Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Perioade:
-embriogeneza (primele 8 saptamani)
-fetala
Gametogeneza
Fecundarea = procesul prin care gametul masculin (SPERMATOZOIDUL) si gametul feminin
(OVOCITUL) fuzioneaza si dau nastere zigotului.
Gametii provin din celule germinative primordiale (PGC), care in timpul saptamanii a 2-a se
formeaza in epiblast si migreaza in peretele sacului vitelin.
In sapt. a 4-a aceste celule incep sa migreze de la sacul vitelin catre gonadele aflate in
dezvoltare, ajungand aici la sfarsitul sapt. a 5-a.
Nr. lor creste prin mitoze care se produc in timpul migratiei si la nivelul gonadelor.
Pt. a participa la procesul de fecundare, celulele trec prin gametogeneza care include
meioza:
1. Are loc maturarea cand nr. cromozomilor se reduc la jumatate
2. Se produce citodiferentierea (diferentierea celulara)
Mitoza – o celula se divide dand nastere la 2 celule fiice care sunt identice din punct de vedere cu
celula mama.
3. Fiecare celula fiica primeste un set complet de 46 cromozomi
4. ADN-ul din fiecare cromozom este replicat
Fazele mitozei:
1. Profaza
Cr omozomii incep sa se spiraleze, sa se contracte si sa se condenseze
Cromozomii sunt alcatuiti din doua cromatide unite la nivelul centromerului
Cromozomii continua sa se scurteze si sa creasca in grosime
2. Prometafaza
Cromatidele devin vizibile
3. Metafaza
Cromozomii sunt aliniati in planul ecuatorial si se formeaza fusul de diviziune
(fusul mitotic)
Cromozomii au structura dubla
Cromozomii sunt atasati de microtubuli
4. Anafaza
Se divide centromerul
Cromatidele migreaza catre cei doi poli ai fusului de diviziune
5. Telofaza
Cromatidele ajung la cei doi poli
Cromozomii se decondenseaza si se alungesc
Mb nucleara se reface
Citoplasma este distribuita intre cele doua celule fiice
Fiicare celula fiica primeste jumatate din cantitatea dubla de cromozomi, astfel incat
numarul de cromozomi dintr-o celula fiica este identic cu nr de cromozomi din celula mama.
Meioza – diviziunea celulara prin care celulele germinative dau nastere gametilor masc. si
feminini, spermatozoizii si ovulele.
Se produc doua diviziuni celulare meioza I si meioza II
Nr. cromozomilor se reduce la 23, astfel incat gametii sunt haploizi
ADN-ul din celulele germinative masc. si fem. este replicat la inceputul meiozei I, astfel
cei 46 de cromozomi se dubleaza cu formare de cromatide pereche.
Etape:
1.
Cromozomii omologi se aliniaza si formeaza perechi = formarea sinapselor
Exceptie perechea X Y
Imperecherea se realizeaza punct cu punct, cu mare precizie
Cromozomii din pereche sunt distribuiti intre cele doua celule fiice
2.
Cromatidele pereche se separa
Fiecare gamet va avea 23 de cromozomi
Procesul de crossing-over
In timpui meiozei I
Reprezinta schimbul reciproc de segmente de cromatide intre cromozomii, omologi care
formeaza o pereche
Segmentele de cromatide se scindeaza si sunt transferate intre cromozomi atunci cand
acestia se separa
In timpul separarii se formeaza un X, denumita chiasma (fenomen de recombinare a
materialului genetic)
Ovogeneza
Debuteaza atunci cand, celulele germinative promordiale ajung la nivelul gonadelor fatului
de sex fem. unde se diferentiaza in ovogonii, aceste celule sufera diviziuni mitotice
succesive
Formarea ovocitelor primare blocheaza diviziunea in profaza meiozei I
In luna a 5-a exista un maxim de 7 milioane celule germinative in ovar si debuteaza moartea
celulara
In luna a 7-a majoritatea ovogoniilor sunt degenerate exceptie cele de la suprafata ovarului
In apropierea nasterii, toate ovocitele primare au intrat in profaza meiozei I si intra intr-un
stadiu diploten (respaus)
Ovocitele nu itnra in metafaza
Ovocitele primare isi finalizeaza prima diviziune meiotica dupa pubertate
La pubertate sunt prezente 400 000, dar doar 500 intra in procesul de ovulatie
Ansamblul format dintr-un ovocit primar si celulele epiteliale inconjuratoare se numeste
folicul promordial
De la pubertate in fiecare luna se matureaza 15-20 foliculi care trec prin 3 stadii:
1. Primar sau preantral
2. Secundar sau antral (are durata cea mai lunga)
3. Preovulator sau de Graaf
Cu cat acesti foliculi cresc, stratul de celule epiteliale aplatizate se transforma in celule
cuboidale care da nastere unui epiteliu de celule granuloase –> ansamblul este denumit
folicul primar
Celule granulare sunt asezate pe o mb bazala numita teaca foliculului.
Celulele granuloase si ovocitul secreta glicoproteine la suprafa ovocitului sub forma unui
strat numit zona pellucida.
Teaca foliculara formeaza:
Teaca interna
Teaca externa
Pe masura ce procesul dezvoltarii continua, intre celulele granuloase se formeaza spatii
pline cu lichid => antru => folicul antral (secundar, vezicular)
Celulele granuloase care inconjoara ovocitul raman intacte si formeaza cumulus ophorus.
Teaca interna
Celule care secreta substante de natura steroidica si poseda o vascularizatie bogata
Teaca externa
Fuzioneaza treptat cu stroma ovariana
Atrezie foliculara cei care nu evolueaza
Sub influenta LH are loc cresterea folicululilor => apare foliculul secundar (matur)
In prima meioza rezulta doua celule fiice care au 23 cromozomi dedublati
Ovocitul secundar care preia de la ovocitul primar cea mai mare parte a
citoplasmei
Primul, corp polar (o cant. Mai mica de citoplasma) care se pozitioneaza intre
zona pellucida si mb celulara a ovocitului secundar.
Ovocitul secundar intra apoi in meioza II care se finalizeaza numai daca ovocitul este
fecundat, altfel degenereaza
Spermatogeneza
Debuteaza la pubertate si include evenimentele prin care spermatogoniile se transforma in
spermatozoizi
Celulele germinative ale sex. Masc. sunt prezente la nastere la nivelul cordoanelor sexuale
ale testiculelor sub forma unor celule palide, inconjurate de celule de sustinere (Sertoli)
Dupa pubertate zona centrala a cordoanelor sexuale se reasorb cu formarea unui lumen si
se transforma in tubuli seminiferi
Celulele germinative primordiale, formeaza spermatogoniile stem care dau nastere
spermatogoniilor de tip A care prin diviziune dau spermatogoniile de tip B care se divid si
dau nastere spermatocitelor primare. (dupa meioza I –> spermatocitele secundare (prin
meioza II) –> spermatide (haploide)
Toate celulele sunt sustinute si hranite de celulele Sertolii
Reglarea spermatogenezei
Se realizeaza prin secretia de LH de hipofiza care stimuleaza productia de testeron, iar
acesta stimuleaza spermatogeneza
FSH actioneaza asupra celulor Sertolii si stimuleaza productia de lichid testicular
Ovulatia
Foliculul secundar creste rapid sub influenta FSH si LH, ajungand la un diametru de 25mm
Cresterea LH induce cresterea activitatii colagenazelor, umrata de digestia fibrelor de
colagen din jurul foliculului
Cresterea nivelului prostaglandinelor ce determina producerea de contractii musculare
lecale la nivelul peretelui ovarian => expulzia ovulului in trompa uterina
Corpul luteal
Dupa ovulatie celulele granuloase ramase la nivelul peretului folicului rupt sub influenta LH
celulele se transforma in celule luteale care formeaza corpul luteal si secreta hormonul
progesteron
Transportul ovocitului
Trompele
Orificiu uterin
Ovarian
In perioada preovulatorie, fimbrilele trompei executa miscari baliere pt a prelua ovulul
Odata ajuns in lumenul trompei uterine ovulul este fecundat, dupa 3-4 zile ajunge in
cavitatea uterina
Daca nu are loc fecundarea, corpul luteal ajunge la dezvoltare maxima dupa aprox. 9
zile de la ovulatie si se transforma intr-o masa de tesut cicatricial denumita corpul
albicans
Daca are loc fecundarea, corpul luteal isi continua activitatea, interventia hormonilor
gonadotropinei corionice, hormon secretat de celulele sincitiotrofoblastului
embrionului in dezvoltare => corpul luteal devine corp luteal de sarcina (la sfarsitul
lunii a 3-a reprezinta 1/3 din ovar)
Fecundarea
Procesul de fuzionare a gametilor fem si masc
Are loc in a doua portiune a trompei uterine, regiunea ampulara
Deplasarea spermatozoizilor de la colul uterin in trompa uterina dureaza cel putin 2-7 ore
Pt a putea decunda ovulul trebuie sa parcurga doua reactii
1. Capacitatia
Reprezinta o perioada de acomodare a spermatozoidului la conditiile din tractul
reproducator feminin (la om 7 ore), interreactii cu celulele din trompele uterine
Mb plasmatica care acopera regiunea acrozomiala isi pierde proteinele
plasmatice si invelisul glicoproteic
2. Reactia acrozomiala
Se produce dupa atasarea spermatozoidului la nivelul zonei pellucida
Este indusa de proteinele locale => elibereaza enzime necesare pt penetrarea
zonei pellucida (acrozime si tripsine)
Etapele fecundarii
1. Spermatozoidul trebuie sa penetreze coroana radiata (cei care au parcurs procesul de
capacitatie)
2. Travesarea zonei pellucida:
Zona pellucida este un strat de glicoproteine si are rolul de a facilita si de a intretine
atasarea spermatozoizilor si de a induce reactia acrozomiala
Eliberarea enzimelor acrozomiale ce permit contactul spermatozoidului cu mb plasmatica
a ovocitului
Sunt eliberate enzime lipozomale care modifica structura zonei pellucida, reactie zonala
=> impiedica penetrarea zonei pellucida (de alti spermatozoizi)
3. Fuziunea membranelor celulare ale ovocitului si spermatozoidului
Mb ovocitului devine impenetrabila
Ovocitul isi finalizeaza cea de-a doua diviziune meiotica
Se formeaza ovocitul definitiv (22+X) numit pronucleul feminin
Nucleul spermatozoidului creste si fromeaza pronucleul masculin
Pronucleii sunt haploizi
Cei doi pronuclei sunt identici si se contopesc
Cromozomii se aliniaza la nivelul centrului de diviziune
Cromatidele migreaza catre poli
In urma diviziunii fiecare celula fiica va avea o garnitura diploida de cromozomi si
cantitatea normala de ADN
Apare un sant adanc ce imparte citoplasma in 2
In urma fecundarii apar doua celule diploide si se stabileste sexul
Perioada de clivare
Tranzitia de la zigot la stadiul bicelular
O serie de diviziuni mitotice de la 2 celule la 4 -> 8
Pana la 8 celule nu au organizare
Dela 8 la 16 are loc formarea unui grup sferic de celule a carui coeziune este mentinuta
printr-un proces numit compactare
Structura alcatuita din 16 celule = morula
Se organizeaza in:
Masa celulara interna => Tes. Embrionului propriu-zis
Trofoblastul => placenta
Formarea blastocistului
Are 2 straturi:
Intern: embrioblast
Extern: trofoblast
La sfarsitul primei saptamani, celulele trofoblastului (de la periferia embrioblastului) incep
sa patrunda in peretele endometrului uterin si are loc implantarea
Ziua 8
blastocistul/discul este implantat in stroma edometrului
trofoblastul se divide in
strat intern: citotrofoblastul (celule in diviziune mitotica)
strat extern: sincitiotrofoblastul
celulele citotrofoblastului se divid si migreaza catre sincitiotrofoblast, aici se unesc cu acesta
si isi pierd individualitatea
celulele sincitiotrofoblastului intra in contact cu stroma endometrului
Embrioblastul:
un strat de celule cuboidale = hipoblast
un strat de celule cilindrice = epiblast
in interiorul epiblastului apare o cavitate numita cavitate amniotica
amioblastii si restul epiblastului tapeteaza cavitetea amniotica
Ziua 9
blastocistul este implantat tot mai profund in endometru
defectul de la nivelul epiteliului a fost acoperit de o retea de fibrina
embrionul are doi poli:
embrionar
abembrionar
Polul Embrionar
modificarile endometrului se accentueaza cu cresterea calibrului vaselor, iar in paralel se
formeaza lacune in sincitiotrofoblast
Polul Abembrionar
celulele aplatizate formeaza o mb subtire = mb exocelomica (Heuser)
aceasta tapeteaza la interior citotrofoblastul
impreuna cu hipoblastul delimiteaza cavitatea exocelomica sau sacul vitelin primitiv
Zilele 11 si 12
blastocistul se implanteaza complet
celulele sincitiotrofoblastului patrund in profunzimea endometrului
apare un spatiu nou celom extraembrionar sau cavitate corionica
mezodermul extraembrionar care acopera citotrofoblastul si sacul amniotic este numit
mezoderm somatopleural extraembrionar
mezodermul care tapeteaza sacul vitelin este nuit mezoderm splanhnopleural
extraembrionar
Ziua 13
deficitul de la suprafata endometrului este vindecat
la locul implantarii poate aparea o sangerare (poate fi condundata cu menstruatia)
celulele citotrofoblastului prolifereaza local si penetreaza sincitiotrofoblastul formand
coloane celulare = vilozitati primare
vacuolele din sincitiotrofoblast se umplu cu sange matern
celulele hipoblastului migreaza si vor da nastere unei cavitati = sacul vitelin secundar sau
definitiv
se formeaza cavitatea corionica
apare un pedicul de conexiune = codron ombilical
placa corionica acopera suprafata interna a citotrofoblastului
Gastrulatia
fenomenul de formare a 3 straturi germinative:
ectoderm
mezoderm
endoderm
gastrualatia incepe cu aparitia liniei primite pe suprafata epiblastului, aceasta se lungeste
cranial-caudal => un sant ingust cu margini proeminente
la capatul cefalic se gaseste nodulul primitiv
celulele epiblastului migreaza catre linia primitva => o parte se desprind de pe epiblast si se
deplaseaza sub linia primitiva intre epiblast si hipoblast => apare o structura cu mai multe
straturi
celulele din epiblast initial = ECTODERM
celulele migrate = MEZODERM
celulele spre hipoblast = ENDODERM
celulele de la extremitatea cefalica a celulelor migrate formeaza placa precordala
celulele migrate cranial trec de o parte si de alta a placii so i impart:
mb bucofaringiana
notocord
placa precondrala are rol in formarea prozencefalului (tubul neuronal)
Formarea Notocordului
celulele prenotocordale care invagineaza la nivelul fosetei primitive avanseaza catre partea
cefalica pana la placa precordala => pentru scurt timp zona mediana a embrionului are doua
straturi de celule formand placa notocordala
pe masura ce hipoblastul este inlocuit de celule endodermice se formeaza notocordul
definitiv = un cordon celular continuu cranio-caudal sub tubul neronal si va da nastere
scheletului axial primitiv
norocordul avanseaza cranial spre placa precordala care este situata inapoia mb
bucofaringiene
notocordul avanseaza caudal catre linia si foseta primitva (un proces de adancire) =>
formeaza canalul neorenteric, structura temporara ce uneste cavitatea amniotica cu sacul
vitelin
in partea caudala se formeaza mb cloacala (prin alipirea ectodermului de endoderm)
in momentul aparitiei mb cloacale, portiunea adiacenta a sacului vitelin formeaza o
prelungire => diverticul => alantoida
sub influenta genetica se stabilesc axele corpului
o antero-post
o cranio-caudala
o stg-dr
prin marcarea celulelor epiblastului care migreaza si patrund printre celulele liniei primitive
putem identifica tipuri celulare:
celulele migrate cranial la nodul primitiv => notocordul
celulele migrate spre marginile laterale ale nodului => mezodermul paraxial
celulele migrate medial => mezodermul intermediar
celulele migrate caudal => mezodermul placii laterale
celulele migrate in zona cea mai caudala => mezodermul extraembrionar
Discul embrionar
initial este aplatizat si are o forma aproape rotunda
formeaza o regiune cefalica larga si un capat caudal ingust
linia primitiva dispare pana la sfarsitul saptamanii a 4-a
la jumatatea sapt. a 3-a incepe diferentierea straturilor germinative (de la partea cefalica la
cea caudala)
la inceputul sapt. a 3-a trofoblastul prezinta vilozitati primare
treptat patrunde un strat mezodermal => vilozitati secundare
centrul vilozitatii incepe sa se diferentieze => celule sanguine
spre sfarsitul sapt. a 3-a => vilozitati tertiare
vilozitatile tertiare incep sa-si trimita prelungiri care strabat citotrofoblastul si
sincitiotrofoblastul si intra in contact cu vascularizatia endometrului, prin intermediul placii
corionice si pediculilor de conexiune intra in legatura cu endometrul matern => circulatie
utero-placentara
ECTODERMUL
are forma unui disc mai lat in regiunea cefalica decat cea caudala
notocordul si mezodermul precordal induce ingrosarea ectodermului supradiacent care
formeaza placa neurala, iar celulele acesteia alcatuiesc neuroectodermul
Fenomenul de neurilatie
alungirea placii neronal catre linia primitiva
marginile laterale ale placii neurale, la sfarsitul sapt. a 3-a devin proeminent si formeaza
plicele neurale
in centru se formeaza santul neural
in timp plicele se apropie si fuzioneaza formand tubul neural (supradiacent notord)
extremitatea cefalica si caudala a tubului neural raman deschise formand neuropori, cranial
si caudal
cel cranial in sapt 25
cel caudal in sapt 27
odata cu inchiderea lor procesul de neurilatie este complet, tubul neural se lungeste si
formeaza viitorul sistem nervos
plicele neurale fuzioneaza, iar celulele de la nivelul marginii laterale alcatuiesc creasta
neurala si se vor transforma din celule epiteliale in celule mezenchimale si patrund in
mezodermul subiadiacent
MEZODERM
celulele sunt dispuse de o parte si alta a liniei mediane
din ziua 17 celulele din apropierea liniei prolifereaza si formeaza o regiune ingrosata numita
mezoderm paraxial
spre lateral mezodermul este mai subtire si se numeste placa laterala
Placa laterala are 2 straturi:
mezoderm parietal sau somatic (acopera sacul amniotic)
mezoderm visceral sau splanhnic (acopera sacul vitelin)
intre cele doua se gaseste vacitatea intraembrionara
mezodermul paraxial si placa laterala sunt unite prin mezodermul intermediar
Mezodermul paraxial
la inceputul sapt. a 3-a incepe organizarea pe segmente = somitomere (initial cefalic si
progreseaza cranio-caudal)
Somitomerele = celule mezodermice dispuse in spirale in jurul unei zone centrale
in regiunea cefalica, somitomerele se asociaza cu segmentarea placii neurale si formeaza
neuromere
somitomerele conduc la formarea somitelor care apar initial in regiunea occipitala, apoi se
dezvolta pe directie cranio-caudala
nr. acestora creste si astfel se poate stabili nr de zile ale embrionului (42-44 perechi somite)
cele din regiunea occipitala si coccigiana dispar in timp
celelalte vor forma scheletul axial
la inceputul sapt. a 4-a celulele care formeaza peretii ventrali si mediali ai somitelor isi pierd
organizarea compacta si se deplaseaza in jurul notocordului si dau nastere sclerotomului
acesta este alcatuit dintr-un tesut lax numit mezenchim ce
va forma tendoane
inconjoara maduva si notocordul
celulele dorso-laterale => musculatura membrelor si peretele anterior al trunchiului
celulele dorso-mediale => miotom
celulele dorsale => dermatomul
Mezodermul intermediar
uneste temporar mezodermul paraxialsi placa laterala
se formeaza structuri urogenitale
se dezvolta structuri excretorii si gonadele
in regiunea cervicala si toracica superioara => nefrotoame
caudal => cordonul nefrogenic
ENDODERMUL
principalul derivat: tractul gastrointestinal
odata cu alungirea cranio-caudala a embrionului are loc precesul de pliere in regiunea
capului si cozii:
o plica cefalica
o plica caudala
in urma plierii, o portiune tot mai mare acoperita de endoderm este incorporata in corpul
embrionar propriu-zis
la extremitatea cefalica => intestin anterion = proenteron
la extremitatea caudala => itnestin posterior = mezenteron
intestitnul mijlociu comunica temporar cu sacul vitelin prin ductul vitelin
deschiderea intestinului anterior este acoperita temporar de o mb bucofaringiana formata
din endoderm si ectoderm
in sapt a 40a aceasta dispare si intestinul va comunica cu cavitatea amniotica
intestinul posterior este acoperit de mb cloacala ce dispare in spat. a 7-a => orificiul anal
somitele cresc se alungesc cranio-caudal => discul ia forma sferica
se formeaza peretii corpului, exceptie regiunea abdominala ventral
calea de comunicare intre intestin si sacul vitelin => ductul vitelin
apare o hernie fiziologica => intestinul dobandeste pozitia finala
la sfarsitul perioadei apar mugurii membrelor
Luna 3
regiunea faciala capata aspectul uman
extremitatea craniana se dezvolta (1/2 din corp)
membrele au lungimi relativ normale
Sapt 12
apar centri primari de osificare
se evidentiaza organele genitale externe
coronul ombilical dezvoltat (hernie fiziologica)
Lunile 4, 5
cresterea rapida in lungime
craniul ⅓ din corp
pilozitate fina = lanugo
mama incepe sa simta miscarile fetale
Luna 6
tegumentul prezinta coloratie rosiatica
creste in greutate => ~ 1kg si 25 cm
Luna 7
SNC si SRespirator se dezvolta
Luna 8,9
depunere de tesut adipos
tegumentul acoperit de o subst. albicioasa: vernix caseosa produsa de glandele sebacee
greutate: 3 – 3,5kg
lungime: 35 – 36 cm
diametrul biparietal cel mai mare (ext. Cefalica 50cm)
Placenta
Odata cu cresterea embrionului acesta are nevoie de hrana prin pediculi de conexiune
cresterea suprafetelor de schimb
cresterea lichidului amniotic
cresterea membranelor fetale
Luna 3
pediculi vitelini => ductul vitelin
pedicul de conexiune => artera si vena ombilicala
canalul de legatura extra si intraembrionar
Lichidul Amniotic
cavitatea amniotica contine lichid produs de celulele amniotice ce provin din sangele
matern
sacul vitelin dispare
ramane pedicul de conexiune cu vasele ombilicale
creste de la 30 ml la 1000 ml
embrionul si fatul plutesc in lichid -> rol:
protectie
absoarbe socurile
permite miscarile fatului
este inlocuit la 3 ore
dupa luna a 5-a fatul incepe sa inghita acest lighid si sa urineze in acest lichid
Nasterea / Parturitia
uterul sufera modificari pentru declansarea travaliului
miometrul se dezvolta la partea superioara si scade la partea inferioara la nivelul colului
uterin
se ingusteaza: trecerea corp -> col
Travaliu
stergerea
expulzia fatului
expulzia placentei si mb fetale