Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La nivelul tr. cerebral, substanta cenusie si cea alba sufera o dispunere diferita fata de cea de
la nivelul maduvei spinarii. Astfel substanta cenusie nu mai este unitara, ci se prezinta fragmentata
in nuclei dispersati in substanta alba, care-i inconjoara si-i separa.
Cauzele acestor modificari se datoreaza:
decusatiei piramidale care separa coloana anterioara in doua coloane longitudinale
motorii, una prelungeste capul cornului anterior iar cealalta baza lui
decusatia lemniscala ce separa coloana posterioara in doua coloane longitudinale
fragmentarea de catre fibrele transverse si arciforme a coloanelor longitudinale cenusii
si transformarea lor in nuclei de origine si nuclei terminali ai nervilor cranieni
deschiderea canalului centra si formarea ventriculului IV deplaseaza nucleii astfel: cei
ce prezinta bazele coarnelor anterioare si posterioare sunt situati sub planseul ventricular,
superficial; iar cei ce reprezinta capul coarnelor vor ramane in profunzime.
In interiorul trunchiului cerebral si pe toata lungimea lui se observa doua regiuni distincte:
piciorul trunchiului cerabral este situat anterior, are in structura sa aproape numai
substanta alba; la nivelul piciorului puntii se afla mici grupe de substanta cenusie ce vor forma
nucleii pontici
calota sau tegmentul tr. cerebral este asezata dorsal, si la nivelul ei gasim numerosi
nuclei si restul substantei albe a trunchiului
Limita dintre picior si calota este data de elemente diferite in cele 3 segmente ale tr. cerebral.
Astfel:
la nivelul bulbului piciorul este reprezentat de cele doua piramide ventrale impreuna
cu continutul lor
la nivelul puntii limita dintre picior si calota este data de un plan conventional tangent
la fata anterioara a lemniscului medial
la nivelul pedunculilor cerebrali, piciorul este despartit clar de calota printr-un nucleu
bogat in pigment negru(substanta neagra)
Substanta cenusie
Este reprezentata de totalitatea nucleilor din trunchi, iar acestia sunt de 3 feluri:
1. Nuclei segmentari/echivalenti/ai nervilor cranieni. Ei corespund unui nerv cranian,
ocupa un anumit segment al tr. cerebral. Acest segment se numeste encefalomer
2. Nucleii intersegmentari sau proprii sau de coordonare, coordoneaza activitatea reflexa
medulara sau pe cea din trunchi
Axonii neuronilor din acesti nuclei intra in alcatuirea nervilor oculo-motor. Fiecare nerv
contine fibre homolaterale de la nucleii dorsal, intermediar, ventral si centrocaudal si fibre
heterolaterale de la nucleii medial si centrocaudal.
Complexul nuclear oculo-motor primeste aferente indirecte prin intermediul formatiunii
reticulate de la scoarta cerebrala si coliculii superiori si aferente directe de la : nucleii vestibulari,
nucleul n. abducens controlateral, nucleul interstitial Cajal, aria pretectala, nucleul interstitial si
nucleul prepositus hipoglossi.
Lezarea unilaterala a nervului oculomotor se manifesta prin:
abductia globului ocular homolateral (strabism divergent)
midriaza
pierderea reflexului fotomotor si a celui de acomodare la distanta
II.
coliculii superiori
Lezarea nucleului sau a trunchiului n facial determina paralizie de tip periferic (Bell)
caracterizata prin:
Nucleul motor al nervului trigemen, este situat in tegmentumul pontin, medial fata de
nucleul senzitiv principal. Axonii neuronilor sai formeaza radacina motorie ce se alatura ramurii
mandibulare a n. trigemen si inerveaza muschii derivati din primul arc branhial. Aferentele provin
de la :
nucleul mezencefalic al trigemenului
nucleii principali si spinali ai trigemenului
complexul olivar superior
scoarta cerebrala
Lezarea nucleului sau a fibrelor motorii determina paralizia si atrofia muschilor masticatori,
cu devierea mandibulei de partea afectata. Afectarea neuronului central sau a fibrelor
corticobulbare nu produce paralizia completa a muschilor masticatori, datorita aferentarii nucleului
din ambele emisfere cerebrale.
III.
Nucleul cohlear ventral este alcatuit dintr-o portiune anterioara si una posterioara
Nucleul cohlear dorsal proemina in partea cea mai laterala a planseului ventriculului IV.
Aferentele sunt reprezentate de fibrele nervilor cohleari, care patrund in tr. cerebral se bifurca
si fac sinapsa in ambii neuroni. Axonii neuronilor ce receptioneaza impulsuri auditive de la varful
cohleei, fac sinapsa in nucleul cohlear ventral si in portiunea ventrala a celui dorsal. Impulsurile de
la baza cohleei ajung in portiunea dorsala a nucleului cohlear dorsal.
Eferentele nucleilor cohleari reprezinta fibre secundare ce se grupeaza in 3 striuri acustice:
Aceste striuri contin fibre lemniscale si fibre de releu. Fibrele lemniscale se incruciseaza pe
linia mediana si formeaza corpul trapezoid, iar fibrele de releu fac sinapsa fie in nucleii
complexului olivar superior , fie in nucleii lemniscului lateral.
Complexul olivar superior este format din interneuroni, care constituie primul releu in carese
realizeaza convergenta fibrelor acustice secundare de ambele parti.Este compus din nucleul olivar
principal, nucleul periolivar si nucleii corpului trapezoid. Axonii neuronilor din acesti nuclei
reprezinta fibrele acustice tertiare care intra in constitutia lemniscului lateral de aceeasi parte.
Eferentele nucleilor lemniscului lateral se indreapta spre coliculii inferiori de aceeasi parte,
coliculii inferiori de partea opusa si corpul geniculat medial.
Nucleii vestibulari. Complexul nucleiilor vestibulari este situat la jonctiunea bulbopontina, sub planseul ventriculului IV, intre doua planuri orizontale duse prin nucleul n. abducens
Eferentele nucleilor vestibulari constituie fibrele vestibulare secundare. Ele sunt dispersate pt.
ca conecteaza nucleii vestibulari cu cerebelul, nucleii oculo-motori, formatiunea reticulata si MS si
sunt reprezentate de :
fibrele vestibulo-cerebeloase
fibrele vestibulo-oculomotorii
fibrele vestibulo-reticulare
fibrele vestibulo-talamice
fibrele vestibulo-spinale
IV. Coloana sensibilitatii generale viscerale este reprezentata de nucleul solitar, situat
sub planseul ventriculului IV , la nivelul foveei inferioare. Se intinde intre un plan posterior ce
trece prin decusatia piramidala si unul anterior , dus prin nucleul motor al n. trigemen.
Nucleul solitar este alcatuit din 10-11 subgrupe nucleare din care mai importante sunt:
nucleul medial situat dorsolateral fata de nucleul dorsal al vagului
nucleii dorsomediali , ce inconjoara tractul solitar
nucleul parvocelular
nucleul comisural care uneste extremitatile caudale ale nucleilor solitari. Sub acest
nucleu unele fibre ale tractului solitar incruciseaza linia mediana si se termina in nucleul solitar de
partea opusa
In partea anterioara la nivelul nucleului dorso-lateral ajung fibre ale sensibilitatii viscerale
gustative, aduse de la nivelul 2/3 ant ale limbii, iar n. glosofaringian aduce informatii de la 1/3 post
a limbii.Acest segment se individualizeaza ca nucleu gustativ. Tot aici se termina si unele fibre ae
sensibilitatii viscerale generale apartinand n. glosofaringian si lingual.
In 1/3 mijlocie si caudala a nucleului ajung fibre ale sensibilitatii viscerale generale pe calea
nervilor glosofaringian si vag,ce aduc urmatoarele aferente: