Sunteți pe pagina 1din 17

Embriologie

Embriologie(lb greaca)

Embrion=ceva ce se dezvolta in interior

Logos=stiinta

Embriologia studiaza dezvoltarea fiintelor vii de la zigot pana la nastere.


Nasterea este un act fiziologic prin care fatul viabil este expulzat.
Dezvoltarea organelor continua si dupa nastere, ele perfectionandu-se pana
la o anumita varsta dupa care incepe regresia, care se termina o data cu
moartea. Evolutia individului de la stadiul de zigot la starea de adult
reprezinta ONTOGENEZA.

Dezvoltarea se realizeaza in 2 etape:

1)Prenatala (intrauterina)

a)Perioada preembrionara: reprezentata de gametogeneza adica


formarea celulelor sexuale mature

b)Perioada zigot: in prima saptamana de dezvoltare incepe cu fecundarea


si se termina cu formarea emrionului

c)Perioada embrionara: pana la sfarsitul saptamanii a 8-a se formeaza


embrionul si se dezvolta mugurii organelor

d)Perioada fetala: dureaza pana la nastere si este determinata de


organogeneza

2)Postnatala

a)Perioada perinatala: prima saptamana

b)Perioada de nou-nascut: pana la sfarsitul primei luni de viata

c)Perioada de sugar: pana la sfarsitul primului an de viata

d)Copilaria: pana la 10-12 ani

-prima copilarie: pana la 7 ani

-a II-a coplilarie: pana la 10-12 ani


e)Perioada puberala: la fete dupa 10 ani, la baieti dupa 12 ani si dureaza
1 an

f)Perioada pubertatii: dureaza 3 ani

g)Adolescenta: pana la 19-20 de ani (maturitate fizica, sexuala si


emotionala)

h)Perioada de maturitate/Adult:

-timpurie:pana la 25 de ani (terminarea priceselor de crestere)

-propriu-zisa: pana la 60 de ani

i)Perioada de batranete/Senescenta: pana la moarte

Embriogeneza

In desfasurarea embriogenezei se disting perioade cu trasaturi dominante;


acestea sunt:

1)Segmentatia

2)Blastocitul

3)Gastrulatia

4)Neurulatia

Segmentatia

Segmentatia incepe cu diviziunea mitotica a zigotului din care iau nastere 2


blastomere egale.

Blastocit unilaminar
Numarul mitozelor creste in progresie geometrica in timp ce volumul
blastomerelor scade.Dupa disparitia membranei zigotului (zona pellucida)
blastomerele se maresc si ajung la dimensiuni normale. In faza de 2 pana la
16 blastomere produsul de conceptie se numeste morula. In continuare
diviziunea devine inegala, apar celule mai mari numite macromere si celule
mai mici numirte micromere. In continuare se produce un clivaj intre
macromerele si micromerele si intre ele se formeaza o cavitate numita
cavitatea blastocistului. Macromerele formeaza masa celulara interna sau
embrioblastul. Micromerele se dispun la periferie si formeaza masa celulara
externa (trofoblast).

In ziua a 7-a apare blastocistul bilaminar. Peretele cavitatii blastocistului se


dubleaza. Cel de-al 2-lea strat de celule apare pe suprafata interna a cavitatii
blastocistului. Acest al 2-lea strat e format din celule turtite si poarta numele
de membrana exocelomica. Din acest strat cavitatea blastocistului ia
numele de sac bipeling primar. In ziua a 7-a embrioblastul va fi format din
2 straturi celulare. Unul orientat spre cavitatea blastocistului, format din
celule poliedrice mici care este numit lipoblast. Celalalt strat este situat
intre lipoblast si trofoblast si este alcatuit din celule mari asezate dezordonat
, acesta numindu-se epiblast(deasupra). Epiblastul se va separa de
trofoblast si intre ele apare cavitatea amniotica. Epiblastul si lipoblatul
alcatuiesc discul embrionar.
Intre zilele 12-14(faza blastocistului trilaminar) apare mezodermul. Celuele
epiblastului devin inalte, se ordoneaza intr-un singur strat formand
ectodermul embrionar. Celulele blastocistului devin cubice si se ordoneaza
intr-un strat numit endoderm embrionar . Embrionul se alungeste, are forma
de scut, aproape de margininea craniala celulele hipoblastului devin mai
inalte si celulele epiblastice care corespund zonei formeaza precordala care
va devreni membrana orofaringiana.

Din celulele trofoblastului se diferentiaza tesut mezenchimal situat intre


trofoblast. Acest tesut formeaza mezodermul embrionar care este aproape
lichid, bogat in substante nutritive care sunt transmise discului embrionar
care este lipsit de vase de sange.
Blastocistul Trilaminat

In interiorul mezodermului extraembrionar apare o cavitate care este numita


cavitate coriala sau celom extraembrionar.

Cavitatea imparte mezodermul in 2:

- portiunea de mezoderm dintre trofoblast si cavitatea poriala numita si


mezoblast extraembrionar(somato pleura);

- partea de mezoderm dintre cavitatea coriala, sacul vitelin si discul


embrionar numita si mezoblast extra embrionar splannic sau splanopleura.

In partea caudala a discului embrionar ramane o punte de tesut


mezenchimal care leaga discul embrionar de trofoblast. Acesta este numit
pedicul de fixatie si se va transforma in cordon ombilical. Din mezenchimul
splanic al sacului vitelin incepe procesul de vasculogeneza si hematopoeza.

Gastrulatia

Gastrulatia incepe in saptamana a III-a. In aceasta faza apare mezodermul


embrionar si discul embrionar devine trilaminar. In ziua a 15-a, in partea
caudala a discului embrionar, pe linia mediana apare o ingrosare a
ectodermului care este numita linia primitiva.

Extremitatea rostrala a liniei primitive este mai ingrosata si se numeste nod


primitiv. In centrul sau se gaseste o foseta numita foseta primitiva. Atat linia
cat si nodul primitiv sunt alcatuite din celule cu o rata mitotica ridicata. Din
aceste celule rezulta celule rotunde. Pe linia mediana a liniei primitive se
formeaza santul primitiv.

Celulele rotunde se invagineaza la nivelul santului primitiv formand un nou


strat situat intre ectoderm si endoderm. Acest strat este mezodermul
embrionar care migreaza spre periferia discului embrionar unde se va
continua cu mezodermul extraembrionar. De la nodul primitiv celulele
mezodermale vor migra spre extremitatea rostrala si formeaza pe linia
mediana o prelungire numita procesul notocordal. Acesta fuzioneaza cu lama

precordala.

O parte a tesutului mezenchimal ocoleste lama pericordiala apoi fuzioneaza


anterior de ea formand mezodermul cardiogen. Posterior de linia primitiva se
gaseste o zona in care ectodermul ramane in contact cu endodermul
(membrana clocala). In zilele 16-17 din fosa primitiva va porni in procesul
notocordial un canal care este numit canalul notocordal. El comunica cu
cavitatea amniotica prin fosa primitiva.

Din ziua a 18-a planseul canalului notocordal si endodermul de


sub el incep sa se resoarba dinspre extremitatea cefalica.
Dupa reabsorbtia planseului, canalul notocordial ia numele de canalul
neurenteric si face legatura intre cavitatea amniotica si sacul vitelin. Tavanul
canalului neurenteric impreuna cu tesutul in care este inglobat se numeste
placa notocordala. Ulterior placa notocordala se desparte de endoderm si
formeaza notocordul . Endodermul isi reface continuitatea si acopera

notocordul.

Notocordul creste cronio-caudal. Linia primitiva se scurteaza iar nodul


primitiv se apropie de extremitatea caudala a discului embrionar.

Neurulatia

Neurulatia se desfasoara de la sfarsitul saptamanii a 3-a pana la sfarsitul


saptamanii a 8-a. In aceasta perioada foitele embrionare sufera transformari
morfogenetice, apar mugurii organelor si se definitiveaza forma externa a
corpului embrionar.

Ectodermul Embrionar

In saptamana a 3-a incepe ingrosarea ectodermului cuprins intre lama


neurala. Se continua inspre lateral cu ectodermul prin 2 benzi subtiri numite
jonctiuni neuroectodermale).

Aceste jonctiuni se inalta si formeaza plicele neurale care vor da nastere

crestelor neurale.

Lama neurala se transforma in sant neural. Extremitatea craniala a lamei


neurale se largeste si da nastere santului optic si placodei optice. Crestele
neurale cresc si se apropie pe linia mediala.
In zona cervicala incepe fuziunea plicelor neurale si santul neural se
transforma in tub neural iar ectodermul isi reface continuitatea si acopera

tubul neural.

Extremitatile tubului neural raman deschise, cel cranial - neuropor rostral se


inchide in ziua a 25-a iar extremitatea caudala – neuropor caudal se inchide
in ziua a 27-a.

Odata cu inchiderea neuropolului rostral apar 2 strangulatii care conduc la


formarea a 3 vezicule cerebrale (prozencefalica, mezencefalica si
rombencefalica).

Crestele neurale si ectomezenchimul

Din punct de vedere topografic crestele au fost impartite in encefalice si


medulospinale. Acestea genereaza populatii celulare apoi dispar in sens
cranio-caudal. Din aceste populatii celulare se formeaza ganglionii senzitivi
ai nervilor cranieni cu exceptia perechii 8. Se mai formeaza ganglioni
autonomi ai extremitatii cefalice, ectomezenchimul capului si gatului care
formeaza tesut osos, cartilaginos, dermic, odontoblaste si altele.

Din ziua a 30-a celulele din crestele neurale prozencefalice migreaza in


mugurele fronto...........Celulele din crestele neurale mezencefalice migreaza
spre zona in care se dezvolta oul pre.........si in mugurii maxilari si
mandibulari. Celulele din crestele neurale rombencefalice formeaza cercurile
branhiale si cele aortice.

Mezodermul embrionar
Mezodermul embrionar participa la formarea majoritatii organelor. Din ziua a
14-15-a prolifereaza intens si da nastere la 2 benzi longitudinale situate pe o
parte si cealalta a notocordului, benzi numite mezoderm paraaxial. El se
continua spre lateral cu mezodermul intermediar iar acesta cu cel lateral
astfel formandu-se 2 lame (parietala si viscerala). Spatiul dintre cele 2 lame

este extraembrionar.

Intre zilele 20 si 30 mezodermul paraaxial se segmenteaza in sens croanio-


caudal si da nastere unor aglomerari de tesut mezenchimal care sunt
asemanatoare cu un sireag de margele numite somite. Bombeaza la
suprafata embrionului si observarea lor permite aprecierea varstei
emrionului. 42-44 somite:

• 4 occipitale

• 8 cervicale

• 12 toracale

• 5 lombare

• 5 sacrale

• 8-10 coccigiene

Somitele occipitale duc la formarea craniului si a muschilor limbii dupa care


dispar. Mezodermul intermediar se desprinde de cel proximal si formeaza
nefrotoamele si cordoanele nefrogene. Mezodermul lateral ramane
nesegmentat. Din mezodermul lateral visceral se formeaza masele
musculare laterale ale arcurilor branhiale. Din mezodermul somatic se vor
forma membrele.

Endodermul embrionar

In stadiul tubului neural si somatic, discul embrionar incepe sa se curbeze


atat cranio-caudal cat si transversal. Datorita curburii transversale
endodermul se transforma in gent apoi in tub care se intinde de la
membrana orofaringiana pana la cea clocala. Membrana orofaringiana se
reabsoarbe in jurul celei de-a 30-a zi de dezvoltare si se stabileste
comunicarea intre cavitatea bucala primitiva si intestinul anterior.

Dezvoltarea aparatului branhial

Dezvoltarea aparatului branhial incepe in saptamana a 4-a prin aparitia unei


ridicaturi pe partile laterale ale faringelui care sete primul arc brahial.
Ulterior apar inca 5 perechi de arcuri brahiale care se dispun caudal de
primul arc. Arcurile se aseamana cu niste coloane situate de o parte si de
alta a regiunii in care se formeaza capul si gatul. La sfarsitul saptamanii a 4-a
se observa la exterior 4 perechi de arcuri brahiale. Perechile 5 si 6 sunt mici

si nu se vad.

La exterior arcurile branhiale sunt separate prin santuri numite fante


branhiale. Spre interior arcurile sunt separate de santuri cu o adnacime mai
mare numite pungi faringiene. Fantele branhiale sunt acoperite de ectoderm
iar pungile de endoderm. Intre 2 arcuri branhiale ectodermul fantelor este in
contact cu ectodermul pungilor si se formeaza membranele branhiale.

Dezvoltarea arcurilor incepe prin migrarea celulelor din crestele neurale.


Primul arc este numit arcul mandibular. Pe el se vor forma 2 ridicaturi, una
mai mare numita mugurele mandibular si una mai mica numita mugurele
maxilar. Al 2-lea arc este numit arcul hioidian. Acesta va da nastere osului
hioid si regiunii invecinate acesteia. Celelalte arcuri sunt numite prin cifre de
la 3 la 6.

Structura arcului brahial

Initial este compus dintr-un ax central, format din mezoderm. Acesta provine
din mezodermul lateral. Axul este acoperit la exterior de ectoderm si la
interior de endoderm. Ulterior arcul este inconjurat de ectomezenchim.
Fiecare arc branhial contine o artera, o lama cartilaginoasa, o componenta
musculara si un nerv. Ectomezenchimul primului arc branhial da nastere
cartilajului mandibular. Din acesta se vor forma mandibula, maxila, ciocanul,
nicovala, ligamentul sfeno-articular si ligamentul anterior al ciocanului.
Ectomezenchimul celui de-al 2-lea arc va da nastere la scarita, procesul
stiloid, ligamentul stilohioidian, partea superioara a osului hioid si cornul mic
al acestuia. Restul hioidului se formeaza din cartilajele arcului al 3-lea. Din
cartilajele arcurilor 3 si 6 se formeaza scheletul cartilaginos al faringelui.
Arterele arcurilor brahiale provin din arcurile aortice, acestea fiind structuri
tranzitorii. Prima pereche de arcuri da nastere arterei carotide externe. Din
arcurile brahiale deriva muschii striati.

Din primul arc brahial iau nastere muschhiul masticator, muschiul ilohioidian,
pantecele anterior al muschiului digastric, muschiul tensor al valului palatin.

Din al 2-lea arc iau nastere muschii pielosi, muschiul stilohioidian, pantecele
posterior al muschiului digastric. Fiecare arc branhial are nervul sau cranial.

Primului arc ii corespunde nervul trigeaman, arcului al 2-lea - nervul facial si


arcurilor branhiale 3-6 le corespund nervii glosofaringian si vag.

Fantele Branhiale

In saptamana a 5-a arcul branhial 2 se dezvolta mai rapid si acopera arcurile


branhiale 3 si 4. Astfel se formeaza o depresiune numita sinus cervical.
Ulterior arcul 2 se uneste cu o alta proeminenta (creasta epicardica) si
fantele branhiale 2, 3 si 4 imperuna in sinusul cervical se oblitereaza si gatul
ia un contur plan. Din prima fanta branhiala se formeaza epiteliul meantului
acustic extern. Celelalte fante branhiale se vor reabsorbi.
Pungile Faringiene

Prima punga faringiana va forma cavitatea timpanica, antriul mastoidian si


tuba auditiva.

A 2-a punga faringiana va forma criptele amigdaleolor palatine.

A3-a ia parte la formarea timusului.

Din a 3-a si a 4-a se vor forma glandele paratiroide.

Membranele branhiale

Din prima membrana branhiala se va forma membrama timpanica. Celelalte


dispar.

Dezvoltarea fetei

Fata se formeaza din 5 muguri faciali care apar in jurul orificiului bucal
primitiv (stomoderm). Cranial se afla mugurele fronto-nazal. Caudal de
acesta, pe partile laterale se afla mugurii maxilari. Caudal de acestia sunt
mugurii mandibulari.
Mezodermul celor 5 muguri e continu. Nu exita despartituri interne care sa
corespunda santurilor care delimiteaza mugurii la exterior. La sfarsitul
saptamanii a 4-a in portiunea inferioara a mugurelui fronto-nazal ectodermul
se ingroasa, formandu-se astfel placodele nazale. Pe marginea placodelor
mezenchimul se ingroasa si formeaza mugurii nazali mediali si laterali.

In aceasta faza placodele nazale se gasesc in depresiuni numite cavitati


nazale. Mugurii nazali laterali sunt despartiti de mugurii mandibulari prin
santul nazo-maxilar.

La sfarsitul saptamanii a 5-a mugurii nazali laterali se unesc cu mugurii


maxilari iar santul nazo-maxilar se tranfosforma intr-un tub numit duct nazo-
lacrimal.

In saptamana 6-7 mugurii nazali mediali fuzioneaza intre ei si se unesc cu


mugurii maxilari.

Din mugurii nazali mediali se formeaza segmentul intermaxilar care da


nastere filtrului buzei superioare, portiunea premaxilara a maxilei.Mugurii
maxilari vor forma buza superioara lateral de filtrul si regiunea obrazului. Din
mugurii mandibulari se formeaza buza inferioara, regiunea barbiei si partea
inferioara din regiunea obrazului.

Dezvoltarea boltii palatine


Palatul se dezvolta din 2 muguri – palatul primar si palatul secundar. Palatul
primar ia nastere din segmentul intermediar si va contine dintii incisivi.
Palatul secundar reprezinta primordiul palatului dur si al palatului moale . El
se dezvolta din procesele palatine laterale, care sunt 2 proeminente
mezodermale, situate pe parte mediala a maxilei. La inceput sunt situate
lateral de limba si orientate spre inferior. Apoi limba coboara si procesele
palatine laterale devin orizontale si fuzioneaza pe linia mediana. Spre
anterior fuzioneaza cu palatul primar iar in sus fuzioneaza cu septul nazal.

Procesele palatine cresc catre exterior si dau nastere palatului moale. Pe


linia mediala intre premaxila si procesele palatine si gaseste un canal numit
canalul nazo-palatin.

Dezvoltarea limbii

Din punct de vedere al dezvoltarii limba este formata din 2: corp, radacina.
Corpul se dezvolta din ectoderm iar radacina din endoderm. Limita dintre
cele 2 este marcata de un sant in forma literei V numit V-ul lingual. Corpul se
dezvolta din 3 muguri:

- tuberculul impar:median, apare in saptamana a 4-a pe planseul faringelui


intre extremitatile anterioare ale primelor arcuri branhiale.

-2 muguri linguali laterali: pereche, apar in sapt 5, situati para-median,


provin din arcul mandibular.

Cei 3 muguri vor fuziona. Mugurele lateral acopera tuberculul impar.


Portiunea faringiana a limbii se dezvolta din 2 muguri situati caudal fata de
primul. Acesti 2 muguri se numesc capula si eminenta lipobranhiala. Capula
se formeaza din fuziunea extremitatilor mediale ale arcurilor hioidiene.
Eminenta hipobranhiala se formeaza din extremitatea mediala a arcurilor
branhiale 3 si 4. Capula este acoperita de eminenta si dispare.

Portiunea orala fuzioneaza cu cea faringiana. Fuziunea este marcata de un


sant in forma de V, numit santul terminal. In varful V-ului se gaseste o foseta
care este gaura oarba, loc de origine al muachiului tiroidian.