Intestinul subtire

Intestinul subtire este portiunea tubului intestinal cuprinsa intre valvulele pilorica si
ileo-cecala.

Duodenul
Este primul segment al intestinului subtire. Se deosebeste prin faptul ca este fixat de
peretele abdominal posterior. Are forma unui segment de cerc cu concavitatea
orientata inspre superior stanga. Se intinde de la santul duodeno-piloric la flexura
duodeno-jejunala. Duodenul descrie 3 flexuri. De la nivelul pilorului se indreapta
inspre infeior si dreapta pana la vezica biliara unde coteste (cotul se numeste flexura
duodenala superioara) apoi coboara de-a lungul santului pancreasului pana la
extremitatea inferioara a rinichiului drept unde se curbeaza din nou (flexura
duodenala inferioara). Duodenul apoi este orientat transversal, trece peste vertebra a
4-a lombara si la stanga acesteia urca din nou luand-o pe partea stanga a celei de-a
2-a vertebre lombare. Ajunge sub mezoul colonului transvers unde se curbeaza in
unghi ascutit, formand flexura duodeno-jejunala. Cele 3 flexuri impart duodenul in 4
parti.
Prima este parea superioara numita bulb duodenal.
A 2-a este portiunea descendenta.
A 3-a este portiunea superioara sau orizontala.
A 4-a este portiunea ascendenta.
Lungimea duodenului este de 25cm, diametru 3,5-4cm. Este mai larg la nivelul
bulbului. Duodenul este situat profund pe coloana vertebrala si este intersectat de
mezoul colonului transvers.

Conformatie interioara
In interiorul duodenului se observ niste plice circulare care incep in portiunea
descendenta. De asemenea se gasesc vilozitati intestinale. Plicele circulare si
vilozitatile se gasesc in tot intestinul subtire. Pe peretele posterior in portiunea
descendenta se gaseste plica longitudinalaa duodenului care este determinata de
trecerea ductelor coledoc si pancreatic. La extremitatea inferioara a plicei se gaseste
o proeminenta numita papila duodenala mare pe care se deschid cele 2 ducte. Cu 3
cm deasura papile duodenale mari se gaseste papila duodenala mica prin care se
deschide ductul pancreatic accesor.

Structura duodenului
Peretele duodenal este format din 4 tunici similare cu cele de la stomac. In
submucoasa se gasesc glande duodenale.

Vascularizatia

Vascularizatia arteriala provine din artera gastro-duodenala, ramura a arterei hepatice

si a celei mezenterice superioare.
Venele sunt drenate de vena porta.
Limfaticele sunt drenate de nodurile hepatice si celiace.

Inervatia
Segmentul superior este inervat de nervii ficatului.
Segmentul inferior este inervat de plexul celiac.

Jejun-Ileonul
Jejuno-Ileonul este segmentul intestinului subtire cuprins intre flexura duodenojejunala si valvula ileo-cecala. Jejun-Ileonul este legat de preretele abdominal prin
mezenter. Intre jejun si ileon nu exista o delimitare neta. Jejunul cuprinde 40% iar
ileonul 60%. In jejun se gasesc plice circulare numeroase dar lipsesc foliculii agregati.
Jejunul este mai bine vascularizat si are o musculatura mai puternica. In pana la 2%
din cazuri in portiunea terminala a ileonului se gaseste un diverticul (diverticului ileat
la 80-100cm de cec).

Conformatia interioara
Plicele circulare sunt cute ale mucoasei. In ileon numarul lor creste si le scade
inaltimea. Cu 1m inainte de cec ele dispar. Au o inaltime de 7-8mm, sunt in numar de
700-800 si cresc suprafata intestinala cu 1/3.
Vilozitatile intestinale sunt proeminente cilindrice sau conice cu inaltimea de 0,31,5mm , sunt in numar de 100/cm patrat si in mod normal se gasesc 5 pana la 10
milioane. Cresc suprafata intestinului de 6 ori.

Structura
Peretele intestinului subtire este format din cele 4 tunici descrise anterior. 1/3 din
grosime o repr vilozitatile. A 2-a treime de mucoasa si celelalte tunici formeaza 1/3.
Tunica seroasa este formata din perotoneul visceral, formata de o patura subseroasa.
Urmeaza tunica musculara cu un strat exterior format din fibre longitudinale si un
strat interior de fibre circulare. Ambele sunt spiralate. Tunica submucoasa contine
vasele si nervii.

Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri ae arterei mezenterice

superioare. Aceasta ramura patrunde in mezenter, descrie o curba cu cocavitatea spre
dreapta si vascularizeaza intest subtire si colonul. Din convexitatea arerei se desprind
12-18 ramuri jejunale si ileale. Aceste ramuri se bifurca, laturile de bifurcare se

anastomozeaza cu cele provenite din artera invecinatasi se formeaza arcade

vasculare.
Dupa acelasi model descris se formeaza arcade vasculare de ordinul 2, 3 si 4. Din
arcadele de ordinul 4 iau nastere ramuri terminale, numite arteriole drepte.

Venele sunt drenate de vena mezenterica superioara.

Limfaticele pornesc din piliferele centrale ale vilozitatilor dupa care formeaza o
retea in interiorul mucoasei si o retea in submucoasa. Aceste retele sunt conectate cu
formatiunile limfoide ale intestinului. Acestea sunt foliculii solitari si agregati. Foliculii
solitari au aspectul unor corpusculi albiciosi emisferici sau ovoizi de 0,5-2mm in
diametru. Foliculii limfatici agregati sunt alcatuiti din alaturarea unui numar de foliculi
solitari, au o lungime de 1-12cm si o latime de 8-10mm. In ileonul terminal se gasesc
20-30 de foliculi agregati. Acestia nu sunt dispusi pe marginea mezenterica.
Limfaticele mai formeaza o retea intramusculara si o retea subseroasa, apoi strabat
100-200 de noduri mezenterice si in final ajung in ductul toracic.

Inervatia
Inervatia este vegetativa. Fibrele provin din plexul celiac.
In peretele intestinal se formeaza 2 plexuri. Unul se afla in tunica musculara plexul
mienteric si unul submucos. Cele 2 plexuri sunt anastomozate.

By MOSS