Nervul Vag (X)

Este un nerv complet.

Are un teritoriu vast de invervatie:
- asigura motricitatea voluntara a faringelui si laringelui prin intermediul nucleului
ambiguu din bulb.
- asigura sensibilitatea generala a acestor organe prin intermediul nucleului
solitar.
- asigura sensibilitatea gustativa prin partea superioara a nucleului solitar (nucleu
gustativ).
- asigura comanda parasimpatica a viscerelor toracice si abdominale prin nucleul
parasimpatic (dorsal) al vagului.
- asigura aferente viscerale prin intermediul tractului solitar.
Origine reala:
Ganglionul superior (jugular) este situat la nivelul gaurii jugulare. Sub acest
ganglion se gaseste ggl. Inferior.
Ganglionul inferior (plexiform sau nodos al vagului) are raporturi cu cel superior.
Este situat in teaca vasculara, ceea ce face ca acesta sa nu fie afectat de
interventiile pe ggl. Superior.
1. Fibrele periferice ale ggl. Superior
Sunt fibre somatice aferente generale, care merg pe calea nv auricular al vagului.
Colecteaza informatia de la nivelul partii mediale a pavilionului urechii (zona
Ramsay Hunt) si de la meningele din fosa craniana posterioara.
2. Fibrele periferice din ggl. Inferior
Sunt fibre viscero-aferente speciale (gustative) si generale.
a. Fibrele viscro-aferente speciale
Colecteaza impulsuri gustative de la portiunea verticala a limbii, nivelul
valeculei, epiglotei, valului palatin si pilierilor (deci din zona oro-faringelui).
b. Fibrele viscero-aferente generale
Colecteaza impulsuri de la nivelul mucoaselor: faringiana, larigiana,
traheala, esofagiana, de la nivelul tubului digestiv, pana la unghiul stang al
colonului (jumatatea dreapta a colonului transvers), de la niv. Zonei cardioaortice si de la nivelul pulmonului.
c. Eferentele de la nivelul ggl. Superior
Acest ggl. Contine protoneuronul. Fibrele vor face sinapsa cu deutoneuronul in
nucleul tractului spinal al trigemenului.
d. Eferentele de la nivelul ggl. Inferior
Fac sinapsa cu deutoneuronul in partea inferioara a nucleului tractului solitar.
3. Fibrele viscero-aferente speciale branhio-motorii
Au originea in treimea mijlocie a nucleului ambiguu. Acestei treimi i se descriu 3
portiuni:
Craniala, inerveaza m. stilofaringian prin nervul IX.
Mijlocie, inerveaza restul m. faringelui, m. crico-tiroidian si musculatura
striata a esofagului prin nervul X.
Interna (laringiana), inerveaza m. larginelui si ai valului palatin (cu exceptia
tensorului valului palatin) prin nervul X.

4. Fibrele viscero-aferente preganglionare

Au originea in nucleul dorsal al vagului, care prezinta 3 portiuni:
- treimea craniala, asigura inervatia parasimpatica a traheei si esofagului
- treimea mijlocie, asigura inervatia cordului si viscerelor abdominale.
- treimea inferioara, asigura inervatia pulmonului.
O caracteristica a nervului vag este ca sub originea nervului recurent
laringeu, este un nerv eminamente vegetativ.
Originea aparenta:
Se afla la nivelul santului retro-olivar, sub originea aparenta a nervului IX si
deasupra originii aparente a nervului XI.
Poate fi sub aspectul mai multor filete nervoase care se unesc intr-un
cordon unic ce se indreapta spre gaura jugulara.
Traiect si raporturi
La nivelul gaurii jugulare, cei 3 nervi au o teaca comuna si iesin din gaura,
nervul vag se gaseste in spatiul retro-stilian, in loja retro-stiliana a spatiului
mandibulo-faringian.
Are raporturi cu elementele vasculo-nervoase ale acestuia:
- n. Glosofaringian, care trece din loja retro- in cea pre-stiliana
- n. Accesor, carotida interna, vena jugulara interna, nervul hipoglos, ggl. Cervical
simpatic superior, noduli limfatici.
Sub baza craniului, nervul vag se gaseste in unghiul diedru posterior pe
care il formeaza deasupra cartilajului tiroid carotida interna, iar sub aceasta
carotida comuna si vena jugulara interna.
Cele trei elemente formeaza PVN-ul gatului, situat intr-o teaca comuna,
teaca vasculara a gatului. In interiorul ei, elementele PVN sunt despartite printrun sept fibros in forma de Y culcat (septul lui Langenbeck), nervul vag gasindu-se
intre ramurile Y-ului.
Patrunde in torace prin intermediul orificiului superior al acestuia.
Vagul drept
Trece pe fata anterioara a arterei subclavii, intre ea si vena subclavie. La
acest nivel da n. Recurent laringeu drept, pe sub artera subclavie.
Patrunde in torace si merge pe partea antero-laterala a trunchiului arterial
brahio-cefalic.
Trece posterior pediculului pulmonar drept, ajunge pe flancul lateral drept
al esofagului.
Aproximativ la nivelul T7 se dispune posterior acestuia, ramificandu-se
plexiform.
Vagul stang
Patrunde in torace pe fata antero-laterala a arcului aortic, pe sub care da n.
Laringeu recurent stang.
Se indreapta spre fata laterala a esofagului, trecand posterior de pediculul
pulmonar stang. (anterior de pedicul se gaseste n. Frenic).
Are raporturi cu pleura si fata mediastinala a pulmonului (la fel ca vagul
drept).
Trece pe fata anterioara a esofagului si se ramifica plexiform., formand cu
ramificatiile plexului posterior ale vagului drept un plex peri-esofagian.
Coboara de-a lungul esofagului pana la nivelul orificiului diafragmatic al
acestuia, nivel la care se reindividualizeaza cele doua trunchiuri nervoase:
- vagul stang va merge pe fata anterioara a esofagului

- vagul drept va merge pe fata posterioara a esofagului

Sub diafragm, cei doi nervi vor da nastere unor ramuri terminale:
a. Vagul stang, da nastere la doua tipuri de ramuri:
- hepatice, pentru lobul stang al ficatului
- gastrice, pentru fata anterioara a mici curburi a stomacului. Unul din aceste
ramuri este intotdeauna voluminos si constant si poarta denumirea de nervul
principal anterior al micii curburi al lui Lartajet wertheimer.
b. Vagul drept, da nastere la ramuri:
- gastrice, pentru fata posterioara a stomacului, dintre care unul este mare si
inconstant: nervul posterior principal al micii curburi a lui Lartajet-Wertheimer.
- doua ramuri ptr ggl. Semilunar drept si stang, formeaza ansele memorabile
ale lui Wrisberg si Laignet-Lavastine.
- un ram descendent, coboara pe aorta si ajunge in plexul mezenteric superior
(nervul lui Delmas Laux).
Ramuri colaterale:
1. Ramul meningeal, se desprinde din ggl. Inferior. Se intoarce in craniu si
inerveaza meningele din loja posterioara.
2. Ramul auricular, se desprinde din ggl. Superior la nivelul gaurii jugulare. Se
angajeaza printr-un orificiu al acesteia numit ostium-introitus. Strabate acest
canal, prin care iese printr-un alt orificiu, ostium extroitus. Ajunge in orificiul stilomastoidian din care iese si strabate zona Ramsey-Hunt.
S-a demonstrat implicarea acestui nerv intr-o reglare vagala a reflexelor de
stranut, tuse si voma.
3. Ram comunicant independent cu IX
Se desprinde din ggl. Superior.
4. Ramuri faringiene
Dau nastere la ramificatii nervoase pentru plexul intercarotidian, dar
participa la formarea plexului faringian.
Participa la inervatia m. constrictor inferior al faringelui, valului palatin si
mucoasei laringo-faringelui.
5. Nervul laringeu-superior
Se indreapta catre peretele lateral al faringelui si se imparte in doua
ramuri:
a) un ram extern (inferior).
Merge pe fata antero-laterala a cartilajului tiroid, intre constrictorul inferior
si glanda tiroida. Posterior de acest nerv trece a. tiroidiana superioara.
Da ramuri pentru: plexul faringian, perforeaza membrane crico-tiroida si se
distribuie glandelor mucoasei laringelui.
Se anastomozeaza cu ramul cardiac superior al nervului vag, formand n.
depresor.
b) un ram intern (superior)
Merge pe constrictorul superior al faringelui, paralel si sub cornul mare a
hioidului.
Perforeaza membrana tiro-hiodiana, trece si ridica mucoasa laringiana formand
plica m. laringeu. Da un ram comunicant pentru nervul laringeu inferior
corespunzator, formand ansa lui Galenus.

Acest ram asigura inervatia mucoasei laringelui, a peretelui posterior al

laringo-faringelui, partea traheala a mucoasei linguale de langa valeculei,
glandele acestor organe.
Asigura inervatia proprioceptiva a muschilor laringelui.
6. Ramuri cardiace superioare
Participa la formarea plexului cardiac anterior.
7. Ramuri carotidiene
Impreuna cu filetele din vag si simpatic formeaza plexul intercarotidian
care se extinde pe cele doua carotide.
8. Nervul laringeu recurent
Cel drept, ia nastere din artera sublcavie, trece posterior de ea si urca pe
flancul drept al esofagului in unghiul traheo-esofagian, pana la nivelul laringelui.
Cel stang, ia nastere in torace sub arcul aortic, trece posterior de el si urca
pe fata antero-laterala stanga a esofagului, care depaseste pe stanga traheea.
De asemenea pana la nivelul laringelui.
Din cei doi nervi se desprinde urmatoarele ramuri:
- ramuri cardiace inferioare, participa la formarea plexului cardiac posterior
- ramuri esofagiene
- ramuri traheale
- ramuri faringiene
Portiunea terminala a nervului recurent laringeu, care patrunde in laringe
pe sub mucoasa laringiana se numeste nerv laringeu inferior. Acesta da ram
anastomotic pentru nervul laringeu, cu care formeaza anasa lui Galenus si ramuri
musculare pentru muschii laringelui, cu exceptia muschiului crico-tiroidian, care
este inervat de n. Laringeu.
Vascularizatia
In portiunea intracraniana: a. Bazilara, a. Cerebeloasa antero-inferioara, a.
Meningeala posterioara si a. Carotida interna.
In portiunea extracraniana: a. Carotida externa, a. Subclavie, a. Faringiana
ascendenta, a. Tiroidiana superioara, a. Laringee superioara, a. Tiroidiana
inferioara prin a. Laringee inferioara.
Anastomoze
1. cu n. Accesor la nivelul gaurii jugulare, prin patrunderea n. Accesor in trunchiul
vagal.
2. cu n. Intermediar, prima ramul comunicant si prin n. Auricular.
3. cu n. Glosofaringian, printr-un ram comunicant.
4. cu n. Hipoglos, printr-un ram din ggl. Inferior al vagului.
5. cu simpaticul cervical, intre ggl. Inferior al vagului si ggl. Cervical simpatic
superior, care sunt alipiti intim prin jumatatile lor inferioare.