Sunteți pe pagina 1din 2

198)Proiectia si descoperirea arterelor: axilara, brahiala si brahiala profunda

Descoperirea arterei axilare se face in portiunea suprapectorala cand se practica o incizie


paralela cu clavicula la 1 cm sub aceasta ea fiind cuprinsa intre punctul situat la 2 cm lateral de
articulatia sterno-claviculara si un al doilea punct situate la 1 cm medial de procesul coracoid.
Al doilea punct de descoperire este in portiunea infrapectorala si, pentru a o descoperi, bratul
este in abductie maxima pe langa cap putandu-se palpa muschiul corabobrahial. Incizia pleaca din
punctual cel mai inalt al bazei axilei si coboara pe o lungime de 8 cm de-a lungul marginii mediale a
muschiului coracobrahial.
Descoperirea arterei brahiale se face la brat cu membrul superior in abductie facand cu
trunchiul un unghi drept si se duce linia de proiectie care uneste punctual cel mai inalt al axiei cu
mijlocul plicii cotului mergand de-a lungul marginii mediale a muschiului coracobrahial si biceps. Aceasta
este linia lui Farabeuf. Pentru a descoperi artera se face o incizie de 6 cm la mijlocul acestei linii. Al
doilea punct de descoperire este la plica cotului unde se repereaza tendonul bicepsului si se face o
incizie paralela cu marginea mediala a acestuia, jumatate deasupra si jumatate dedesubtul plicii cotului.
Descoperirea arterei brahiale profunde-la fel ca nervul radial
199)Proiectia si descoperirea arterelor: ulnara, radiala si a arcurilor palmare
Descoperirea arterei ulnare se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in extensie si
supinatie. Se duce linia de descoperire ce uneste epicondilul medial cu pisiformul care trece de-a lungul
marginii laterale a flexorului ulnar al carpului. Incizia se face la mijlocul liniei de descoperire.
Descoperirea arterei radiale se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in extensie si
supinatie. Se duce linia de descoperire ce uneste mijlocul plicii cotului cu santul pulsului. Un al doilea
punct de descoperire este in tabachera anatomica unde se face o incizie verticala la mijlocul distantei
dintre tendoane.
Descoperirea arcului palmar superficial-corespunde unei linii orizontale ce trece imediat sub
eminenta tenara, policele fiind in abductie fortata sau la limita inferioara a policelui in abductie fortata.
Incizia se face perpendicular pe linia de proiectie plecand dintre eminentele tenara si hipotenara.
Descoperirea arcului palmar profund- policele este in abductie, iar incizia incepe la mijlocul
distantei dintre eminentele tenara si hipotenara si se duce pana in dreptul celui de-al doilea spatiu
interdigital.
200)Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului superior
-se face de-a lungul unor incizii ce urmaresc traiectul lor usor vizibil
Venele superficiale de pe fata dorsala a mainii sunt mai mari si constituie o retea venoasa
dorsala, caracteristica fiecarui individ. Fiind de calibru mai mare, venele ce constituie reteaua venoasa
dorsala a mainii permit practicarea injectiilor intravenoase
Vena cefalica a antebratului poate sa fie unica sau dubla. Continua vena cefalica a policelui,
trece in spirala peste marginea laterala a antebratului, urca spre santul bicipital lateral de la plica cotului
unde se termina.
Vena bazilica a antebratului continua vena degetului mic, urca pe partea mediala a antebratului
si se termina in santul bicipital medial de la nivelul plicii cotului.
Vena mediana a antebratului incepe la nivelul mainii si merge ascendant pe linia mediana a fetei
anterioare a antebratului pana la plica cotului, unde se bifurca in vena mediocefalica, in santul bicipital
lateral si vena medio-bazilica asezata in santul bicipital medial.

Vena cefalica a bratului se formeaza in santul bicipital lateral al plicii cotului, urca pe fata
laterala a bratului, strabate santul pectoral si se termina in spatiul delto-pectoral, imediat sub clavicula si
se varsa in vena axilara.
Vena bazilica a bratului porneste din santul bicipital medial, de la plica cotului, merge ascendant
pe fata mediala a bratului in treimea mijlocie, unde perforeaza fascia brahiala si trece in profunzime.
201)Proiectia si descoperirea nervilor median, ulnar, radial, musculocutan, axillar
Proiectia nervului median se face in axila unde se procedeaza asemanator cu descoperirea
plexului brahial. La brat se face de-a lungul liniei lui Farabeuf tinand cont de rapoartele dintre artera
brahiala si median. La plica cotului se descopera in santul bicipital medial. La antebrat linia de
descoperire uneste mijlocul plicii cotului cu mijlocul distantei dintre cele doua stiloide, linia trecand pe
fata anterioara a antebratului. La gatul mainii se face o incizie lunga de 5-6 cm, jumatate pe antebrat,
jumatate la palma continuand linia de descoperire.
Proiectia nervului ulnar in axila se face ca si pentru artera axilara. La brat se duce linia de
descoperire care uneste varful axilei cu marginea posterioara a epicondilului medial realizandu-se o
incizie de-a lungul liniei de descoperire. La cot se face o incizie la jumatatea distantei dintre epicondilul
medial si olecran. La antebrat se descopera la fel ca artera ulnara, iar la gatul mainii, pe mana aflata in
extensie se palpeaza pisiformul si se face o incizie lateral de pisiform, jumatate deasupra, jumatate
dedesubtul plicii de flexie a mainii pe antebrat.
Proiectia nervului radial-incizia se face de-a lungul jumatatii inferioare a marginii posterioare a
deltoidului subiectul fiind in decubit ventral cu bratul in abductie si rotatie mediala pentru evidentierea
deltoidului. In fosa cubitala se face o incizie de-a lungul santului bicipital lateral incrucisand plica cotului
la 1 cm lateral de mijlocul ei. La antebrat ramul anterior se descopera ca si artera radiala. Pentru cel
posterior se duce linia de descoperire ce uneste epicondilul lateral cu stiloida radiala urmand fata
posterioara a antebratului. Incizia se face la 2 cm sub epicondilul lateral pe o lungime de 5-6 cm.
Descoperirea musculocutanului:
In axila:
in partea superioara a bratului-antebratul este in abductie, se palpeaza santul bicipital intern si se duce
linia de descoperire
-este de-a lungul