Sunteți pe pagina 1din 3

45

PERIOADA FETALA (LUNA A III-A NASTERRE)


DEZVOLTAREA FATULUI N ACEASTA PERIOADA
Aceasta perioada se caracterizeaza prin maturarea esuturilor, conturarea morfo-funcionala a aparatelor si sistemelor si cresterea rapida a corpului. Anomaliile care apar n aceasta perioada sunt rare, singurele modificari pregnante negative putnd fi la nivelul sistemului nervos, daca factorii citotoxici, prin intermediul mamei, influeneaza dezvoltarea fetala. Lungimea si vrsta fatului reprezinta elemente de referina n aceasta perioada, caracteristica fiind lungimea vertex-coccis. n evoluia viitoare, n luna a 3-a, saptamnile 9-12, L vertex-coccis = 5-8cm iar G = 10-45g. 4-a 13-16 9-14 60-200 5-a 17-20 15-19 250-450 6-a 21-24 20-23 500-820 7-a 25-28 24-27 900-1300 8-a 29-32 28-30 1400-2100 9-a 33-36 31-34 2200-2900 10-a 37-40 33-36 3000-3400 Obs. L. V-C creste mai ales n primele 3 luni iar G n ultimele 2 luni. n general, sarcina este cosiderata de 280 de zile sau 40 de saptamni de la ultima menstruaie sau 266 de zile din momentul fecundaiei (38 de saptamni).

SCHIMBARILE LUNARE DIN PERIOADA FETALA


1. Scaderea relativa a volumului capului n raport cu restul corpului astfel: nceput luna a 3-a (sapt. 9) raport 1/2 5-a (sapt. 17) 1/3 Nastere 1/4 2. n luna a 3-a, faa devine umanoida, deoarece: ochii din poziie laterala se frontalizeaza urechile capata poziie definitiva faa de cap membrele dobndesc lungimea lor relativa, cu toate ca membrele inferioare sunt mai scurte dect cele anterioare organele genitale externe se dezvolta accelerat, astfel nct, n saptamna a 12-a, sexul se poate stabili prin examen ecografic ncepnd din saptamna a 9-a pna n saptamnile 13-14, ansele intestinale determina o mare proeminena n cordonul ombilical, cunoscuta sub numele de hernie ombilicala fiziologica, care ncepe sa

se retraga prin formarea peretelui ventral al fatului, cam din saptamna a 11-a la sfrsitul lunii a 3-a, activitatea reflexa poate fi identificata la feii avortai, ceea ce arata ca activitatea musculara este prezenta

LUNILE A IV-A, A V-A

- fatul se alungeste rapid, iar la sfrsitul primei jumatai de perioada fetala, L. V-C = 15cm, adica jumatate din L. V-C la nastere - G = 500 g, mult sub greutatea finala - fatul ncepe sa se acopere de par, denumit lanugo, si care spre sfrsitul perioadei fetale, ncepe sa se rareasca. Genele si parul sunt vizibile - cel puin n luna a 5-a, miscarile fatului sunt pregnante si percepute clar de mama - un fat nascut n luna a 6-a sau n prima jumatate a lunii a 7-a are mari dificultai de adaptare la supravieuire, deoarece, att dezvoltarea SN ct si a aparatului respirator nu este suficienta si, de asemenea, coordonarea dintre acestea este absenta pentru ca practic, nca nu s-a format centrul respirator principal bulbar (CRPB) - spre sfrsitul perioadei fetale, corpul fetal se rotunjeste prin acumulare de esut adipos subcutanat - la sfrsitul vieii intrauterine, pielea este acoperita de un strat de grasime, denumit vernix caseosa, produs de glandele sebacee - ncepnd cu saptamna a 28-a de viaa intrauterina, fatul este capabil sa supravieuiasca si n mediul extern - la sfrsitul saptamnii a 10-a, capul are cea mai mare circumferina raportata la restul corpului - expulzarea se face face de regula n poziie craniala - G 3000-3500 g - L. V-C 36cm - L. V-calci 50-52cm - tot la nastere, la nou-nascutul de sex masculin, testiculele sunt coborte n scrot, iar la cel de sex feminin, vulva (toate organele genitale externe) este turgescenta (tumefiata)

MOMENTUL NASTERII
Are loc n jurul zilei a 266-a de la amfimixie (sapt. 38). De obicei,

femeia nsarcinata (parturienta) n ultimul semestru de sarcina e sub supraveghere clinica. Calcularea calendaristica a sarcinii se face de la ultima menstruaie, de la care se apreciaza 280 de zile. Obs. Din punct de vedere practic, o problema n momentul nidaiei, care de regula este la 7-10 zile dupa amfimixie, ar fi o usoara hemoragie fals mentruala, care poate fi considerata a fi menstruaie si atunci calculul este apreciat gresit, putndu-se scurta perioada de sarcina cu pna la 4 saptamni. Considernd cresterea fetala anormala, exista uneori, o variabilitate mare n ceea ce priveste lungimea, greutatea si ca atare calcularea dupa acesti 2 factori ai vrstei sarcinii trebuie sa ina cont de influena factorilor genetici si de mediu. Exemplu: abstinena alimentara (malnutriii severe ale parturientei), fumatul intens, consumul exagerat de alcool conduc la insuficiena placentara, reducerea cresterii fetale cu afectari severe ale aparatelor cardio-vascular, respirator si ale sistemului nervos. Deseori, un fat la termen poate avea cam 2500g la nastere si n mod gresit este considerat prematur; n mod normal este un fat la termen dar mic pentru vrsta. PERIOADA EMBRIONARA Perioada embrionara ine de la momentul reproducerii pna la sfrsitul saptamnii a 8-a. n primele 7 zile, produsul de concepie nu este fixat n cavitatea uterina, ntre sapt. 2-8 avnd loc dezvoltarea lui, fiind nidat (fixat) n mucoasa uterina transformata, capabila de a dezvolta acest embrion. Cronologic, perioada embrionara dureaza pna la nceputul perioadei fetale, care se caracterizeaza prin organogeneza si cresterea produsului de concepie. n evoluia obstetricala a vrstei sarcinii, se adauga nca 2 saptamni d. p. d. v. obstetrical o sarcina are 42 de saptamni ( sarcina se masoara de la ultima menstruaie), d. p. d. v. embrionar (ontogenetic) dureaza 40 de saptamni