Nidaţia

Nidaţia
De la momentul fecundaţiei până la nidaţie trec 5 zile; după acest termen
blastocistul se apropie de unul dintre pereţii corpului uterin şi se implantează.
Blastocistului se orienteaza spre mucoasa uterina prin polul embrionar.
Reacţia mucoasei uterine se numeşte decidualizarea mucoasei uterine:
mucoasa uterină răspunde la acţiunea proteolitică a trofoblastului blastocistului.
Mucoasa uterină se va numi, din acest moment, decidua uterină. Procesul de
decidualizare are două scopuri:

● nutriţia oului;

● oprirea acţiunii invazive a trofoblastului.

Mucoasa uterină devenită decidua va fi împărţită în 3, în raport cu locul

nidaţiei:

● Decidua bazală – corespunde locului de implantare a oului, din dreptul

polului embrionar;

● Decidua capsulară – mucoasa de deasupra locului implantării,

corespunzător polului abembrionar;

● Decidua vera - restul mucoasei uterine.

Transformările cele mai ample vor avea loc la nivelul deciduei bazale şi
trofoblastului corespunzator; la acest nivel se va forma placenta, în urma unui
proces numit placentaţie.

1
 Nutriţia produsului de concepţie se realizează în două modalităţi:
• %Nutriţie histiotrofă
o din interstiţiile intercelulare ale mucoasei uterine;
o se produce prin imbibiţie;
o se petrece înainte de formarea placentei şi de stabilirea
circulaţiei materno-fetale;
• Nutriţie hemotrofă – asigurată de placentă.

Săptămâna a II-a de dezvoltare

Au loc modificari, in paralel, la nivelul trofoblastului si butonului
embrionar.

Ziua 8:

✔ Modificările la nivelul trofoblastului: trofoblastul se diferenţiază în două

straturi celulare:

● Citotrofoblastul

o stratul intern
o format dintr-un singur rând de celule individualizate
uninucleate şi cu numeroase mitoze.

● Sinciţiotrofoblastul

2
 o structura externa
o format dintr-o masă protoplasmatică cu mulţi nuclei, fără
separaţii intercelulare, fără mitoze, derivată din
citotrofoblast.

✔ Modificările de la nivelul butonului embrionar: celulele acestuia se

diferenţiază în două tipuri de celule aşezate pe două rânduri:

● Celule ectoblastice/epiblastice (ecto- = în afară)

o celule înalte, cilindrice;

o formează stratul superior - ectoblastul/epiblastul;

● Celulele endoblastice/hipoblastice

o celule mici, poliedrice;

o formează stratul inferior, endoblastul/hipoblastul.

Din acest stadiu se formează discul embrionar bilaminar/biderm. Privit în

suprafaţă, acest disc embrionar are formă ovoidală.
Evolutie
Iniţial, ectoblastul vine în contact direct cu citotrofoblastul; ulterior între
acestea apar spaţii de clivaj care confluează formând o cavitate = cavitatea
amniotică. Tavanul acestei cavităţi va fi format de celule amnioblastice (probabil,
derivate din citotrofoblast). Între ectoblast şi amnioblast de jur împrejur se

3
delimitează joncţiunea amnioectoblastică (un unghi diedru circumferential),
viitorul inel ombilical.
La polul opus, pe faţa internă a citotrofoblastului apare o membrană celulară
= membrana exocelomica Heuser (probabil derivată din citotrofoblast). între
endoblast şi membrana exocelomică se delimitează o cavitate = vezicula vitelină
primitivă.

Zilele 9-10
Modificările la nivelul trofoblastului – începând din ziua 9, pe faţa internă a
trofoblastului se diferenţiază o structură nouă - mezenchimul extraembrionar,
care se interpune între trofoblast şi complexul format de discul embrionar şi cele
două vezicule. La nivelul mezenchimului extraembrionar apar spaţii de clivaj care
confluează formând o cavitate = celom extraembrionar. Mezenchimul este împărţit
astfel în două părţi:

● Mezenchim extraembrionar somatopleural – ce rămane pe faţa internă a

citotrofoblastului;

● Mezenchim extraembrionar splahnopleural – ce rămane în jurul discului şi

veziculelor din jurul lui.

Între cele două părţi rămane o punte de legătura = pedicul de fixatie /
legatură, este locul în care se va forma cordonul ombilical.

Zilele 12-13

4
 În ziua 12, pe faţa inferioară, prin proliferarea endoplasmică apare o nouă
cavitate mai mică decât precedenta, numită vezicula vitelină
secundară/definitivă, care se definitivează în ziua 13.

Ziua 14
În ziua 14 apare prima schiţă de polarizare a discului embrionar: celulele
endoblastice dinspre viitoarea extremitate cefalică suferă un proces de îngroşare şi
aderă mai mult la ectoblast. Se formează la acest nivel placa procordală, care va
da naştere la membrana orofaringiană. Aceasta este permeabilă pentru soluţii
moleculare electrolitice.

Placentaţia
Placentaţia este un proces prin care se formează placenta, ce asigură nutriţia
hemotrofă. Acest proces durează până în săptămâna a IV-a, cu mai multe faze.
În săptămâna a doua asistăm la următoarele faze:

● Faza lacunară – împreună cu următoarea fază se petrec în zilele 9-12. In

această fază la nivelul sinciţiotrofoblastului apar spaţii de clivaj care

confluează, formând lacune. Corespunzător acestei faze, la nivelul mucoasei
uterine au loc procese de congestie vasculară (creşte fluxul sanguin);

● Faza trabeculară – sinciţiotrofoblastul ia formă trabeculară şi se aşează

radiar în jurul citotrofoblastului. Corespunzător acestei faze, la nivelul

mucoasei uterine au loc fenomene de vasodilataţie şi apariţia capilarelor
sinusoide (legătura dintre o fostă arteriolă helicină şi vena de drenaj);

5
 ● Faza vilozităţilor trofoblastice primare - în această fază, în axul trabeculei

sinciţiotrofoblastului pătrunde citotrofoblastul, rezultând o vilozitate

trofoblastică primară. Concomitent capilarele sinusoide materne ajung să se
deschidă în sistemul de lacune, care astfel sunt umplute cu sânge matern -
prima schiţă a circulaţiei placentare; Aceste vilozităţi apar pe toată suprafaţa
oului, însă suferă o evoluţie diferită, astfel că:
o cele care se dezvoltă spre decidua capsulară se atrofiază, oul
rămâne pe această faţă neted – chorion levae;
o vilozităţile care se dezvoltă spre decidua bazală capătă o
evoluţie luxuriantă – chorion frondosum (corion vilos).
* Corionul este format din:

⮚ mezenchim extraembrionar somatopleural;

⮚ citotrofoblast;

⮚ sinciţiotrofoblast.

Săptămâna a III-a de dezvoltare = gastrulatia

Caracteristici:

● Discul embrionar devine trilaminar/tridermic = apare mezodermul /

mezoblastul

● Apare notocordul/coarda dorsală;

● Celulele produsului de concepţie capătă talie de tip adult.

6
Evoluţia discului embrionar
Începutul săpămânii a treia este marcat de a doua schiţă de polarizare a
discului - acesta din ovoidal devine piriform cu:
- o extremitate mai voluminoasă – viitoarea extremitate cefalică, pe care
se observă placa procordală.
- o extremitate mai ingusta (caudala).
La extremitatea caudală apare o nouă zonă de aderenţă între ectoblast şi
endoblast, numită membrana cloacală.
Vezicula vitelină dinspre extremitatea caudală a discului trimite o prelungire
numită alantoidă spre pediculul de fixaţie.
Pe faţa dorsală a discului (ectoblastică) în jumătatea sa caudală apare o
depresiune liniară = linia primitivă. Extremitatea ei cranială este marcată de o
proeminenţă = nodul primitiv, ce prezintă o depresiune centrală (adâncitură) –
foseta primitivă.
Celulele din pătura ectoblastică, prin diferenţiere formează stratul
ectodermal.
În dreptul liniei primitive se constată intense procese de proliferare celulară,
cu origine ectoblastică; celulele nou aparute pătrund între ecto si endoblast,
migrează in toate sensurile, formând două populaţii celulare:

● un grup de celule ce înlocuieşte treptat endoblastul, formând stratul

endodermal;

● un grup de celule interpus între ectoderm şi endoderm ce formează

cea de-a treia foiţă embrionară: mezodermul.

Sunt respectate doar două regiuni unde mezodermul nu pătrunde între
ectoblast şi endoblast:
7
 o placa procordală (viitoarea membrana buco-faringiana)
o membrana cloacală

De la nivelul fosetei primitive pleacă în direcţie cranială o invaginare care se

apropie de placa procordală, numită proces notocordal. Procesul notocordal este
iniţial plin şi apoi se tunelizează, iar lumenul acestuia se numeşte canalul
cordal/notocordal. Acestea vor fi poziţionate pe linie mediană în mijlocul
mezodermului.
Procesul notocordal se apropie treptat de endoderm, de care se va ataşa,
formând procesul notocordal endoblastic. Podeaua acestuia începe să se resoarbă
treptat în sens cranio-caudal. În acest mod apare o comunicare temporară între
cavitatea amniotică şi vezicula vitelină, ce poartă numele de canalicul neuroenteric.
Tavanul canalicului neuroenteric se detaşează de structurile din jur şi se
repoziţionează în plin mezoblast, formând notocordul (coarda dorsală). Acesta va
avea un puternic efect inductor asupra ectoblastului supraiacent (de deasupra)
(neurulaţie). Din notocord ramân ca resturi în organism nucleii pulpoşi ai discurilor
intervertebrale.

Evoluţia trofoblastului – placentatia saptamanii III

● Faza vilozităţilor trofoblastice secundare – se caracterizează prin

pătrunderea în axul citotrofoblastului vilozităţilor primare a mezenchimului

extraembrionar somatopleural.

● Faza vilozităţilor trofoblastice terţiare - acestea apar spre sfârşitul

săptămânii a treia. Se caracterizează prin apariţia în axul mezenchimatos a

8
capilarelor sangvine proprii produsului de concepţie, care se pun treptat în
legătură cu circulaţia embrionară.