1.Gametogeneza.

In vederea fecundarii, atat celulele germinative masculine cat si cele feminine intra in
procesul de gametogeneza, care include meioza si citodiferentierea.Pe parcursul meiozei I cromozomii
omologi se organizeaza in perechi, iar intre ei se realizeaza schimb de materal genetic; in timpul meiozei
II AND-ul celular nu este replicat, iar astfel fiecare celula fiica primeste o garnitura haploida de
cromozomi si deci jumatate din cantitatea de ADN a unei celule somatice normale.Ca urmare, gametii
feminini si masculini maturi contin 22 puls X si respectiv 22 plus Y cromozomi.

2.Cromozomii in timpul diviziunii mitotice. Ciclul evolutiv a celulei este format din intefaza,
caracterizata prin sinteza, anabolice si diviziunea in urma careia vor lua nastere cele 2 celule fiice, prin
injumatatirea materialului cromatinian. In urma mitozei nr cromozomilor ramane de 46, insa ca urmare a
ruperii centromerului si a deplasarii catre polii opusi ai celulelor, ale celor 2 cromatide, cromozomii vor
devein monocromi.

3.Cromozomii in timpul meiozei. Cromozomii in timpul meiozei, celulele germinative urmeaza in

evolutia lor spre maturizare, diviziunii mitotice si meiotice, ultimele comporta un interes deosebit avind
in vedere caracterul lor de pregatire pentru fertilizatie ale celulelor sexuale.In geneza gametului matur
exista 2 diviziuni meiotice:
Prima diviziune meiotica porneste de la setul diploid de cromozomi ( cu 4 cromatide) in cadrul
cromozomilor perechi. In metafaza si anafaza, ca urmare a amestecului materialului cromatinian, intre
perechele cromozomiale, rezulta cromozomii cu gene allele amestecate. Ulterior in urma incheierii
diviziunii rezulta 2 celule fiice cu un nr haploid (23 cromozomi) dicromatidici cu genele amestecate.A
doua diviziune meiotica se va caracteriza prin absenta sintezei replicative de AND in interfaza si prin
urmare setul haploid de cromozomi dicromatidici, va genera in urma diviziunii un set haploid de
cromozomi monocromatidici. In aceasta stare gametul masculin si feminin sunt apti pentru fecundare.

4.Ovogeneza.La sexul feminin maturarea celulelor germinative primordiale cu formarea gametului matur
debuteaza inainte de nastere proces numit ovogeneza.Celulele germinative dau nastere ovogoniilor, dupa
un nr limitat de diviziuni mitotice, unele dintre acestea raman blocate in profaza meiozei I si se
transforma in ovocite primare.In luna a 7a aproape toate ovogoniile au involuat a.i. raman numai ovocite
primare care sunt inconjurate de un strat de celule foliculare. Aceste celule si ovocitul corespunzator
formeaza impreuna foliculul primordial.

5.Spermatogeneza. Diferentierea celulelor germinative primordial la barbat incep la pubertate in timp ce

la femeie din luna a 3. La nastere ele apar ca niste cellule palide mari inconjurate de celule de suport si
dispuse in cordoane. Celulele de suport, deriva in epiteliul celomic, de la suprafata gonadei, similar cu
aparitia celulelor foliculare la femeie, devenind celule de sustinere septolica. Putin inainte de pubertate
aceste cordoane celulare capata lume, devenind tub seminifer. Aproximativ in acelasi timp celulele
germinative primordiale, dau nastere spermatogoniilor, care se vor diferentia in spermatocite
primare.Dupa replicarea ADN-ului incepe 1 diviziune meiotica, in urma careia apar spermatocitele
secundare, haploide si dicromatidice. Spermatocitele secundare intra in cea de a 2 diviziune meiotica,
rezultind 2 spermatide, care sunt celule haploide monocromatidice.

9.Ziua a 8 a a dezvoltarii. Blastocistul este implantat n endometru. n aria vecin embrioblastul,

trofoblastul, se diferniaz n 2 straturi. interior, citotrofoblast-extern, sinci iotrofoblast.Celulele
embrioblastului se diferniaz n dou straturi:un strat de celule cuboidale mici, denumit stratul
endodermal, hipoblastul-un strat de celule nalte, denumit ectoderm sau epiblast.Celulele fiecrui strat
formeaz cte un disc turtit, alipit unul de cellalt , mpreun formnd disc bilaminar.n acela i timp n
ectoderm apare o mic cavitate care se lrge te, devenind cavitatea amniotic. Celulele ectodermale
adiacenete trofoblastului sunt numite amnioblaste, i mpreun cu restul ectodermului limiteaz cavitatea
amniotic.Stroma endometrial din locul de implantare devine edemaiat i intens vascularizat,
coninnd glande mari secretoare de glicogen i mucus.

10.Ziua a 9 a a dezvoltarii. Blastocistul este implantat mai profund n endometru, iar locul de penetrare
este nchis cu un cheag de fibrin.Trofoblastul progreseaz cu precdere la polul embrionar, unde apar n
sinciiu vacuole. Aceste vacoule fuzioneaz formnd lacunele trofoblastice, acest stadiu embrionar fiind
denumit stadiu lacunar. La polul embrionar celulele turtite formeaz o membran sub ire denumit
membran exocemolomic (Henser) care cptuete suprafaa interna a citotrofoblastului. Aceast
membran, mpreun cu endodermul delimiteaz cavitatea exocelomic(sacul vitelin primitiv).
11.Zilele 11-12 de dezvoltare. Blastocistul este complet implantat n stroma endometrial i epiteliul de
la suprafaa, acoper aproape n totalitate defectul peretelui uterin.Trofoblastul prezint spa ii lacunare
care formeaz o reea la nivelul sinciiotrofoblastului. Acestea sunt mai evidente la pol embrionar,iar la
polul aembrionar, trofoblastul e format doar din celule ale citotrofoblastului fr lacune.Celule sinci iale
ptrund mai profund n strom i erodeaz pereii endoteliali ai caplilarilor materni. Sngele matern
ajunge n sistemul lacunar, trofoblastic acesta fiind nceputul circulaiei utero-placentare.

12.Ziua a 13 a de dezvoltare. Suprafaa lezat a mucoasei uterine de la locul de implantare a

blastocistului se vindec. Uneori n acest loc pot aprea hemoragii. La nivelul trofoblastului apar primele
structuri bilozitare, celulele trofoblastului prolifereaz local i pentreaz n sinci io trofoblast formnd
nite coloane nconjurate de sinciiotrofoblast.Aceste coloane mpreun cu sinci iul formeaz vilozit ile
corionice primare. n acelai timp, endodermul produce celule, care emigreaz n interiorul cavit ii
exocelomice. Celulele prolifereaz i formeaz treptat sac vitelin secundar.Concomitent celomul
extraembrionar se extinde i formeaz cavitatea corionic. Mezodermul extraembrionar, care cptu e te
citotrofoblatul este numit placa corionic. Singurul loc unde mezodermul extraembrionar traverseaz
cavitatea corionic este pediculul de fixaie. Prin dezvoltarea vaselor sangvine n acest pedicul se
formeaz cordonul ombilical. La sfritul sptmnii a 2-a discul embrionar este format din 2 straturi
celulare; atipice, alipite, respectiv stratul ectodermal care formeaz plan eul cavit ii amniotice, n
continu expansiune, i stratul endodermal care formeaz

91.Caractere generale ale vertebrelor.Corpul vertebrei are o forma cilindrica cu o fata superioara alta
inferioara si o circumferinta.Arcul vertebrei este alcatuit din pediculii arcului vertebral din lamele arcului
vertebral apofizele transverse, apofiza spinoasa si apofizele articulare.Pediculii arcului vertebral au o
incizura superioara si alta inferioara ce formeaza gaurile intervertebrale. Apofizele transverse sunt
prelungiri laterale ale arcului si servesc la insertii musculare.Apofiza spinoasa este proeminenta
posterioara si mediana a arcului.Apofizele articulare servesc la articulatia cu apofizele articulare ale
vertebrei de deasupra si dedesubt.Gaura vertebrala este cuprinsa intre corp si arc, din suprapunerea
acestor gauri se formeaza canalul vertebral.

92.Caractere regionale ale vertebrelor.Vertebrele cervicale au corpul alungit transversal si mai mic
decat al celorlalte vertebre. Apofizele transverse au varful despicat cu 2 tuberculi unul anterior si altul
posterior.Apofiza spinoasa este despicata la varf avand 2 tuberculi.Fetele articulare ale apofizelor
articulare sunt inclinate.Vertebrele toracale au corpul aproape cilindric intermediar ca marime intre
vertebrele cervicale si lombare.Apofizele transverse au la varf o fata articulara pentru articulatia cu
tuberozitatea costala.Apofizele articulare au fete articulare aproape verticale si in plan frontal.Vertebrele
lombare au corpul foarte voluminos si diametrul transversal mult mai mare. Apofizele articulare
superioare au in partea laterala o proeminenta numita proces mamilar . Apofizele transverse sunt mari si
corespund coastelor . Apofiza spinoasa este voluminoasa, inalta si are directie orizontala si gaura
vertebrala este mai mica de forma triunghiulara.

93.Atlasul si Axisul. Atlasul prima vertebra cervicala formata din 2 mase laterale unite intre ele printrun
arc anterior si unul posterior. Corpul atlasului se sudeaza de corpul axisului. Superior pe masele laterale
se gaseste o fata articulara pentru articulatia cu condilii occipitali .Inferior are o fata articulara pentru
axis.Axisul se caracterizeaza prin prezenta pe fata superioara a corpului a unei proeminente numita dinte.
Anterior dintele are o fateta articulara pentru arcul anterior al atlasului si posterior pentru ligamentul
transvers.

94.Sacrul. Este format din sudarea celor 5 vertebre sacrale si are o fata anterioara o fata dorsala 2 fete
laterale o baza orientata superior si un varf inferior .Pe linia mediana a fetei anterioare se gasesc liniile
transverse care corespund locului de sudura a corpurilor vertebrale. La extremitatile liniilor transverse se
gasesc gaurile sacrale anterioare in numar de 4 perechi. Pe linia mediana, fata dorsala are o creasta
rezultata din sudarea apofizelor spinoase numita creasta sacrala mediana. Lateral de crestele sacrale
intermediare se gasesc 4 perechi de gauri sacrale posterioare prin care ies ramurile posterioare ale nervilor
sacrali. Fetele laterale au cate o fata articulara prin care se articuleaza cu osul coxal. Baza sacrului
orientata superior fiind formata din fata superioara a corpului primei vertebre sacrale.Formeaza cu corpul
vertebrei a 5 a lombare un unghi care proemina inainte numit promontorium.Varful sacrului se articuleaza
cu baza coccisului.

95.Clavicula.Este un os lung de forma unui S turtit de sus in jos . Are o fata superioara 2 margini si 2
extremitati: sternala si acromiala. Pe fata inferioara se afla tuberozitatea costala prin care se prinde
ligamentul costoclavicular, spre extremitatea acromiala se afla tuberozitatea coracoidiana pe care se prind
ligamentele coracoclaviculare. Extremitatea sternala prezinta o fata articulara pentru stern iar extremitatea
acromiala o fata articulara pentru acromion.

96.Omoplatul. Omoplatul este un os pereche, asezat n partea posterioara a custii toracice, n dreptul
primelor sase coaste. El este un os lat, de forma triunghiulara, si prezinta: doua fete (posterioara si
anterioara), trei margini (vertebrala, axilara si superioara) si trei unghiuri (superior, inferior si lateral).Fata
posterioara este convexa si prezinta o creasta transversala, spina omoplatului,Spina mparte fata
posterioara a omoplatului n doua fose: fosa supraspinoasa, situata deasupra spinei, mai mica, si fosa
subspinoasa, asezata dedesubtul spinei, mai mare.Fata anterioara sau costala este concava si aproape
neteda; ea se mai numeste fosa subscapulara.Marginea vertebrala sau interna este aproape verticalapna
n dreptul spinei omoplatului, iar n patrimea superioara se curbeaza lateral.

97.Coastele. Sunt arcuri osteo cartilaginoase situate in partea laterala a toracelui . Intinse intre coloana
vertebrala si stern .Primele 7 perechi de coaste se articuleaza prin cartilajul costal direct cu sternul si se
numesc coaste sternale sau coaste adevarate , celelalte perechi sunt coaste false . Perechile 8 9 si 10 se
leaga de stern prin intermediul arcurilor cartilaginoase ale coastelor. Perechile 11 si 12 se termina liber in
peretele abdomenului si se numesc coaste flotante.

98.Sternul. Este un os lat situat pe linia mediana anterioara a toracelui. Este alcatuit din 3 parti :
manubriul sternal, corpul sternului si apendicele xifoid. Intre manubriu si corpul sternului se formeaza
unghiul sternal. Fetele sternului sunt plane si servesc la insertii musculare . Pe marginea superioara a
manubriului se gaseste incizura claviculara a sternului. Pe marginile laterale ale manubriului si corpului
se afla incizurile costale pentru articulatia cu cartilajele costale.

99.Humerus. Este un os lung si formeaza scheletul bratului. Este alcatuit dintr-un corp si 2 extremitati. In
partea mijlocie a fetei antero laterale se afla tuberozitatea deltoidiana. Si posterior de ea santul nervului
radial prelungit pe fata posterioara.Epifiza superioara are un cap articular numit capul humeral prin care
se articuleaza cu cavitatea glenoida a scapulei. Lateral si anterior prezinta tuberculul mare si tuberculul
mic. Intre cei 2 se afla santul intertubercular. Epifiza inferioara are in partea laterala o fata articulara
numita condilul humeral. Medial se afla trohlea. Superior si medial de trhlee se afla epicondilul medial iar
in partea opusa epicondilul lateral.Anterior si deasupra trohleei se afla fosa coronoida iar lateral de ea fosa
radiala.

100.Radius. Osul radius este situat n prelungirea degetului mare, n partea laterala a antebratului.
Prezinta un corp si doua extremitati.Extremitatea superioara are forma cilindrica si poarta denumirea de
cap radial. Fata superioara a capului este scobita, formnd o cupa putin adnca pentru articularea cu
condibulul humerusului. circumferinta articulara,e articuleaza cu incizura radiala a ulnei. Sub ea se afla
gtul sau colul radial, iar mai jos de acesta este tuberozitatea radiala pe care se insera muschiul biceps.
Corpul este aproape prismatic triunghiulare, mai subtire spre extremitatea superioara si mai gros spre
extremitatea inferioara. Muchia mediala este ascutita si poarta denumirea de creasta interosoasa; ea este
orientata spre creasta interosoasa a ulnei. Extremitatea inferioara este partea cea mai voluminoasa a
osului. Prezinta o apofiza stiloida si fatete articulare pentru oasele carpiene si pentru ulna.

101.Cubitus. Os medial al scheletului antebratului. Corpul are 3 fete despartite prin 3 margini . Marginea
laterala este ascutita pe ea se prinde membrana interosoasa care leaga ulna de radius. Epifiza superioara
are anterior incizura trahleara, care este marginita posterior de olecraniu iar anterior de apofiza coronoida.
Sub ea, pe fata anterioara se gaseste tuberozitatea ulnara. Pe fata laterala a apofizei coronoide se gaseste
incizura radiala. Epifiza inferioara sau capul ulnei este mai mica decat epifiza superioara. Medial se
prelungeste in jos cu apofiza stiloida.

102.Oasele pumnului.Carpul este format din 8 oase carpiene dispuse cate 4 in 2 randuri proximal si
distal. Fata posterioara este convexa iar cea anterioara concava.Dinspre lateral spre medial cele 4 oase ale
randului proximal de carpiene sunt: Osul scafoid, semilunar, piramidal, pisiform.Dinspre lateral spre
medial ale randului distal sunt: trapez trapezoid capitat si osul cu carlig.Metacarpul format din 5 oase
metacarpiene. Bazele metacarpienelor situate proximal se articuleaza cu oasele carpului iar capetele se
articuleaza cu falangele proximale formand incheietura degetelor. Fiecare deget are 3 falange cu exceptia
primului care are doar 2. Fiecare falanga are o baza, o diafiza si un cap situat distal.
103.Fata externa a coxalului.Prezinta in partea superioara fosa iliaca externa corespunzatoare aripii
osului iliac. Pe ea se gasesc 3 creste: linia fesiera posterioara, inferioara si anterioara. In partea mijlocie a
fetei laterale se gaseste acetabulum marginit de o circumferinta- spranceana acetabulului.Partea articulara
are o forma si se numeste fata lunata . Sub acetabulum se afla gaura obturatoare.

104.Fata interna a osului coxal. In partea superioara este scobita si formeaza fosa iliaca. In jos si
posterior fosa iliaca este delimitata de linia arcuata care o separa in partea superioara si posterioara de fata
articulara auriculara.Anterior si inferior linia arcuata se continua cu creasta pectineala de pe ramura
superioara a pubelui.

105.Femurul. Os lung care formeaza scheletul coapsei (pulpei). femurul se articuleaza in partea de sus cu
osul iliac si in partea de jos cu tibia. El constituie locul de insertie al principalilor muschi ai coapsei.
Extremitatea sa superioara cuprinde o proeminenta articulara rotunjita, numita capul femurului, care se
articuleaza la o cavitate osoasa apartinand osului iliac, cotilul, pentru a forma articulatia soldului, si doua
proeminente rugoase, marele si micul trohanter. Capul femurului se racordeza la cele doua trohantere
printr-o scurta piesa osoasa, colul femurului. La extremitatea sa inferioara, femurul se rotunjeste in doua
mase, condilele, separate printr-o rascroitura profunda, fosa intercondiliana.

106.Tibia. Este un os lung si pereche, cu directia verticala. Tibia are un corp si doua epifize .
ELEMENTE DESCRIPTIVE Orientare. In jos se aseaza epifiza mai mica, medial prelungirea ei, iar
anterior marginea cea mai ascutita a osului. CORPUL. Prezinta doua usoare curburi: una superioara,
convexa medial, si alta infer 131b19b ioara, concava medial, care ii dau aspectul literei S. Corpul este
prismatic triunghiular si prezinta trei fete si trei margini. Fata mediala este a si neteda; se poate palpa sub
piele, nefiind acoperita de muschi. in partea superioara se insera o formatiune fibroasa numita pes
anserinus. Fata laterala este evidenta numai in portiunea superioara. in portiunea inferioara isi schimba
orientarea, devenind anterioara. in portiunea superioara prezinta un sant in care se insera muschiul tibial
anterior. Fata posterioara prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata in jos si medial; este
linia solearului pentru insertia muschiului omonim. deasupra liniei se insera muschiul popiliteu.
dedesubtul liniei se insera muschii flexor lung al degetelor si tibial posterior.

107.Peroneu. Fibula (Fibula) sau peroneul, este un os lung, subire, pereche pe partea lateral a gambei,
ce pare torsionat pe axul su, situat lateral i posterior fa de tibie, cu care se articuleaz la cele dou
extremiti. Ca oriice os lung, el prezint un corp i dou extremit i (proximal i distal). Corpul are 3
fee (lateral, medial i posterioar), 3 margini (anterioar, medial sau interosoas i posterioar).
Fibula formeaz mpreun cu tibia scheletul gambei. Se articuleaz proximal cu condilul lateral al tibiei,
iar distal cu tibia i talusul.

108.Calcaneul si astragalul.Astragalul este un os scurt situat deasupra calcaneului pe fata superioara a

corpului se gaseste trhlea talusului..Pe fata inferioara are 3 fete articulare pentru calcaneu, acestea sunt
separate prin santul talusului. Articulatia cu calcaneul se numeste articulatia subtalara. Capul prezinta
anterior o fata articulara pentru osul navicular.Calcaneul este mai mare decat celelalte oase ale piciorului,
asezat sub talus el prezinta pe fata superioara 3 fete articulare.Pe fata posterioara a osului se gaseste
tuberozitatea calcaneului pe care se prinde tendonul lui achile. Pe fata mediana are o proeminenta osoasa
numita sustentaculum talari. Pe fata laterala se gaseste apofiza trohleara.

109.Oasele piciorului vazute in ansamblu. Dispozitie.

110.

111.Tipuri de articulatii.Exista 2 mari categorii de articulatii: Fixe cu mobilitate foarte redusa numita
sinartroze si articulatii mobile numite diartroze. Sinartrozele sunt articulatii fixe, nu poseda cavitate
articulara.In acest tip de articulatii se executa miscari foarte reduse. Dupa tipul tesutului care se interpune
intre cele 2 oase distingem sindezmoze-se interpune tesut fibros(suturile craniene) sincondroze se
interpune tesut cartilaginos(simfizele si sinostoze) se interpune tesut osos(sindezmoze si sincondroze
osificate cu varsta).Diartrozele sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobilitate si se impart in
amfiartroze(articulatiile dintre corpurile vertebrale) si artrodii(sunt diartroze cu cel mai mare grad de
mobilitate si se gasesc mai ales la nivelul membrelor.

112. Articulatia scapulo-humerala. Unete capul humeral i cavitatea glenoidal a scapulei formnd o
articulaie sferoidal..Reprezint ceea ce se nelege mai frecvent cnd sevorbete despre
umr.Suprafeele articulare - pentru humerus -capul humeral, suprafa ce reprezint 1/3 desfer; ea este
de 2
-3 ori mai ntins dect cea a cavitii glenoidale;-pentru scapul-cavitatea glenoidal de form oval,
uor nclinat anterior, uor concav limitat de o sprncean osoas.Slaba concavitate face ca cele 2
suprafee articulare s aibconcordan redus.Din punct de vedere osos articulaia este deci foarte mobil
ifoarte instabil.

113.Articulatia cotului.Este o diartroza completa care face legatura intre osul bratului si oasele
antebratului. Constituie o singura articulatie ,functional este alcatuita din 3 articulatii: Articulatia humero-
ulnara:dintre trohleea humerala si incizura trohleara a ulnei, articulatia humero-radiala se face intre fata
condilului humeral si foseta capului radial, articulatia radio ulnara proximala se face intre circumferinta
articulara a radiusului si incizura radiala a ulnei.Miscarile din articulatia cotului sunt de flexie si de
extensie.
114.Articulatia coxo-femurala. Este o articulaie sinovial, sferoidal, cu trei axa de micare, foarte
important n static i locomoie, alctuit din urmtoarele componente:suprafeele articulare:capul
femural (prezint foseta capului femural);acetabulul (cu suprafaa articular semilunar i fosa patrulater
a acetabulului);labrul sau cadrul acetabular fibrocartilaj inelar la periferia acetabulului i care i mrete
adncimea (cuprinde dou treimi ale capului femural), contribuind la meninerea capului femural n
cavitatea de recepie;mijloace de unire :capsula articular manon conoid cu baza mare pe coxal i baza
mic pe femur;ligamentul iliofemural - cel mai puternic ligament al articulaiei , prezint dou fascicule:
iliopretrohanterian lateral i medial;ligamentul pubofemural;ligamentul ischiofemural;ligamentul capului
femural.

115.Articulatia genunchiului. Articulaia genunchiului este alctuit din condilii uor concavi (partea
ngroat sau proeminent a osului care asigur articularea cu osul nvecinat) ai tibiei i suprafaa
articular a rotulei. n articulaia genunchiului se afl dou discuri, denumite meniscuri, care se utilizeaz
pentru integrarea suprafeelor articulare n timpul micrii. Exist dou tipuri de meniscuri (cartilaje n
form de semilun): medial i lateral. Rolul de baz al acestora este de a asigura aderena ntre suprafeele
articulare ale femurului i tibiei i de a asigura capacitatea de rotaie a genunchiului n poziie
ndoit. Articulaia genunchiului este o articulaie complex care rspunde de funcia motorie a corpului
uman, de aceea rezerva acesteia de lichid sinovial trebuie completat n mod constant. n regiunea
genunchiului se afl civa saci (burse) care asigur furnizarea de lichid sinovial pentru aceast articulaie,
dar i pentru altele.
116.Muschii centurii scapulare. Sunt muschi perechi. Din aceastagrup fac parte: deltoidul,
supraspinosul, subspinosul, marele si micul rotund, subscapularul(anterior)Muschiul deltoid:- cel mai
voluminos; forma triunghiulara este asezat deasupra articulatiei scapuloumerale. Originea muschiului este
pe marginea ant a claviculei pe marginea laterala a acromionului si pe marginea superioara a spinei
omopatuluiInsertia: - pe fata ext a humerusului loc denumit "V" -ul, deltoidian.Muschiul supraspinos:
triunghi asezat n fosa supraspinoasa scapulara . Originea: muschiului este n partea mediala a fosei
supraspinoase scapulareinsertia : pe tuberculul mare al humerusului. Muschiul subspinos: lat ,aspect
triunghiular, dispus n fosa subspinoasa scapulara. Originea : pe partea mediala a fosei subspinoase si
pe fascia subspinoasa iar insertia este pe tuberculul mare humeral.Muschiul rotund mic : forma cilindrica,
dispus n fosa posterioara scapulara.Originea : pe marginea axilara a omoplatului insertia : petuberculul
mare al humerusului.Muschiul rotund mare : muschi lung, gros, putin turtit. Muschiul esteasezat inferior
de m. rotundul mic. Insertia: se realizeaza n santul intertubercular al humerusului.Originea: pe fata
posterioaraa omoplatului lnga unghiul inferiorMuschiul subscapular -muschi lat. originea pe fata
anterioara aomoplatului. insertia - pe tuberculul mic al humerusului.

117.Muschii bratului.Muschii regiunii anterioare: Biceps brahial origine pe procesul coracoid si pe

tuberculul supra glenoidian al scapulei. Insertie pe tuberozitatea radiala. Coracobrahial isi are originea la
nivelul procesului coracoid si este un muschi flexor si adductor al bratului.Muschiul brahial isi are
originea pe marginile si fetele anterioare ale humerusului. Insertie pe tuberozitatea ulnei.Muschii regiunii
posterioare: Muschiul triceps brahial : Capul lung-tuberculul infraglenoidal, capul lateral-septul
intermuscular lateral,- capul medial- septul intermuscular medial. Muschiul anconeu isi are originea la
nivelul epicondilului lateral.

122.Canalul inghinal. Este un traiect oblic prin peretele abdominal anterior si inferior strabatut de
funiculul spermatic in drumul lui spre scrot si de rigamentul rotund al uterului.Peretele anterior format de
aponevroza oblicului extern , peretele posterior format de fascia transversala si ligamentul Henle, peretele
superior format de marginea inferioara a oblicului intern si peretele inferior format de ligamentul
inghinal.Orificiul profund al canalului inghinal marginit medial de vasele epigastrice inferioare. Orificiul
superficial marginit de 3 stalpi : medial lateral si posterior situat deasupra tuberculului pubic.Cordonul
spermatic format din canalul deferent, artera spermatica, artera funiculara, venele, limfaticele si nervii
testiculului.
123.Muschii fesieri.Muschiul fesier mare. Insertie:tractul ilio tibial si pe linia de trifurcatie externa a
liniei aspre a femurului.Actiune:extensia coapsei, abductia si rotatia laterala.Inervatie:nervul fesier
inferior din plexul sacrat.Fesier mijlociu. insertie pe fata laterala a trohanterului mare. Actiune: abductie,
extensie, rotatie laterala si mediala a coapsei .Inervatie: nervul fesier superior.Muschiul fesier
mic.Insertie: marginea anterioara a trohanterului mare. Actiune: abductie, extensia coapsei si rotatie
mediala.Inervatie:nervul fesier superior.

124.Muschii pelvitrohanterieni.Muschiul psoas mare.Insertie:fata laterala a corpului vertebrei

T12.Inervatie:ramuri directe din plexul lombar.Muschiul psoas mic. Insertie: pe creasta pectineala a
pubisului. Muschiul iliac. Insertie: pe trohanderul mic al femurului. Actiune: flexor al coapsei pe
bazin.Inervatie: ramuri din plexul lombar.

125.Muschii anteriori ai coapsei.Muschiul tensor ai fasciei lata. Insertie:tractul iliotibial.

Actiune:abductia coapsei si extensia genunchiului.Inervatie:nervul fesier superior din plexul
sacrat.Muschiul croitor.Insertie:pe fata mediala a extremitatii superioare a tibiei.Actiune:rotatia mediala si
flexia gambei pe coapsa. Inervatie: ramuri din nervul femural plexul lombar.Muschiul
cvadrigeps.Insertie:pe tuberozitatea tibiei .Actiune: extensia gambei pe coapsa.Inervatia nervul femural
din plexul lombar.

126.Muschii mediali ai coapsei.Muschiul gracilis.Insertie:pe fata mediala a tibiei.Actiune: flexia gambei

pe coapsa miscarea de adductie a coapsei. Inervatie:nervul obturator din plexul lombar.Muschiul pectineu.
Insertie: pe linia pectinee a femurului.Actiune:Adductie, flexia coapsei pe bazin.Inervatie: nervul
obturator si femural.Muschiul adductor lung.Insertie:pe buza mediala a liniei aspre a femurului. Actiune:
adductie. Inervatie: nervul obturator ramura a plexului lombar.Muschiul adductor scurt.Insertie:pe buza
mediala a liniei aspre a femurului inapoia pectineului si a a dductorului lung.Actiune: adductie. Inervatie:
nervul obturator.Muschiul adductor mare.Insertie: buza mediala a liniei aspre a femurului si pe condilul
medial al femurului.Actiune:adductie.Inervatie: nervul obturator si nervul ischiatic din plexul sacrat.

127.Muschii posteriori ai coapsei. Muschiul Biceps femural.Insertie: capul fibulei.Actiune: extensia

coapsei pe bazin flexia gambei pe coapsa rotatia laterala a gambei.Inervatie:nervul tibial si fibular comun
ramuri ale nervului ischiatic din plexul sacrat.Muschiul semi-tendinos.Insertie: tibie formand planul
profund al labei de gasca.Inervatie: nervul tibial ramura a nervului ischiatic.Muschiul semi-
membranos.Insertie:pe condilul medial ai tibiei.Actiune:flexia gambei pe coapsa rotatie mediala a
gambei.Inervatie:nervul tibial.

128.Muschii posteriori ai gambei. Muschiul triceps sural format din muschii gemeni si muschiul
solear.Muschii gemeni.Insertie: pe o aponevroza lata dezvoltata pe fata anterioara a muschiului.Muschiul
solear.Insertie: pe un tendon lat care acopera fata posterioara a muschiului.Muschiul triceps sural este
inervat de nervul tibial avand ca actiune flexia plantara , flexia gambei pe coapsa.

129.Muschii laterali ai gmbei.Muschiul peronier lung.Insertie: pe baza primului metatarsian.Actiune:

pronatia piciorului,abductie, si flexie plantara.Inervatie: nervul fibular superficial.Muschiul peronier
scurt.Insertie:pe baza metatarsianului 5 .Actiune: pronatia , flexia plantara si abductia piciorului.Inervatie:
nervul fibular superficial.

130.ARTERA AXILAR 1. ORIGINE A. subclavicular de la mijlocul claviculei TRAIECT I

RAPORTURI n regiunea axilar: - M. Mic pectoral o ncrucieaz i o mparte n 3 segmente: 1.
suprapectoral 2. retropectoral 3. infrapectoral - vena axilar - intern - Trunchiurile plexului brahial furca
nervului median. ARTERA HUMERAL ORIGINE Continu a. axilar, la marginea inferioar a marelui
pectoral TERMINARE La 2 cm sub pliul cotului TRAIECT I RAPORTURI In regiunea anterioar a
braului : Pachetul vasculo-nervos al braului : 2 vene humerale N. Median M. Biceps brahial (satelit), n.
cubital, BCI, radial La pliul cotului : - In anul bicipital intern ARTERA RADIAL 1. ORIGINE Din
artera humeral, la 2-3 cm sub pliul cotului 3. TRAIECT I RAPORTURI 1. n regiunea anterioar a
antebraului: - ntre lungul supinator i marele palmar - Pe planul muscular superficial - 2 vene satelite -
Ramul anterior al n. radial (extern) 2. n 1/3 inferioare anul pulsului 3. n regiunea pumnului: -
nconjur apofiza stiloid a radiusului - Tabachera anatomic 4. n regiunea dorsal a minii: - Perforeaz
spaiul I interosos 5. n regiunea palmar profund: - Se anastomozeaz cu a. cubito-palmar - arcada
palmar profund.
133.Irigatia arteriala a membrului inferior. ARTERA FEMURAL 1. ORIGINE o Din artera iliac
intern, la nivelul inelului crural 3. TRAIECT I RAPORTURI o in regiunea anterioara a coapsei In teaca
vaselor femurale: canal crural (in triunghiul lui Scarpa): - inferior: m. pectineu, m. psoas - intern: m.
mijlociu adductor - extern: m. Croitor canal femural: - extern: m. vast intern - intern: m. mijlociu
adductor - anterior: m. croitor RAMURI COLATERALE 1. A. subcutanat abdominal 2. A. circumflex
iliac superficial 3. A. rusinoas extern superioar 4. A. rusinoas extern inferioar 5. A. femural
profund ARTERA POPLITEE 1. ORIGINE 1. ORIGINE o La nivelul inelului celui de-al treilea
adductor o Continu a. femural 3. TRAIECT I RAPORTURI o n lungul spaiului popliteu o raporturi
scalariforme cu: - vena poplitee - nervul sciatic popliteu intern o cu pereii spaiului popliteu 1. RAMURI
COLATERALE A. articulare superioare: intern, extern ( (cerc arterial perirotulian) 2. A. articular
mijlocie 3. A. articulare inferioare: intern, extern 4. A. gemelare: intern, extern ARTERA TIBIAL
ANTERIOAR 1. ORIGINE La nivelul inelului solearului ram din a. poplitee TRAIECT I
RAPORTURI - n regiunea anterioar a gambei, ntre m. extensori - n canalul HYRTL, pe mb.
interosoas - 2 vene satelite - n. tibial anterior RAMURI COLATERALE Recurenta tibial anterioar: A.
musculare A. maleolar intern: articulare cutanate A. maleolar extern.

138.Traheea si bronhiile mari. Traheea este un organ sub forma unui tub care continu laringele pn la
vertebra toracic T4, unde se mparte n cele dou bronhii. Traheea se ntinde de la cartilajul cricoid
imediat sub laringe, la limita dintre gt i torace. Are o lungime de 10 - 12 cm. Traheea este alctuit
dintr-un esut fibroelastic rezistent, n interiorul cruia se gsesc un numr de 15 - 20 de inele incomplete
de cartilaj hialin, cartilajele traheale.Suprafaa posterioar a traheii nu are suport cartilaginos, ci este
alctuit numai din esut fibros i fibre musculare traheale. Acest perete posterior se afl n contact direct
cu esofagul, aflat imediat n spatele traheii.

139.Plamanii:cofiguratie externa , raporturi si structura interna. Plamanul drept este format din 3
lobi: superior, mijlociu si inferior. Plamanul stang este format din 2 lobi: superior si inferior. Lobii sunt
delimitati de niste santuri adanci - scizuri - in care patrunde pleura viscerala. Fiecarui plaman i se descriu:
- 2 fete: costala, in raport direct cu peretele toracic; mediastinala, la nivelul caruia se afla hilul pulmonar;
- 3 margini: anterioara, posterioara si inferioara; - o baza sau fata diafragmatica, in raport cu diafragmul si
prin el cu lobul hepatic drept in dreapta si fundul stomacului in stanga; - varful, care are forma rotunjita;
vine in raport cu coastele unu si doi, si corespunde regiunii de la baza gatului.Plamanii sunt alcatuiti din
arbore bronsic, lobuli, ramificatiile vaselor pulmonare si bronsice, nervi si limfatice.Bronhia principala
patrunde in plamani prin hilul pulmonar si se imparte intrapulmonar in bronhie lobara superioara, mijlocie
si inferioara pentru plamanul drept si bronhie lobara superioara si inferioara pentru plamanul
stang.Bronhiile lobare se divid ulterior in bronhii segmentare.Bronhiile segmentare se divid in bronhiole
lobulare care la randul lor se ramnifica in bronhiole respiratorii de unde pornesc ductele alveolare care se
termina prin saculeti alveolari.

140.Plamanii vascularizatie si inervatie. La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine: a)

functionala; b) nutritiva. a) Circulatia functionala este asigurata de artera pulmonara care ia nastere din
ventriculul drept si se capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare. Circulatia functionala de intoarcere
este asigurata de venele pulmonare, care se varsa in atriul stang. Se incheie astfel, circulatia mica, in care
artera pulmonara continand sange neoxigenat, cu CO2; se incarca cu O2 si se intoarce prin venele
pulmonare care contin sange oxigenat, rosu, la atriul stang. b) Circulatia nutritiva face parte din marea
circulatie si aduce plamanului sange incarcat cu substante nutritive si oxigen. Este asigurata de arterele
bronsice, ramuri ale aortei toracice; ele iriga arborele bronsic . O parte din sange se intoarce in venele
bronsice, care se varsa in venele azygos si acestea in vena cava superioara si atriul drept; o alta parte din
sange se intoarce prin venele pulmonare in atriul stang.

141.Pleura configaratie externa raporturi recesuri si ligamentul triunghiular.Pleura viscerala este o

foita seroasa care inveleste plamanul si patrunde in scinzuri.Vine in raport cu elementele pediculului
pulmonar formand in jurul acestora un manson incomplet in partea inferioara unde se observa ligamentul
pulmonar, acesta se dispune intre fata mediastinala a plamanului si marginea laterala a esofagului, are o
forma triunghiuara cu varful spre pedicul si baza la diafragm.Pleura parietala tapeteaza peretele toracic si
prezinta 4 portiuni :pleura costala care vine in raport cu fata posterioara a sternului, vasele toracice interne
si spatiile intercostale. Pleura diafragmatica adera la diafragma mai ales la nivelul centrului frenic si
acopera fata superioara a hemidiafragmei.Se continua lateral cu pleura costala si medial cu cea
mediastinala.pleura mediastinala la nivelul pediculului pulmonar se continua cu pleura viscerala.
Recesurile pleurei sunt recesurile costomediastinale , recesul costo-diafragmatic, recesul costo-
mediastinal posterior si recesurile cardio frenice.

142.Pericardul fibros . Raporturi si structura. Pericardul fibros - componenta externa, fibroasa, este o
teaca conjunctiva bogata n fibre colagene si elastice, rezistenta la presiune si tractiune. Fibrele stratului
extern au dispozitie longitudinala, sunt fixate de centrul tendinos al diafragmei, cele din stratul intern au
orientare cvasicirculara. La fixarea pe vasele mari, fibrele interne au dispozitie circulara. Anterioare:
ligamentul sterno-condro-pericardic - situat superior, cu origine la pericard n dreptul aortei, insertia la
nivelul manubriului sternal - pe primele doua articulatii condro-sternale; ligamentul sterno-freno-
pericardic - situat inferior, are originea la pericard si insertia pe apendicele xifoid si pe diafragma.
Posterioare: ligamentele bronho-pericardice drept si stng - fixeaza pericardul de bronhiile principale;
ligamentele traheo-pericardice - fixeaza pericardul de trahee, sunt ligamente accesorii; ligamentele
pericardo-esofagiene - fixeaza pericardul de esofag, sunt ligamente accesorii.

143.Pericardul seros.Sinusurile pericardice.

144.Configuratia externa a cordului.Inima este organul central al aparatului cardiovascular situat in

mediastin .Prezinta o fata convexa sterno-costala si o fata plana diafragmatica.Cele 2 fete se unesc printr-
o margine mai ascutita, marginea drepta.Marginea stanga se prezinta ca o adevarata fata, fata
pulmonara .Varful inimii orientat in jos si spre stanga este situat in spatiul intercostal stang pe linia
medioclaviculara stanga.Baza inimii priveste inapoi si la dreapta.Pe fata sterno-costala intre cele 2
ventricule se afla santul interventricular posterior.Intre atrii si ventricule se gasesc santurile coronare
stang si drept. In aceste 4 santuri se gasesc arterele si venele inimii.

145.Atriile. ATRIILE Sunt caviti neregulat cuboidale aezate spre baza inimii prezentnd fiecare cte 6
perei. Peretele lor medial este comun (peretele septal); el este reprezentat de septul interatrial. Peretele
anterior corespunde ventriculilor i prezint orificiul de comunicare cu ventriculul corespunztor (orificiul
atrioventricular). n fine, fiecare atriu are cte o prelungire numit auricul sau urechiu. Capacitatea
atriilor este mai redus ca aceea a ventriculilor, iar pereii lor mai subiri i mai netezi.

146.Ventriculii. VENTRICULII Sunt aezai naintea i dedesubtul atriilor, ctre vrful inimii. Au
pereii mai groi (n special ventriculul stng) i capacitate mai mare. Sunt desprii de atrii prin baza lor
i desprii unul de cellalt prin septul interventricular. Au form piramidal sau conic cu baza orientat
spre atrii. Baza fiecrui ventricul prezint orificiul atrioventricular i orificiul arterial (pulmonar n
dreapta i aortic n stnga). Vrfurile ventriculilor sunt orientate ctre vrful inimii.

147.Miocardul. MIOCARDUL cuprinde dou categorii de formaiuni anatomice, cu rol funcional

diferit: miocardul propriuzis care execut contraciile ritmice prin care sngele este pus n circulaie;
miocardul de tip embrionar care formeaz sistemul excitoconductor, de comand cu rol n generarea i
transmiterea impulsurilor automatismului cardiac.

148.Sistemul excito-conductor. Sistemul excitoconductor al inimii, sistemul de comand sau sistemul

cardionector este constituit din esut miocardic embrionar sau esut nodal, nzestrat cu automatism i
proprietatea de a propaga impulsurile automate n toat masa miocardului propriuzis care astfel intr n
contracie. Fibrele musculare de tip embrionar se condenseaz n anumite locuri formnd noduri, fascicule
i reele. esutul nodal este organizat n structuri conglomerate (noduli, fascicul, ramuri) i structuri
diseminate (reele).

149.Vascularizatia si inervatia inimii. Artera circumflex sau atrioventricular parcurge poriunea

stng a anului coronar (atrioventricular anterior), nconjoar marginea stng a inimii, trece n anul
coronar posterior i se termin la locul unde acest an ntlnete anul interventricular posterior. Artera
coronar dreapt pornete din bulbul aortei printr-un orificiu situat deasupra valvulei semilunare drepte.
Vena coronar mare colecteaz marea majoritate a sngelui venos al inimii. Vena coronar mic i are
originea la marginea dreapt a inimii, strbate poriunea dreapt a anului coronar posterior i se vars n
sinusul coronar. Vena interventricular posterioar pornete de la nivelul vrfului inimii, parcurge anul
interventricular posterior i se deschide n sinusul coronar. Vena atrioventricular anterioar dreapt i
are originea la marginea dreapt a inimii, Inervaia extrinsec provine din plexul cardiac n alctuirea
cruia intr fibre nervoase vegetative simpatice i parasimpatice. INERVAIA este intrinsec i
extrinsec. Inervaia intrinsec este realizat de miocardul embrionar sau esutul nodal sau sistemul
excitoconductor sau sistemul cardiovector.
150.Aorta toracala.Aorta are initial un traiect ascendent spre dreapta si apoi spre stanga.La cca 5-7 cm
de la origine se trece peste pediculul pulmonar stang pentru ca apoi din dreptul vertebrei T4 sa devina
descendenta dealungul coloanei vertebrale;strabate diafragmul prin hiatusul aortic terminandu-se in
abdomen la nivelul marginii inferioare a vertevrei L5 prin arterele iliace comune si artera sacrata medie.

151.Vena cava.Vena cava superioara are originea in inapoia primei articulatii sterno-costale drepte prin
unirea aproape in unghi drept a celor 2 vene brahiocefalice.Are traiect descendent paralel cu marginea
dreapta a sternului la dreapta aortei ascendente venind in raport anterior cu timusul, posterior cu traheea,
nervul vag drept si medial cu aorta ascendenta.Vena cava inferioara patrunde in torace strabatand un
orificiu patrulater situat in centrul frenic al diafragmului.Prezinta 2 portiuni extrapericardica care vine in
raport cu baza plamanului drept si intrapericardica care vine in raport anterior cu atriul drep.

152.Vena azygoz si hemiazygos.Vena azygos se formeaza in abdomen prin unirea venelor lombara
ascendenta dreapta cu vena subcostala dreapta.Traiectul este ascendent pe flancul drept al coloanei
vertebrale pana la nivelul vertebrei T4 de la care se arcuieste anterior formand crosa venei azygos.Aceasta
trece pe deasupra pediculului pulmonar drept si se varsa in vena cava superioara.Vena hemiazygos se
formeaza prin unirea venei lombare ascendente stangi cu vena subcostala stanga avand un traiect
ascendent pe flancul stang al coloanei vertebrale pana la nivelul vertebrei T7 de aici face o curba spre
dreapta si se varsa in vena azygos.
155.Esofagul. Esofagul se situeaz pe linia median, cu o deviere la stnga n poriunea inferioar a
gtului i cea superioar a toracelui, i revine n regiunea median a toracelui, n apropierea bifurcaiei
traheale. n poriunea inferioar a toracelui, esofagul este deviat din nou ctre stnga i anterior, pentru a
trece prin hiatusul diafragmatic. Topografic, esofagului i se descriu trei poriuni: 1. poriunea cervical
(pars cervicalis); 2. poriunea toracic (pars thoracica); 3. poriunea abdominal (pars
abdominalis).Raporturi:portiunea cervicala vine in raport anterior cu traheea, posterior cu muschii
prevertebrali si coloana vertebrala si lateral cu lobii tiroidei.Portiunea toracica vine in raport cu segmentul
retro-traheal posterior cu coloana vertebrala lateral cu artera carotida comuna stanga si trunchiul
brahiocefalic.Portiunea abdominala vine in raport anterior cu lobul stang al ficatului posterior cu
diafragma si aorta si lateral cu lobul caudat al ficatului.Vascularizatia esofagului:artera tiroidiana
inferioara, arterele bronhice si intercostale artera gastrica stanga, vina tiroidiana inferioara , vena azygos,
hemiazygos ,venele bronhice si vena gastrica stanga.Inervatia extrinseca este realizata de plexul
periesofagian iar inervatia intrinseca este realizata de plexul nervos mienteric auerbach si plexul nervos
submucos meissner.

156.Configuratia externa a stomacului raporturi si proiectie topografica. Stomacul prezint:

poriunea vertical cuprinde 2/3 din stomac i este mprit ntr-o zon cardial (pars cardiaca), care
corespunde cardiei; fornixul (fundusul) situat deasupra orizontalei care trece prin cardia; corpul gastric
(corpus ventriculi), situat sub aceast orizontal pn la verticala care continu mica curbur la nivelul
unghiului; poriunea orizontal - numit piloric (pars pylorica) i cuprinde 1/3 distal a stomacului. Se
ntinde de la verticala care continu mica curbur pn la pilor. Aceast poriune are dou segmente:
antrul piloric (antrum pyloricum) i canalul piloric (canalis pyloricus); fa anterioar - ce conine la
rndul ei o poriune toracic i o poriune abdominal (acoperit de ficat, peretele anterior al abdomenului
n triunghiul Labbe: delimitat de cartilajul costal IX drept, IX stng, xifoid); faa posterioar - vine n
raport cu pancreasul, mezocolonul transvers, artera splenic, polul superior al rinichiului stng,
suprarenala stng, splina; mica curbur are o poriune orizontal i una vertical, care se ntinde la
nivelul unghiului; ofer inserie micului epiploon i constituie un veritabil hil al stomacului, deoarece pe
ea se gsete arcada micii curburi, nervii vag anterior i posterior; marea curbur are raporturi cu
colonul transvers; este legat epiploonul gastrocolic i splina.

157.Vascularizaia i inervaia stomacului. Stomacul are o vascularizaie bogat caracteristic,

provenit din patru artere majore i cteva minore, toate lund natere din trunchiul celiac. Mica curbur
este vascularizat de artera gastric dreapt (care ia natere din artera hepatic) i artera gastric stng
(cu origine direct din trunchiul celiac). Marea curbur este vascularizat de artera gastroepiploic
dreapt i stng, care ia natere din arterele gastroduodenale, respectiv splenic. Vasele gastrice scurte
iau natere direct din artera splenic i vascularizeaz fundusul i poriunea proximal a corpului
gastric.Nervii provin din nervii vagi si din plexul celiac.

158.Duodenul : configuraia extern. Mijloace de susinere. Raporturi. Vascularizaie. Inervaie.

CONFIGURAIE EXTERN Duodenul are, astfel, patru poriuni: prima poriune superioar,
subhepatic (pars superior) se ntinde de la pilor la genunchiul superior; a doua poriune, descendent
(pars descendens) ine de la genunchiul superior la cel inferior; a treia poriune, orizontal, prevertebral
(pars horizontalis); a patra poriune, ascendent (pars ascendens). Prima portiune a duodenului vine n
raport : pe fata anterioara cu vezicula biliara si ficatul pe fata posterioara , n vecinatatea pilorului se
insinueaza un vestibul al bursei omentale pe fata superioara se insera omentul mic . Fata superioara
delimiteaza n jos hiat ul lui Winslow pe fata inferioara cu capul pancreasului si cu o portiune din
omentul mare Portiunea a doua a duodenului vine n raport : pe fata posterioara cu fata anterioara a
rinichiului drept , bazinet , ureter , vasele renale si vena cava inferioara anterior cu fata inferioara a
ficatului unde se observa amprenta duodenala medial cu capul pancreasului si la acest nivel penetreaza
ductul pancreatic si cel biliar lateral n etajul supramezocolic vine n raport cu colonul ascendent .
Arterele duodenului provin din urmtoarele artere: artera gastroduodenal (din artera hepatic); artera
pancreaticoduodenal superioar i inferioar (din artera mezenteric superioar). Vascularizaia arterial
a duodenului (dup Voll). Venele urmeaz traiectul arterelor i sunt tributare venei splenice, venei
mezenterice superioare i venei porte. Nervii duodenului provin din plexul celiac i plexul.

159.Jejunul i ileonul: configuraia extern. Mijloace de susinere. Raporturi. Vascularizaie.

Inervaie. Jejuno ileonul are o lungime de 4 7 cm , este limitat de unghiul duodenojejunal proximal si
de valvula ileocecala distala . Jejun ileonul descrie 15 16 bucle numite anse intestinale avnd forma de
U'' . Raportul jejun ileonului cu viscerele sunt : anterior cu amentul mare posterior cu organele
retroperitoneale (coloana vertebrala , vasele mari , uretere , plexuri nervoase pancreas , splina , rinichi
stng) n sus cu colonul si mezocolonul transvers n jos viscerele pelviene (vezica , rect , uter) n
dreapta cu cecul si colonul ascendent n stnga cu colonul descendent si sigmoid Vascularizatia venoasa
si are originea n reteaua mucoasa si submucoasa . La nivelul mezenterului se formeaza 7 8 trunchiuri
venoase jejuno ileale care prin intermediul venei mezenterice superioare se varsa n vena porta .
Inervatia intestinului subtire : Este vegetativa si si are originea n plexul celiac si aorto mezenteric

160.Colonul: configuraia extern. Raporturi. Mijloace de susinere. Cecul este prima portiune a
intestinului gros , cu o lungime medie de 6 cm , latime 7 cm , volumul de 200 400 ml . Peretele anterior
al cecului vine n raport cu peretele anterior al abdomenului , iar peretele posterior cu muschiul iliac si
muschiul psoas prin intermediul peritoneului posterior . Inferior are raporturi cu unghiul format de
peretele abdominal anterior si fosa iliaca dreapta . Pe fata postero mediana n cec , la o distanta de 2 3
cm de valva ileocecala se deschide apendicele vermiform , un organ rudimentar , de forma cilindrica si o
lungime ce variaza ntre 2 20 cm .

161.Colonul: Vascularizaie. Inervaie Vascularizatia cecului si apendicelui : Arterele sunt ramuri ale
arterei ileocolice , ramura dreapta a arterei mezenterice superioare care la rndul ei se ramifica n : ramura
recurenta ileala , artera cecala anterioara si posterioara si artera apendiculara . Venele sunt afluenti ai
venei ileocolice si prin aceasta a venei mezenterice superioare .Inervatia se realizeaza prin fibre efectoare
care provin din nervul vag si simpatic si fibre receptoare care patrund n maduva prin radacinile
posterioare L 1 T 10 .

162.Rectul: configuraia extern. Raporturi. Mijloace de susinere. El are doua portiuni : una pelviana
, mai lunga si mai larga , numita ampula rectului , alta perineala , ngusta si mai scurta numita canalul
anal . Rectul prezinta n plan sagital doua curburi , una cu concavitatea anterioara , care urmeaza fata
anterioara a sacrului si alta cu concavitatea posterioara . Are aspect fusiform , deoarece cele doua
extremitati sunt mai nguste , iar portiunea din mijloc mai dilatata . Cnd este gol rectul are aspect
aproape tubular . Suprafata exterioara prezinta un aspect fascicular , carnos de culoare rosiatica . Loja
rectala este delimitata astfel : Posterior : sacrul si coccisul , pe care se insera muschii piriformisi
coccigian Pe partile laterale : muschii ridicatori anali Anterior : se gaseste fascia prostatoperitoneana la
barbat ; parametrul la femeie n jos : loja este nchisa prin aderentele ridicatorilor anali si a fasciilor lor
la peretii rectului Canalul anal are urmatoarele raporturi : fata posterioara : ci chinga ridicatorilor anali ,
ligamentul anococcigian si prelungirile posterioare ale foselor ischiorectale fetele laterale : dreapta si
stnga formeaza o buna parte a peretelui madial al fosei ischiorectale respective fata anterioara are
raporturi diferite la barbati si la femei

163.Rectul. Vascularizaie. Inervaie. Circulatia arteriala este reprezentata de artere rectale,artera rectala
superioara mijlocie si inferioara.Venele: vena retala uperioara mijlocie si inferioara. Inervatia somatica a
rectului este asigurata prin ramuri din plexul rusinos pentru muschiul sfincterului extern la portiunea
superioara a ampului vine plexul rectal superior ; la portiunea suoerioara a rectului vine plexul rectal
mijlociu . Inervatia vegetativa este asigurata prin plexul hipogastric .
164.Ficatul: configuraie extern, raporturi. Mijloace de susinere. Ficatul este un avoid sectionat
oblic, cu extremitatea mare orientata la dreapta si fasa convexa superior.Are doua fete:-
superioara (convexa) sau fata diafragmatica;- inferioara (plana sau fata viscerala).Are doua margini:-
inferioara, ascutita care nu depaseste rebordul costal drept;- posterioara, rotunjita in raport cu
diafragmul.Pe fata diafragmatica a ficatului, peritoneul trece de pe ficat pe diafragm, formand o plica
sagitala numita ligamentul falciform sau suspensor care contine in el ligamentul falciform sau suspensor
care contine in el ligamentul rotund al ficatului care marcheaza limita anatomica dintre lobul drept si
stang.Fata viscerala are 2 santuri, santul santul sagital drept si sagital stang impartite fiecare in doua
jumatati printr-un sant transversal.Raporturi:Fata diafragmatica vine in raport prin diafragm cu baza
plamanului drept, inima si pemcard care la nivelul lobului stang formeaza impresiunea cardiaca a
ficatului.Fata viscerala vine in raport cu rinichiul drept, glanda suprarenala dreapta, duoden, flexura
dreapta a colonului, fata anterioara a stomacului si esofagului abdominal. Toate acestea lasa pe fata
viscerala impresiuni cu acelasi nume. Vena cav inferioar este un mijloc important de sus inere i fixare
a ficatului Peritoneul hepatic formeaz un aparat ligamentar hepatic, ansamblu de plici care, alturi de
vena cav inferioar, presiunea abdominal Ligamentul coronar, veritabil ligament hepatic, cu rol
principal n suspensie i fixare Ligamentele triunghiulare, drept i stng, reprezint extremit ile
confluente ale ligamentului coronar Ligamentul falciform (suspensor sau marea coas peritoneal)
Omentul hepato-eso-gastro-duodenal.

165.Vezicula biliar. Configuraia extern. Raporturi, vascularizaie. Inervaie. Vezicula biliara

(colecistul) este un rezorvor anexat cailor de excretie a bilei, in care aceasta se acumuleaza in intervalul
dintre pranzuri. Este situata in fosa veziculei biliare de pe fata vescerala a ficatului. Are o lungime de
aproximativ 10 cm, o largime de 4 cm si o capacitate de 50-60 ml.Prezinta 3 portiuni : fundul, corpul si
colul.Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioara si raspunde incizurii cistice de pe
marginea inferioara a ficatului. Pe viu, el se proiecteaza pe peretele abdominal anterior, in punctul unde
linia ombilico-auxiliara dreapta intalneste arcul costal. Este invelit in peritoneu si are o mare
mobilitate.Corpul veziculei biliare este partea aderenta la fata viscerala a ficatului. El se ingusteaza
treptat spre col, ultima parte a sa este denumita infundibul. Vine in raport in sus cu ficatul, iar in jos cu
colonul transvers si cu duodenul. Fat superioara adera slab la ficat printr-un tesut conjunctiv strabatut de
vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi usor in cursul operatiei de extirpare a veziculei. Fata inferioara e
acoperita de peritoneu si legata de colonul transvers prin ligamentul cistico-colic.Colul formeaza
extremitatea profunda si ascutita a veziculei biliare. Are forma conica si se continua fara o limita precisa
cu canalul cistric. Este liber, nu adera la ficat. In sus si in stanga vine in raport cu ramura dreapta a venei
porte, iar in jos cu portiunea superioara a duodenului.Vascularizarea veziculei biliare este legata de
vascularizarea ficatului :Artera cistica, ramura a ramurii drepte a arterei hepatice patrunde in vezicula la
nivelul gatului si se imparte in ramurile dreapta si stanga.Venele cistice (doua) sunt satelite arterei. Se
varsa in ramura drepta a venei porte.Limfaticele dreneaza in limfonoduluii gatului si limfonodulii
marginii anterioare a hiatusului Winslow. De acolo ajung la nodulii retroduodenopancreatici.Inervatia
veziculei biliare este facuta de fibre vegetative (simpatice si parasimpatice) care vin in plexul hepatic
anterior.

166.Calea biliar principal (coledocul): Configuraia extern. Raporturi, vascularizaie. Inervaie.

Calea biliara principala reprezentata de canalul hepatocoledoc. Canalul hepatic comun se formeaza prin
unirea celor doua canale hepatice, drept si stang. El coboara in marginea libera a micului epiplon si
fuzioneaza, la nivelul marginii superioare sau inapoia primei portiuni a duodenului, cu canalul cistic venit
de la vezica biliara, formand canalul coledoc. Aceasta descrie o curbura cu concavitatea spre dreapta si
anterior si se termina la nivelul treimii mijlocii a celei de a doua portiuni a duodenului. Masoara in medie
5 cm, iar calibrul este de 5 mm. Canalul coledoc prezinta 4 segmente : supraduodenal, retroduodenal,
retropancreatic si intraparietal (in peretele duodenului). Se termina printr-un orificiu comun cu canalul
pancreatic, unindu-se cu acesta in ampula hepatopancreatica a lui Vater. In aceasta zona exista o
importanta formatiune musculara (sfincterul lui Oddi), a carei functionare corecta asigura tranzitul normal
al bilei spre duoden.

167.Splina: configuraia extern. Mijloace de susinere. Raporturi. Vascularizaie.

Inervaie.Configuratie externa- are forma variabila, comparata cu o boaba de cafea, sau segment de
ovoid, cu axul mare orientat oblic spre inferior, anterior si lateral, corespunzand coastei a X-a.. doua fete:
una laterala (diafragmatica)-convexa, si alta mediala (viscerala). La nivelul celei mediale se gaseste o
creasta, care in partea inferioara se bifurca. Aceasta creasta imparte fata mediala intr-un segment postero-
medial-concav, numit fata renala a splinei, intr-un segment antero-medial la nivelul caruia se
gaseste hilul splinei si in segmentul inferior. Hilul splenic este situate la 1,5 cm de creasta, fiind
reprezentat de 6-8 orificii vasculare intinse pe o lungime de 7 cm.Raporturile splinei- prin fata convexa
diafragmatica splina vine in raport cu muschiul diafragma, dupa care urmeaza recesul pleural
costodiafragmatic stang si marginea inferioara a plamanului, care desparte splina de coastele IX-X si
spatiile intercostale corespunzatoare. Fata gastrica, usor concava, vine in raport cu fata posterioara a
stomacului. In partea inferioara raportul cu stomacul se realizeaza prin intermediul ligamentului
gastrolienal si al bursei omentale- recesul sau splenic. Superior, in apropierea marginii crenelate, raportul
dintre splina si stomac este prin contact direct. Fata renala, si ea putin concava, are raporturi cu fata
anterioara a rinichiului, mai aproape de marginea laterala si catre polul superior si partial cu glanda
suprarenala stanga. Fata colica vine in raport cu flexura stanga a colonului si ligamentul frenocolic stang.
Irigatia arteriala a splinei este asigurata de artera lienala. Inervatia splinei este vegetativa, receptoare si
efectoare- preponderent vasomotorie. Fibrele interoceptive au corpul celular in ganglionii spinali T6-T10.
Ele se alatura fibrelor eferente simpatice si au traiect retrograd, spre plexul celiac. Atat fibrele care trec
prin plexul celiac, cat si ccele care ocolesc plexul, se alatura nervilor splanhnici. Impreuna cu fibrele
simpatice ale acestor nervi, ajung la ganglionii simpatici paravertebrali toracali si de aici in segmentele
medulare T6-T10.

168.Pancreasul: configuraia extern. Mijloace de susinere. Raporturi. Vascularizaie. Inervaie.

Pancreasul este un organ anex aparatului digestiv, fiind o gland cu secre ie intern, avnd func ie att
exocrin, ct i endocrin. Are o greutate de aproximativ 80 g i o lungime de 15 - 20 cm. Pancreasului i
se descriu un cap, un col (gt), un corp i o coad. Capul pancreasului este por iunea l it a organului
nconjurat de potcoava duodenal. Este ataat poriunii interne a duodenului. Prezint o prelungire mic,
n form de crlig, numit procesul uncinat, orientat spre linia median a corpului. Colul (gtul)
pancreasului este mai ngust dect capul, din cauza venei porte, de mare calibru situat n spatele su.
Este aezat deasupra vaselor mezenterice superioare. Corpul pancreasului are, n sec iune, form
triunghiular, i se gsete n faa aortei; este orientat n sus i spre stnga, pentru a fuziona cu coada.
Coada pancreasului prezint un vrf ascuit, care intr n concavitatea splinei. Vasculariza ia i inerva ia
pancreasului[modificare | modificare surs] Pancreasul este un organ bogat vascularizat. Capul
pancreasului este irigat de dou arcade arteriale formate din arterele pancreaticoduodenale superioar i
inferioar. Corpul i coada pancreasului sunt irigate de ramificaii ale arterei splenice. Sngele venos de la
nivelul pancreasului este colectat de ramuri ale venei porte. Inerva ia vegetativ a pancreasului provine
din plexul celiac (simpatic) i de nervul vag (parasimpatic).

169.Arterea mezenteric superioar.artera mezenterica superioar sau marea mezenteric sau

artera mezenteric cranialeste artera nutritiv a celei mai mari pri a intestinului. Ea deriv din artera
omfalomezenteric a embrionului dup regresiaveziculei ombilicale la ft. Este artera ansei ombilicale,
deoarece ea este cuprins n parte n mezenter.Prin ramurile sale, artera mezenteric superioar se
distribuie unei poriuni dinduoden, jejunoileonului, cecului, apendicelui, colonului ascendent i primelor
2/3 dincolonul transvers, unei poriuni din pancreas, mezenterului n totalitate i unei poriunidin
mezocolonul transvers.Sunt cunoscute relaiile strnse ale acestei arter e cu trunchiul celiac, artera
mezenteric inferioar i ramurile acestora.

170.Artera mezenteric inferioar. Are origine pe fata anterioara a aortei abdominale. Are un traiect
descendent retro-peritoneal.Ramuri:artera colica stanga are un traiect ascendent si spre stanga.Vena
mezenterica inferioara incruciseaza artera colica stanga formand arcada vasculara traitz.Artera colica
stanga se imparte intr-o ramura ascendenta si una descendenta.Ramura ascendenta se anastomozeaza cu
ramura stanga a arterei colice medii in partea stanga a colonului transvers in apropierea flexurii colice
stangi. Arterele sigmoidiene strabat mezosigmoidul si vascularizeaza sigmoidul.Artera rectala superioara
este ramura terminala a arterei mezenterice inferioare.Artera mezenterica inferioara vascularizeaza
flexura colica stanga colonul descendent sigmoidul si partea superioara a rectului.

171.Vena port. Vena porta reprezinta aferentul hepatic cu cel mai mare debit, transportind singe SPRE
ficat (circulatie hepatopedala), drenajul venos hepatic fiind realizat de catre venele suprahepatice.Originea
VENEI PORTE se afla la nivel dorsal fata de istmul pancreatic, formindu-se prin confluenta dintre VENA
SPLENICA (aflata in plan orizontal, stinga-dreapta) si VENA MEZENTERICA SUPERIOARA (aflata in
plan vertical, jos-sus) . Dupa confluenta, vena porta capata un curs orizontal, usor ascendent (de aceea nu
pot fi vizualizate in acelasi plan axial echografic), "calatorind" prin ligamentul gastro-hepatic spre hilul
hepatic. La acest nivel primeste citeva tributare mici, reprezentate de catre gastrica stinga (coronara),
gastrica dreapta (pilorica), precum si de catre vena pancreatico-duodenala. Tributarele portei nu prezinta
valve care sa previna eventuala curgere antedromica (in sens invers).
174.Rinichii: configuraia extern. Mijloace de susinere. Raporturi. Proiecie topografic. RINICHI
Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte i de alte a coloanei vertebrale lombare. Rinichiul
are form caracteristic, circa 300 grame, are dou fee (anterioar i posterioar) i dou margini (lateral
convex i medial concav). In zona marginii concave se gsesc hilul i pediculul renal n care se vd
vasele renale (artera i vena), uretrul i fibre nervoase vegetative. Zona cortical este format n principal
din glomeruli, tubi uriniferi i vasele de snge care le aparin. Zona medular conine 6-18 piramide
renale (Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaz mai muli nefroni. Piramidele sunt orientate cu
baza spre periferie i vrful spre sinusul renal, deschizndu-se n papilele renale, acestea se deschid n
calicele mici care conflueaz formnd calicele mari (2-3) i apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu
ureterul. O piramid Malpighi cu substana cortical din jurul su formeaz un lob cortical.

175.Rinichii: Vascularizaie. Inervaie. . VASCULARIZAIA RENAL . Artera renal, ramur a aortei

abdominale, ptrunde prin hil i apoi se mparte n ramuri interlobare (ntre piramide), din care se
desprind arterele arcuate, ce formeaz o ans n jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care
glomerulul. Dup ce se regrupeaz n arteriole, se capilarizeaz din nou n jurul tubului respectiv (n
medular) i se deschid n venele interlobulare, apoi n venele arcuate. Venele, avnd un traiect aproape
asemntor cu cel al arterelor, se colecteaz n vena renal care se deschide n vena cav inferioar.
INTERVAIA RENAL Provine din plexul situat n hilul organului format n majoritate din fibre
simpatice, dar i din cteva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate
perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar i componentelor tubulare.

176.Ureterele: traiect, raporturi, vascularizaie, inervaie. Fiecare ureter este format din trei poriuni
anatomice distincte: Bazinetul renal Este prima parte a ureterului, aflat la nivelul hilului renal. Are
form de plnie i colecteaz urina de la nivelul calicelor mari, iar apoi se ngusteaz pentru a forma
conductul ureteral.. Ureterul abdominal Ureterul are traiect descendent prin cavitatea abdominal i
apoi se ndreapt uor spre linia median, pn ajunge la nivelul crestei iliace i ptrunde n pelvis
(bazin]. De-a lungul traiectului su intraabdominal, ureterele sunt situate n spatele peritoneu-lui, nveliul
membranos care cptuete cavitatea abdominal. Ureterul pelvin Ureterul intr n pelvis chiar prin faa
zonei de bifurcaie a arterei iliace comune. Are traiect descendent de-a lungul peretelui posterior al
bazinului nainte de a se curba pentru a ptrunde n peretele posterior al vezicii urinare. Vascularizatia si
inervatia.In portiunea lombara: artera renala, artera suprarenala inferioara, artera gonadala; la nivelul
flexurii marginale artera iliaca interna;in portiunea pelvina:ramuri din arterele vezicala inferioara, rectala
mijlocie, deferentiala sau uterin.Inervatia este asigurata de plexul ureteral alcatuit din fibre simpatice si
parasimpatice provenite din plexul renal si plexul intermezenteric pentru peretele abdominal si plexul
hipogastric pentru ureterul pelvin

177.Vezica urinar: configuraia extern. Mijloace de susinere. Raporturi. Proiecie topografic.

VEZICA URINAR este un rezervor musculomembranos n care urina se acumuleaz n intervalul dintre
miciuni. Vezica prezint un vrf, un corp i un fund. - Vrful (apex vesicae) este orientat n sus i
nainte.Se continu cu ligamentul ombilical median. - Segmentul intermediar cuprins ntre vrf i fund se
numete corp (corpus vesicae). Formeaz cea mai mare parte a vezicii. - Fundul (Fundus vesicae) privete
n jos i napoi. Partea sa cea mai decliv se numete colul vezicii (cervix vesicae). De la nivelul colului
pleac uretra. Vezica goal prezint: o fa anterioar, una posterioar, 2 margini laterale, vrful i fundul
vezicii. La vezica plin marginile laterale devin fee laterale. Raporturi Anterior oasele pubiene peretele
abdominal anterior in partea inferioara a sa, lateral muschii obturatori interni si ridicator anal; superior
peritoneu parietal pelvin;posterior fascia de coalescenta recto-vezico-prostatica la barbat respectiv fascia
de coalescenta recto-vezico-vaginala la femei.Mijloace de sustinere:perineul,ligamente pubo-prostatice si
pubo-vezicale si prelungiri ale tunicii vezicale spre rect sau spre uter.

178.Uterul: configuraie extern, raporturi, vascularizaie inervaie, mijloace de fixare. Este un

organ cavitar, nepereche i median n care se dezvolt oul. Conformaie exterioar Are forma unui trunchi
de con cu baza n sus i vrful n jos. Prezint un corp, un istm i un col. Corpul uterului (corpus uteri),
mai voluminos situat n partea superioar prezint: -o fa vezical (facies vesicalis) situat anterior; -o
fa intestinal (facies intestinalis) situat posterior; -o margine dreapt (margo uter dextri) i una stng
(margo uter sinster); -un fund (fundus uteri); -2 unghiuri n raport cu tubele uterine. Colul uterului (cervix
uteri) situat n partea inferioar. Inseria vaginei pe el l mparte ntr-o poriune supravaginal (portio
supravaginalis) i o poriune vaginal (portio vaginalis) Istmul uterului (Isthmus uteri) o poriune ngust
ntre corp i col. Mijloacele de susinere sunt reprezentate de aderenele la organele nvecinate
Vascularizaie i inervaie Arterele care irig uterul sunt reprezentate de artera uterin, artera ovarian i
artera ligamentului rotund. Inervaia este de natur organovegetativ.Raporturi.Partea
supravaginala:anterior fundul vezicii urinare;posterior ampula rectala;superolateralartera uterina.Si partea
intravaginala delimiteaza impreuna cu fornixul vaginal fundurile de sac vaginale.

179.Ovarul: configuraie extern, raporturi, vascularizaie inervaie, mijloace de fixare. OVARELE

(Ovarium) Sunt glandele sexuale ale femeii. n ovare se produc ovulele. Sunt n numr de 2 i au o
consisten elastic la femeia adult. Traiect Sunt orientate oblic de sus n jos, dinapoi - nainte i din
afar nauntru. Mijloace de fixare Sunt reprezentate de: - ligamentul larg, care suspend ovarul; -
ligamentul suspensor, cel mai puternic dintre ele, situat ntre fosa iliac i extremitatea tubar a ovarului; -
ligamentul propriu al ovarului situat ntre extremitatea uterin a ovarului i unghiul uterului; - ligamentul
tuboovarian care leag extremitatea tubar a ovarului de infundibulul tubei; - mezovarul, o plic a foiei
posterioare a ligamentului larg; - pediculul vasculonervos. Conformaie exterioar i raporturi Prezint: -
o fa lateral (facies lateralis) ce rspunde fosei ovariene; - o fa medial (facies medialis) pe care este
situat hilul ovarului subire; - o extremitate superioar (extremitas tubaria, tubar) pe care se inser
ligamentul suspensor i tuboovarian; - o extremitate inferioar (extremitas uterina, uterin) pe care se
inser ligamentul propriu al ovarului; - o margine posterioar (margo liber) ce vine n raport cu ansele
intestinului; - o margine anterioar (margo mesovaricus). n ovar ptrund artere spiralate din arterele
ovarian i uterin. Venele provenite din capilarele corticalei formeaz un abundent plex n medular i
apoi prsesc ovarul pe la nivelul hilului. Limfaticele ovarului se vars n limfonodulii lombari.

180.Trompele uterine: configuraie extern, raporturi, vascularizaie inervaie, mijloace de fixare.

TROMPELE UTERINE Sunt 2 conducte musculomembranoase cu rol important n captarea i
vehicularea ovulelor. Situaie Mijloace de fixare Se ntind de la ovare pn la coarnele uterine fiind n
continuitate cu uterul. Sunt situate n marginea superioar a ligamentelor largi, n mezosalpinge, fiind mai
fixe n poriunea medial dect n cea lateral. Dimensiuni Au o lungime de aproximativ 10-12 cm.
Traiect Este sinuos cu o poriune transversal (ntins de la uter la extremitatea inferioar a ovarului) i
una lateral. Diviziune Prezint 4 segmente: - infundibulul ( infundibulum tubae uterinae, pavilionul) cu
form de plnie festonat format din 10-15 ciucuri sau fimbrii; - poriunea ampular (ampulla tubae
uterinae) ce msoar 7-9 cm i reprezint 2/3 din lungimea tubei; - istmul (isthmus tubae uterinae), o
poriune mai ngust; - poriunea uterin (pars uterina) de aproximativ 1 cm ce strbate peretele uerului.
Trompele prezint 2 orificii, unul abdominal situat n centrul infundibulului i unul uterin ce se deschide
n unghiul superior al cavitii uterine. Vascularizaia ovarului i a tubelor uterine Arterele sunt
reprezentate de artera ovarian (ce provine din aorta abdominal) i artera uterin (ramur a arterei iliace
interne). Venele urmeaz n general dispoziia arterelor. Inervaia ovarului i a tubelor uterine Nervii sunt
de natur organovegetativ i provin n cea mai mare parte din plexul ovarian i din plexul uterin.

181.Testiculul: configuraie extern, raporturi, vascularizaie inervaie, mijloace de fixare. Situaie

Testiculul este un organ pereche situat n scrot, la nivelul perineului anterior. Scrotul este un sac median,
situat sub penis, format din 6 tunici concentrice. Testiculul este suspendat de funiculul spermatic, cel
stng cu ceva mai lung dect cel drept. Conformaie exterioar Testiculul prezint: - o fa lateral
convex, acoperit parial de epididim; - o fa medial plan; - o extremitate superioar ce rspunde
capului epididimului; - o extremitate inferioar ce rspunde cozii epididimului; - o margine anterioar
uor convex; - o margine posterioar rectilinie n raport cu corpul epididimului.. Vascularizaie Arterele
sunt ramuri ce pornesc din aorta abdominal (artera testicular), artera vezical inferioar (artera
deferenial) i artera epigastric inferioar (artera cremasteric). Venele testiculului sunt profunde i
superficiale. Ajunse n funiculul spermatic prin mediastinul testiculului formeaz un grup anterior, mai
important (din care se desprinde vena testicular ce se vars n vena cav inferioar n dreapta i n vena
renal n stnga) i un grup posterior ce se vars n vena epigastric inferioar. Inervaie Nervii nsoesc
artera testicular formnd plexul testicular.

Semestru II
1.Osificarea de membrana a craniului : In cazul anumitor oase , cum ar fi oasele late ale
neurocraniului, mezenchimul de la nivelul dermului se diferentiaza direct in tesut osos , procesul fiind
cunoscut sub denumirea de osificare de membrana . Portiunea membranoasa a cutiei craniene este
derivata din celulele crestei neurale si din mezodermul paraxial. Mezenchimul acestor 2 tesuturi se
dispune in jurul creierului si parcurge procesul de osificare de membrana . Rezultatul este formarea mai
multor oase late , membranoase , care prezinta mai multe formatiuni osoase acirculare denumite spiculi
ososi. Acesti spiculi se extind radial , progresiv, de la centri primari catre periferie .
2. Osificarea encondrala a craniului : In cazul majoritatii oaselor , celulele mezenchimale dau nastere
unor modele osoase formate din cartilaj hialin , care apoi se osifica prin procesul de osificare encondrala
.
3.Condrificarea : Neurocraniul sau candrocraniul este reprezentat initial de mai multe cartilaje separate .
Cartilajele localizate anterior de la capatul rostral al notocordului , care se ternima la nivelul glandei
pituitare localizate in centrul seii turcesti , sunt derivate din celulele crestei neurale . Aceste cartilaje
formeaza condrocraniul precordal . Cartilajele localizate posterior de aceasta limita sunt derivate din
sclerotoamele occipitale formate dee mezodermul paraxial si formeaza craniul cordal.

4.Dezvoltarea viscerocraniului: Viscerocraniul este alcatuit din oasele fetei , se formeaza in principal din
primele 2 arcuri faringiene . Primul arc da nastere a 2 procese : maxilar si mandibular . Din procesul
maxilar se formeaza osul maxilar , osul mandibular si o parte din osul temporal . Procesul mandibular
contine cartilajul Meckel in jurul caruia mezenchimul se condenseaza si se osifica prin osificare de
membrana dand nastere osului mandibular . Al doilea arc faringian formeaza ciocanul nicovala si scarita
.
5.Arcurile faringiene , santurile faringiene : prezentare generala. Elementul caracteristic al
dezvoltarii capului si gatului este reprezentat de formarea arcurilor faringiene. Aceste arcuri apar in
saptamanile 4 si 5 de dezvoltare si contribuie la aspectul caracteristic al embrionului. Ele sunt alcatuite
initial din fragmente de tesut mezenchimal separate prin spatii profunde numite santuri faringiene . La
embrionul de 5 saptamani se observa prezenta a 4 santuri faringiene dintre care numai unul va contribui la
structura definitiva a embrionului.

6.Arcul faringian I : derivatele anatomice . Primul arc faringian este alcatuit dintr-o portiune dorsala-
procesul maxilar- si una ventrala-procesul mandibular-.
Arcul I faringian este inervat de nervul V (trigemen-remurile maxilare si mandibulare) acesta formand
muschi si structuri scheletice. Muschi: temporal , maseter , pterigoidian medial si lateral , milohioidian ,
pantecele ant. al muschiului digastric , tensor al valului palatin si tensor al timpanului . Structuri
scheletice : premaxilar , maxilar , osul zigomatic , o parte din osul temporal , cartilajul Meckel ,
mandibula , ciocanul , nicovala , ligamentul anterior al ciocanului si ligamentul sfenomandibular.

7.Arcul faringian II : derivatele anatomice . Cartilajul celui de-a doilea arc faringian arcul hioid
(cartilajul lui Reichert) da nastere scaritei , procesului stiloid al osului temporal si ligamentului
stilohioidian , iar in partea ventrala da nastere cornului mic si portiunii superioare a corpului osului hioid.
Muschii derivati din arcul hioid sunt : m. stapedius , stilohioidian pantecele posterior al muschiului
digastric , auricular , mimicii. Inervatia acestor muschi este asigurata de nervul facial (VII).

8.Arcul faringian III : derivate anatomice . Din cartilajul celui de-al treilea arc faringian se dezvolta
cornul mare si partea inferioara a corpului osului hioid. Musculatura arcului 3 este reprezentata numai de
muschii stilofaringieni. Acesti muschi sunt inervati de de nervul Glosofaringian(IX)

9.Arcul faringian IV : derivate anatomice. Componentele cartilaginoase ale arcurilor faringiene 4 si 6

fuzioneaza si formeaza cartilajele tiroid , cricoid , aritenoide , corniculate si cuneiforme ale laringelui .
Muschii derivati din arcul 4 faringian sunt cricotiroidian , ridicator al valului palatin si constrictori ai
faringelui si sunt inervati de ramura laringiana superioara a nervului vag (X)

10.Derivatele pungilor faringiene :Embrionul uman prezinta 5 perechi de pungi faringiene . Ultima
dintre acestea este atipica si adeseori este considerata ca fiind parte integra celei de-a patra . Din prima
punga faringiana deriva : meantul auditiv extern , cavitatea timpanica primitiva , trompa lui Eustachio ,
membrana timpanica (timpanul).A doua punga formeaza primordiul amigdalei (tonsilei) palatine . O parte
din punga persista si la adult formeaza fosa amigdaliana. A treia punga formeaza glanda parotida
inferioara si timusul. A patra punga formeaza glanda parotida superioara iar a 5 a da nastere corpului
ultimobrahial .
11.Derivatele santurilor faringiene: La embrionul de 5 saptamani se observa prezenta a 4 santuri
faringiene , dintre care numai unul va contribui la structura definitiva a embrionului. Portiunea dorsala a
primului sant patrunde in mezenchimul adiacent si formeaza meantul auditiv extern. Invelisul epitelial
care acopera capatul inter al meantului participa la formarea timpanului. Din cauza proliferarii
mezenchimului celui de-al doilea arc faringian sunt acoperite arcurile 3 si 4 , din acest motiv santurile 2 3
si 4 pierd contactul cu spatiul extern formand o cavitate numita sinus cervical.
12.Anomalii de dezvoltare craniofaciale : Celulele crestei neurale , care au originea la nivelul
neuroectodermului , formeaza scheletul facial si cea mai mare parte a craniului. Aceste celule sunt foarte
vulnerabile atunci cand parasesc neuroectodermul si sunt afectate frecvent de agentii teratogeni. Aceasta
explica frecventa ridicata a malformatiilor craniofaciale. Numeroasele anomalii ale sistemului scheletic
include malformatii craniene precum cranioschizis si craniosinostoza , faciale (palatoschizis)

13.Dezvoltarea fetei : Structurile care contribuie la dezvoltarea regiunii faciale sunt mugurii : frontonazal
, maxilar, nazal medial, nazal lateral, mandibula. Mugurele frontonazal formeaza fruntea ,piramida nazala
si mugurii nazali mediali si laterali. Mugurele maxilar formeaza obrajii si portiunea laterala a buzei
superioare . Mugurele nazal medial formeaza depresiunea infranazala , creasta nazala si varful nasului.
Mugurele nazal lateral formeaza aripile nazale iar cel mandibular buza inferioara
14.Formarea cavitatii bucale :
15.Formarea foselor nazale . Dezvoltarea sinusurilor paranazale : In saptamana a 6 a adancimea
depresiunilor nazale creste marcat , datorita dezvoltarii mugurilor nazali inconjuratori si partial datorita
patrunderii lor in mezenchimul subdiacent. Sinusurile paranazale se dezvolta sub forma unor diverticuli ai
peretelui nazal lateral care se extind in oasele maxilar, etmoid, frontal si sfenoid .

16.Dezvoltarea limbii : Limba apare la embrionul de aproximativ 4 saptamani sub forma a 2 muguri
linguali laterali si unul medial numit tubercul impar. Acesti 3 muguri au originea la nivelul primului arc
faringian. Pe masura ce mugurii linguali laterali cresc in dimensiuni ei acopera tuberculul impar si
fuzioneaza formand cele 2 treimi anterioare ale limbii.Portiunea posterioara a limbii are originea la
nivelul arcurilor faringiene 2,3 si o aprte a arcului 4

17.Dezvoltarea glandei tiroide : Glanda tiroida se formeaza intre tuberculul impar si copula prin
proliferarea tesutului epitelial de la nivelul planseului faringian : acestei regiuni ii corespunde ulterior
foramen cecum.Pe parcursul dezvoltarii glanda tiroida coboara anterior de osul hioid si cartilajele
laringiene.In saptamana a 7 a ajunge in pozitia finala, anterior de trahee. In timpul migrarii glanda tiroida
comunica cu limba printr-un canal denumit duct tireoglos

18.Dezvoltarea dintior : Dintii se dezvolta prin interactiuni epitelio-mezenchimale intre epiteliul oral si
mezenchimul derivat din creasta neurala. Smaltul este sinttizat de ameoblaste. Acesta este situat pe un
strat gros de dentina produs de odontoblaste , care se formeaza din celulele crestei neurale. Cementul este
produs de cementoblaste, acestea fiind celule formate din mezenchim si localizate in jurul radacinii
dentare.

19.Eruptia dentara : Odata cu alungirea treptata a radacinii dintelui, coroana dentara este inpinsa prin
straturile tisulare subiacente si ajunge in cavitatea orala . Eruptia dintilor deciduali se produce la 6-24 de
luni dupa nastere. Mugurii dintilor permanenti , care sunt localizati pe fata mediana a dintilor deciduali ,
se formeaza in a 3 a luna de dezvoltare si raman inactivi pana in jurul varstei de 6 ani.

20.Anomalii de dezvoltare dentara : La nastere dintii deciduali pot fi prezenti in cavitatea orala .
Acestia sunt reprezentati de obicei de incisivii mandibulari, care pot avea forma anormala si o cantitate
redusa de smalt. Anomaliile dentare pot fi numerice , de forma , si de dimensiune. Dintii pot fi decolorati
din cauza actiunii unor substante exogene, cum ar fi tetraciclinele, sau pot avea o cantitate insuficienta de
smalt ,actiune cauzata de deficitul de vitamina D

21.Dezvoltarea tonsilelor:Incepe in luna a 3 a cand epiteliul pungii faringiene 2 prolifereaza si formeaza

2 muguri endodermali care cresc in mezodermul adiacent formand stroma tonsilara.Celulele centrale ale
mugurilor mor ulterior a.i. mugurii solizi initiali se transforma in criptele tonsilare initial goale care vor fi
ulterior infiltrate cu tesut limfoid;foliculii limfatici ai tonsilei se vor definitiva in ultimul trimestru de
sarcina .In asociere cu glandele mucoase faringiene, se dezvolta si restul tonsilelor, precum si tesutul
limfatic submucos, toate acestea impreuna formand cercul limfatic a lui Waltaya
22.Dezvoltarea gandelor salivare: Glandele parotide se dezvolta intr-o invaginatie ectodermala formata
din mugurele maxilar si mandibular din aceeasi parte; aceasta invaginatie se diferentiaza intr-un duct
tubular aflat in mezenchimul inconjurator si mentine o comunicare ventrala cu comisura gurii
primitive.Cand portiunile obrajilor corespunzatoare mugurilor maxilari si mandibulari fuzioneaza ,aceasta
deschidere este transferata suprafetei interne a obrajilor. Extremitatea dorsala se diferentiaza formand
parotida, in timp ce ductul primitiv devine canalul parotidian (stenon). Invaginatiile similare ale
endodermului in podeaua cavitatii orale si in santul para lingual pe ambele laturi ale limbii formeaza gl
sublinguale si submaxilare.

23:Osul frontal:Os median nepereche situat in partea anterioara a creaniului , ia parte la formarea
cavitatii nazale si a orbitelor. Este un os pneumatic, neregulat si latit. Frontalul este format dintr-o
portiune verticala sau solzoasa si o portiune orizontala formata dintr-o scobituraadanca numita scobitura
etmoidala. Orientare : Se aseaza in jos portiunea ce prezinta o mare scobitura , iar inainte portiunea mai
boltita a osului

24. Osul occipital : Occipitalul este un os nepereche si median ,situat in partea posterioara si inferioara a
neurocraniului. El prezinta o gaura, numita gaura occipitala mare , in jurul careia se grupeaza partile
constitutive ale osului. Portiunea bazilara situata inaintea gaurii occipitale . Solzul occipitalului larg si
subtire, situat inapoia gaurii occipitale. 2portiuni laterale care completeaza gaura occipitala. Gaura
occipitala are forma ovala , alungita antero-posterior. Ea face sa comunice canalul vertebral cu cavitatea
neurocraniului. Osul are 4 margini : 2 superioare si 2 inferioare. Marginile superioare sau lambdoide
prezinta numeroase dintaturi , se articuleaza cu parietalele si formeaza sutura lambdoida Marginile
inferioare se articuleaza cu temporalele si sunt mult mai complexe. Ele sunt impartite in 2 parti aproape
egale printro proeminenta numita procesul jugular care se articuleaza cu temporalul.

25.Osul sfenoidal . Corpul sfenoidal . procesele pterigoide : Sfenoidul este un os median si nepereche
situat la baza craniului. Sfenoidul prezinta : corp si 3 perechi de prelungiri (aripile mici , aripile mari ,
procesele pterigoide). Corpul sfenoidului are forma cubica cu 6 fete. Fata superioara prezinta : jugul
sfenoidal , santul prechiasmatic,seaua turceasca , fosa hipofizara si procesle clinoide. Fata inferioara
:creasta sfenoidala inferioara si cornetul sfenoidului. Fata anterioara : creasta verticala si ciocul sfenoidal.
Fetele laterale :santul carotidian. Procesele pterigoidesunt 2 coloane verticale, desprinse de pe partea
inferioara a corpului si a aripilor mari ale sfenoidului . Acestea sunt formate din 2 lame : laterala si
mediala.

26.Osul sfenoid . Aripile mari . Aripile mici. Aripile mici sunt 2 lame triunghiulare ele prezinta : o fata
superioara plana si o fata inferioara care ia parte la formarea peretelui superior al orbitei si delimiteaza cu
aripile mari fisura orbitara superioara; o margine anterioara, dintata , ce se articuleaza cu osul frontal; o
margine posterioara concava si taioasa ce desparte fosa craniana anterioara de cea mijlocie. Aripile mari
sunt 2 prelungiri ce se desprind de pe fetele laterale ale corpului . Acestea prezinta o baza un varf , mai
multe fete si margini. Baza adera in parte de corp iar in reste este libera . Ea este strabatuta de 3 orificii :
gaura rotunda ,gaura ovala si gaura spinoasa. Varful este indreptat lateral si se articuleaza cu parietalul.
Fetele sunt in numar de 5 : fata cerebrala , orbitara , temporala , infratemporala si maxilara.

27.Solzul temporalului. Este partea cea mai subtire si cea mai mare a osului temporal. Este asezat la
partea superioara a temporalului si are forma aproape semicirculara. Fata externa este convexa si
corespunde tamplei. Fata interna este concava si prezinta santuri pentru vasele sangvine . Marginile
solzului sunt subtiate si se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu parietalul.

28.Stanca temporalului : Portiunea pietroasa sau stanca temporalului are forma unei piramide cu varful
indreptat medial si inainte. Baza piramidei este mascata de mastoida. Stanca temporalului prezinta de
studiat 3 fete , 3 margini si un varf . Fata anterioara sau cerebrala este endocraniana ; priveste inainte si in
sus, pe ea se gasesc urmatoarele detalii : impresiunea trigemenului, eminenta arcuata , tegmen tympani ,
hiatul canalului facialului si hiatus canalis . Fata posterioara priveste inapoi si in sus si prezinta : orificiul
acustic intern , fosa subarcuata si orificiul extern al apeductului vestibulului . Fata posterioara prezinta :
gaura stilomastoidiana , procesul stiloid si fosa jugulara. Varful prezinta orificiul intern al canalului
carotidian si orificiul canalului musculotubar.

29.Maxila : Este un os pereche si neregulat , situat in centrul fetei. Ea intra in constitutia palatului osos, a
cavitatii bucale , a cavitatii nazale , a orbitei , a fosei infratemporale si a fosei pterigopalatine.Fiecare
maxila este formata in realitate din doua oase care sau sudat in timpul dezvoltarii embrionare timpurii :
maxila propriu-zisa si osul incisiv. Uneori cele doua pot fi separate prin sutura incisiva . Maxila prezinta
un corp si 4 procese . Procesele sunt : palatin , frontal,alveolar si zigomatic . Procesul palatin ia nastere pe
fata nazala a corpului este dispus orizontal si are forma dreptunghiulara. Procesul frontal urca spre oasele
craniului. Procesul alveolar este situat in portiunea inferioara a maxilei , marginea sa libera descrie o
curba cu concavitatea posterioara numita arcada alveolara . Procesul zigomatic este rugos si serveste la
articularea cu osul zigomatic.
30.Mandibula :Este un os median si nepereche . Mandibula constituie singura maxilarul inferior.Prezinta
un corp si 2 ramuri. Corpul are forma de potcoava cu concavitatea posterioara . Este alcatuit din 2
portiuni complet sudate: baza mandibulei si portiunea alveolara.Baza mandibulei constituie toata partea
inferioara a corpului; pe ea se sprijina portiunea alveolara care se afla pe partea superioara a corpului.
Corpul prezinta 2 fete si 2 margini . Fata anterioara prezinta o linie verticala numita simfiza mentoniera
care uneste cele 2 jumatati din care se formeaza mandubula . Pe laturile protuberantei mentoniere , sub
premolarul 2 se afla gaura mentoniera prin care iese nervul mental . Fata posterioara prezinta pe linia
mediana 4 mici procese : 2 superioare si 2 inferioare , care formeaza impreuna spina mentoniera. Pe cele
superioare se insera muschii genioglosi , pe cele inferioare se insera muschii geniohioidieni.

31.Palatinul :Palatinul este un os pereche, situat in portiunea posterioara a viscerocraniului. Are o forma
caracteristica fiind alcatuit dintr-o lama orizontala si alta verticala unite in unghi drept.Mai prezinta si 3
mici procese , astfel participa la formarea palatului osos , a cavitatii nazale , a orbitei si a fosei
pterigopalatine.Lama orizontala :fata nazala formeaza treimea posterioara a planseului cavitatii
bucale.Fata palatina participa la formarea plafonului cavitatii bucale.Lama perpendiculara:Fata nazala
care ia parte la formarea peretelui lateral a cavitatii nazale. Fata laterala poate fi impartita in 3 zone.Zona
anterioara se articuleaza cu tuberozitatea maxilei; zona posterioara se articuleaza cu procesul pterigoid;
zona mijlocie nu se articuleaza cu niciun os, ea formeaza peretele medial a fosei pterigopalatine.

32.Etmoidul:Este un os nepereche si median, situat in scobitura etmoidala a frontalului. Este un os

complex avand forma unei balante, care ia parte la formarea bazei craniului, a cavitatii nazale si a
orbitelor.Este format din o lama verticala si mediana , o lama orizontala ciuruita , doua mase laterale
cubice , ce atarna de marginile lamei orizontale; aceste mase laterale contin o serie de cavitati pline cu
aer, numite celule etmoidale, fapt pentru care etmoidul este un os pneumatic.Lama orizontala umple
scobitura etmoidala a frontalului si participa la formarea bazei craniului si a boltii cavitatilor nazale.Lama
verticala are o portiune mica , situata deasupra lamei orizontale si alta , mai mare , care patrunde in
cavitatea nazala si ia parte la formarea septului nazal.

33.Zigomaticul. Nazalul . Cornetul inferior: Zigomaticul sau malarul este un os lat si pereche, situat pe
partea laterala si superioara a fetei, unde formeaza pometii. Are forma patrulatera si prezinta 3 fete, 5
margini si 2 procese . Fata laterala este neteda , pe ea se insera muschii zigomatici. Fata temporala
priveste medial si inapoi , ea participa la delimitarea foselor temporala si infratemporala. Fata orbitara
este neteda si concava. Se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu corpul maxilei, participand la
formarea peretilor lateral si inferior ai orbitei- prin fata concava si la delimitarea fosei temporale prin
fata sa convexa. Nazalul este un os mic pereche de forma patrulatera care ia parte la constituirea
scheletului nasului .Forma nasului extern depinde mult de dezvoltarea oaselor nazale. Oasele nazale
prezinta 2 fete si 4 margini. Fata anterioara este concava in sens vertical , ea prezinta niste orificii prin
care ies ramuri are nervului etmoidal anterior. Fata posterioara face parte din cavitatea nazala ; prezinta
santul etmoidal care coboara vertical si prin care merge nervul etmoidal anterior.Cornetul inferior este os
pereche , seamana cu o lamela rasucita ca un cornet de hartie. Este situat in cavitatea nazala , sub concha
mijlocie a etmoidului.Cornetul inferior prezinta 2 fete si 2 margini. Fata mediala este convexa ; proemina
in cavitatea nazala . Fata laterala este concava ;delimiteaza cu peretele lateral al cavitatii nazale meantul
inferior.

34. Orbita osoasa:Orbitele sunt 2 cavitati situate deoparte si de alta a cavitatilor nazale; ele adapostesc
globii oculari si anexele lor.Fiecare orbita este comparata cu o piramida 4 unghiulara si prezinta de
studiat: o baza indreptata inainte , un varf indreptat inapoi , 4 pereti si 4 margini. Baza: Marginea
superioara este formata din osul frontal, marginea inferioara este formata din maxila si zigomatic ,
marginea mediala este formata in cea mai mare parte de procesul frontal al maxilei, marginea laterala este
formata de zigomatic.Peretele superior ,concav, este format de portiunea orbitara a frontalului si numai in
partea posterioara de aripa mica a sfenoidului.Peretele inferior este compus din fata orbitara a maxilei,
fata orbitara a zigomaticului si de procesul orbitar al palatinului.Peretele lateral format din fata orbitara a
osului zigomatic , aripa mare a sfenoidului si portiunea orbitara a frontalului. Peretele medial este format
din frocesul frontal al maxilei , lacrimalul , lama orbitara a labirintului etmoidal si fata laterala a corpului
sfenoidului.

35.Cavitatea nazala osoasa: Cavitatile nazale sunt situate in centrul fetei si pot fi asemanate cu un
coridor turtit transversal, prezinta de studiat 4 pereti si 2 orificii. Peretele superior este format din osul
nazal, spina nazala a frontalului , lama ciuruita a etmoidului , fetele anterioara si inferioara ale corpului
sfenoidului. Peretele inferior este format : inainte-de procesul palatin al maxilei , iar inapoi-de lama
orizontala a osului palatin.Peretele medial este format :in sus- de lama perpendiculara a etmoidului , in
jos- de vomer. Peretele lateral in constitutia lui intra 6 oase : maxila , lacrimalul , etmoidul , sfenoidul ,
lama perpendiculara a palatinului si cornetul inferior.

36.Articulatia temporo-mandibulara: Articulatia temporo-mandibulara leaga mandibula de baza

craniului.Ea face parte din aparatul dentomaxilar.Articulatia temporomandibulara este o articulatie
condiliana.. Suprafete articulare: de partea temporalului avem fosa mandibulara si tuberculul articular. De
partea mandibulei avem un condil capul mandibulei. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula
intarita pe partea laterala de un ligament. Lor li se adauga in descrierea curenta ligamentele stilo- si sfeno-
mandibular cu importanta redusa.

37.Biomecanica articulatiei temporo-mandibulare. In articulatia temporomandibulara se pot executa la

om 3 feluri de miscari :miscari de coborare si de ridicare a amndibulei, miscari de proiectie inainte si
inapoi si miscari de lateralitate sau diductie. In starea de repaus arcada inferioara se afla la 2-3 mm de cea
superioara , muschii masticatori nu sunt complet relaxati ci au o stare ce tonicitate. Miscarile de ridicare si
coborare se petrec in jurul unui ax transversal care trece prin cele 2 ramuri a mandibulei. Miscarile de
proiectie sunt miscari sagitale care se petrec in etajul discotemporal al articulatiei.Miscarile de lateralitate
corespund fazei de macinare a alimentelor.

38.Muschii temporal si maseter.Insertie:pe intreaga fosa temporala pana la linia temporala inferioara si
pe fata profunda a fasciei temporale care ii serveste ca aponevroza.Raporturi: Fata superficiala este
acoperita in cea mai mare parte de fascia temporala si in partea inferioara de arcada zigomatica .Fata
profunda este in raport cu fosa temporala pe care o depaseste si vine in raport cu muschii pterigoidieni ,
cu buccinatorul si cu corpul adipos al obrazului. Actiune : ridicare a mandibulei. Inervatie : din nervul
mandibular prin cei 3 nervi temporali profunzi.Muschiul maseter. Insertie:portiunea superficiala se prinde
pe marginea inferioara a arcadei zigomatice si pe unghiul mandibulei. Portiunea profunda : pe marginea
inferioara si mediala a arcadei zigomatice si pe fata laterala a ramurii mandibulei. Actiune : ridicare ,
propulsie , lateralitate. Inervatie: nervul maseterin din mandibular.

39.Muschii pterigoidieni. Muschiul pterigoidian medial. Insertie : pe toata lungimea fosei pterogoide,
fasciculele merg in jos si lateral si se insera pe fata mediala a unghiului mandibulei.Actiune: ridicare ,
propulsie si lateralitate. Inervatie: o ramura din nervul mandibular. Muschiul pterigoidian lateral.
Insertie :fasciculul superior ia nastere pe fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului , fasciculul
inferior se insera pe fata laterala a lamei pterigoide laterale. Ambele fascicule converg catre articulatia
temporomandibulara unde se insera in foseta pterigoidiana a procesului condilian.Actiune : propulsie.
Inervatie : O ramura a nervului mandibular care patrunde in partea posterioara a fasciculului inferior.

40.Regiunea fronto-parieto-occipitala. Este o regiune mediana ce corespunde celei mai mari parti a
calvariei. In unele manuale ea este subdivizata in alte 3 regiuni: frontala, parietala si occipitala fiecare
dintre ele corespunzand portiunii solzoase a osului respectiv. Limite : anterior- glabela si marginile
supraorbitare ale frontalului, care o separa de etajul facial al capului; posterior- protuberanta occipitala
externa si liniile nucale superioare , care o separa de regiunea nucala ; lateral (la dreapta si la stanga )
liniile temporale superioare , care o delimiteaza de regiunile temporale, apoi baza procesului mastoidian
care o separa de regiunea sternocleidomastoidiana . Regiunea fronto-parieto-occipitala este boltita forma
data de convexitatea calvariei.

41. Regiunea temporala si auriculara. Este o regiune bilaterala simetrica situata pe partile laterale ale
boltii craniene. Aici se poate lua pulsul arterei temporale superficiale ; la arterosclerotici , artera poate fi
proeminenta sinuasa si rigida ( semnul arteroscleroticilor ). Limite inferior arcada zigomatica ; in rest
regiunea este delimitata de linia temporala superioara orientata cu concavitatea in jos .

42.Regiunea orbitala . Este o regiune pereche cuprinsa in orbita osoasa. Este situata de o parte si de
cealalta a portiunii superioare a cavitatii nazale ; este acoperita anterior de elementele regiunii palpebrale.
Ea contine si protejeaza bulbul ocular si anexele sale. Limitele regiunii sunt reprezentate de peretii ososi
ai orbitei , captusiti de periorbita.

43.Regiunea nazala. Este denumita si nasul extern si este reprezentata de proeminenta piramidala situata
in mijlocul fetei intre regiunile palpebrale si cele geniene si deasupra regiunii labiale . Limitele regiunii
sunt ; superior- depresiunea subglabelara ce corespunde suturii fronto-nazale ; inferior- linia care merge
prin marginea posterioara a partii mobile a septului nasului si a orificiilor narinare ; lateral- de o parte si
de cealalta santurile nazoorbitare si nazogeniene

44.Regiunea mentoniera . Denumita si regiunea barbiei este situata dedesubtul regiunii labiale si
deasupra regiunii suprahioidiene care apartine gatului . Limitele in jos marginea inferioara a corpului
mandibulei ; in sus- santul mento-labial , prelungit de o parte si de cealalta pana la liniile verticale
coborate la un cm lateral de comisurile bucale ; acestea din urma reprezinta limitele laterale ale regiunii .
Regiunea este convexa mai mult sau mai putin proeminenta mai rotunjita sau mai ascutita , prezentand
uneori o gropita mediana (foseta mentoniera).In acest fel barbia influenteaza prin forma ei fizionomia si
inaltimea fetei.

45.Regiunea geniana . Bilaterala , pereche , este situata lateral de cele 3 regiuni mediene, dedesubtul
regiunii palpebrale si medial de cea maseterina. Cunoscuta si sub denumirea de obraz , ea alcatuieste
peretele lateral al cavitatii bucale . Limite inainte- santul nazogenian continuat de santul nazolabial si apoi
cu linia conventionala verticala coborata la un cm lateral de comisura bucala ; inapoi- marginea anterioara
a muschiului maseter ; in sus marginea inferioara a bazei orbitei; in jos- marginea inferioara a corpului
mandibulei. Regiunea are forma patrulatera , alungita longitudinal.

46.Regiunea parotidiana. Cunoscuta si sub numele de regiune retromandibulara ea este o regiune

pereche, ascunsa inapoia ramurii mandibulei, si continand ca formatiune principala glanda parotida .
Conexiunile apropiate ale glandei parotide cu cavitatea bucala , justifica integrarea regiunii in etajul
visceral al capului. Limitele superficiale dau regiunii forma unui patrulater alungit vertical : anterior-
marginea posterioara a marginii mandibulei; posterior- procesul mastoidian si marginea anterioara a
sternocleidomastoidianului; superior- porul acustic extern ; inferior- orizontala care continua inapoi
marginea inferioara a corpului mandibulei.In profunzime , regiunea se intinde pana la procesul stiloid si la
fata laterala a faringelui . La exterior , regiunea apare care un sant vertical mai mult sau mai putin adanc.

47.Regiunea maseterina. Situata in partea posterioara a fetei , postero-lateral de regiunea geniana este o
regiune pereche care cuprinde toate planurile moi ce acopera ramura mandibulei inclusiv prelungirea
anterioara a glandei parotide. Limite inainte marginea anterioara a muschiului maseter; inapoi- marginea
posterioara a ramurei mandibulei ;superior- arcada zigomatica; inferior marginea inferioara a
mandibulei. Regiunea maseterina a re o forma patrulatera alungita vertical si usor bombata, mai ales in
timpul contractiei maseterului.

48.Regiunea suprahioidiana. Mediana si nepereche, regiunea ocupa partea anterioara si superioara a

gatului.Ea contine printre alte alemente , si loja glandei submandibulare. Limite: in sus- marginea
inferioara a corpului mandibulei prelungita inapoi printr-o linie conventionala , care merge pana la
marginea anterioara a sternocleidomastoidianului; in jos-orizontala care , trecand prin marginea
superioara a hioidului, se intinde intre cei doi muschi sternocleidomastoidieni; lateral de o parte si de
cealalta marginile anterioare ale acestor muschi ; limita profunda este reprezentata de muschiul
milohioidian, continuat inapoi de fata laterala a muschiului hioglos.Muschii sunt reprezentati de
digastric , stilohioidian, milohioidian si hioglos.

49.Regiunea infrahioidiana. Regiune mediana , nepereche, de forma triunghiulara este cuprinsa intre
mandibula si cei doi muschi sternocleidomastoidieni. Limite :in sus-orizontala care trece prin marginea
superioara a hioidului si care uneste cei doi muschi scm.; in jos-incizura jugulara a sternului; lateral, de o
parte si de cealalta , marginile anterioare ale scm; in profunime , regiunea se intinde pana la conductul
laringotraheal si la glanda tiroida.

50.Regiunea sternocleidomastoidiana: Pachetul vasculonervos al gatului. Limite anterior si posterior-

marginile corespunzatoare ale scm; superior-baza procesului mastoidian; inferior-clavicula si articulatia
sternoclaviculara ; in profunzime regiunea se intinde pana la lama prevertebrala a fasciei cervicale.
Manunchiul vasculo-nervos al gatului reprezinta ultimul strat al regiunii . El este format de carotida
comuna , continuata apoi de carotida interna , situate medial; vena jugulara interna situala lateral; nervul
vag , asezat in unghiul diedru deschis inapoi format de vasele mari amintite.

51.Regiunea supraclaviculara : artera si vena sub-claviculara , nervul frenic si plexul brahial.

Artera subclaviculara vine din regiunea scm, strabate in sens medio-lateral partea inferioara a spatiului
interscalenic, descriind un arc pe deasupra cupolei pleurale si a primei coaste , si apoi deschide oblic
pentru a se angaja sub clavicula si patrunde astfel in axila. Vena subclaviculara are un traiect paralel cu
artera , fiind situata anterior acesteia ; trece prin spatiul prescalenic si intra in reg scm. Nervul frenic
coboaara din plexul cervical , vertical pe fata anterioara a scalenului anterior; ajungand la extremitatea
inferioara a acestuia , ii inconjoara marginea mediala intr-un punct ce raspunde triunghiului subclavicular
mic si patrunde in torace. Plexul brahial este situat posterior si mai sus decat vasele subclaviculare

56.Limba : structura si vascularizatie. In structura limbii se descriu un schelet osteofibros , muschi

striati si o mucoasa. Scheletul osteofibros este format din osul hioid si 2 membrane fibroase: septul limbii
si membrana hioglosiana intinsa de la hioid spre limba. Muschii limbii sunt : intrinseci, proprii limbii(m.
transvers, m.vertical,m.lingual longitudinal superior si m. lingual longitudinal inferior, stang si drept).
Exista si muschi extrinseci (m.stiloglos, m.hioglos, m.genioglos). Vascularizatia limbii .Arterele limbii
provin din artera linguala, care ia nastere din artera carotida externa. Sangele venos ajunge in vena
jugulara interna.

57.Limba inervatie: Nervii sunt motori si senzitivi. Nervii motori provin din facial pentru stiloglos si
palatoglos, si din hipoglos pentru toti ceilalti muschi ai limbii . Nervii senzitivi: limba are o sensibilitate
generala si una speciala, gustativa.Sensibilitatea generala este sub dependenta nervului lingual(ramura din
mandibular) a glosofaringianului si a laringelui superior(ramura a vagului). Sensibilitatea gustativa este
sub dependenta nervului glosofaringian si a nervului lingual.

58.Cavitatea bucala : Pereti , vascularizatie si inervatie. Peretii cavitatii bucale sunt in numar de 6 :
1.peretele anterior format din buze- 4 artere din faciala , venele se comporta ca arterele- nervii motori
provin din facial si senzitivi ramuri ale trigemenului. 2. doi pereti marginali laterali formati de obraji-
arterele sunt numeroase cele mai importante fiind artera bucala (ramura a maxilarei) si transversa fetei
(ramura a temporalei suferficiale) , venele se varsa in faciala si in transfersa a fetei- nervi motori din
facial , sensibilitatea este detinuta de trigemen prin nervul bucal si infraorbitar. 3.un perete inferior alc din
limba si spatiul sublingual. 4.un perete superior reprezentat prin bolta palatina- arterele sunt multiple cea
mai importanta fiind palatina descendenta ramura a maxilarei, venele urmeaza traiectul arterelor. Nervii
senzitivi sunt reprezentati prin nervul palatin mare si nervii nazopalatini. 5.Un perete posterior format de
valul palatului si de istmul bucofaringian.

59.Faringele: Muschii faringelui.Muschii faringelui sunt striati , grupati in muschi constrictori si

ridicatori. Muschii constrictori au fibre circulare si se acopera unul pe celalalt(superiorul de mijlociu si
mijlociul de constrictor inferior);prin contractia lor micsoreaza diametrul antero-posterior si transversal al
faringelui. Muschii ridicatori au fibre longitudinale si sunt reprezentati de muschiul stilofaringian ,
salpingofaringian si palato-faringian care coboara de la palat prin arcul posterior.

60.Faringele: vascularizatie si inervatie. O ramura a arterei faciale, artera tonsilara trece prin muschiul
constrictor superior al faringelui si patrunde prin polul inferior al tonsilei palatine.Tonsila primeste ramuri
terminale de la arterele palatina ascendenta, palatina descendenta , faringiana ascendenta si linguala. Vena
palatina externa mare coboara de la nivelul palatului moale si trece aproape de fata laterala a tonsilei
inainte de a intra in plexul venos faringian. Inervatia faringelui provine din plexul nervos faringian.
Fibrele motorii din plex provin din nervul vag .Fibrele senzitive ale plexului provin din nervul
glosofaringian.

61.Cartilajiile laringelui. Ligamente. Scheletul laringelui este format din noua cartilaje : trei sunt
nepereche(tiroid, cricoid si epiglotic) si 3 sunt pereche (aritenoide, corniculate, sesamoide si
cuneiforme).Toate cartilajele laringelui sunt formate din cartilaj de tip hialin, exceptand epiglota , care
este formata din cartilaj de tip elastic. Ligamentele laringelui sunt : ligamente vocale , ligamente
cricotiroidiene laterale , ligamentul cricotiroidian median , ligamentul tiroepiglotic , ligamentul
hioepiglotic, ligamentul vestibular si ligamentul ariepiglotic.

62.Muschii laringelui. Se impart in intrinseci si extrinseci. Cei extrinseci se insera cu un capat pe

laringe , iar cu celalalt pe organele vecine( sternotiroidian, tirohioidian si constrictor inferior al
faringelui , care se insera pe creasta oblica a cartilajului tiroid).Muschii intrinseci au ambele capete
inserate pe cartilagii ale laringelui.Unii sunt constrictori ai glotei, apropiind plicile vocale(muschiul
cricoaritenoidian lateral, muschiul interaritenoidian) altii sunt dilatatori ai glotei, departand plicile vocale
(muschiul vocal, situat in plica vocala , si muschiul tirocridoidian, care realizeaza miscarea de balans
inainte a cartilajului tiroid.

63.Vascularizatia si inervatia laringelui. Vascularizatia laringelui este asigurata de artera laringiana

superioara (din carotida externa) si artera laringiana inferioara (din artera subclavie).Sangele venos ajunge
in vena jugulara interna.Limfaticele laringelui ajung in ganglionii cervicali. Inervatia laringelui este
asigurata de nervul laringian superior si inferior , ramuri din nervul vag. Nervul laringian inferior
inerveaza muschii intrinseci ai laringelui , exceptand muschiul tirocricoidian. Nervul laringian superior
inerveaza mucoasa laringelui si muschiul tirocricoidian.

64.Glanda tiroida .Paratiroidele. Glanda tiroida este cea mai voluminoasa glanda endocrina a corpului.
Ea produce hormonul tiroidian , care controleaza rata metabolismului, si calcitonina, un hormon ce
controleaza metabolismul calciului.Hormonul produs de paratiroide , parathormonul, controleaza
metabolismul fosforului si calciului din sange .Glanda tiroida este situata profund fata de muschii
sternohioidieni si sternotiroidieni, fiind localizata in regiunea anterioara a gatului, la nivelul vertebrelor
C5-T1.Ea este formata din 2 lobi legati printr-un istm. Pe suprafata lobilor se afla glandele paratiroide.

65.Tonsilele palatine. Lojile amigdaliene. Tonsilele palatine numite adeseori ,, amigdale sunt mase de
tesut limfoid, cate una de fiecare parte a orofaringelui.Fiecare amigdala se afla intr-o fosa amigdaliana
delimitata de arcurile palatoglos si palatofaringian si de limba. Arterele tonsilare provin din palatina
ascendenta, care da principala si cea mai constanta ramura pentru amigdala. Venele formeaza un plex
tonsilar ce se termina in plexul faringian.Limfaticele se indreapta spre nodurile submandibulare.

66.Vena jugulara interna. Dreneaza sangele de la nivelul creierului, partii anterioare a fetei, viscerelor
cervicale si muschilor profunzi ai gatului. Ea incepe la nivelul gaurii jugulare din fosa craniana
posterioara ca o continuare directa a sinusului sigmoidian.La originea ei prezinta o dilatatie , bulbul
superior al VJI, de unde coboara teaca carotica insotind artera carotida interna superior de bifurcatia
carotidei. Capatul inferior al VJI se dilata si formeaza bulbul inferior al VJI. Tributarele venei sunt sinusul
pietros inferior si venele faciala si linguala(adesea printr-un trinchi comun), faringiana tiroidiana
superioara si tiroidiana mijlocie.

67.Vena jugulara externa. Se formeaza in apropierea unghiului mandibulei (imediat inferior de

pavilionul auricular) prin unirea ramurii posterioare a venei retromandibulare cu vena auriculara
posterioara. VJE transverseaza oblic muschiul SCM, profund de platisma si patrunde in partea antero-
inferioara a regiunii cervicale laterale. Apoi strapunge lama superficiala a fasciei cervicale, care formeaza
plafonul acestei regiuni, la marginea posterioara a SCM. VJE coboara in partea inferioara a regiunii
cervicale laterale si se termina in vena subclavie. Ea dreneaza cea mai mare parte a scalpului si a jumatatii
fetei.
68.Artera carotida comuna: origine, traiect, raporturi. Fiecare artera carotida comuna urca prin teaca
carotica impreuna cu vena jugulara interna si nervul vag pana la niveul marginii superioare a cartilajului
tiroid. Aici, fiecare artera carotida comuna se termina prin bifurcarea in arterele carotide interna si
externa.Artera carodida dreapta incepe la bifurcatia trunchiului brahiocefalic.De la arcul aortei , artera
carotida comuna stanga urca la nivelul gatului. Drept urmare artera carotida comuna stanga are un traiect
de aproximativ 2 cm prin mediastinul superioar inainte de a intra in regiunea cervicala.

69.Artera tiroidiana superioara merge antero-inferior, profund de muschii infrahioidieni pentru a

ajunge la glanda tiroida , pe care o vascularizeaza.In plus, da ramuri pentru muschii infrahioidieni si SCM
si da nastere arterei laringiene superioare ,care vascularizeaza laringele.Artera faciala ia nastere anterior
din artera carotida externa, ori impreuna cu artera linguala, ori imediat superior de aceasta. Dupa ce da
nastere arterei palatine ascendenta si unei ramuri tonsilare, artera faciala trece superior, acoperita de
muschii digastric si stilohioidian si de unghiul mandibulei.Se arcuieste anterior, intra intr-un sant adanc si
vascularizeaza glanda submandibulara.Da apoi nastere arterei submentale.Artera ocipitala ia nastere pe
fata posterioara a arterei carotide externe superior de originea arterei faciale. Trece posterior imediat
medial de insertia pantecelui posterior al muschiului digastric si paralel cu acesta , in santul occipital de
pe osul temporal si se termina divizanduse in numeroase ramuri in partea posterioara a scalpului.Pe
parcursul acestui traseu ea trece superficial de artera carotida interna si NC 9 NC 11.
70.Artera faringiana ascendenta . Artera linguala. Artera maxilara. AFA ia nastere ca prima sau a doua
ramura a arterei carotide externe si este singura ei ramura mediala .Ascensioneaza pe faringe profund
(medial)de artera carotida interna si trimite ramuri catre faringe muschii prevertebrali urechea medie si
meningele cranian.Artera linguala ia nastere de pe fata anterioara a arterei carotide externe unde este
situata pe muschiul constrictor mijlociu al faringelui. Se arcuieste supero-anterior si trece profund de
nervul hipoglos , muschiul stilohioidian si pantecele posterior al muschiului digastric. Dispare profund de
muschiul hipoglos dand ramuri pt partea posterioara a limbii.Se indreapta apoi superior pe margia
anterioara a acestui muschi bifurcandu-se in arterele linguala profunda si sublinguala.Artera maxilara se
desprinde din artera carodita externa in glanda parotida.Traiectul este perpendicular pe directia arteri
carotide externe .Raporturi: partea paratiroidiana-la acest nivel se desprind intraparotidian artera
auriculara profunda si artera timpanica anterioara; partea mandibulara-se desprind artera alveolara
inferioara , artera maningee medie si accesorie;partea pterigoidiana; partea pterigopalatina.

71.Artera auriculara posterioara.Artera temporala superficiala. Artera auriculara posterioara o mica

ramura posterioara a arterei carodite externe care este de regula ultima ramura preterminala. Ea urca
posterior intre meantul acustic extern si procesul mastoid pentru a vasculariza muschii adiacenti , gl
parotida , nervul facial si structurile de la nivelul osului temporal , pavilionului auricular si scalpului.
Artera temporala superficiala se desprinde din artera carotida externa in glanda parotida la nivelul coului
mandibulei. Artera strabate gl parotida apoi impreuna cu vena omonima si cu nervul auriculo-temporal
formeaza pediculul vasculonervos superior al glandei. Are un traiect ascendent pe radacina posterioara a
procesului zigomatic al temporalului . Artera urca in regiune temporala profund de planul musculo-apo-
nevrotic. La cca. 5 cm superior de arcada zigomatica artera se bifurca in ramuri terminale: ramura frontala
si ramura parietala.

87.Configuratia interna a maduvei spinarii. Este alcatuita din substanta cenusie dispusa in centru si
substanta alba asezata la periferie. Substanta cenusie este formata din corpul neuronilor , pe suprafata de
sectiune ea are forma literei H.Prelungirile anterioare se numesc coarne anterioare iar cele posterioare se
numesc coarne posterioare. Intre cele doua se gasesc de o parte si de alta coarnele laterale. Substanta
cenusie formeaza comisura cenusie.In interiorul coarnelor anterioare neuronii nu sunt dispusi uniform ci
formeaza gramezi de celule numite nucleii cornului anterior.Coarnele laterale contii nucleii formati din
neuroni vegetativi simpatici.Coarnele posterioare contin neuroni senzitivi formand zona somato-
receptoare a substantei cenusii. Substanta alba este formata din 3 perechi de cordoane: 2 laterale ,2
anterioare si 2 posterioare.Cordoanele sunt alcatuite din fascicule de fibre ascendente sau ale sensibilitatii
si descendente sau ale motilitatii.

101.Nervii spinali. Conecteaza maduva cu receptorii si efectorii. Sunt in numar de 31 de perechi. In

regiune cervicala exista 8 nervi cervicali . In regiunea toracala 12 nervi , apoi 5 in regiunea lombara, 5 in
sacrata si unul in regiunea coccigiana. Nervii spinali sunt formati din 2 radacini : anterioara , motorie
contine axonii neuronilor somato-motori din cornul anterior al maduvei si radacina posterioara , senzitiva
prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal la nivelul caruia sunt localizati atat neuronii somato-senzitivi cat
si cei viscero-senzitivi.

104.Conformatia generala a bulbului. Are ca limita inferioara planul care separa maduva de bulb sub
decusatia piramidelor , iar superior santul transversal bulbo-pontin. Pe fata antero-laterala se observa pe
linia mediana fisura mediana anterioara care o continua pe cea a maduvei fiind intrerupta de decusatia
piramidelor in partea inferioara. Lateral de fisura mediana se afla 2 coloane proeminente de substanta alba
numite piramide bulbare.In partea sa superioara se gaseste o umflatura ovoidala numita oliva bulbara
marginita posterior de santul retro-olivar.

105.Conformatia generala a puntii. Intretaie transversal trunchiul cerebral in partea mijlocie .Este
formata la suprafata de fibre transversale care se continua lateral si posterior cu bratele puntii sau
pedunculii cerebelosi mijlocii care fac legatura intre cele 2 emisfere cerebeloase. Pe linia mediana se
gaseste un sant longitudinal numit santul bazilar iar lateral de acesta se gasesc 2 ridicaturi numite
piramidele puntii .Pe fata anterioara , limita inferioara o formeaza santul bulbo-pontin iar cea superioara
un sant paralel cu primul care o separa de pedunculii cerebrali numit santul ponto-peduncular.

106.Conformatia generala a mezencefalului. Pedunculii cerebrali sunt situati deasupra puntii iar limita
lor inferioara o formeaza santul ponto-peduncular.Superior se continua cu diencefalul. Pe linia mediana se
gaseste spatiul interpeduncular de forma triunghiulara cu baza in sus si varful in jos numita fosa
interpedunculara. Fundul ei perforat de vase sangvine formeaza substanta perforata posterioara.In aceasta
fosa pe fata mediala a pedunculilor se gaseste originea aparenta a nervului cranian 3. Posterior de
pedunculi se gasesc corpii corpii cvadrigemeni.

114.Substanta neagra. Un nucleu cu celule bogate in pigment care ii da culoare mai inchisa este situat
intre piciorul si tegumentul peduncular in plan frontal si se intinde superior pana in regiunea subtalamica
a diencefalului.Functional se leaga de substanta reticulata a trunchiului cerebral si este un centru al
motilitatii asociate.

115.Nucleul rosu. Situat in tegmentul peduncular la limita dintre mezencefal si diencefal avand forma
ovala .Este alcatuit din 2 parti : una magnoceulara formata din celule mari situate spre periferie ,mai
veche ca aparitie de la ea plecand la maduva tractul rubrospinal si alta parva celulara, din celule mici ,
predominanta la om se leaga de formatiunile de aparitie mai recenta a encefalului.

129.Nervul oculomotor(III). Inerveaza prin fibre motorii somatice toti muschii extrinseci ai globului
ocular cu exceptia oblicului superior si dreptului lateral.De asemenea acesti nervi trimit fibre
parasimpatice preganglionare la ganglionul ciliar asigurand inervatia corpului ciliar si a muschiului
sfincter al pupilei.Acesti nervi isi au originea in trunchiul cerebral pe care il parasesc medial de
pedunculii cerebrali, avand apoi traiect prin peretele lateral al sinusului cavernos.Patrund in orbita prin
fisura orbitala superioara si se divid in ramurile superioara si inferioara.

130.Nervul trohlear(IV).Contine fiibre motorii somatice pentru muschii oblici superior si trimit fibre
proprioceptive catre acesti muschi care produc abductia coborarea si rotatia mediala a globilor oculari.Isi
are originea pe fata posterioara a trunchiului cerebral au un traiec intracranian lung ocolesc trunchiul
cerebral si strapung dura mater in marginea libera a cortului cerebelului , in apropierea procesului clinoid
posterior.In continuare intra in peretele lateral al sinusului cavernos si patrund in orbita prin fisura orbitala
superioara.

131.Nervul trigemen.Furnizeaza fibre motorii somatice pentru muschii masticatori milohioidian,

pantecele anterior al digastricului. Transporta la destinatie fibre postganglionare parasimpatice de la
nivelul capului.Asigura inervatia senzitiva a durei mater din fosele craniene anterioare si mijlocie , a
tegumentului fetei, dintilor, gingiei, mucoasei cavitatii nazale.Are originea pe fata laterala a puntii prin 2
radacini motorie si senzitiva.Radacina senzitiva ajunge in ganglionul trigeminal iar cea motorie are un
traiect paralel cu cel al radacinii senzitive dar apoi ocoleste ganglionul si devine parte a nervului
mandibular.

132.Nervul mandibular.Inerveaza structuri derivate din mugurele mandibular al primului arc

faringian.Este singura diviziune care conduce fibre motorii somatice ce se distribuie muschilor striati
derivati din mezodermul arcului mandibular, in principal muschilor masticatori.Trece prin gaura ovala si
inerveaza senzitiv mucoasa din cele 2 treimi anterioare ale limbii , dintii mandibulari tegumentul buzei
inferioare si urechea externa.

133.Nervul frontal. Acest nerv nu inerveaza structuri derivate din arcul faringian ci doar structuri
derivate din mezodermul paraxial al procesului fronto-nazal embrionar.Fibrele senzitive somatice se
distribuie tegumentelor , mucoaselor si conjunctivei in partea frontala a capului si nasului.Trece prin
fisura orbitala superioara si inerveaza corneea , conjunctiva superioara mucoasa cavitatii nazale
tegumentul fetei dorsale a nasului peoapa superioara fruntea si scalpul.

134.Nervul maxilar. Inerveaza structuri derivate din mugurele maxilar al primului arc faringian. Dupa ce
paraseste cutia craniana prin gaura rotunda fibrele sale senzitive se distribuie in general tegumentelor si
mucoaselor maxilarului superior.Ganglionul pterigopalatin se asociaza acestei diviziuni fiind implicat in
inervatia glandelor lacrimale , nazale si ale palatului.

135.Nervul abducens.Originea reala se afla in nucleul sau situat in punte in planseul ventriculului al 4
lea .Originea aparenta se afla la nivelul santului bulbopontin. Patrunde in orbita prin fisura orbitara
superioara si inerveaza muschiul drept lateral.Furnizeaza fibre motorii somatice pentru muschii drept-
lateral ai globilor oculari si fibre proprioceptive pentru acesti muschi.

136.Nervul facial. Contine fibre motorii pentru muschiul scariteii , muschiul stilohioidian ,faciali si au
scalpului. Trimite fibre preganglionare parasimpatice prin nervul intermedial la ganglionii pterigopalatini
si submandibular prin nervii pietros mare si respectiv coarda timpanului. Inerveaza o regiune cutanata din
meantul auditiv extern si prin nervul intermedial asigura inervatia senzoriala pentru cele 2 treimi
anterioare ale limbii si palatul moale.Isi are originea pe marginea posterioara a puntii si strabate meantul
acustic intern si canalul facialului din partea pietroasa a osului temporal iesind prin gaura stilo-
mastoidiana.

137.Nervul glosofaringian. Contine fibre motorii somatice pentru muschiul stilofaringian si muschii
constrictori ai faringelui si fibre motorii viscerale pentru ganglionul otic, pentru inervatia glandei
parotide. De asemenea contine fibre senzitive pentru treimea posterioara a limbii, faringe, cavitate
timpanica, cavitate faringotimpanica si sinus carotic.Isi are originea la extremitatea rostrala a bulbului
rahidian si parasesc craniul prin gaura jugulara.Trec prin constrictorii superiori si mijlociu ai faringelui
catre sinusul amigdalian si ajung in treimea posterioara a limbii.
138.Nervul vag.
139.Nervul accesor.Contine fibre motorii somatice care inerveaza muschii SCM si trapezii.Ia nastere
prin mai multe radacini mici pe fetele laterale ale maduvei spinarii in cele 5-6 segmente cervicale
superioare. Urca in cavitatea craniana prin gaura occipitala mare si parasesc craniul prin gaura jugulara
traversand regiunea cervicala laterala.Originea reala se afla in nucleul ambiguu din bulb iar originea
aparenta este dubla :prima la nivelul bulbului , imediat sub nervul vag iar a doua la nivelul maduvei
cervicale.

140.Nervul hipoglos. Este nervul motor al limbii .Originea reala se afla in nucleul hipoglosului din bulb.
Originea aparenta se afla in santul preolivar al bulbului.Ramurile nervului hipoglos sunt : ramura
meningeana si ramura descendenta care se anastomozeaza cu plexul cervical. Teritoriul de distributie este
exlusiv motor si inerveaza toti muschii limbii iar prin anastomoza cu plexul cervical contribuie la
inervatia musculaturii subhioidiene.

141.Conformatia externa a cerebelului.Lobulatia .Scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelosi.Cerebelul

are o forma ovoida ,turtit de sus in jos cu diametrul mare transversal.Este alcatuit dintr-o parte mediana cu
directia antero-posterioara numita vermis si din 2 parti latite numite emisfere cerebrale.Cerebelul
participa la formarea tavanului ventriculului al IV are o fata superioara una inferioara si alta anterioara
concava. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin 3 pedunculi cerebelosi.Lobulatia
vermisului ii corespunde lobulatia emisferelor cerebeloase.Vermisul superior are urmatorii lobuli :
lingula, lobulul central, monticulus si mai posterior folium vermis. Vermisul inferior poseda urmatorii
lobuli : tuber vermis, piramida, uvula si nodulus.Scoarta cerebeloasa inconjoara substanta alba centrala,
care trimite prelungiri in interior, dand in ansamblu aspectul unei coroane de arbore , in interiorul masei
de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie care formeaza nucleii cerebelului.Nucleii sunt in
numar de 4. In vermis se afla nucleii fastigiali . In emisferele cerebeloase se gaseste medial nucleul
Globos, lateral de el nucleul emboliform si mai lateral se gaseste nucleul dintat.

142.Pedunculii cerebelosi.Aferentele si eferentele cerebelului.Pedunculii cerebelosi inferiori (corpii

restiformi) leaga cerebelul de bulb, cei mijlocii(bratele puntii) leaga cerebelul de punte iar pedunculii
cerebelosi superiori(brate conjunctive) ii leaga de mezencefal.Prin pedunculi trec fibre nervoase aferente
si eferente.Pedunculii inferiori contin fibre de legatura ale paleocerebelului iar cei superiori si mijlocii
sunt cai de legatura ale neocerebelului. Caile aferente vin de la maduva, trunchiul cerebral si scoarta
cerebrala.Tractul spino-cerebelos dorsal vine de la maduva si ajunge in cerebel la cortexul vermisului si a
emisferelor cerebrale.Tractul spino-cerebelos ventral patrunde in cerebel prin pedunculii cerebelosi
superiori si merge la vermis.Tractul vestibulo-cerebelos pleaca din nucleii vestibulari din bulb si ajunge la
lobulul nodular si paleocerebel.Tractul olivo-cerebelos patrunde in cerebel prin pedunculii cerebelosi
inferiori.Tractul bulbo-cerebelos pleaca de la nucleul gracilis si cuneat si ajunge la nucleii si cortexul
vermisului. Tractul cortico-ponto-cerebelos este cea mai mare cale aferenta a scoartei cerebrale.Caile
eferente : tractul fastigio-bulbar, tractul dento-rubic si tractul dento-talamic

143.Functiile cerebelului. Prin partea sa paleocerebeloasa regleaza echilibrul corpului prin stimulii
proprioceptivi primiti de la aparatul locomotor si nucleii vestibulari. Neocerebelul interbine in mentinerea
raportului optim dintre tonusul muschilor agonisti si antagonisti in timpul miscarilor, ajuta scoarta
cerebrala in coordonarea miscarilor voluntare.

144.Configuratia generala a diencefalului. Se dezvolta din vezicula diencefalica si impreuna cu

emisferele cerebrale formeaza creierul.Este asezat sub emisferele cerebrale si deasupra mezencefalului. In
interiorul sau se gaseste ventriculul al III lea. Diencefalul este alcatuit din : talamus, metatalamus,
subtalamus,epitalamus si hipotalamus situate in jurul ventriculului al III lea.
145.Configuratia externa a talamusului.Este format din 2 mase de substanta nervoasa de forma ovoida
de o parte si de alta a cavitatii venticulare ai carei pereti laterali ii formeaza.Partea anterioara se numeste
rostrum iar cea posterioara pulvinar.Lateral vine in raport cu capsula interna si nucleul caudat, formatiuni
care apartin emisferelor cerebrale.

146.Configuratia interna a talamusului.Substanta cenusie formeaza in interior grupe de nuclei :

anterior ,posterior, laterali si mediali. In nucleii laterali vin fibrele tractului spino-talamic, fibrele
lemniscului medial si fibre de la nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral.La nucleii posteriori vin fibre din
caile optice si acustice. Nucleii anteriori se leaga de hipotalamus si scoarta cerebrala iar nucleii mediali
primesc fibre de la hipotalamus si trimit fibre catre scoarta lobului fruntal.
147.Aferentele si eferentele talamusului.
148.Functiile talamusului. Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale, integrarea in activitatea motorie,
rol in activitatile psihice, in procesele de constienta si atentie si de raportare emotionala si afectiva la
stimulii din mediul intern sau extern.

149.Metatalamus si epitalamus.Metatalamusul format din corpii geniculati laterali si mediali.Corpul

geniculat lateral este asezat posterior si inferior de extremitatea posterioara a talamusului si se leaga de
corpii cvadrigemeni superiori fiind o statie de legatura a caii vizuale.Corpul geniculat medial este culcat
pe pedunculii cerebrali si se leaga de corpii cvadrigemeni inferiori fiind o statie de releu pe cale acustica,
la el vin fibrele lemniscului lateral.Epitalamusul situat in partea posterioara si superioara a diencefalului,
format din glanda epifiza, trigonul habenular cu ganglionul habenulei , striile habenulare. Dpdv functional
este un centru al reflexelor olfactivo-somatice dirijand miscarile capului si corpului legate de miros.

150.Hipotalamusul si nucleii hipotalamusului. Hipotalamusul este situat in partea anterioara a

diencefalului si este alcatuit din tuber cinereum cu neurohipofiza si din corpi mamilari. In structura
hipotalamusului substanta cenusie este dispusa sub forma de mase nucleare iar substanta alba este
constituita din fibre de lagatura ale hipotalamusului .Nucleii substantei cenusii sunt urmatorii . Nucleii
supraoptici asezati la extremitatea tracturilor optice. De la ei pleaca fibre la neurohipofiza . Nucleii
paraventriculari, situati lateral ; nucleii tuberali si nucleii mamilari.

155.Configuratia externa a emisferelor.Prezinta partea cea mai voluminoasa a SNC sunt legate intre ele
prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterali I si II.Prezinta 3 fete : laterala se observa
2 santuri mai adanci : fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza 4
lobi : lobul frontal , lobul parietal, lobul temporal si lobul occipital.Pe fata mediala se observa santul
corpului calos iar in partea posterioara se afla scinzura calcarina care este un sant orizontal.Pe fata bazala
incepe fisura laterala a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lobul orbital situat anterior de fisura
laterala si lobul temporo-occipital situat posterior de fisura.La nivelul lobului orbital se remarca un sant
olfactiv care adaposteste bulbul olfactiv.Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul
colateral si santul occipito-temporal.

179.Urechea externa.Urechea externa are 2 portiuni :Pavilionul urechii(auricula) si meatul acustic

extern.Pavilionul este situat pe partile laterale ale capului inapoia artuculatiei temporo-mandibulare.I se
disting 2 fete, una laterala si alta mediala. Pe fata laterala se observa o serie de proeminente si de
depresiuni.Pe marginea sa fata laterala prezinta 2 reliefuri numite helix si antehelix. Extremitatea
inferioara a helixului se continua in jos cu lobul urechii.Inaintea antehelixului se afla o depresiune,
concha, limitata anterior de orificiul meatului acustic extern si inaintea acestuia de tragus.

180.Urechea medie.Este o cavitate pneumatica sapata in stanca temporalului peretele lateral al urechii
medii este reprezentat de timpan.Peretele medial prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda.La nivelul
peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio.Urechea medie contine in interiorul sau un lant de
osicioare :ciocan nicovala si scarita.Ciocanul si scarita au fiecare cate un muschi, muschiul ciocanului
care diminueaza vibratiile sonore puternice si muschiul scaritei care le amplifica pe cele slabe regland
intensitatea undei sonore.

181.Urechea interna.Este formata dintr-un sistem de incaperi numite labirint osos. In interiorul acestuia
se afla labirintul membranos.Intre labirintul osos si cel membranos se afla perilimfa.Labirintul osos este
format din vestibul osos canale semicirculare osoase si melcul osos.Melcul osos este situat anterior de
vestibul si prezinta un ax osos numit columela.Labirintul membranos este format dintr-un sistem de
camere situate in interiorul labirintului osos. Vestibulul membranos este format din 2 cavitati: utricula
situata in partea superioara a vestibulului si sacula sub utricula.Din partea inferioara a saculei porneste
canalul cohlear care contine organul corti fiind asezat pe membrana bazilara.