Sunteți pe pagina 1din 4

OVOGENEZA Procesul de ovogeneza are loc la nivelul ovarului nca din viata intrauterina a produsului de concepie de sex feminin

cnd, la sfrsitul celei de-a 3-a saptamni de viaa intrauterina, celulele germinative mature evolueaza din celulele sacului vitelin. Aceste celule sufera o deplasare prin miscari amiboide, ndreptndu-se spre crestele germinative, care reprezinta gonadele si care sunt situate intraembrionar, paravertebral, n regiunea lombara. n saptamnile a 4-a si a 5-a de viaa intrauterina, aceste creste germinative ncep sa fie populate cu celule primordiale mature, de aici ncepand ovogeneza. Ovogeneza are 2 mari etape: - maturaia prenatala - maturaia postnatala I. Maturaia prenatala Dupa saptamnile a 4-a si a 5-a, aceste celule germinative se vor diferenia n ovogonii, care au o capacitate foarte mare de diviziune pna la sfrsitul saptamnii a 12-a de viaa intrauterina, cnd ele sunt dispuse sub forma de insule, fiind nconjurate de celule ale cavitaii celomice. Dupa saptamna a 12-a, ovogoniile se transforma n ovocite primare, dupa care se realizeaza sinteza replicativa a DNA-ului si intra n profaza diviziunii reducionale (meiotice). Rezulta ca, n aceasta faza, ovocitele primare nconjurate de mai multe celule parietale celomice, vor constitui un folicul primar. Aceste structuri foliculare primare se gasesc n corticalele ovarului. II. Maturaia postnatala La nastere, aproximativ toate ovocitele primare si vor fi ncehiat profaza diviziunii meiotice. Dar, nu continua cu metafaza diviziunii meiotice,ci intra n stadiul de repaus (dictiotem/cvincena). Ovocitele ramn n acest stadiu pna nainte de pubertate, si abia atunci, sub influena foliculinei secretate prin FSH adenohipofizar, se va continua diviziunea reducionala prin metafaza. La nastere exista aproximativ 700.000 750.000 de ovocite (foliculi) primare, dar pna la pubertate are loc un continuu proces de degenerescena (atrofiere) a foliculilor primari astfel ca, la pubertate ramn viabili 40.000. n perioada de activitate sexuala, lunar, doar o singura celula ovocitara primara se matureaza, ceea ce face ca ovocitele ce ating maturarea trziu, sa prezinte un risc major de malformaii genetice, stnd n cvincena mult timp. La nivelul foliculului primordial, cu ocazia pubertaii, ovocitele primare cresc n volum, iar celulele foliculare care le nconjoara devin celule cuboidale. Astfel, devine folicul primar secretat de foliculina, situata in lichidul folicular, bogat n mucopolizaharide si care lichid este situat n jurul fiecarei celule foliculare. Se difereniaza astfel, o zona de demarcaie dintre foliculul primar si celulele foliculare, zona pellucida. Zona se densifica, mbogaindu-se cu mucopolizaharide, iar n paralel, lichidul folicular din jurul fiecarei celule foliculare n parte se acumuleaza ntr-o anumita zona a foliculului, zona antrala. Datorita presiunii lichidului folicular, celulele foliculare din jurul ovocitului primar, devin celule aplatizate si ele constituie cumulus ooforum. Concomitent, cantitatea de lichid folicular creste, ducnd la presiunea si apoi atrofierea marii majoritai a celulelor foliculare, astfel nct, foliculul devine n general cavitar, capata denumirea de folicul teriar cavitar matur (de Graaf). n paralel, ovocitul primar si ncheie diviziunea reducionala a

meiozei si devine ovocit secundar. Acesta dobndeste toata citoplasma de la ovocitul primar, iar cea de-a 2-a celula rezulta prin diviziune = primul globul polar, lipsit de citoplasma. Acesta este localizat ntre zona pellucida si membrana ovocitului secundar. Sub aceasta forma, celula sexuala feminina sufera procesul de ovulaie, fiind eliminata n trompa uterina. Este celula care poate fi fecundata n treimea externa, zona ampulara a trompei uterine. Daca ovocitul secundar nu este fecundat, el sufera a 2-a diviziune de maturaie (ecuaionala), transformndu-se n ovul mpreuna cu al 2-lea globul polar. Ovulul ia nastere doar n situaia n care celula sexuala feminina nu este fecundata. Dupa ovulaie, au loc regulat cicluri sexuale controlate de hipotalamusul mijlociu care secreta factori reglatori ce determina secreia hormonilor tropi adeno-hipofizari FSH si LH care vor determina secreia de progesteron (luteina) si foliculina. Acesti hormoni fac ca la nceputul fiecarui ciclu folicular/ovarian/sexual, un numar de 5 pna la 12 foliculi primordiali sa nceapa sa creasca. n mod normal, un singur folicul dintre acesti 5-12 ating complet maturitatea si el va expulza un ovocit ce devine secundar. Ceilali foliculi devin foliculi atretici printr-un proces de degenerescena si se vor transforma n celule conjunctive. Ele nconjoara foliculul ajuns la maturitate formnd mpreuna corpus atreticum (atrezie = absena congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural). Sub influena hormonilor estrogenici are loc ovulaia.

SPERMATOGENEZA In saptamana 5 celulele germinale primordiale ajung in cordoanele epiteliale care capata lumen la pubertate datorita FSH si LH; ajung in testicul, iar intreg procesul de dezvoltare are loc in tubii seminiferi contorti din lobulii testiculari; A. celulele sustentaculare (de sustinere) Sertoli (descoperite in 1865) caractere: 1. au originea in epiteliul cubic care acopera creasta gonadala; 2. sunt inalte si se intind de la membrana bazala pana in lumenul tubului, unde in varf au o covata (depresiune) in care va sta spermatida; 3. au rol de sustinere; 4. au rol trofic (furnizeaza ARN pentru celulele liniei seminale si substante nutritive); 5. secreta inhibina (hormon care cu adenohipofiza realizeaza un feed-back negativ = inhiba FSH si LH); 6. 6. au rol fagocitar materialul fagocitar este folosit in sinteza hormonilor sexuali de tip feminin; 7. intre celulele sustentaculare vecine exista punti impermeabile de desmozomi care impiedica trecerea in sange a proteinelor elaborate de celulele liniei seminale. Daca se lezeaza aceste punti (ca in cazul parotiditelor oreion) aceste proteine trec in sange si apar fenomene autoimune care distrug celulele seminale, iar bolnavul ramane steril (azospermie) N.B. Virusul parotiditei epidemice, numita popular oreion, strabate bariera desmozomala si produce orhit urlian (testiculul isi mareste volumul si devine edematiat congestiv iar individul poate deveni azospermic). B. linia seminala

Celulele primordiale (gonocite primare) inglobate in saptamana 5 in cordoanele epiteliale ale viitoarei gonade masculine (testicul) se multiplica si raman in asteptare pana la pubertate (perioada lunga) cand incepe secretia de FSH si se divid mitotic in spermatogonii tip A; sunt cantonate in contact cu membrana bazala a tubului seminifer. N.B. Cordoanele epiteliale capata lumen la pubertate = tub seminifer contort. Spermatogoniile A au nucleul palid, nucleol excentric si numar diploid de cromozomi. Ele continua sa se divida mitotic, devenind spermatogonie de tip B, cu nucleu colorat intens (blocuri mari de cromatina) si nucleol central. Spermatogonia de tip B se divide mitotic de 3-5 ori, iar ultima generatie nu se mai divide si isi mareste volumul pe seama citoplasmei. Are numar diploid de cromozomi si devinde spermatocit primar care are si o cantitate dubla de ADN. Urmeaza apoi o prima diviziune reductionala (= prima meioza). Cromozomii devin dicromatidici, cantitatea de ADN este dubla, iar spermatocitul primar da nastere la 2 celule, spermatocite secundare (numar haploid de cromozomi 22 de cromozomi autozomali dicromatidici si unul sexual, de asemenea dicromatidic). Cantitatea de ADN ramane dubla, de aceea urmeaza o diviziune numita mitoza obisnuita, cu interfaza scurta, fara sinteza de ADN, iar din fiecare spermatocit 2, apar 2 spermatide cu numar haploid de cromozomi, dar care sunt tot dicromatidici. Spermatida formata se aseaza in covata celulelor sustentaculare, este imobila si nu se mai divide.

1.Spermatogeneza Spermatogeneza cuprinde totalitatea transformrilor prin care trec spermatogoniile (gonocitele primordiale masculine) pn devin celule sexuale mature (spermatozoizi). Procesul se desfoar la nivelul epiteliului germinativ din tubii seminiferi de la nivelul testiculului. Perioada germinativ (sau de multiplicare) este parcurs n timpul prepubertii cnd gonocitele primordiale se divid mitotic i produc 2 categorii de celule: mici-identice cu gonocitele primordiale i altele mari-denumite spermatogonii prfoase " de tipul A care ulterior se vor divide mitotic (n mod repetat) genernd spermatogoniile crustoase" de tipul B, care vor continua linia seminal. Epiteliul tubului seminal 1-Spermatogonie; 2- Spermatocit I. ; 3- Spermatocit II. , 4, 5, 6 - Spermatide n evoluie; 7- Spermatozoizi; 8Celula Sertoli; 9 - Membran bazal. Perioada de cretere debuteaz odat cu pubertatea i const n creterea i dublarea volumului spermatogoniilor i transformarea acestora n spermatocite de ordinul I. Perioada de maturare se caracterizeaz prin faptul c, spermatocitele de ordinul I se divid reducional i produc 2 spermatocite de ordinul II cu set haploid (n) de cromozomi. Acestea se divid mitotic imediat i rezult n final 4 spermatide. Spermatidele parcurg procesul de metamorfoz celular denumit spermiogenez, fiecare spermatid se transform ntr-un spermatozoid. Transformarea spermatidei n spermatozoid, spermiogeneza, se realizeaz n patru perioade succesive: a) perioada Golgi;

b) perioada cap; c) perioada acrozom; d) perioada de maturare. Spermiogeneza 1-Nucleu; 2- Complex Golgi; 3- Mitocondrii; 4- Centrioli; 5- Vacuol acrozomal; 6- Gtul spermatozoidului; 7Centriol proximal; 8- Poriunea proximal a centriolului distal; 9- Piesa intermediar; 10- Poriunea distal a centriolului distal; 11 -Piesa principal a cozii. 2. Ovogeneza PERIOADA DE ZIGOT (SPTMNA I) Perioada de zigot se mai numete i faz premorfogenetic i cuprinde totalitatea transformrilor suferite de zigot (zigotul-celul rezultat din unirea a doi gamei ( gameii sunt celule difereniate din punct de vedere sexual. Exis, astfel, gamei masculini i gamei feminini. Gametul feminin se numete, de regul, ovul sau oosfer i este, n general, imobil, n vreme ce gametul masculin se numete, de cele mai multe ori, spermatozoid i este, n general, mobil); zigotul se mai numete ou fecundat;) din momentul fecundaiei pn n momentul nidaiei. Cuprinde prima sptmn de via antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului, care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar.