarea glandei mamare ncepe la pubertate, stimulat de estrogeni (ciclul lunar) 2) Lactotrop: lactogeneza-proces complex: Dezvoltarea snilor pentru secreia lactat, dependent de: Estrogeni dezvoltarea sistemului ductal Progesteron dezvolt lobulii i sistemul alveolar Aceti hormoni inhib secreia lactat

Secreia lactat: dependent de PRL primele zile: colostrul = proteine, lactoz dar fr lipide apoi, prin Estrogeni i Progesteron lactaia (pt >1 an) Coninutul de AA, zaharide, lipide, Ca2+din lapte -dependent de GH, insulin, cortizol, PTH 3) Rol metabolic: Reglarea secreiei PRL: Control hipotalamic: mecanismul principal este inhibitor: Hipotalamus PIH(dopamina) inhib hipofiza anterioarPRL Stimularea PRLprin mecanism neurogen: Stimuli (supt, mulgerea snilor, activ. sexual, stres) impulsuri senzoriale transmise prin nervi somatici mduva spinrii hipotalamus PRL, OXT Ali hormoni: estrogeni PRL, progesteron PRL Patologic: PRLgalactoree PRL(tumori hipofizare) Ginecomastie Feedback negativ hipotalamic LRHFSH+ LHfuncia gonadic

3.hormonii luteinizant (LH) si foliculostimulant (FSH)

-controleaza functionarea gonadelor (glandele sexuale:ovarul la femeie, testicolul la barbat) 1. FSH la femeie: -promoveaz dezvoltarea foliculelor ovarieni, - prepar foliculul pentru ovulaie , -mediaz eliberarea de estrogeni. 2. LH la femei: -promoveaz sinteza de estrogeni i de progesteron,

4. hormonul stimulator al tiroidei (TSH sau tireotropina)

controleaza functionarea glandei

tiroide; 1. stimuleaz sinteza i secreia T3 i T4 2. efect trofic asupra glandei tiroide

5. adrenocorticotropina (ACTH)
regleaza functia glucocorticoida a

corticosuprarenalei 1.controleaz dezvoltarea cortexului adrenalelor i sinteza de steroizi 2. Activeaz transformarea Col in pregnenalon In esuturile extrasuprarenaliene 1. activeaz lipoliza in esutul adipos 2. Faciliteaz captarea Gl i AA in m 3. Stimuleaz secreia de insulin Acesti hormoni se mai numesc si stimuline.

b) neurohipofiza (hipofiza posterioara) care este de fapt un

depozit al hipotalamusului, secreta : -hormonul ocitocic sau ocitocina care ne intereseaza in mod deosebit si care are un rol primordial in actul nasterii si al lactatiei si - hormonul antidiuretuic ADH

Neurosecreiile hipotalamice sunt de 4 tipuri:

1. Hormoni eliberatori (RH-liberine) i inhibitori (IH-statine)

structur: polipeptide rol: controleazactivitatea secretorie a adenohipofizei:

Liberinele(RH)secreia h. adenohipofizari Statinele(IH)secreia h. adenohipofizari

tipuri:

-TRH-tireoliberina, -CRH-corticoliberina, -LRH(GnRH) -gonadoliberina, -GRHsomatoliberina + GIH-somatostatina, -PIH(hormonul inhibitor al prolactinei) = DOPA 2)Neurohormoni retrohipofizari (ADHi OXT) Sintez: hipotalamus anterior -n neuronii magnocelularidin nucleii supraoptici paraventricular Transport: tractul hipotalamo-hipofizar = axonii neuronilor hipotalamici Depozit: hipofiza posterioarde unde sunt eliberai la nevoie

3)Neurotransmitorii Sintez -NA locus coeruleus - Dopamina substana neagr -Serotonina nucleul rafeului Rol: reglarea local a funciei neuroendocrinea hipotalamusului. 4)Ciberninele Sunt neuropeptide cu rol paracrin (aciune la distan): Endorfine i encefaline (opiaii endogeni) -rol analgezic ~opiul -termoreglare - reglarea aportului alimentar i MSH-lipoliz ACTH-rol n procesele de memorie i nvare

Rolul hormonilor neurohipofizari

Neurohipofiza serveste drept loc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului:

1) hormonul antidiuretic , ADH

Sinteza: hipotalamus anterior (nucleii supraoptici i paraventriculari) Transport: prin axonii neuronilor (transport axonal) tractul hipotalamo-hipofizar Stocare: hipofiza posterioar (neurohipofiza)

Rol: 1.ADHacioneaz direct pe celulele int: Renal: pe ultima poriune tubular (TCDterminal i TC)-rol principal n concentrarea i diluarea urinei. 2.ADH(vasopresina)VCTA 3.absorbia intestinala apei 4.hidratarea celular 5.perspiraia (pierderea apei prin respiraie, piele) Reglarea secreiei de ADH 1. Modificri ale osmolaritii 2. Modificri ale volemiei

2)ocitocina
OXT= structur polipeptidic Sinteza: hipotalamusul anterior, nucleii supraoptici i paraventriculari Transport: -prin axonii neuronilor (transport axonal) -tractul hipotalamo-hipofizar (tractneuronal) Stocare: hipofiza posterioar (cu ADH)
Rol: 1)Rolul principal: contracia musculaturii uterine -n special n sarcin foarte important n timpul travaliului contraciile uterine naterea copilului.

Efectul OXT n timpul travaliului se explic prin:

1. [OXT]: prin reflex neurogen capul copilului dilat progresiv cervixul, ceea ce determin: Neuroreflex OXT(hipotalamus) contraciilor uterine dilatarea cervixului feedback contraciilor uterine 2. nr. receptorilor pt. OXTdin musculatura uterin 3. activitatea oxitocinazei efectul OXT 4. OXTuter sinteza prostaglandine contr. Uter 5. Raportul estrogeni/progesteron se schimb dup 9 luni . 2)Ejecia laptelui prin reflex neurogen Suptul stimuleaz mamelonul neuroreflex Hipotalamus OXT OXTcontracia celulelor mioepiteliale periacinare ejecia laptelui n ducte

3)Reflex condiionat: mama vede copilul secreie lactat

Ovarul
FIZIOLOGIA OVARULUI
Ovarul are rol in : Ovogeneza Steroidogeneza: Estrogeni Progestativi Androgeni

OVOGENEZA
nc din viaa uterin ovogonia in urma

mitozei ovocit primar ovocit primar intr n profaza primei meioze reducionale i rmne aa pn n preajma ovulaiei, datorit unui factor inhibitor al maturrii ovocitare produs de celulele granuloase formarea ovocitului secundar i a primului globul polar, fiecare avnd o structur cromozomial haploid 22X de ovulaie, se termin n momentul penetrrii spermei i conduce la formarea ovulului cu structur cromozomial haploid i eliminarea celui de-al doilea globul polar formand zigotul astfel c la sfritul celor dou meioze se obin 3 globuli polari

Meioza reducional se reia la ovulaie cu

A doua faz a meiozei ncepe chiar nainte

i primul globul polar sufer o diviziune,

Funcia exocrin a ovarului:

Este reprezentat de producerea celulelor sexuale numit ovogenez i de expulzarea

ovulului matur n trompa uterin numit ovulaie. Din ovocit se va forma ovulul i celulele periferice, denumite celule foliculare Foliculii primordiali n timpul vieii sexuale ajung la maturitate cte unul pe lun. Presiunea lichidului folicular i aciunea unor fermeni, legate de ciclul menstrual, determin ruperea foliculului i expulzarea ovocitului ovulaie. Dup expulzarea din folicul, ovocitul devine matur i ptrunde n trompa uterin, n vederea fecundrii. Dupa ovulaie se formeaz n ovar, corpul galben care produce hormonul progesteron, un alt hormon ce intervine n funcia glandelor sexuale feminine. Dezvoltarea foliculului i a ovarului se face sub influiena foliculo-stimulinei produs de hipofiz

Funcia endocrin a ovarului:

Aceast funcie const n secreia hormonilor estrogeni i progestaionali. Hormonii estrogeni sunt secretai de celulele interstiiale ale foliculului n prima parte a ciclului menstral. Hormonii progestaionali progesteronul etc. sunt produi de corpul galben n cea de a doua parte a ciclului menstrual( ntre a 12-a zi i a 28-a zi). Progesteronul pregtete mucoasa uterin pentru implantarea ovarului. Dac ovarul a fost fecundat, asigur dezvoltarea oului i formarea placentei,
corpul galben se dezvolt,rmnnd n stare de funciune, timp de peste 5- 6 luni, n perioada sarcinii; spre sfritul sarcinii, dup luna a 6-a involueaza rapid i se transform ntr-un esut fibros.Zigotul se fixeaza n mucoasa uterin prin fenomenul de nidare. Nefecundat, ovulul se elimin cu menstruaia, iar corpul galben involueaz rapid (10-12 zile).

Hormonii ovarieni
Influieneaz o serie de funcii ale organismului i determin caracterele sexuale primare la femei, maturizarea ovarelor, uterului i vaginului. Regleaz activitatea organelor sexuale, care trec prin trei perioade legate de ciclul menstrual: De pubertate De maturitate sexual De menopauz. Determinarea caracterelor sexuale secundare la femei: Forma corpului Dezvoltarea glandelor mamare Pstrarea unei voci subiri (prin rmnerea n stadiul de dezvoltare infantil a laringelui) Determin psihicul i comportamentul specific.

Reglarea secreiei hormonilor ovarieni

Se face pe dou cai: pe cale umoral, pe cale nervoas.

Reglarea umoral:
Secreia de estrogeni este stimulat de hormonul foliculo- stimulant hipofizar , cnd scade concentraia hormonilor estrogeni din snge. Excesul de hormoni estrogeni inhib secreia de hormon foliculostimulant, dar excit hipofiza n producerea hormonului luteinizant . Hormonul luteinizant stimuleaz formarea corpului galben i, n consecin, intervine n secreia de progesteron. n acelai proces de stimulare, un rol important l are i hormonul lactogen hipofizar

Reglarea nervoas:
Dac aproape toate fenomenele ciclului menstrual depind de hormonii gonadotropi hipofizari, secreia acestora se afl sub influiena stimulilor nervoi. Hipotalamusul este zona subcortical care transmite stimuli nervoi la hipofiza anterioar. La nivelul unor centri hipotalamici se formeaz o substan precursoare hormonului gonadotrop foliculostimulant , care ar fi transportat ulterior pe cale sanguin n hipofiza anterioara. Hipotalamusul nu intervine n secreia de prolactin.

Hypothalamus

Steroidogeneza
GnRH feedback Pituitary LH FSH

STEROIDS

Ovary

Reproductive tract

MENSTRUATION

STEROIDOGENEZA OVARIAN
A.Mecanism. Etape.
In steroidogenez s-a constatat recent cooperarea a dou tipuri de celule de origini diferite, cu caractere structurale bine difereniate, care coopereaz armonios, asigurand un profil hormonal bine reglat (teoria celor dou celule). a)Primul tip sunt celule granuloase, de origine mezotelial. Incepand de la debutul foliculogenezei (sptmana a 16-a) pan la prima ovulaie i apoi la fiecare ciclu, acestea ii asum rolul de transformare a androgenilor in estrogeni, ele fiind FSH dependente. b) Al doilea tip, celulele tecale, sunt de origine mezenchimatoas, LH dependente, sunt responsabile de producerea de androgeni i apoi, dup ovulaie, de luteinizare, asumandu-i producia progesteronului.

Teoria celor dou celule.

Aromataza, necesar sintezei estrogenilor, se afl predominant n celulele granuloase,

iar activitatea ei este intensificat prin stimularea FSH a receptorilor specifici de pe suprafaa acestor celule
necesit prezena androgenilor ca substrat pentru aromatizare receptorii LH

Celulele granuloase sunt, ns, lipsite de enzimele necesare steroidogenezei i Androgenii sunt sintetizai ca rspuns la stimularea LH, iar celulele tecale posed LH stimuleaz celulele tecale pentru a produce androgeni (androstendion), care sunt

transferai ctre celulele granuloase pentru stimularea de ctre FSH a aromatizrii n estrogeni

B.Secreia estrogenic
Cei naturali provin din estran, hidrocarbur cu 18 atomi de

carbon

ntre cei 75 estrogeni naturali cei mai importani n fiziologie

i clinic sunt estrona (E1), estradiolul (E2) i estriolul (E3) ale foliculului ovarian sub impulsul FSH i LH

Sunt secretai de celulele tecii interne i cele granuloase

a) Secretia estrogenica este in principiu reprezentat de secreia de 17-estradiol: Secretat de foliculi in cadrul dezvoltrii foliculilor, apoi de foliculul dominant in faza folicular tardiv la nivelul tecii interne, a granuloasei, care particip la sinteza estrogenilor prin aromatizarea androgenilor; In faza postovulatorie, estradiolul provine mai ales din celulele luteale, a cror secreie principal este ins progesteronul; Estradiolul circul legat de o protein, SHBG (Sex Hormone Binding Globulin) b) Efectele fiziologice ale estrogenilor Estrogenii au efecte periferice, metabolice i centrale.

Efecte periferice:
-mucoasa vaginal:
1. favorizeaz proliferarea celular; 2. inhib descuamarea celulelor superficiale, permiand maturarea acestora; 3. asigur troficitatea mucoasei vaginale.

-glanda mamar:
1. este sensibil la estrogeni, dar nu urmeaz fluctuaiile zilnice; 2. favorizeaz multiplicarea canalelor galactofore; 3. determin creterea sanilor la pubertate; 4. menine structura mamar i fenomenele ciclice mamare la femeia adult. -alte mucoase: rol trofic pe mucoasa bucal i vezical. -glande sebacee: scade secreia, antagonizand aciunea androgenilor. -sistemul cardio-vascular: 1. tensiunea arterial i pulsul cresc uor premenstrual; 2. crete tendina la hipercoagulabilitate printr-o cretere uoar a factorilor de coagulare i angiotensinogenului.

Efecte metabolice:
-metabolismul osos: 1. indirect, prin interferena cu hormonii care acioneaz direct pe os i anume: I. faciliteaz aciunea calcitoninei, care inhib resorbia osteoclastic; II. scade sensibilitatea osoas la aciunea parathormonului; III. favorizeaz absorbia intestinal de calciu. 2. direct: 17 -estradiolul acioneaz asupra osteoblastelor prin creterea activitii lor i formarea matricei osoase. -metabolismul lipidic: 1. diminu colesterolul total prin reducerea tuturor fraciunilor; 2. scade nivelul plasmatic de trigliceride; 3. favorizeaz depunerile de grsimi la nivelul sanilor i esutului subcutanat. -metabolismul proteic: creterea uoar a sintezei proteice, in special la nivel hepatic, a proteinelor transportoare. -metabolismul hidro-mineral: favorizeaz acumularea apei in esuturi, favorizand apariia edemelor. -metabolismul glucidic: nu pare a fi afectat semnificativ de ctre estrogenii endogeni.

Efecte centrale:

estrogenii determin predominana sistemului influeneaz favorabil starea psihic a femeii i cresc libidoul.

parasimpatic,

C.Secreia de progesteron

Sunt secretai de ovar la nivelul corpului galben Hormonul natural este progesterona, derivat din hidrocarbura ciclic cu 21 atomi de carbon (pregnan) Efectele fiziologice ale progesteronului sunt efecte periferice, metabolice i centrale.Progesteronul nu poate aciona fr aciunea prealabil a estrogenilor, progesteronul singur neavand nici o influen notabil asupra esuturilor int.

Efecte periferice

-mucoasa vaginal: are aciune antiproliferativ,

cu accelerarea proceselor de descuamare in placarde, cu plicaturarea marginilor celulare; -glanda mamar: progesteronul nu acioneaz decat pe un esut glandular pregtit in prealabil de estrogeni i in sinergie cu estrogenii, determinand o proliferare alveolo-acinoas;

-mucoasa bucal i vezical: sufer aceleai transformri; -esutul muscular: inhib contractilitatea musculaturii netede;
-glande sebacee i piele: efect antiandrogenic; -sistemul cardio-vascular: activeaz factorii fibrinolitici. Efecte metabolice -sunt puin evidente; -este bine stabilit efectul progesteronului asupra metabolismului hidro mineral:progesteronul intr in competiie cu mineralcorticoizii la nivelul tubului distal, avand un efect antialdosteronic (diuretic); -efectul asupra metabolismului proteic se manifest prin creterea uoar a catabolismului proteic. Efecte centrale -efect termogenic: progesteronul acioneaz asupra centrului termic din diencefal, determinand creterea temperaturii bazale; -stimuleaz sistemul simpatic, determinand tulburri digestive (constipaie); -determin o uoar instabilitate psihic.

D.Secreia de hormoni androgeni

La femeie, 60% din androgeni sunt de origine suprarenal i 40% de origine ovarian Sediul principal al androgenogenezei ovariene este regiunea hilar, dar i n granuloasa i teaca intern folicular

a)Secreia androgenilor se face la nivelul celulelor stromale i a celulelor Berger

ale hilului ovarian.Alte surse de androgeni la femeie le reprezint glandele suprarenale si conversia periferic in esutul adipos subcutanat.

b) Principalii androgeni secretai de ovar sunt:

Dehidroepiandrosteron (DHEA), care este transformat in 4 - androstendion i sulfat de DHEA i este eliminat prin rinichi ca 17-cetosteroizi; 4 - androstendion : este secretat de ovar i suprarenal in cantiti egale; Testosteronul circulant - este produs in proporie de 15% de ovar i de 15% de suprarenal, iar 70% provine din conversia periferic.

c) 99% din testosteron circul legat de SHBG i este singurul androgen activ biologic
la femei prin fraciunea de 1% care circul liber.

Estrogen

Hypothalamus GnRH AP
FSH LH
Tonic LH

HypothalamicPituitary-Gonadal Axis (HPG): Females

LH surge

+
Progesterone

PGF2a

Estrogens

CICLURILE SEXUALE:
ciclul menstrual,

ciclul uterin,
ciclul tubar,

ciclul ovarian,
ciclul vaginal

CICLURILE SEXUALE
Este hemoragia periodic uterin, aprut n timpul perioadei de activitate

sexual i suprimat total n timpul sarcinii . Menarha = prima menstruaie (12-14 ani).Primele cicluri sunt anovulatorii, monofazice Menstruatia-consecinta corelatiilor neurohormonale la femeie, este reprezenta de o hemoragie asociata cu o necroza superficiala a mucoasei uterine care se produce ciclic incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine. Sangele menstrual este un lichid hematic ce contine trei partimi sange si o patrime apa cu mucus cervical si endometrial, resturi endrometriale necrozate, celule vaginale descuamate, etc. Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecinta a interelatiilor hipotalamo-hipofizo-ovariene, in care fenomenele se conditioneaza reciproc astfel: periodicitate 27+/-4 zile, durata 3-5 zile, cantitate variata intre 50-200g. Nu contine protrombina, trombina si fibrinogen. Contine un ferment triptic, proteolitic, care blocheaza fribinogenul, fapt care ii conferaincoaguabilitate.

1.Ciclul menstrual
Ciclul menstrual se definete ca totalitatea modificrilor ciclice care survin in organismul femeii mature in intervalul dintre prima zi a menstruaiei i prima zi a menstruaiei viitoare; manifestrile fiziologice se manifest la nivelul intregului ax hipotalamo-hipofizo-ovarian. Gonadostatul feminin. Termenul de gonadostat feminin definete totalitatea mecanismelor de reglare a funciei gonadice;centrul su este reprezentat de hipotalamus, care coordoneaz funcionalitatea axului hipotalamo hipofizo-ovarian, determinand modificri: a) Ciclice, specifice, la nivelul organelor int: ovar, endometru, vagin, trompe, san; b) Generale-asupra tuturor organelor; c) Psiho-afective.
Ciclul menstrual are trei faze succesive:

a) Faza folicular; b) Ovulaia; c) Faza luteal.

1.Faza folicular
a)Faza folicular este dominat de transformrile care au loc in foliculii ovarieni: -Recrutarea foliculilor; - Selectarea foliculului dominant; - Maturizarea funcional a structurilor foliculare; - Producia de hormoni steroizi. b) La inceputul fiecrui ciclu menstrual , un grup de foliculi ovarieni dobandete abilitatea de a rspunde la stimularea FSH; La, un moment dat va fi recrutat un singur folicul dominant, care va ajunge la maturitate iar toi ceilali foliculi reactivi la FSH se vor opri in evoluie, devenind atrezici.

Controlul fazei foliculare

c) Aciunea hormonilor
Nivelul de FSH este relativ crescut la sfaritul ciclului anterior i debutul ciclului actual i stimuleaz dezvoltarea folicular. Iniial producia de estrogeni este sczut, nivelul su crescand semnificativ in zilele 7 i 8 de ciclu; In acelai timp, FSH acioneaz la nivelul celulelor granuloasei foliculare, promovand producia de estrogeni; estrogenii, la randul lor, favorizeaz creterea numrului receptorilor pentru FSH, ceea ce amplific rspunsul la aciunea FSH, rezultatul fiind creterea nivelului estrogenilor; Creterea nivelului de FSH iniiaz producerea de receptori de LH la nivelul celulelor tecale ale foliculului ovarian, care vor deveni sensibile i vor reaciona la stimularea LH, producand cantiti crescande de androgeni (androstendion i testosteron); Celulele granuloasei, care sunt sensibile la FSH, au aparatul enzimatic necesar i capacitatea de a converti androgenii in estrogeni prin aromatizare, realizand astfel creterea nivelului estrogenilor circulani; In acest moment, se recruteaz foliculul ovarian dominant, acesta fiind cel care are cea mai mare producie de estrogeni.

d) Creterea nivelului estrogenilor are efect de stimulare al eliberrii de

gonadotropine, prin efect feed-back pozitiv.

e) Secreia de GnRH(gonadoliberina)
La nivelul hipotalamusului, GnRH se elibereaz pulsatil in circulaia hipofizar,fiind

modulat de nivelul estrogenilor din sangele periferic: nivele estrogenice crescute au un efect frenator, de feed back negativ, acionand la nivelul centrului tonic al hipotalamusului. In alte celule nervoase ale SNC se produce descrcarea de GnRH numai peste un nivel critic al creterii estradiolului, de 200 pg / ml (prin reacia centrului ciclic in hipotalamus), care produce creterea nivelului LH i FSH(feed back pozitiv). In prezena unei eliberri normale de GnRH, exist uneori discrepane in producia de FSH i LH, datorite altor factori reglatori, intre care a fost identificat inhibina; aceast substan a fost identificat in lichidul folicular al foliculului matur i este produs de celulele granuloasei i are efect la nivelul hipofizei, reducand selectiv producia de FSH.

f) Atingerea nivelului maxim al produciei de estrogeni produce, prin efect

Feed-back pozitiv, creterea nivelului de LH dureaz 12 ore, realizand un peak, este urmat de staionarea in platou de 14 ore i apoi coboar timp de 20 de ore.

2.Ovulaia

Ovulaia survine dup maturizarea foliculului ovarian, prin ruptura peretelui folicular i eliberarea ovulului (ponta folicular); are loc in perioada platoului (peak) LH, (Pick-ul de LH apare cu 12 ore nainte de ovulaie i va determina producia de prostaglandine i enzime proteolitice n lichidul folicular cu slbirea peretelui folicular, care se va rupe ntr-un punct numit stigma i va elibera ovocitul nconjurat de zona pellucida i corona radiata) survine la 24-32 de ore de la debutul creterii LH (este precedat de o intensificare a produciei de prostaglandine intrafoliculare, care stimuleaz eliberarea de enzime lizozomale, responsabile de ruptura foliculului) i este urmat de creterea rapid a nivelului de progesteron, prin formarea corpului galben; FSH are i el o cretere i un nivel maxim, dar semnificaia sa fiziologic nu a fost inc lmurit; oricum, sunt sigure efectul acestuia de inducere premenstrual a apariiei receptorilor de LH in granuloasa folicular i efectul su asupra luteinizrii post-ovulatorii.

Concentraiile de estrogeni n cretere exercit un efect de:

- feedback negativ asupra secreiei de FSH i

- feedback pozitiv asupra secreiei de LH

Expunerea la concentraii mari de LH determin: -luteinizarea celulelor granuloase, -producia de progesteron i - declanarea ovulaiei Acest proces continu pn cnd toi foliculii din cohorta iniial devin atrezici, cu excepia celui dominant.Foliculul dominant devine folicul preovulator sau folicul matur de Graaf

Din acest moment, organismul este pregtit pentru producerea ovulaiei

, foliculul dominant este acela cu un climat estrogenic bogat i cu cel mai mare numr de receptori FSH

Foliculul continu s produc estrogeni, ce scad n continuare FSH circulant, cu producerea unui mediu din ce n ce mai nefavorabil pentru foliculii concureni

Dup ovulaie, foliculul se transform n corp luteal, iar celulele granuloase rmase se ncarc cu lipide i cu pigmentul luteinic galben, care determin numele structurii.
Aceste celule secret progesteron, care produce pseudodecidualizarea endometrului n vederea nidaiei blastocistului

Scderea produciei de LH i absena fecundaiei ovulului, determin regresia corpului galben, care se fibrozeaz i devine corp albicans
Spre sfritul fazei luteale, scderea nivelurilor serice de estrogeni i progesteron, va determina stimularea produciei centrale de gonadotropine (FSH i LH) sub influena crora se va recruta o nou cohort de foliculi primordiali Dac se produce fecundaia, hormonul gonadotrop corionic (hCG) va mima aciunea LH i va continua stimularea secreiei de progesteron, care va transforma endometrul, permind implantarea oului.

F.Faza luteal
a)Faza luteal este dominat de intrarea in aciune a corpului galben (CG) ,care va induce modificri specifice in esuturile Controlul fazei luteale int, preponderent in endometru. b) Corpul galben este un organ endocrin, productor de progesteron, care se dezvolt dup ovulaie in locul foliculului rupt durata de via a corpului galben este de 14 zile; el atinge maximul de activitate la 7-8 zile dup peak-ul de LH; activitatea inceteaz cu 2-3 zile inaintea debutului ciclului menstrual urmtor; Cat vreme corpul galben este funcional, dezvoltarea noilor foliculi ai ciclului urmtor este frenat; ea va incepe in momentul in care incepe regresia corpului galben (luteoliza). c) Paralel cu producia de progesteron se mai produc, dar in cantiti reduse, 17 hidroxi-progesteron, estron i estradiol.

d) Pentru buna funcionare a CG este necesar prezena LH, al crui nivel scade spre finalul fazei luteinice, permiand creterea progresiv a FSH, care va demara recrutarea foliculilor ovarieni ai urmtorului ciclu menstrual. e) Mecanismele care produc regresia CG nu sunt pe deplin lmurite, cea mai acceptat idee fiind cea a reducerii pulsaiilor de LH. f) Viaa CG poate fi prelungit prin administrare de hCG, care, datorit similaritilor structurale cu LH, ocup receptorii de LH din CG, prelungindu-i activitatea; acest mecanism de prelungire a funciei CG acioneaz i in caz de sarcin.

Ciclul ovarian
1. Ciclul exocrin al ovarului.
Ovarul este organul glandular al aparatului genital feminin, cu rol gametogen limitat de la pubertate la menopauza, care consta in producerea ciclica a foliculilor de Graaf si cu rol hormonal secretand hormonii estrogeni si progestativi. In perioada de fertilitate, foliculi ovarieni trec prin diferite stadii evolutive : foliculi primordiali, folicului evolutivi si foliculi matur (de Graaf) care se matureaza o data pe luna alternativ in cele doua ovare. El este format de la interior spre exterior, din urmatoarele elemente : - ovocitu - zona pelucida - celule foliculare - membrana Slaviasky- Waldeyer - lichidul folicular - teaca interna - teaca externaie

Ovulatia consta din doi timpi : 1. Dehiscenta foliculara are la baza o congestie ovariana de ordin neurohormonal, care printr-o secretie brusca de lichid folicular produce : - distensie mare la nivelul stigmei cu dehiscenta acesteia - necroza vasculara cauzata de o supra distensie existenta unei diastaze proteolitice continute in lichidul colicular 2. Ponta foliculara consta in eliminarea sub presiune a ovocitului inconjurat de coroana radiata, cauzata de curentul creat de lichidul folicular.

Ovulatia, intr-un ciclu normal de 28 de zile se produce intre zilele 12-16. Pot exista unele abateri de la ovulatia normala : - disovulatia, cand dehiscenta foliculara nu este urmata de expulzia ovulului sau este urmata de expulzia unui ovul imatur. - paraovulatia (ovulatie paraciclica) are loc in plina faza estrogeno-progesteronica in timpul mentruatiei sau in sarcina. - anovulatia inseamna lipsa ruperii foliculului ce poate decurge cu sau fara transformarea progresiva a foliculului. 2. Ciclul endocrin al ovarului Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate (sub influenta hipotalamusului) si dureaza pana la menopauza. Aceasta functie este sub dependeta hormonilor hipofizari (FSH, LH si LTH), sub influenta lor se secreta hormonii: estrogeni, progesteronul, androgeni si relaxina.

femeie, estrogenii se gasesc sub forma de dihidrofoliculina sau estradiol. Prin metabolizare rezulta estrona si estriolul. Actiune : 1. Asupra sistemului nervos central, influenteaza diferentierea si organizarea acestuia.

Estrogenii sunt secretati de ovar, corticosuprarenala, testicul si placenta. La

2. Determina aparitia caracterelor sexuale secundare. 3. Asupra hipofizei anterioare (in doze mari inhiba functia, in doze mici o excita prin corpii oxidati). 4. Asupra zonei genitomamare producand hiperplazia si hipertrofia endometrului si miometrului.
5. Asupra pielii produc o ingrosare, prigmentarea areolei mamare, proliferarea mucoase bucale, dezvoltarea parului axilar si pubian, in asociatie cu androgenii din ovar si suprarenala. 6. Efecte metabolice : retentie de apa, sodiu, calciu, retentie trecatoare de azot. 7. Asupra scheletului produc, prin retentia de calciu si fosfor, stimularea, inmultirea osteoblastelor., inhiba cartilagele de crestere. 8. Favorizeaza depunere de grasimi specific tipului feminin. 9. Au efect tonic miocardic, scad colesterolul si fosfolipidele sanguine. 10. Sunt hipotermizanti.

11. Inhiba prolactina hipofizara si hormonul somatotrop. 12. Sensibilizeaza miometrul la actiunea ocitocinei.

Progesteronul Este secretat de ovar, de corticosuprarenala si placenta. Substanta lui precursoare este colesterolul. Ficatul il metanolizeaza prin conjugare si se elimina sub trei forme inactive : - pregnandiol, - pregnandiolol si - pregnanolonul. In timpul sarcinii se elimina cantitati mari de pregnandiol. Secretia progesteronului prezinta o curba care merge =ascendent dupa ovulatie cu maxim in ziua 20-24 a =poi scade pana la menstruatie in mod lent. Are rolul de a pregati mucoasa uterina pentru nidatie si mentinerea oului fecundat. Actioneaza numai asupra unui endometru pregatit cu estrogeni transformand-ul din proliferativ in secretor.

Actiunea progesteronului : 1. Asupra trompelor, inhiba motilitatea provocata de estrogeni, favorizand nutritia oului. 2. Asupra endometrului actioneaza numai in sinergie armonioasa cu estrogenii, efectul lor fiind nul in lipsa acestora. Creste sinuozitatea glandelor endometrului, determina transformarea decidoala a corionului. 3. Asupra miometrului determina o crestere generala a acestuia, hiperemie, inhibitia contractiritatii miometrului, facand-ul refractar la ocitocina. 4. Asupra colului uterin inhiba secretia cervicala. 5. Asupra vaginului produce aparitia celulelor plicaturate, descuamare masiva si leucocitoza. 6. Complecteaza actiunea estrogenilor asupra glandei mamare prin stimularea cresterii acinilor glandulari. 7. Asupra altor glande endocrine: in doze mici actioneaza asupra complexului hipotalamohipofizal, stimuleaza FSH, iar in doze mari inhiba LH. Inhiba ovulatia. Androgenii si relaxina secretati de ovar sunt necesari pentru echilibrul hormonal.

2.CICLUL VAGINAL
A.Mucoasa vaginal este un receptor fidel al hormonilor steroizi ovarieni i sufer modificri ritmate de secreia acestora.
In mod normal, mucoasa vaginal, la femeia in plina activitate sexuala, are 4 zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual. Aceste zone sunt : - zona superficiala - zona intermediara - zona parabazala - zona bazala

B.Rspunsul vaginal la stimularea ovarian a) Postmenstrual exist o cretere a activitii mitotice in stratul bazal profund, urmat in faza proliferativ medie i tradiv, (care corespunde activitii estrogenice maxime) de proliferarea imaturizarea epiteliului vaginal. In stratul intermediar estrogenii favorizeaz depunerea de glicogen.
b) In faza progestativ a ciclului se produc efecte proliferative la nivelul stratului intermediar i depunere de glicogen, progesteronul blocand ins diferenierea superficial, celulele descuamate fiind exclusiv din stratul intermediar.

c)Efectul hormonal este reflectat de ctre flora vaginal, care are o funcie protectoare dependent de secreia hormonal. In condiii fiziologice, unele bacterii vaginale, i anume lactobacilii Doderlein, produc un mediu protector acid, pH-ul vaginal la femeia adult fiind cuprins intre 3,8-4,5; modul de producere a acidului lactic nu este bine stabilit provine : -fie direct din glicogen i e degradat de bacilii Doderlein, -fie glicogenul este iniial degradat de enzime vaginale in mucopolizaharide i apoi bacilii Doderlein il transform in acid lactic. Cert este c aciditatea vaginal este produs de acidul lactic, in corelaie direct cu glicogenul vaginal, deci pH-ul vaginal reflect indirect funcia ovarian. Exista doua talouri diferite ale ciclului vaginal, in raport cu ciclul menstrual : 1. Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofiliei si a indicelui pignotic. 2. Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicatureaza si se elimina in cantitate foarte mare.

3.CICLUL CERVICAL
Sub influena hormonilor steroizi sexuali, colul uterin sufer o serie de transformri. A . Secreia de mucus (gler cervical) a epiteliului endocervical este un proces continuu, dar cu variaii ciclice mari: 20-60 mg/zi in faza pre sau postmenstrual i 700 mg/zi in faza preovulatorie. Mucusul cervical are un pH de 7-8,5. B. Sub influena estrogenilor, in perioada preovulatorie se produce o cantitate maxim de mucus, o cristalizare maxim, iar vascozitatea scade, ceea ce face ca glera cervical s devin permeabil pentru spermatozoizi, care sunt stocai i distribuii in criptele endocervicale. Migraia spermatozoizilor prin canalul cervical se face cu o vitez de 0,1-0,3 mm/minut, mai accelerat in perioada preovulatorie.

C. Penetrarea spermatozoizilor este facilitat i prin modificarea tonusului musculaturii cervico-istmice, care scade in faza proliferativ, ducand la dilatarea canalului cervical i a criptelor. In faza secretorie, sub influena progesteronului, tonusul crete, iar canalul cervical se inchide.

4.CICLUL UTERIN
Modificarile ciclice ale endometrului. Endometrul este stratul care tapeteaz cavitatea uterin i are dou straturi: bazal i funcional 1. Stratul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, dar este sursa regenerrii endometriale dup fiecare menstruaie si este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului. 2. Stratul superficial numit si functional reprezint cele 2/3 superficiale ce se elimin la sfritul fiecrui ciclu n care sarcina nu este prezent, fiind compus din zona spongioas i zona compact

A.Ciclul endometrial

Actiunea hormonala a steroizilor ovarieni, provoaca o necroza a mucoasei endometriale, insotita de o pierdere sanguina numita menstruatie. Ciclul endometrial se traduce prin modificari ciclice ale elementelor functionale : stroma, glande si vase. Schimbrile ciclice caracteristice dezvoltrii foliculilor i corpului galben ovarian se reflect i la nivelul endometrului, Modificrile glandulare n ciclul endometria unde se disting trei faze: Faza de descuamare (menstruaia): zilele 1-4; Faza proliferativ: zilele 5-14; Faza secretorie: zilele 15-28.

1) Faza de descuamare

Inceputul acestei faze se gsete de fapt in ultimele zile ale fazei luteale precedente; In cazul nefertilizrii oului, corpul galben ii inceteaz lent activitatea endocrin; Faza de descuamare este precedat de o ischemie endometrial, determinat hormonal prin scderea brusc a hormonilor estrogeni sub un anumit prag Prin disocierea poriunii superficiale a endometrului rman deschise fundurile de sac glandulare, arteriole i venule, din care se pierde sange provenit din circulaia bazal intact. Dup eliminarea stratului funcional fibrinolitic activ se produce o hemostaz tipic, deoarece stratul bazal este fibrinolitic inactiv. Regenerarea endometrului se face prin reepitelizarea suprafeelor zonale denudate, -pornind de la poriunea fundic a glandelor, -refacerea vascularizaiei superficiale i -acumularea de substan fundamental in strom.

c) Faza proliferativ cuprinde:

Faza proliferativ precoce sau postmenstrual (zilele 5-8), in care epiteliul

cubic este regenerat cu puine mitoze i glande rare, rectilinii;

Faza proliferativ medie (zilele 8-11): sub influena estrogenilor, care cresc,

celulele devin cilindrice, mitozele apar frecvent, celulele ciliate se inmulesc, glandele cresc numeric i in inlime, stroma este edematoas. Estrogenii induc formarea receptorilor pentru progesteron, in vederea pregtirii endometrului pentru faza luteal;
Faza proliferativ tardiv sau preovulatorie (zilele 12-14), in care activitatea

mitotic este maxim, glandele devin sinuoase i largi, arteriolele spiralate cresc rapid i se onduleaz, raportul intre grosimeaendometrului i lungimea vaselor este de 1/15.

d) Faza secretorie cuprinde:

Faza secretorie incipient sau postovulatorie luteal (zilele 15-18): incepe

secreia de progesteron.Glandele endometriale cresc in continuare, mitozele scad, celulele secretorii sunt incrcate cu glicogen;
Faza secretorie medie (zilele 19-23) se caracterizeaz prin prezena glandelor

extrem de sinuoase,cu lumenul plin de secreii, cu glicogen abundent. Arteriolele spiralate au o dezvoltare maxim;
Faza secretorie tardiv (zilele 24-27) se caracterizeaz prin fenomene

regresive, epiteliul desuprafa arat fenomene degenerative, glandele au aspect pe seciune de dini de ferstru. Edemul stromal este mult sczut, are loc liza celulelor glandulare, infiltraia leucocitar i cu macrofage este maxim.

B.Ciclul miometrial
In cursul ciclului mentstrual, uterul creste in greutate cu 5-10g datorita actiunii hiperemiante a estrogenilor care provoaca edem la nivelul tesutului interstitial. Progesteronul, actionand dupa estrogen, produce hiperplazia celulelor muscular ecare cresc in lungime si grosime de la 40-60 la 80-90 microni.
Motilitatea uterina spontana, -creste dupa menstruatie, -atinge maximum la ovulatie si -este aproape absenta in faza luteala. Premenstrual se produce o disociatie intre tonusul uterin care este scazut si contratii care devin puternice. a) In faza proliferativ, crete conductibilitatea i contractilitatea fibrei, ceea ce determin o hipermotilitate spontan a uterului. b) In faza secretorie, sub aciunea progesteronului, scad sinteza i eliminarea de PG, cu diminuarea frecvenei i amplitudinii contraciilor uterine spontane.

5.CICLUL TUBAR
Viteza i modul de transport al oului la nivelul trompei este de o importan crucial in reproducere. a) Epiteliul tubar, alctuit din dou tipuri de celule, celule ciliate i celule neciliate secretorii , este sub control endocrin. A.

b)

In faza proliferativ a ciclului, estrogenii stimuleaz dezvoltarea cililor i o secreie activ.Frecvena micrilor cililor, indreptate spre uter, este necesar pentru transportul tubar al oului i are o valoare de aproximativ 1500 micri/minut in perioada ovulatorie.
Sub influena progesteronului, la inceputul fazei secretorii, imediat dup perioada ovulatorie, frecvena micrilor ciliare crete cu 20%, pentru ca apoi, in faza secretorie tardiv a ciclului, celulele s ii piard cilii, astfel incat nu se mai pot distinge celulele secretorii de celulele fr cili. Astfel scade secreia celulelor secretorii in primele 3-4 zile postovulator. Estrogenii stimuleaz i motilitatea spontan a trompei, in ceea ce privete frecvena i amplitudinea contraciilor, in timp ce progesteronul o inhib. Contractilitatea musculaturii tubare i fluxul de secreie sunt maxime in primele 3-4 zile postovulator, astfel incat posibilul ou fertilizat este dirijat s ptrund prin istmul tubar spre uter.

c)

B.

Ciclul mamar

In cursul unui ciclu menstrual, la nivelul glandei mamare se produc modificari morfofiziologice sub actiunea celor doi hormoni ovarieni : foliculina si progesteronul. Foliculina, -in prima faza a ciclului ovarian, determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galactofore ; - in faza a doua sub actiunea progesteronului, are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar. In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc, sunt dureroase, apare colostrul, mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens, apare reteaua venoasa superficiala haller. Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua 3-4, datorita secretiei de priolactina.

Ciclul general
O serie de alte sisteme si organe, sufera si ele modificari ciclice: = sistemului nervos central si periferic (starea de supraexcitare psihica a femeii premenstrual si menstrual), =volumul respirator, =permeabilitatea vasculara sunt crescute, si =receptivitatea fata de boli infectocontagioase. =articulatiile si ligamentele bazinului devin mai laxe in perioada menstruala. =temperatura vaginului mica in faza foliculinica, cu un salt termic dupa ovulatie.

V mulumesc!