CORPUL STRIAT SI SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL

Nucleii bazali(ganglioni) fac parte ca si cerebelul din Sistemul motor extrapiramidal care cuprinde formatiuni implicate in motilitate De fiecare parte a creierului N bazali sunt reprezentati prin: N caudat
neostriatul

Putamen Globus pallidus (paleostriatul) N. subtalamic (sub talamus) Substanta neagra (Locus Niger) (in mezencefal)
n. lentiform

CORPUL STRIAT

CORPUL STRIAT Este compus din N Caudat si N. Lentiform N. Caudat Nucleul caudat. invaluie marginea talamusului, si este dispus de-a lungul ventriculului lateral. Are forma literei C (cu concavitatea in jos). Are o extremitate umflata numita cap, se ingusteaza posterior si continua cu corpul si apoi cu o extremitate care constituie coada ce se arcuieste in partea posterioara a talamusului si ajunge la amigdala. N. lentiform (putamen + globus pallidus) are forma unei priramide cu baza triunghiulara , varful in vecinatatea talamusului. Putamenul si globus pallidus sunt separate prin stria medulara externa. Cele 2 formatiuni N Caudat si N lentiform sunt separate de capsula interna (pe aici trec maj fibrelor senzoriale care fac legatura intre maduva spinarii si cortex.) Ele fuzioneaza la nivelul capului formand corpul striat ventral (care are in mijloc n acumbens septi cu rol in afectivitate) Corpul striat ventral (nucleul accumbens) Striatul ventral (n. accumbens) o interfata intre sistemul motor extrapiramidal, sistemul vegetativ si sistemul afectiv( de rasplata) Format din 95% neuroni stelati cu spini gabaergici, 5% n. asociativi mari si colinergici. Primeste Aferentele - glutaminergice de la cortex si n amigdalian - dopaminergice de la mesencefal Trimite Eferentele gabaergice (inhibitorii) din 2 z dif ale nucleului accumbens care ajung la: - locus niger, hipotalamus, mezencefal - palidul intern, talamus

Neostriatul (putamen si caudat) disp receptor al C.S Format din nucleul caudat si putamen. Caracterizat printr-un numar foarte mare de neuroni de 2 tipuri: fara spini (mici si gabaergici, mari si colinergici) opereaza doar in interiorul putamenului si caudatului cu spini pe dendrite(mijlocii, inhibitori, gabaergici) .datorita lor, neostriatul este dispozitivul receptor al corpului striat. aferente - corticale in sp. motorii(excitatorii glutaminergice) - de la talamus (nucleii nespecifici si n. central median al lui Luys) - din locus niger (dopaminergice) Eferente Toate eferentele din neostriat sunt gabaergice. - la globus palidum - majoritatea - la locus niger (o mica parte) Functiile motorii ale neostriatului: Tempereaza activitatea globului palid , In fct de de semnalele glutaminergice (excitante), pe care celulele cu spini din neostriat le primesc de la scoarta cerebrala. Simptomele leziunilor neostriatale sunt negativul celor observate in leziunile palidale. Globus pallidus(paleostriatul)- dispoz. efector a corpului striat Format din 2 componente (mediala si laterala) despartite prin stria medulara interna. Ambele sunt formate din n mari si neregulati, gabaergici. aferente - fibrele gabaergice ale neostriatului. eferente - Catre cortex pe calea strio-palido-talamo-corticala prin fascicolul vf palidal H1 In cazul deregrarilor striatului, globul palid infiltreaza sistemul motor cu semnale perturbante, care duc la aparitia sindromului parkinsonian.
3

- catre talamus (putine); formatiunile din regiunea subtalamica(in sp. nucleul hipotalamic si locus niger) prin ansa lenticulara H2 Functiile motorii ale globului palid: - Asigura realizarea de miscari automate globale, (primordiale) - alte automatisme: ridicarea in picioare din pozitia asezat, mersul sau balansarea mainilor in timpul mersului - permite mimica - Controleaza masticatia si primului timp al deglutitiei - controleaza formatia reticulata - viteza miscarilor voluntare In lipsa lui, miscarile se executa lent Palidumul nu-si poate exercita functiile mentionate mai sus decat daca primeste semnale dopaminergice de la locus niger. El este dependent de dopamine pe care i-o trimite locul negru. In leziunile sale, fata este imobila, monoexpresiva, indiferent de intensitatea si tipul de stare afectiva. In distrugerile sale se instaleaza o hipertonie generalizata, ceroasa (plastica)

Neurofiziologia corpilor striati presupune descifrarea functiilor corpilor striati notandu-se simptomele produse de leziunile lor a) destructia globului palid duce la sindromul de paleostriat (se intalneste in special in leziunile locului negru, care priveaza corpul de dopamina). Este substratul fiziopatologic al bolii lui Parkinson. b) leziune exclusiv in neostriat duce la sindromul denumit coree sau balism c) leziune care atinge concomitent neo- si paleostriatul duc la distonii lenticulare - dezordini tonice si fazice variate: d) mici lacune in corpii striati produc sindromul pseudobulbar

Neuropsihologia corpului striat - Corpul striat e in primul rand o formatiune cheie a sistemului de rasplata si intervine in geneza starilor afective. Cand striatul este deprivat de aportul de dopamine din locus niger apar starile depresive din cursul bolii lui Parkinson - Corpul striat are rol in psihologizarea functiei motorii prin: - conotarea emotionala mimica: gestica, atitudine corporala, viteza miscarilor, poate exprima starile emotionale; modularea exteriorizari Regiunea subtalamica E o regiune de trecere pentru o serie de cai nervoase importante cum e calea prin care sosesc semnale de cerebel, esentiale pentru coordonarea motorie Leziunile acestei cai duc la grave tulburari la nivelul membrelor controlaterale Lezarile regiunii subtalamice nu produc tulburari psihice. Dar exista niste sindroame din punct de vedere somatic.