Subiecte Rezolvate Anatomie An 2 Sem 1 Carol Davila Subiectul 2

Anatomie III / Subiectul II 1
Subiectul II
1. Cavitatea peritoneală – delimitare, împărţire. Poziţia organelor faţă de
peritoneu – implicaţii clinice. Plici şi ligamente peritoneale. Fundul de sac
Douglas – delimitare, palpări, implicaţii clinice.
Cavitatea abdominală – împărţire

- peritoneul împarte cavitatea abdominală într-un spaţiu extraperitoneal şi un spaţiu (cavitate)
peritoneală
- spaţiul extraperitoneal
- spaţiu preperitoneal
- spaţiu retroperitoneal
- spaţiu pelvis-subperitoneal
- cavitatea peritoneală
- porţiune abdominală
- cavitatea peritoneală mare
- împărţită de colonul şi mezocolonul transvers în:
- etaj supramezocolic
- delimitare:
- I: colon şi mezocolon transvers
- S: cupola diafragmatică
- organe:
- ficatul
- cea mai mare parte a căilor biliare
- esofagul abdominal
- stomacul
- splina
- etaj inframezocolic
- delimitare:
- S: colon şi mezocolon transvers
- se continuă inferior cu cavitatea pelvină
- împărţit de mezenter, colon ascendent şi descendent în:
- spaţiul mezenterico-colic drept
- spaţiul mezenterico-colic stâng
- şanţul parieto-colic drept
- şanţul parieto-colic stâng
- cavitatea peritoneală mică (bursa omentală)

- peritoneul formează funduri de sac (excavaţii pelvine)
- puncte de colecţie a lichidelor patologice intraabdominale
- punctul cel mai decliv al cavităţii peritoneale
- singurele locuri unde peritoneul poate fi palpat direct, fără interpunerea unor muşchi ai
peretelui abdominal
- prin tuşeu vaginal (F) sau rectal (M)
- apariţia durerii (semn Douglas pozitiv) sugerează prezenţa unor colecţii patologice la acest
nivel
- Fundul de sac rectouterin Douglas (F)
- UTER < --- > Fund de sac rectouterin Douglas < --- > RECT
- Fundul de sac uterovezical (F)
- VEZICA URINARĂ < --- > Fund de sac uterovezical < --- > UTER
- Fundul de sac rectovezical Douglas (M)
- VEZICA URINARĂ < --- > Fund de sac rectovezical Douglas < --- > RECT
Relaţia organelor abdominale cu peritoneul
- în funcţie de raportul cu peritoneul, avem:
- organe intraperitoneale
- acoperite în totalitate de peritoneu
- singurul organ acoperit în totalitate de peritoneu (adevărat intraperitoneal) este ovarul
- organe extraperitoneale
- în afara cavităţii peritoneale
- acoperite doar parţial de peritoneu
- pot fi situate în:
- spaţiul retroperitoneal
- pelvis subperitoneal
- preperitoneal
- organele retroperitoneale se împart în:
- organe primar retroperitoneale
- se dezvoltă în afara cavităţii peritoneale în perioada IU şi rămân la acest nivel
- aorta
- VCI
- rinichii
- ureterele
- organe secundar retroperitoneale
- sunt situate intraperitoneal în perioada IU
- în cursul dezvoltării se vor alipi peretelui posterior şi vor deveni retroperit. secundare
- duodenul
- pancreasul
- colonul ascendent şi descendent
- prezintă fascie de coalescenţă:
- duodenopancreatică Treitz
- Toldt I (colonul ascendent)
- Toldt II (colonul descendent)
2. Topografia peretelui abdominal. Graniţa toraco-abdominală: descriere,

particularităţi, implicaţii clinice
- abdomenul este limitat superior de diafragm şi inferior comunică larg cu cavitatea pelvină
- diafragmul se proiectează la sfârşitul expirului pe LMCD la nivelul coastei V şi pe LMCS la nivelul
spaţiului IC V.
- linia orizontală superioară (LOS) uneşte marginea inferioară a rebordurilor costale (vf. coastelor
X)
- linia orizontală inferioară (LOI) uneşte spinele iliace antero-superioare
- Etajul abdominal superior
- orice plagă toarcică ce interesează peretele lateral toracic, inferior de coasta V poate să
lezeze şi organe intraabdominale
- Etajul abdominal inferior
- delimitat inferior de plic ainghinală şi marginea superioară a simfizei pubiene
5. Bursa omentală – delimitare, prelungiri, comunicări

- porţiune închisă „în fund de sac”
- posterior de stomac
- comunică cu marea cavitate peritoneală prin orificiul epiploic Winslow
- prezintă o porţiune principală şi 3 prelungiri (vestibulul şi prelungirea superioară şi prelungirea

stângă – lienală)
- Porţiunea principală
Vestibulul bursei omentale

- segment între orif. epiploic Winslow şi orif. bursei omentale (prin el pătrunde în partea
principală a bursei şi este situat posterior de marea curbură gastrică.
- Prelungirea superioară
- forma unui deget de mânuşă
- Dr: VCI
- Stg: esofag abdominal
- Sup: Diaframg
- Prelungirea stângă (lienală)
- Ant: Lig. Gastrolienal
- Post: Lig. Retrolienal, Lig. Frenolienal
6. Diafragma toraco-abdominală. Vedere frontală şi sagitală. Descriere,

situaţie, orificii, inervaţie, aciune, limfatice. Paralizia. Capacitatea de
separare toraco-abdominală. Implicaţii clinice.
- formaţiune musculo-tendinoasă sub formă de dom (cupolă) care separă cavitatea toracică de
cavitatea abdominală
- principalul muşchi inspirator
Origine
- Originea lombară
- se face prin stâlpii diafragmatici

- Stâlpul drept
- mai gros, mai lung
- O: vertebrele L1-L4
- Stâlpul stâng
- mai subţire, mai scurt
- O: vertebrele L1-L3
- fibre tendinoase de la nivelul stâlpilor se întâlnesc pe linia mediană – Lig. Arcuat Median
- Lig. Arcuat Medial
- I: corpul vertebral L2 (M), procesul transvers L1 (L)
- se arcuieşte peste m. Psoas Mare
- Lig. Arcuat Lateral
- I: procesul transvers L1 (M), coasta XII (L)
- se arcuieşte peste m. Pătrat Lombar
- Originea costală
- pe faţa endotoracică a ultimelor 6 coaste şi cartilaje costale
- interdigitaţii cu m. Transvers Abdominal
- Originea sternală
- pe faţa posterioară a apendicelul xifoid
Inserţie
- la nivelul centrului tendinos al diafragmei
- privit dinspre torace, are forma unei frunze de trifoi cu 3 foliole: anterioară, stângă, dreaptă
- ff. superioare ale centrului tendinos se întrepătrund cu ff. ale pericardului
Hiatusuri
- Hiatusul esofagian
- deschidere ovalară
- la niv. T10
- ff. musculare cu originea in stalpii diafr. drept şi stâng
- traversat de
- esofag
- trunchiuri vagale anterior şi posterior
- artere, vene şi limfatice esofagiene
- Hiatusul aortic
- la niv. T12
- străbătut de aorta şi de ductul toracic
- Hiatusul VCI
- între foliolele dreaptă şi anterioară
- la niv. T8-T9, paramedian dreapta
- pereţii VCI sunt aderenţi la hiatus
- în inspir, diafragma se contractă, hiatusul se lărgeşte, VCI se dilată şi se favorizează fluxul
sangvin către inimă
Vascularizaţie
- Artere
- faţa toracică
- aa. Frenice Superioare din a. Toracică
- a. Musculofrenică din a. Toracică Internă
- a. Pericardofrenică din a. Toracică Internă
- ultimele 6 aa. Intercostale
- faţa abdominală
- 2 aa. Frenice Inferioare din a. Aortă Abdominală
- Vene
- omonime arterelor
- v. Frenică Inferioară Dreaptă  VCI
- v. Frenică Inferioară Stângă este de obicei dublă  VCI, v. Suprarenală Stângă
Inervaţie
- motorie
- nn. Frenici cu origine în măduva C3-C5 (fiecare la ½ din diafragm)
- senzitivă
- nn. Frenici
- ultimele 6 perechi de nn. Intercostali (periferic)
7. Esofagul abdominal – descriere, raporturi, proiecţie, situare,

vascularizaţie, invervaţie. Modul de traversare a diafragmei.
- conduct muscular
- l=25cm
- d=2cm
- de la nivelul faringelui până la stomac
- 3 porţiuni:
- cervicală
- toracală
- abdominală
Esofag abdominal
- l=3-4cm
- variază cu timpii respiratori
- se măsoară în timpul endoscopiei (sau al altor metode diagnostice) folosind ca reper narinele
sau incisivii
- de la acest nivel – cardia se află la ~44cm
- peritoneul acoperă faţa ant. şi lat. stângă a esofagului abd.
- se continuă cu peritoneul fornixului gastric (stânga) şi omentul mic  ligamentul hepato-
esofagian
- faţa posterioară este extraperitoneală
Relaţia esofag-diafragmă
- hiatusul esofagian este un canal oblic străbătut de esofagul abdominal
- etanşat superior de pleură
- etanşat inferior de peritoneu
- etanşat la mijloc de membrana frenoesofagiană (continuare a fasciei transversalis)
- prezintă o foiţă ascendentă şi una descendentă
Vascularizaţie
Artere
- a. Gastrică Stângă
- ramură a Trunchiului Celiac
- aa. Gastrice Scurte
- din a. Splenică  peretele stâng esofagian
- a. Frenică Inferioară Stângă
- din a. Aortă Abdominală
- trece post. de esofag
Vene
- importantă anastomoză porto-cavă
- vv. din plexul venos submucos gastric se apropie de joncţiunea gastro-esofagiană traversează
musculara mucoasei şi ajung la niv. mucoasei
- aici formează un plex venos mucos „în palisadă” (linii verticale paralele)
- la niv. esofagului abd. perforează din nou musculara mucoasei şi se întorc în submucoasă
Inervaţie
Parasimpatică
- ff. din cele 2 tr. vagale anterior şi posterior de pe feţele esofagului
Simpatică
- ff. de la nivelul plexului celiac care ajung la esofag pe calea plexurilor periarteriale
8. Stomac – descriere, raporturi, proiecţie, topografia gastrică şi specificul

structural şi funcţional al fiecărei regiuni
- porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv
- capacitate de ~1500mg (adult)
- formă
- normoton: formă de “J”
- hiperton: “corn de taur”
- hipoton: alungit, cu polul inf. coborât
- curbura mică
- orientată spre dreapta
- porţiune verticală şi orizontală separate prin incizura angulară
- curbura mare
- de la stânga esofagului abdominal
- formează iniţial o cupolă cu convexitatea superior – fornix (fundus gastric)
- între aceasta şi esofagul abd. – incizura cardiei His
- în continnuare prezintă porţiune verticală şi orizontală separate prin genunchiul gastric
Raporturi şi proiecţii
- Spaţiul semilunar Traube

- se datorează fornixului care conţine aer
- la niv. hipocondrului stâng
- limite
- Inf: rebordul costal stâng
- Sup: coasta V
- Stg: matitatea splenică
- matitate la percuţie – acumulare de lichid în cavitatea pleurală dreaptă
- Trigonul gastric Labbe
- contact irect cu peretele anterior abdominal

- limite
- Sup-Lat Dr: marginea inferioară a ficatului
- Sup-Lat Stg: rebordul costal stâng
- Inf: linia orizontală ce uneşte vf. coastelor X
9. Stomac – vascularizaţie, inervaţie

Vascularizaţie
Artere
- a. Gastrică Stângă
- ramura cea mai subţire a Trunchiului Celiac
- traiect retroperitoneal, ascendent, către stânga  pătrunde între foiţele peritoneale ale
omentului mic  mica curbură gastrică  se împarte în ramură anterioară şi posterioară 
faţa anterioară şi posterioară gastrică
- anastomoză cu a. Gastrică Dreaptă la niv. incizurii angulare
- din zona de curbură maximă dă un ram cardioesofagian
- a. Gastrică Dreaptă
- originea c.m. frecvent în a. Hepatică Proprie şi mai rar în a. Gastroduodenală / Hepatică
Comună
- traiect inferior şi la stânga  mica curbură gastrică  anastromoză cu a. Gastrică Stângă 
arcul arterial al micii curburi
- a. Gastroepiploică Stângă
- c.m. mare ram al a. Splenice
- se desprinde în apropierea hilului splenic  traiect inferior între foiţele lig. Gastro-Splenic şi
apoi Gastro-Colic  paralelă cu marea curbură la ~1-2cm de aceasta  se anastomozează cu
a. Gastro-Epiploică Dreaptă  arcul arterial al marii curburi
- a. Gastroepiploică Dreaptă
- ram terminal al a. Gastroduodenale
- traiect către stânga între foiţele lig. Gastro-Colic  anastomoză cu a. GE Stângă  arcul
arterial al marii curburi
- a. Gastrice Scurte
- în număr de 5-7
- originea la niv. porţ. terminae a a. Splenice sau din a. GE Stângă
- între foiţele peritoneale ale lig. GS către fornixul gastric
Vene
- v. Gastrică Stângă  tr. v. Porte
- v. Gastrică Dreaptă  tr. v. Porte
- v. Prepilorică a lui Mayo  afluent al v. Gastrice Drepte
- v. GE Stângă  v. Splenică
- vv. Gastrice Scurte  v. Splenică
- v. GE Dreaptă
- se uneşte cu v. Pancreaticoduodenală Antero-Superioară şi v. Colică Medie  Trunchiul

Gastrocolic Henle  v. Mezenterică Superioară
Inervaţie
Parasimpatică
- tr. vagal anterior
- ramuri gastrice
- 4-10
- coboară pe faţa ant. a stomacului
- Nervul principal anterior al micii curburi Latarjet
- una dintre ramuri care continuă tr. vagal ant. pe mica curbură gastrică
- ramuri hepatice
- traiect prin pars densa a omentului mic  pediculul hepatic
- tr. vagal posterior
- ramuri gastrice
- 1-15
- Nervul principal posterior al micii curburi Latarjet
- traiect pe mica curbură
- ramurile celiace
- ajung la ggl. Celiaci
Simpatică
- ff. postganglionare de la niv. plexului celiac
- ff. preggl. ajung la niv. ggl. celiaci prin nervii splanhnici
- de la niv. plexului celiac ff. ajung la stomac pe calea plexurilor periarteriale
- c.m. important – în jurul a. Gastrice Stângi
10. Stomac – structura generală a peretelui, tipuri de anastomoze

vasculare intraparietale, implicaţii clinice
Structura generală a peretelui
- zonele fundică şi a corpului gastric se aseamănă histologic, dar se deosebesc morfologic de
zona pilorică
- 4 tunici:
- mucoasă cu musculara mucoasei
- submucoasă
- musculară
- seroasă
- Mucoasa
- nu prezintă vilozităţi
- formează împreună cu submucoasa pliuri în stomacul gol
- epiteliu de acoperire simplu cilindric
- se invaginează  criptele gastrice
- scurte şi largi
- la baza lor se deschid 3-7 glande gastrice tubulare ramificate
- glandele din corp şi fundus gastric – glande fundice
- alcătuire
- istm
- aproape de orificiilecriptelor
- celule stem
- celule mucoase
- celule parietale (oxintice)
- col
- celule mucoase
- nucleu dispus bazal
- produsul de secreţie granular dispus apical
- celul oxintice
- produc HCl şi factor intrinsec CASTLE
- mai numeroase în porţiune mijlocie a glandei
- rare în porţiunea inferoiară
- formă rotundă (pot fi şi piramidale)
- citoplasmă intens acidofilă
- celule stem
- intensă activitate mitotică
- zonă bazală
- celule principale
- elaborează pepsinogen şi lipază gastrică
- celule argentafine (enterocromafine)
- elaborează gastrina
- la nivelul glandelor pilorice
- stimulează secreţia gastrică acidă
- lamina propria
- sub epiteliu
- ţesut conjunctiv lax cu ff musc. netede şi celule limfoide
- regiunea pilorică prezintă cripte adânci şi înguste, la nivelul cărora se deschid glandele
tubulare ramificate  glande pilorice
- cel. glandulare produc lizozim, mucus, gastrină (celule tip G) şi somatostatină (celule tip D)
- Musculara mucoasei
- 2 straturi de ff musculare netede
- circular intern
- longitudinal extern
- Submucoasa
- ţesut conjunctiv dens
- plexul Meissner, vase sangvine şi limfatice, infiltrate limfoide, macrofage

- Musculara
- 3 straturi de fibre musculare netede
- intern oblic
- mijlociu circular
- extern longitudinal
- plexul mienteric Auerbach
- la exterior, stomacul e acoperit de mezoteliu şi seroasa peritoneală
Tipuri de anastomoze vasculare intraparietale
- de la nivelul arcurilor arteriale ale micii şi marii curburi se desprint perpendicular vase ce intră
în peretele gastric şi la nivelul submucoasei  plexul arteriolar principal
- la mica curbură – plex foarte sărac  ramuri desprinse direct din arcada micii curburi
vascularizează direct mucoasa
- în caz de obstrucţie – mucoasa va suferi ischemie şi necroză  ulcer gastric
11. Ligamentele stomacului – enumerare, descriere, conţinut

Ligamentul Hepato-Gastric
- de la hilul ficatului la mica curbură
- pars flaccida a omentului mic
- între foiţe
- arcul arterial al micii curburi
Ligamentul Gastro-Frenic
- de la marea curbură la diafragm
Ligamentul Gastro-Splenic
- de la marea curbură la faţa viscerală a splinei
- conţine
- vs. Gastrice Scurte
- vs. Gastro-Esofagiene Stângi
Ligamentul Gastro-Colic
- de la marea curbură la tenia omentală a colonului transvers
- conţine
- arcul arterial al marii curburi
12. Regiunea cardiei – situare, descriere, proiecţie, implicaţii clinice

Situare
- situată la deschiderea esofagului abdominal în stomac în jurul orificiului cardiei
- orizontala prin cardia delim. inf. fornixul gastric
- la o distanţă medie de 40cm de arcada dentară
Raporturi
- Ant
- acoperit de peritoneu visceral
- faţa viscerală a lobului stâng al ficatului şi trunchiul vagal anterior

- Post
- lipsită de peritoneu
- raport direct cu diafragma şi tr. vagal posterior
- la acest nivel – în submucoasă
- anastomoze portocave esofagiene a căror inflamaţie  varice esofagian
Proiecţii
- Ant: articulaţia contro-costală VII stânga
- Post: T11 (la stg. coloanei vert.)
13. Regiunea pilorică – situare, descriere, proiecţie, implicaţii clinice

Situare
- de la linia verticală trasată prin incizura angulară până la orif. piloric
- acoperit de peritoneu visceral
- formată din
- antru piloric
- canal piloric (2-3cm)
Raporturi
- Ant
- faţa viscerală a lobului pătrat  impresiunea gastrică
- Post
- flexura DDJ
Proiecţii
- Ant: la 1-2cm la dreapta liniei mediane
- Post: L1-L2
Descriere
- prezintă cripte adânci şi înguste
- glande tubulare ramificate – glande pilorice
- produc mucus, lizozim, gastrină (cel. tip G) şi somatostatină (celule tip D)
14. Duoden – pars superior. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

vascularizaţie, inervaţie. Bulbul duodenal – definiţie, situare, implicaţii
clinice.
15. Duoden – pars decendens. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

vascularizaţie, inervaţie.
16. Duoden – pars orizontalis. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

17. Duoden – pars ascendens. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

18. Vascularizaţia duodenului

- duodenul reprezintă prima porţiune a intestinului subţire
- se întinde de la pilor până la flexura DDJ
- l=20-25cm
- se proiecează la nivelul vertebrelor L1-L4
Inervaţie
Parasimpatică
- din n. Vag pe calea Plexului Celiac
Simpatică
- din nn. Splanhnici Mare şi Mic pe calea Plexului Celiac
Duodenul I
- l=5cm
- pilor  flexura DD superioară
- porţiune iniţială mobilă, intraperitoneală – bulb duodenal
- între lig. Hepatoduodenal şi Gastrocolic
- ultimii 2,5cm – retroperitoneali

- proiecţie pe flancul drept L1
Raporturi
- Ant
- lob pătrat hepatic
- corpul veziculei biiiliare
- Post
- până la fascia de coalescenţă
- canalul coledoc
- v. Portă
- a. Gastroduodenală
- posterior de fascia de coalescenţă
- VCI
- Sup
- participă la delimitarea orif. epiploic Winslow
- Inf
- capul pancreasului
Vascularizaţie
- a. Gastrică Dreaptă
- a. Gastroduodenală
- a. Supraduodenală
- a. Pancreaticoduodenală Postero-Superioară (Retroduodenală)
Duodenul II
- l=7,5cm
- flexura DD superioară  flexura DD inferioară
- întretăiat pe faţa anterioară de rădăcina mezocolonului transvers
- proiecţie pe flancul drept L2-L3
Raporturi
- Ant
- supramezocolic
- fundusul veziculei biliare
- lobul drept hepatic
- inframezocolic
- anse jejuno-ileale
- Post
- faţa anterioară a rinichiului drept
- gl. suprarenală dreaptă
- pediculul renal drept
- Dr
- colon ascendent
- FCD
Vascularizaţie
- comună cu capul pancreasului
- arcada Pancreaticoduodenală Anterioară
- arcada Pancreaticoduodenală Posterioară
Duodenul III
- l=10cm
- flexura DD inferioară  stânga a. Aorte / rădăcina mezenterului
- proiecţie anterior de L3, L4
Raporturi
- Ant
- vs. mezenterice superioare
- a. Colică Medie
- rădăcina mezenterului
- anse jejuno-ileale
- Post
- ureter drept
- vs. genitale drepte
- VCI
- coloana vertebrală lombară
- aorta
- Sup
- capul şi procesul uncinat al pancreasului
- a. Pancreaticoduodenală Inferioară
- se găseşte la nivelul pensei aorto-mezenterice
- formaţiune vasculară delimitată posterior de aortă şi anterior de a. Mezenterică uperioară
- DD poate fi comprimat intermitent de a. Mezenterică  tablou clinic de ocluzie intestinală
înaltă
Vascularizaţie
- comună cu capul pancreasului
- arcada Pancreaticoduodenală Anterioară
- arcada Pancreaticoduodenală Posterioară
Duodenul IV
- l=2,5cm
- rădăcina mezenterului / flancul stâng aortic  unghiul DDJ
- proiecţie pe flancul stâng L3-L2
- unghiul DDJ
- proiecţie pe flancul stâng L2
- suspendat de lig. lui Treitz la stâlpul drept diafragmatic
Raporturi
- Ant
- ansele jejuno-ileale
- mezocolonul transvers
- Post
- lanţul simpatic lombar stâng
- m. Psoas
- vs. Renale şi Gonadale Stângi
- Medial
- capul pancreatic
- vs. Mezenterice Superioare
- Lateral
- ureterul stâng
- marginea medială a rinichiului stâng
- arcul vascular al lui Treitz (a. Mezenterică Inferioară, a. Colică Stângă)
Vascularizaţie
- a. Pancreatico-Duodenală Inferioară
- prima ramură jejunală
19. Jejun şi Ileon – descriere, situare, diferenţiere, raporturi, vascularizaţie,

structura generală.
- flexura DDJ  fosa iliacă dreaptă
- se termină la nivelul cecului prin valva ileocecală Bauhin
- organ intraperitoneal
- l=300-800cm
- rezecţia repetată poate duce la sindromul de intestin scurt  tranzit intestinal accelerat,
malabsorbţie
- d=2,5-3cm la nivelul jejunului
- d=1,5-2cm la nivelul ileonului
- nu sunt delimitate marcat
- 3/5 din IS – jejun
- 2/5 din IS – ileon
- Situare
- la nivelul etajului inframezocolic
- ansele jejunale
- la stânga
- dispoziţie mai ales orizontală
- ansele ileale
- la dreapta
- dispoziţie mai ales verticală
- Proiecţie
- la nivelul peretelui abdominal anterior
- mezogastru
- hipogastru
- flancul stâng
- fosa iliacă stângă
Raporturi
- Ant
- per. abd. anterior
- omentul mare
- Post
- Jejun
- polul inferior al rinichiului stâng
- ureter stâng
- vs. genitale
- v. Mezenterică Inferioară
- Ileon
- polul inferior al rinichiului drept
- ureter drept
- vs. genitale
- vs. MezentericeSuperioare
- pe linia mediană
- a. Aortă
- VCI
- lanţul simpatic lombar stâng
- D III
- porţiunea inframezocolică a capului pancreatic
- Sup
- colon
- mezocolon transvers
- Inf
- fosele iliace
- cecul
- apendicele vermiform în dreapta
- colonul sigmoid în stânga
Vascularizaţie
- a. Mezenterică Superioară
- v. Mezenterică Superioară
Structură
- 4 tunici
- mucoasă cu musculara mucoasei

- submucoasă
- musculară
- serioasă
- submucoasa prezintă valvule Kerckring la nivelul jejunului
- Mucoasa
- evaginări – vilozităţi intstinale
- formă de deget de mănuşă
- ax conjunctivo-vascular
- chilifer central limfatic
- alcătuite din
- epiteliu cilindric simplu cu margine în perie cu celule caliciforme intercalate
- celulele caliciforme elaborează mucus cu rol în protecţie şi lubrifiere
- lamina propria
- formată dintr-o atmosferă de ţesut conjunctiv lax
- ff. musculare netede (m. Brucke)
- infiltrat leucocitar
- ileon – digitiforme
- jejun – cel mai bine reprezentate
- între vilozităţi – epiteliul se invaginează  glandele Lieberkuhn
- rectilinii
- perfect aliniate pe mb. bazală
- conţin:
- celule stem
- mitoze intense
- generează celulele glandelor
- celule Paneth
- la baza glandelor
- cel. exocrine
- elimină produsul de secreţie la polul apical (lizozim)
- enterocite
- cel. cilindrice
- înalte
- nc. ovalar dispus bazal
- polul apical – microvili  margine în perie
- cresc suprafaţa de contact a mucoasei cu substratul nutritiv
- cel. caliciforme
- secretă mucus
- ce. argirofire (endocrine)
- aparţin sistemului neuroendocrin difuz
- tip S (secretină), K (polipeptid inhibitor gastric), L (peptid cu acţiune similară

glucagonului), I (colecistochinină), D (somatostatină – prezente şi la nivelul IG), Mo
(motilină), D1 (polipeptid inestinal vasoactiv, VIP), Ec (substanţă P şi serotonină)
- Musculara mucoasei
- asigură motilitatea mucoasei
- 2 straturi de ff. musc. netede
- intern circular
- Submucoasa
- rol de susţinere şi protecţie
- la nivelul ileonului – plăcile Peyer
- aparţin sistemului GALT
- aspect de denivelări lipsite de vilozităţi
- acumulare de foliculi limfoizi tapetate cu celule M
- celule de tip epitelial cu rol imunologic
- dispuse pe o membrană bazală discontinuă
- suprafaţă muliplicaturată la polul apical
- Musculara
- bine reprezentată
- 2 straturi de ff. musculare netede
- prezintă plexul nervos mienteric Auerbach
- Seroasa
- ţesut conjunctiv acoperit de un epiteliu simplu turtit (mezoteliu)
- rol de protecţie şi reducere a forţelor de frecare
20. Mezenterul. Descriere, situare, raporturi, proiecţie, conţinut,

vascularizaţie, inervaţie
- mezou peritoneal care leagă ansele intestinului subţire de peretele posterior al abdomenului
- între cel 2 foiţe peritoneale
- vase
- limfatice
- nervi
- formă de evantai cu 2 feţe (dreaptă şi stângă), 2 margini (anterioară – intestinală şi posterioară
– rădăcină)
- marginea anterioară (intestinală)
- corespunde jejunului şi ileonului
- l=5m
- marginea posterioară (rădăcina)
- l=18-20cm
- 3 segmente
- primul segment
- oblic
- porneşte la dreapta flexurii DDJ  marginea superioară a D III
- al doilea segment
- vertical
- trece anterior de D III
- între foiţele mezenterului pătrund a. şi v. Mezenterică Superioară
- al treilea segment
- oblic
- coboară de lamarginea inferioară a D III  unghiul ileocolic
- intersectează structuri situate retroperitoneal
- VCI
- ureter drept
- vs. Genitale Drepte
21. Cecul şi valvula ileocecală. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

- în fosa iliacă dreaptă
- primul segment al IG
- acoperit de peritoneu visceral din rădăcina mezenterului
- de obicei intraperitoneal, rareori are mezou (mezocec)  mobilitate mai mare
- fixat de peretele posterior al abdomenului (unde se continuă cu CA)
- are un fund şi un corp
- pereţi mai subţiri decât restul IG
Raporturi
- dacă este gol, între el şi peretele abd. anterior se pot interpune anse intestinale sau OM
- sub orif. de deschidere al ultimei anse ileale – orif. de deschidere al ap. vermiform
- dacă se astupă  apendicită deoarece în lumenul lui, microbiota este mai abundentă decât
în p. sup. a colonului
Vascularizaţie
Artere
- aa. Cecale Ant. şi Post.
- ramuri din a. Ileo-Colică
Vene
- drenează în a. Ileo-Cecală  v. Mz. S
Inervaţie
Simpatică
- senzitivă – ff. interoceptive spre reg. medulare T10-L1
- motorie – ff. din plexul celiac, post ganglionare din plexul Mz. S
Parasimpatică
- motorie – ff. preganglionare din tr. vagal post.  post ganglionare din plexul celiac
22. Apendicele – descriere, situare, raporturi, proiecţie, puncte dureroase.

- organ limfoid intraperitoneal
- anexat de faţa medială a cecului
- inferior de ultima ansă ileală ce se deschide în cec
- orif. de deschidere (ostium) – prezintă o valvă Gerlach
- are mezou – mezoapendice
- formă triunghiulară cu o latură ataşată de ileon şi una de apendice
- prin marginea liberă – circulă a. Apendiculară (ramură din a. Ileo-Colică)
Raporturi
- Ant-Med: anse ileale
- Post: m. Iliopsoas, n. Femural, vs. Iliace Ext.
- Lat: Cecul
- urmăreşte cecul când acesta schimbă poziţia
- cec în poziţie joasă (pelvină)  raport cu organele pelvine
- cec în poziţie înaltă  apendice prerenal şi subhepatic (sub faţa viscerală a lobului drept)
- în caz de apendicită, un apendice în poziţie mai joasă/înaltă poate induce în eroare prin
simptomatologie
Proiecţie şi puncte dureroase
Proiecţie
- la nivelul regiunii inghinale drepte, într-o zonă delimitată astfel:
- Sup: linia oriz. Ce trece prin pt. cel mai înalt al crestei iliace
- Inf: linia paralelă cu plica inghinală, la 2cm superior de ea
- Lat:tangenta la partea lat. dr. a peretelui abd.
- Med: linia pararectală dreaptă
Puncte dureroase
- trigonul apendicular Iacobovici
23. Apendicele – structura peretelui, vascularizaţie, inervaţie, bazele

anatomice ale durerii apendiculare. Variabilitatea anatomică a apendicelui
– dimensiuni, poziţii.
- organ limfoid
- bogat în ţesut limfoid
- situat sub submucoasa peretelui
- se mai numeşte tonsilă intestinală
Structura peretelui
- Mucoasă
- epiteliu unistratificat columnar
- corion în care se găsesc folicului limfoizi izolaţi ce vor ajunge în submucoasă
- anexat mucoasei
- celule caliciforme – produc mucus
- gl. Lieberkuhn – pătrund în corion
- Sumbucoasă
- foliculi limfoizi
- vase sangvine
- fără plex Meissner
- Musculară
- ff. musc. netede interne circulare, externe longitudinale
- plec mienteri Auerbach (între cele 2 straturi)
Vascularizaţie
- a. Apendiculară
- ramură din a. Ileo-Colică
- merge prin marginea liberă a mezoapendicelui şi se anastomozează cu a. Cecală Post.
- ramuri:
- a. Ceco-Apendiculară  baza apendicelui şi cec
- ramuri apendiculare în palisadă
- a. Recurentă Ileală
- v. Apendiculară
- se varsă în v. Ileo-Colică  v. Mz. S

Inervaţie
- similară cu a cecului
Baze ale durerii
- inflamaţia peretelui apendicular, consecutiv obstrucţiei orificiului Gerlach – însoţită de durere
numită colică apendiculară
- PPP acoperă m. Psoas Mare şi fascia acestuia
- când inflamaţia ajunge mai profund (la fascie)  semnul Blumberg pozitiv  se apasă cu
ambele mâini în fosa iliacă dreaptă şi se retrage brusc presiunea (ar trebui să provoace durere)
- dacă apendicita se complică (spargere apendicelui în cavitatea peritoneală)  peritonită
- iritaţia peritoneului determină contracţia peretelui abdominal  abdomen de lemn (foarte
dureros)
- durerea apendiculară iradiază la coapsă
- Ant: în teritoriul senzitiv al n. Femural
- Sup-Lat: în teritoriul senzitiv al n. Femural Lateral
- inflamaţia se propagă la ff. motorii ale nv.  contracţia m. Iliopsoas şi adoptarea unei poziţii
antalgice caracteristice  semiflexia coapsei drepte
24. Colonul ascendent şi flexura colică dreaptă – limite, situare, descriere,

raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie.
- Colonul Ascendent
- parte a IG
- fosa iliacă dreaptă  faţa viscerală a ficatului unde se continuă cu FCD
- organ secundar retroperitoneal
- Ant: PPP
- Post: fascia de coalescenţaă Toldt I
- se mai numeşte colon lombar – trece prin regiunea lombară dreaptă
- 3 tenii colice (3 benzi de ff musculare longitudinale)
- omentală
- mezo-colică
- liberă
- haustre – dilataţii pe colon
- între ele sunt plicaturări ale peretelui – plici semilunare
- la suprafaţă le corespund şanţuri
- de-a lungul teniilor – apendici epiploici
- Flexura Colică Dreaptă (FCD) – unghi hepatic
- organ retroperitoneal
- vine în raport cu f. visc. a lobului drept hepatic la dreapta fundului vezicii biliare
- mai inferior şi mai superficial situată decât FCS
- unghi de 70-80 grade (mai mare decât FCS = 50-60 grade)
- ancorată prin
- lig. Hepato-Colic
- lig. Cistocolic
- lig. Renocolic
- lig. DD-Colic
- lig. Freno-Colic Dr.Raporturi
Proiecţie
- Ant: peretele ant. al abd.
- Med: ansele intest. subţire
- Lat: şanţul paracolic dre., per. lat. abd.
- Post: peretele post. abd., faţa ant. a rinichiului dr., nn. Iliohipogastrici şi Ilioinghinal
- Post-Med: m. Psoas Mare, DD II
Vascularizaţie
- a. Mezenterică Superioară din care se desprind
- a. Colică Medie
- Colică Dreaptă
- Ileo-Colică
- se anastomozează formând anastomoze intramezenterice de-a lungul colonului drept –
arcada Drummond
- venele drenează în:
- v. Colică Medie
- v. Colică Dr.
- v. Ileo-Colică
- afluenţi ai v. Mezenterice Superioare
Inervaţie
- plexul mezenteric superior
- ff simpatice postggl. din segmentul T10-T12  vin pe calea n. Splanhnic şi fac sinapsă în ggl.
mezenteric superior
- ff. parasimpatice vagale
25. Colonul transvers – limite, situare, descriere, raporturi, vascularizaţie,

limfatice, inervaţie.
- are mezou (mezocolon transvers)
- FCD  FCS
- colonul transvers şi mezocolonul transvers separă cavit. peritoneală în et. supramezocolic şi
inframezocolic
- se află în partea superioară a regiunii mezogastrice
- în caz de megadolicocolon ajunge până în hipogastru
- tenii:
- omentală (pe ea se prinde omentul mare)

- mezocolică
- liberă
- haustre
- ciucuri epiploici
Raporturi
- Ant: peretele anterior al abd.
- Post: DD, cap şi corp pancreatic, faţa ant. a rinichiului stâng
- Sup: marea curbură a stomacului, de care se leagă prin lig. gastro-colic (oment mare)
- Inf: anse jejunale
Vascularizaţie
- a. Mezenterică Superioară
- a. Colică Medie cu ramuri drepte şi stângi
- arcada Haller-Riolan
- a. Mezenterică Inferioară
- a. Colică Stângă
26. Mezocolonul transvers – limite, situare, descriere, raporturi, proiecţie,

vascularizaţie, limfatice, inervaţie.
- 2 feţe
- superioară – se continuă cu PPP al etajului supramezocolic
- inferioară – se continuă cu PPP al etajului inframezocolic
- între cele 2 feţe avem o lamă de ţesut conjunctiv lax
- conţine ramurile vaselor colice
- 2 margini
- colică
- lungime egală cu a colonului
- la nivelul ei peritoneul mezocolonului transvers se continuă cu tunica externă a colonului
transvers
- posterioară
- fixă
- rădăcina mezenterului
- FCD  FCS
- are o direcţie oblică spre superior şi stânga
- conţine:
- a. Colică Medie
- însoţită de ramurile plexului mezenteric superior
- arcada Haller-Riolan
- arcada vasculară venoasă
- drenează sângele într-o v. Colică Medie sau 2-3 vase colice transverse
- nodulii limfatici epicolici, paracolici, intermediari (colici medii)

Raporturi
- Post: rinichiul drept, DD II, capul şi corpul pancreasului
- Sup: polul inferior al splinei de unde se continuă cu lig. Freno-Colic Stg.
- Inf: flx. DDJ
Proiecţie
- rădăcina mezenterului – direcţie oblică
- intersecţia liniei axilare medii drepte cu coasta X  intersecţia liniei axilare medii stângi cu
coasta IX
- FCD – T12-L1
- FCS – T11-T12
27. Colonul descendent şi flexura colică stângă – limite, situare, descriere,

raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie.
- Flexura Colică Stângă – flexură splenică
- unghi de 50-60 grade
- suspendată de lig. Freno-Colic Stâng (Sustentaculum Lienis)
- Colonul Descendent
- organ secundar retroperitoneal
- continuă FCS până la creasta ileală  se continuă cu colonul sigmoid
- profund faţă de colonul ascendent
- calibru mai mic
- se mai numeşte colon lombar stâng
- Post: fascia de coalescenţă Toldt 2
- aceleaşi caracteristice morfologice ca restul colonului (3 tenii, haustre, plici/şanţuri, apendici
epiploici)
Raporturi
- Ant-Med: acoperit de anse jejunale
- Lat: şanţul paracolic stâng
- Post: f. ant. a rinichiului stg, per. post. al abd., n. Iliohipogastric, n. Ilioinghinal
- Post-Med: m. Psoas Mare Stg., ureterul stg., vs. Testiculare/Ovariene Stg., vv. Colice Stg., v. Mz.
Inf
Vascularizaţie
- a. Colică Stângă din a. Mz. Inf. cu ramurile sale, asc şi desc
Inervaţie
- plexul mezenteric inferior
28. Colonul sigmoid – limite, situare, descriere, raporturi, vascularizaţie,

limfatice, inervaţie.
- formă şi lungime variabile

- mezou – mezosigmoid
- 2 tenii
- anterioară
- posterioară
- haustre
- foarte mulţi ciucuri epiploici
- 2 părţi
- partea iliacă
- în fosa iliacă stângă
- superficial
- Raporturi
- Ant: peretele ant. al abd.
- Post: m. Iliac, n. Femural Cutanat Lateral, PPP
- Medial: anse ileale
- partea pelvină
- pe peretele lateral al pelvisului
- trece transversal prin fundul de sac Douglas şi se întoarce posterior şi se continuă cu rectul
la nivelul S3 – joncţiunea rectosigmoidiană
- Raporturi
- peretele lateral al pelvisului
- m. Obturator Intern
- mănunchi vasculo nervos Obturator Intern
- la femei – ovar
- porţiunea transversală trece prin fundul de sac Douglas având anse ileale superior
Vascularizaţie
- a. Mezenterică Inferioară
- a. Colică Stângă
- a. Sigmoidiene
- superioară, mijlocie, inferioară – anastomozează cu ramura descendentă a a. Coclie Stângi
- descendenta Sigmoidienei Ima se anastomozează cu a. Rectală Superioară – Sudeck
- venele drenează în v. Mezenterică Inferioară
Inervaţie
- din plexul mezenteric inferior
29. Mezocolonul sigmoid. Descriere, limite, situare, raporturi, conţinut.

- plică peritoneală în formă de evantai
- 2 feţe
- 2 margini
- marginea sigmoidiană – aceeaşi lungime cu a colonului sigmoid
- marginea aderentă – rădăcina

- între foiţele mezosigmoidului
- ramuri stângi ale v. Mz. Inf.
- însoţite de ff din plexul hipogastric inferior
- noduli limfatici
- rădăcina prezintă 2 ramuri:
- descendentă – primară
- în ea pătruns vs. rectale superioare
- coboară vertical de la bifurcaţia aortei până la S3
- ascendentă – secundară
- urcă în lungimea vs. Iliace Externe şi Comune pe flancul lor lateral până la bifurcaţia aortei
unde se continuă cu rădăcina primară
- între cele 2 ramuri – unghi ascuţid, deschis spre inferior
- la stânga – recesul intersigmoidian
- în vârful acestui reces se află, retroperitoneal, ureterul stâng
30. Rectul – limite, părţi, situare, descriere, raporturi

- reprezintă ultima parte a IG
- începe la nivelul joncţ recto-sigmoidiene (vertebra S3)
- IG devine retroperitoneal şi fix (din intraperitoneal şi mobil)
- străbate pelvisul şi diafr. pelvină şi se termină în orif. anal (la nivelul perineului post.)
- situat median, anterior de sacru şi coccis
Ampula Rectală (Rect Pelvin)
- ocupă concavitatea feţei pelvine a sacrului
- rol de depozitare a materiei fecale
- partea superioară
- acoperită de peritoneu pelvin
- partea inferioară
- învelită de teaca rectului
- condensare a fasciei pelvine viscerale din sp. pelvin subperitoneal)
Raporturi
- Post:
- sp. retrorectal
- faţa pelvină a sacrului
- m. Piriform
- ram. ventrale ale nn. Spinali Sacrali
- lanţurile simpatice sacrale
- a. Sacrală Medie
- Lat:
- p. superioară
- prin peritoneul pelvin care se reflectă lateral pe pelvis cu fosa pararectală cu colonul
sigmoid
- p. inferioară
- fascia rectală
- m. Levator Ani
- p. laterală
- plexul hipograstric inferior
- Ant:
- prin septul rectoprostatic Denon-Villiers (M)
- prostata
- veziculele seminale
- ductele deferente
- prin septul recto-vaginal (F)

- faţa posterioară a vaginului
Canalul Anal (Rect Perineal)
- străbate diafragma anală a perineului
- rol de evacuare a materiei fecale
Raporturi
- Lat:
- peretele pelvin cu m. Obturator Intern
- fascia lui formează can. ruşinos cu mvn. Ruşinos Intern
- fosa ischiorectală
- prelungiri posterioară şi anterioară
- conţine grăsime şi elem. vasculo-nv. pentru CA
- infecţiile fosei ischiorectale – flegmoane
- Post:
- lig. Ano-Coccigian
- m. Coccigian şi faţa ant. a Coccigelui

Curburile rectului
- plan frontal – 2 stângi, 1 dreaptă
- det. de şanţurile transversale de la nivelul pereţilor lat. ai ampulei rectale
- plan sagital – 1 concavit. inf., 1 concavit. post. (det .de vf. coccisului)
31. Rectul – configuraţie internă, vascularizaţie (plexuri hemoroidale),

conexiuni limfatice. Implicaţii clinice. Tuşeul rectal.
Configuraţia internă
- Mucoasa
- corion
- la limta între AR şi CA se formează 6-10 plici verticale – columne anale (Morgagni)

- conţin în axul lor conjunctiv: ff. musc. longit., o ramură a a. Rectale Superioare şi o venă
care drenează în v. Marginală (?) Inferioară
- între columnele anale se găsesc plici mucoase – valvule semilunare
- delimintează cu peretele rectal mici funduri de sac – sinusuri anale
- în sele se deschid gl. mucoase a căror secreţie favorizează trecerea bolului fecal
- pe marginea liberă a valvulelor anale se găsesc mici proeminenţe – papile anale
- linia valvulelor – linie pectinată
- constituie linia de separaţie dintre AR şi CA
- inf. de aceasta, regiunea de CA se termină la linia albă Hillon – epiteliu pluristratificat

pavimentos keratinizat
- Submucoasa
- ţesut conjunctiv lax
- plexuri vasculare arteriale şi venoase (plexuri hemoroidale)
- plex venos submucos
- Musculara
- strat intern circular
- în jurul CA se găsesc 2 sfinctere
- sfincterul anal intern – neted – ff. vegetative
- sincterul anal extern – striat – n. Ruşinos
Vascularizaţia
- a. Rectală Superioară
- ramură din a. Mz. Inf.
- coboară pe linia mediană
- 2 ramuri – dreaptă şi stângă
- se anastomozează în submucoasă cu a. Rectală Inferioară
- a. Rectală Mijlocie
- din a. Iliacă Internă
- vasc. partea inf. a AR şi p. sup. a CA
- a. Rectală Inferioară
- din a. Ruşinoasă Internă (din a. Iliacă Internă)
- vasc. p. inf. a CA
- a. Sacrală Medie
Plexurile venoase hemoroidale
- formate prin anastomoza dintre vv. rectului – anastomoze porto-cave rectale
- între v. Rectală Superioară şi v. Rectală Medie şi Inferioară
- plexuri
- interne
- în submucoasa rectului
- dilataţie  hemoroizi interni
- externe
- perimuscular
- dilataţie  hemoroizi externi – pot sângera în sindromul de hipertensiune portală
Inervaţia
- ff. simpatice postganglionare
- plexul mezenteric inferior
- plexul pelvic
- ff. parasimpatice preganglionare
- segmentele sacrale S2-S4

- nn. Splanhnici Pelvini
- plexul hipogastric inferior
32. Ficatul – situare, configuraţie externă, ligamente, recesuri – implicaţii

clinice
Configuraţie externă
- organ parenchimatos
- glandă anexă a tubului digestiv
- ocupă hipocondrul drept, epigastrul şi hipocondrul stâng
- 2 feţe
- superioară convexă diafragmatică
- inferioară viscerală
- separate prin marginea inferioară a ficatului care în mod normal nu depăşeşte rebordul
costal
- când marginea inferioară este sub rebord  hepatomegalie
- la copii, marginea depăşeşte rebordul fără a fi patologică
- prezintă o incizură determinată de fundul vezicii biliare
- la stânga – incizură mai mică a lig. Rotund
- se proiectează de la cart. costal X Dr.  articulaţia condro-sternală VII Stg.
- posterior, între faţa diafragmatică şi viscerală nu există o limită de separaţie
- organ intraperitoneal – acoperit de peritoneu visceral, mai puţin:
- hilul
- area nuda (pars affixa) – delimitată între ff. lig. Coronar
- fosa vezicii biliare de pe faţa viscerală, în care stă VB (VB este acoperită de peritoneu visceral)
Faţa diafragmatică
- convexă
- acoperită de peritoneu visceral al lig. Falciform
- Pars Superior
- Pars Anterior
- reprezentată de parte din lobii drept şi stâng
- Pars Lateralis
- formată de lobul drept al ficatului
- în raport cu peretele lateral al hemitoracelui drept
- Pars Posterior
- asigură continuitatea feţei diafragmatice cu faţa viscerală
- reprezentată de părţi din lobul drept şi stâng
- de la dreapta la stânga:
- area nuda – delimitată între foiţele lif. Coronar care se unesc şi formează lig. Triunghiular
- aspect triunghiular cu baza la VCI care ocupă şanţul VCI
- lobul caudat – la stânga VCI

- anterior are 2 proeminenţe
- procesul Caudat – dreapta
- procesul Papilar – stânga
- lobul stâng
- impresiunea esofagului abdominal
Faţa viscerală
- împărţită de 2 şanţuri sagitale şi un şanţ transversal

- prin hil trece pediculul hepatic
- can. Hepatic Comun – în plan anterior
- can. biliare drept şi stâng
- a. Hepatică Proprie (AHP)
- se împarte în ramuri lobare drepte şi stângi
- v. Portă (VP)
- în plan posterior
- ramuri lobare drepte şi stângi
- anterior de hil – lobul Pătrat
- între marginea anterioară a feţei inferioare şi impresiunea porţiunii pilorice a stomacului şi D
I
- Post: hilul hepatic
- Dr: fosa VB
- Stg: fisura lig. rotund
- posterior de hil – lobul Caudat
- ocupă din faţa viscerală şi partea posterioară a feţei diafragmatice
- Ant: hil
- Dr: şanţul VCI
- Stg: fisura lig. venos
- anterior prezintă procesele Papilar şi Caudat
- şanţul lateral drept – format de:
- Ant: şanţul VB cu VB
- Post: şanţul VCI cu VCI
- şanţul lateral stâng – format de:
- Ant: fisura lig. Rotund
- Post: fisura lig. Venos
- impresiuni
- Impresiunea Duodenală – la dr. corpului VB – DD II
- Impresiunea Renală – la dr. impresiunii DD – faţa ant. a RD
- Impresiunea Glandei SR Dr. – continuă posterior impresiunea renală
- în area nuda, la dreapta VCI
- Impresiunea Esofagului – posterior pe lobul stâng
- Impresiunea Gastrică – anterior pe lobul stâng – faţa anterioară a stomacului
Ligamentele ficatului
- Ligamentul Falciform
- direcţie sagitală pe deasupra ombilicului, de pe faţa post. a peretelui ant. al abd.
- formă de seceră
- conţine în marginea liberă lig. Rotund al Ficatului
- se inseră pe faţa inferioară a diafragmei şi se reflectă pe faţa diafragmatică a ficatului
- Ligamentul Coronar al Ficatului
- în partea posterioară a ficatului
- 2 foiţe – între ele se delimitează area nuda
- superioară
- inferioară
- Ligamentul Triunghiular Drept şi Stâng
- Ligamentul Rotund
- în marginea liberă a lig. Falciform
- lasă incizură pe marginea inf. a ficatului – intră în fisura lig. Rotund
- Ligamentul Venos
- Omentul Mic
- lig. Hepato-Esofagian
- Ligamentul Hepatogastric
- Pars Flaccida
- lig. Hepatoduodenal – Pars Vasculosa
Recesuri ale ficatului
- între faţa diafragmatică şi diafragmă
- recesurile subfrenice Drept şi Stâng

- separate de ff. lig. Falciform pe faţa diafragmatică
- faţa viscerală a ficatului contribuie la conturarea unui reces cu importanţă chirurgicală – recesul
Hepato-Duodeno-Colic Morrisson
- faţa viscerală a ficatului
- faţa anterioară a RD
- FCD
- faţa anterioară a DD II
Implicaţii clinice
- hepatomegalie
- hepatite
- cancer
- inf. parazitare
- leucemii, limfoame
- insuficienţă cardiacă dreaptă
- atrofie de ficat
- infecţie fulminantă cu HBV, HCV
33. Ficatul – proiecţie, raporturi. Lobi şi segmente hepatice.

Raporturi
Faţa Diafragmatică
- în raport cu diafragmul şi prin el:
- lobul drept
- baza pl. dr.
- marginea inf. a pl. dr.
- recesul costodiafragmatic dr.
- imediat la stg – cu f. diafragmatică a inimmii şi pericardul fibros
- lobul stâng
- o parte din baza pl. stg.
- marg. inf. a pl. stg
Faţa viscerală
- Lobul Stâng
- Post: esof. abd.
- Ant: faţa ant. a stomacului
- Lobul Pătrat
- partea pilorică a stomacului
- DI
- Lobul Caudat
- delimitează superior orif. epiploic şi vestibulul BO
- Lobul Drept
- f. ant. a D II la dr. corpului vezicii biliare

- f. ant. a RD  impresiunea renală
- gl. SR Dr.  impresiunea suprarenală (posterior, în area nuda)
- FCD  impresiunea colică
Proiecţii
- trigonul hepatic
- faţa diafr. a ficatului (a lobului dr.) orientată spre peretele ant. al hemitoracelui dr. se
proiectează pe acest perete
- sp. IV IC Dr. pe LMC  marg. inf. a cart. costal X Dr.
- unind aceste 2 puncte  diametrul prehepatic al ficatului
Lobi şi segmente
- pe faţa diafragmatică
- inserţia lig. Falciform este limta dintre LS şi LD
- pe faţa viscerală
- limita dintre LS şi LD este şanţul sagital drept
- Lobul Stâng
- Lobul Caudat
- Lobul Pătrat
- Lobul Drept
- Procesul Caudat
Segmentele
- unităţi anatomice şi clinice ale ficatului
- fiecare segment are propriul pedicul vasculo-biliar
- face posibilă segmentectomia şi lobectomia
- segmentaţia este bazată pe distribuţia intrahepatică a a. Hepatice Proprii şi a canalelor biliare
- Coninaud descrie 8 segmente (I – VIII) cu distribuţie în ficat în sensul acelor de ceasornic:

- l. Caudat – segm. Ic
- l. Stâng – segm. IIc, IIIc, IVc
- l. Drept – segm. Vc, VIc, VIIc, VIIIc
- L. Pătrat – reprezintă ½ inferioară a segm. IVc
34. Lobulul hepatic. Descriere. Joncţiunea circulaţiilor nutritivă şi

funcţională. Topografia lobulului. Implicaţii clinice.
Lobulul hepatic
- se descriu 3 configuraţii:
- lobul hepatic clasic
- lobul portal
- acinul hepatic Rappapport
- 3 zone metabolice
- centrală
- primeşte prima O2 şi substanţe nutritive
- cea mai rezistentă la injurii toxice
- intermediară
- periferică
- primeşte ultima O2
- cea mai puţin rezistentă la injurii toxice
- axul mare între 2 vv. Centrolobulare
- axul mic între 2 triade portale
Hepatocitele
- distribuite sub forma unor lame celulare numite cordoane celulare Remak
- fiecare cordon – 2 şiruri de celule hepatice
- formează o reţea tridimensională cu o dispoziţie rediară faţă de v. Centrolobulară
- între 2 şiruri de hepatocite se delimitează canaliculele biliare interlobulare, fără pereţi proprii
în care se varsă bila
- capătă pereţi proprii spre ieşirea din lobul
- între cordoanele Remak sunt capilarele sinusoide portale
- în pereţii acestora se găsesc celule Kupfer
- aparţin sistemului reticulo-histiocelular
- rol fagocitar şi metabolic

- înlătură reziduurile şi celulele sangvine moarte
- au 2 poli:
- pol biliar
- participă la delimitarea canalelor biliare intralobulare
- pol vascular
- orientat spre capilarele sinusoide portale
- prezintă microvili ce pătrund în spaţiul dintre capilare şi hepatocit – spaţiu Disse
Implicaţii clinice
- balonizarea celulelor Kupfer în afecţiuni hepatice cu o componentă imunologivcă poate bloca
curgerea sângelui prin sinusoide
- blocarea spaţiului Disse în cursul diferitelor patologii hepatice  compromiterea schimburilor
dintre hepatocite şi sinusoide
Joncţiunea circulaţiilor nutritivă şi funcţională
- se află în v. Centrolobulară
- Circulaţia funcţională: v. Portă  ramuri lobare  ramuri segmentare  ramuri intralobulare
 capilare sinusoide  se varsă în v. Centrolobulară
- Circulaţia nutritivă: v. Centrolobulară  vase sublobulare  se unesc  cele 3 vene hepatice
 se varsă în VCI
35. Artera hepatică proprie şi venele hepatice. Vascularizaţia funcţională şi

nutritivă a ficatului. Inervaţia.
Artera Hepatică Proprie
- ramură din a. Hepatică Comună
- urcă între ff. lig. Hepatoduodenal
Venele Hepatice
- origine în v. Centrolobulară
- se varsă în VCI
- clinicienii le numesc vv. Suprahepatice
- situate în planurile care separă ficatul în cei 2 lobi şi lobii în segmente
- la nivelul scizurilor dreaptă, stângă şi mijlocie
- aşezare intersegmentară
v. Hepatică Dreaptă
- aşezată în plan frontal
- separă segmentele lobului drept
- drenează
- segmentul posterior al lobului drept (VIc, VIIc)
- subsegmentul superior al segmentului anterior (VIIIc)
v. Hepatică Medie
- aşezată în şanţul sagital ce separă cei doi lobi hepatici
- drenează
- subsegmentul inferioar al segmentului anterior (Vc)
- ½ inferioară a segmentului IVc
v. Hepatică Stângă
- în şanţul sagital ce separă cele 2 segmente lateral şi medial ale lobului stâng
- drenează
- segmentul lateral (IIc, IIIc)
- ½ superioară a segmentului IVc
Vascularizaţia funcţională a ficatului

- asigurată de v. Portă
- se formează retropancreatic
- urcă posterior de capul pancreasului şi D I
- între foiţele lig. Hepatodudoenal urcă ca element al pediculului hepatic
- în hil este element posterior
- în hil se împarte în ramuri lobare drepte şi stângi – ramuri segmentare
- distribuţia intrahepatică a v. Porte urmează distribuţia a. Hp Proprii şi a canaliculului biliar
- ramificaţiile ei intră în alcătuirea triadei portale
- ultimele ramificaţii – capilare sinusoide
Inervaţia
Simpatică
- ff. preggl. simpatice în nucleul intermedio-lateral T6-T9
- iau calea n. Splanhnic Mare cu care străbat diafragma şi se opresc în ggl. Celiaci unde fac
sinapsă cu neur. postggl.
- ff. postggl se distribuie pe calea plexului hepatic către ficat şi căile biliare extrahepatice
Parasimpatică
- ff. parasimpatice preggl. – în nucleul dorsal al vagului din bulb
- plex periesofagian şi tr. vagale  plexul celiac (se amestecă cu ff. simpatice)  se distribuie pe
calea plexului hepatic
36. Vena portă – formare, raporturi, distribuţie. Implicaţii clinice.
- se formează retropancreatic
- urcă posterior de capul panc. şi D I
- printre foiţele lig. Hepatoduodenal urcă ca element al pediculului hepatic
- element posterior în hil
- în hil se împarte în ramuri lobare dreaptă şi stângă – ramuri segmentare
- distribuţia intrahepatică urmează distribuţia a. Hepatice Proprii

- ultimele ramificaţii – capilare sinusoide
38. Vezicula biliară – descriere, limite, situare, proiecţie, puncte dureroase,

raporturi, structura peretelui, vascularizaţie
- parte din calea biliară extrahepatică accesorie
- bila secretata de celulele hepatice e depozitată aici în perioare interdigestive
- în timpul meselor, în funcţie de conţinutul lipidic al mesei, peretele VB e stimulat să se contract,
iar bila e evacuată în coledoc şi ajunge în DD
- vezică leneşă – diskinezie biliară – VB nu are contracţii eficiente  bila nu e evacuată complet
- bila care stagnează devine culculi biliari
Situare
- în fosa VB de pe faţa viscerală a ficatului
- acoperită de perit. visceral pe fundul feţei inferioare
- faţa superioară – în contact cu fosa (neacoperită de perit.)
- rareori are mezou – mezocist
- e învelită complet de peritoneu şi agăţată de perete
- fundul formează o incizură pe marginea inf. a ficatului
Raporturi
- la dreapta incizuii – FCD
- capul – raport anterior cu DD II, fosa cistică a ficatului
- colul – raport strâns cu un gg. Hepatic (Mascagnini)
- cel mai constant ggl. hepatic
- fundul – pretele abdominal anterior
Proiecţie
- punctul cistic (Murphy) – punct dureros
- la intersecţia dintre rebordul costal drept cu marginea laterală a m. Drept Abdominal
Structura peretelui
- Mucoasa
- epiteliu unistratificat columnar şi cel. caliciforme
- are anexat un aparat glandular
- format din gl. tubulare ce secretă mucus
- musculatură doar în partea terminală a can. coledoc
- Fibro-musculara
- ţesut conjunctiv fibros
- fibre musculare netede
Vascularizaţie
- a. Cistică
- din ramura lobară dreaptă a a. Hepatice Proprii
- dacă se desprinde direct din a. HP – a. Cistică lungă
- merge de-a lungul canalului cistic, iar la nivelul colului se împarte în ramuri
- se anastomozează şi formează arcuri arteriale în jurul VB
- vv. Cistice
- afluente ale vP
Inervaţie
Senzitivă
- fibre interoceptive din ggl. spinali T7-T8
- merg spre plexul celiac alăturându-se nn. Splanhnici
- o parte iau calea nn. Vagi
- n. Frenic ajunge aici şi transmite durerea în umăr şi la baza gâtului
Simpatică
- ff simpatice preggl.  nn. Splanhnici  ggl. celiaci
Parasimpatică
- ff. preggl. din tr. vagal ant.  ramuri către hilul ficatului
Implicaţii clinice
- în caz de litiază, la contracţie VB calculii pot ajunge în can. cistic  obstrucţia sf. Oddi
- bila nu mai ajunge în DD  icter
39. Canalul cistic, canalul hepatic comun, canalul coledoc. Descriere,

limite, situare, proiecţie, raporturi, vascularizaţie.
Canalul Cistic
- se deschide pe flancul drept la CHC  Can. Coledoc
- între faţa viscerală a ficatului, CHC şi Can. Cistic  Trigonul Biliar Buddet
- la stânga – a. Hepatică Proprie

- Trigonul Biliocistic Calot
- Stg: CHD şi porţiunea iniţială a CHC
- Dr: Can. Cistic
- Cranial: a. Cistică (sau hilul hepatic)
Canalul hepatic comun
- se formează în hil din canalele hepatice drept şi stâng
- străbate marginea liberă a lig. Hepato-DD  încrucişează iniţial ramura dr. a a. Hepatice
Comune şi ramura dr. a v. Porte  apoi are raporturi:
- Post: v. Portă
- Stg: a. Hepatică Proprie
- lungimea CHC – invers proporţională cu lungimea Can. Coledoc
Canalul Coledoc
- element al pediculului hepatic
- printre ff. lig. Hepato-DD
- traoiect oblic spre dreapta, inferior şi anterior (în ultima porţiune)
- 2 curburi pe traiect
40. Răspântia bilo-pancreatico-digestivă. Descriere, situare, implicaţii

clinice
- coledocul se uneşte cu Can. Pancreatic Principal Wirsung  ampula hepato- pancreatică Vater
- se deschide la nivelul papilei duodenale mari (8-10cm sup. de pilor)
- lipsa ampulei HP – situaţie în care canalele se unesc cu puţin înainte de deschiderea în DD
- uneori merg paralel şi se deschid separat, în ţeavă de puşcă la nivelul ampulei HP (există un
sept ce desparte coledocul de ductul pancreatic)
- Sfincterul Oddi
- format din
- sfincterul propriu al coledocului
- 3 segmente
- superior
- mediu
- inferior
- fibrele musculare se continuă cu cele ale sfincterului comun (ampular)
- sfincterul propriu al can. Wirsung
- 3 segmente
- superior
- mediu
- inferior
- fibre circulare spiralate cu putere de contracţie redusă
- sfincterul comun, propriu, al ampulei HP
- lung de 5-6mm
- se continuă inferior cu ff. musc. mucoase DD
Implicaţii clinice
- diskineziile biliare  obstrucţia coledocului prin calculi sau compresie tumorală ale capului
pancreatic  icter
41. Splina – Descriere, situare, raporturi, proiecţie, vascularizaţie,

inervaţie.
- ocupă hipocondrul stââng
- parenchimatos
- cimitirul hematiilor (bolnave sau bătrâne)
- prezintă:
- capsulă
- pulpă roşie
- locul unde are loc definitivarea destrucţiei hematiilor
- pulă albă
- Faţa diafragmatică
- convexă
- în raport cu diafragmul (şi baza plămânului stâng, marginea inf. a PS şi recesul
costodiafragmatic stâng)
- Faţa viscerală
- în mijloc prezintă hilul
- superior de hil:
- faţa gastrică a splinei la care ajunge lig. Gastro-Splenic
- raport cu faţa posterioară a stomacului
- inferior şi posterior – faţa renală
- ajunge lig. Reno-Splenic
- raport cu faţa ant. a RS
- inferior şi anterior – faţa colică
- lig. Freno-Colic Stâng
- trece pe sub extremitatea anterioară şi o susţine – Sustenaculum Lieni
- posterior
- codiţa pancreasului lasă o impresiune (dacă e destul de lungă)
- coada pangreasului – în grosimea lig. Reno-Splenic împreună cu pediculul splnic
- prin hilul splenic – pediculul splenic
- a. Splenică
- v. Splenică
- plexul nervos splenic
- Marginea superioară (crenelată)
- crenelaţii – vestigii ale lobulaţiei splenice

- Marginea inferioară netedă
- Extremitatea anterioară
- în dreptul coastei XI
- Extremitatea posterioară
- în dreptul coastei IX
Proiecţie
- între coastele XI şi XI
- axul lung al splinei corespunde coastei X
- splina nu depăşeşte niciodată rebordul costal stâng decât în splenomegalie
- hipertensiune portală
- boli ale sângelui: leucemii, limfoame
- parazitoze intestinale
Vascularizaţie
- prin pediculul splenic, anterior de coada pancreasului
Artera Splenică
- ramură din Trunchiul Celiac
- traiect pe marginea superioară a capului pancreasului
- descrie bucle care pot coborî şi anterior sau posterior de pancreas
- ramuri
- a. Gastrice Scurte
- a. Gastro-Epiploice Stângi
- a. Pancreatică Dorsală
- a. Pancreatică Mare
- aa. Cozii Pancreasului
Vena Splenică
- rectilinie
- inferior de a. Splenică
- pe faţa posterioară a pancreasului – lasă un şanţ
- afluent al v. Porte
- se uneşte retropancreatic cu v. Mz Inf  trunchiul spleno-mezenteric
Inervaţie
- plexul nervos splenic
- plex secundar
- periarterial
- derivat din plexul celiac
- conţine ff. simpatice postganglionare şi parasimpatice preganglionare
- intră în splină prin hil
42. Splina – structură, consideraţii funcţionale, implicaţii clinice.

- prezintă la exterior o tunică seroasă – peritoneul visceral splenic
- la nivelul hilului se continuă cu lig. Splinei
- sub peritoneu – capsulă fibroasă
- formată din ff. de colagen, elastice (conferă elasticitate crescută pentru modif. de volum),
musculare netede (contracţie)
Componenta conjunctivă
- de pe faţa profundă a capsulei pornesc trabecule conjunctive fibroase
- se anastomozează între ele
- formează scheletul conjunctiv al splinei
- delimitează parenchimul splenic în areole de 2-3mm
- la niv. lor – reţea de ff. de reticulină cu rol de susţinere a pulpei albe şi roşii
- străbătute de vase trabeculare
- reticulul splenic e a doua componentă conj. a stromei
Parenchimul splenic
- alcătuit din:
- teci limfoide
- foliculi limfatici (corpusculi Maplighi)
- situaţi în special la niv. zonelor de ramificaţie ale arterelor pulpare
- în ei, limf. B se alătură tecilor limfoide  foliculi limfatici
- sub influenţa limf. T (din reţeaua reticulară), limf. B se transformă în plasmocite  ajung
în pulpa roşie şi produc anticorpi
Pulpa roşie
- alc. din ramif. terminale ale aa. Pulpare
- a. peniculate ce prezintă o teacă reticulată
- rezervor de sânge
- distruge hematiile senescente
- Hb  bilirubină  prin v. Splenică  v. Portă ajunge la ficat  pigmenţii biliari
- produce limfocite, part. la răspunsul imun prin cooperarea limf. B şi T
- bogată în macrofage
Implicaţii clinice
- legătură funcţională cu ficatul prin v. Splenică  v. Portă
- orice perturbare a fcţ. hepatice se răsfrânge şi asupra splinei  bolile de ficat evoluează cu
splenomegalie
- în mod normal nu e palpabilă
- dacă e palpabilă  splenomegalie
- în cazul unui traumatism toracic, pacientul trebuie internat indiferent de severitate
- pentru supraveghearea evoluţiei splinei
- poate fi afectată  sângerare  splenectomie
- deoarece sângerările splenice nu pot fi oprite, parenchimul este extrem de fragil şi nu

poate fi cusut
43. Capul pancreasului – raporturi. Implicaţii clinice

- pancreasul – glandă anexă a tubului digestiv
- cap + corp  secundar retroperitoneal
- coada  intraperitoneal
- curpins în porcoava duodenală cu care are aderenţe strânse
- nu pot fi separate
- în intervenţiile chirurgicale pe orcare din ele  duodenopancreatectomie cefalică
- au vascularizaţie comună
- coldocul se uneşte cu can. Wirsung în peretele postero-medial al DD II
- can. accesor Santorini – tot în DD II, deasupra deschiderii ampulei Vater
- turtit anterior
- acoperit de PPP anterior
- posterior acoperit de fascia de coalescenţă retroduodenopancreatică Treitz
- anterior e încrucişat de rădăcina mezocolonului transvers  p. sup. a capului, corespunzătoare
etajului supramezocolic e în raport cu anse jejunale
- Faţa posterioară
- acoperită de fascia Treitz
- raport cu elemente situate între parenchimul pancreatic şi fascie
Implicaţii clinice
- cancerul de cap pancreatic – cel mai frecvent
- compresie pe coledoc  icter (în stadiu incipient)  pancreatectomie cefalică  coledocul se
implantează într-o ansă jejunală
- dacă tumora e inoperabilă  se realizează doar implantarea coledocului într-o ansă jejunală
pentru tratarea icterului
44. Corpul şi coada pancreasului – raporturi. Implicaţii clinice.

- Coada pancreasului
- intraperitoneal
- învelită de peritoneul lig. Reno-Splenic
- în lig. anterior de coadă – pediculul splenic
- dacă e suficient de lungă, lasă o impresiune pe faţa viscerală a splinei post. de hil
- Corpul pancreasului
- prismatic triunghiular
- 3 feţe
- Faţa anterioară
- acoperită de PPP
- raport cu
- peretele posterior al stomacului prin intermediul BO
- Faţa inferioară
- acoperită de PPP
- raport cu
- Flx. DD
- anse jejunale
- Faţa posterioară
- acoperit de fascia de coalescenţă Treitz
- 3 margini
- Marginea superioară
- raport cu Tr. Celiac (tangent la ea)
- a. Splenică – merge de-a lungul marginii superioare către hilul splinei
- Marginea anterioară
- raport cu rădăcina mezocolonului transvers
- Marginea inferioară
- raport cu vs. Mezenterice Superioare
- ansele jejunale
Proiecţie
- pe per. ant. al abd. în epigastru
- coada ajunge în hipocondrul stâng
- Ant: orizontala ce uneşte extremităţile anterioare ale coastelor VIII
- Inf: orizontala ce trece la 2 laturi de deget superior de ombilic
- Dr: verticala la 2 laturi de deger în afara liniei xifoombilicale
- Stg: verticala ce trece la 2cm medial de LMC stângă
Implicaţii clinice
- dat. raportului cu faţa post. a stomacului + a. Splenică  hemoragie cataclismică în cazul lezării
arterei în ulcer gastric
- în tumori ale cozii pancr. ce invadează vs. Splenice se extirpă şi splina
46. Trunchiul celiac şi ramurile sale – descriere, raporturi, plici peritoneale.

- este prima ramură viscerală a aortei abdominale
Origine
- faţa anterioară a aortei abdominale
- inferior de hiatusul m. Diafragma, nivel T12-L1
Traiect
- traiect retroperitoneal scurt, descendent, oblic
- de o parte şi de alta – 2 ggl. celiaci
- se trifurcă în apropierea marg. sup. a pancreasului
Raporturi
- Ant: PPP, vestibulul BO
- Lat-Stg: ggl. Semilunar Drept, pilierul diafragmatic drept, lobul caudat prin intermediul PPP
- Lat-Dr: ggl. Semilunar Stâng, pilierul diafragmatic stâng, porţiunea verticală a micii curburi prin
PPP
Ramuri
Artera Gastrică Stângă
- cea mai subţire ramură
- traiect retroperitoneal ascendent  crosă concavă inferior în dreptul joncţiunii esogastrice
- plică gastro-pancreatică stângă (delimitează superior orif. propriu al BO)
- la nivelul porţiunii neacoperite de peritoneu intră între foiţele omentului mic  porţiunea
terminală coboară pe mica curbură
Artera Hepatică Comună
- traiect retroperitoneal, orizontal spre dreapta
- paralel cu marginea superioară a pancreasului şi cu DD I
- ridică plica gastro-pancreatică dreaptă (delimitează postero-inferior orif. propriu al BO)
- trece anterior de pilierul diafr. drept, VCI, iar pe flancul drept al v. Porte formează o crosă şi
devine ascendentă
- la marginea sup. a DD I se desprind aa. Gastro-Duodenale (coboară posterior de DD I), iar a.
Hepatică îşi schimbă direcţia devenind ascendentă (crosa arterei hepatice)  a. Hepatică
Proprie cuprinsă între foiţele lig. Hepato-Duodenal
Artera Splenică
- merge retroperitoneal, sinuos, de-a lungul marginii sup. a capului pancreasului
- ajunge sup. de v. Splenică
47. Artera mezenterică superioară – origine, traiect, raporturi, ramuri

- al doilea trunchi visceral important al aortei abdominale
- Origine
- 1-2cm inferior de Trunchiul Celiac
- la nivelul L1 pe faţa anterioară
Traiect şi raporturi
Segmentul retropancreatic
- traiect descendent, post. de pancreas, la limita dintre capul şi corpul acestuia
- raport cu un patrulater venos format din:
- Dr: v. Mezenterică Superioară
- Stg: v. Mezenterică Inferioară
- Sup: Tr. Venos Spleno-Mezenteric
- Inf: v. Renală Stângă
Segmentul preduodenal
- traiect descendent, anterior de procesul uncinat pancreatic şi D III
- la acest nivel e însoţită ant. şi la dr. de v. Mezenterică Superioară
Segmentul intramezenteric
- în interiorul rădăcinii mezenterului
- însoţită anterior şi l adreapta de v. Mezenterică Superioară
Ramuri
Ramuri drepte
- a. Pancreaticoduodenală Inferioară
- a. Colică Medie
- a. Colică Dreaptă
- a. Ileocolică
Ramuri stângi
- ramuri jejunale şi ileale
- nr. variabiiil de 8-17
- traiect la nivelul mezenterului către IS
- se împart în ramuri ascendente şi descendente  se anastomozează  arcade vasculare
- primele 4 artere jejunale formează o arcadă
- arterele 4-8 formează 2 arcade
- dincolo de artera 8 se formează 2-3 arcade
48. Artera mezenterică inferioară – origine, traiect, raporturi, ramuri.

- ultima ramură viscerală a aortei abd.
- Origine
- faţa ant. a aortei, la 3-4cm de bifurcaţia în aa. Iliace Comune
- traiect retroperitoneal, descendent la început ant. de aortă, apoi uşor la stânga ei
Ramuri
Artera Colică Stângă
- traiect asc. spre FCS, ridicând plica paraduodenală  se încrucişează cu v. Mezenterică Inf.
(arcul vasculari Treitz)  se termină prin 2 ramuri
- ascendentă
- se anastomozează cu ramura stângă a a. Colice Medii  arcada Halle-Riolan (anastomoză
între a. MzS şi MzI)
- descendentă
- se anastomozează cu ramura asc. a primei a. Sigomidiene
Arterele Sigomidiene (3)
- pleacă separat dintr-un trunchi comun  merg prin ff. mezocolonului sigmoid  fiecare se
bifurcă în ramuri ascendentă şi descendentă ce se anastomozează între ele
- a. Sigmoidiană Superioară
- traiect retroperitoneal superior de vs. Iliace Comune  încrucişează vs. gonadale  se
bifurcă în 2 ramuri ce contribuie la formarea arcadei arteriale marginale Drummond
- ramura ascendentă
- se anastomozează cu ramura descendentă a a. Colice Stg.
- ramura descendentă
- pătrunde în mezosigmoid se anastomozează cu a. Sigmoidiană Medie
- a. Sigmoidiană Medie
- străbate porţiunea mijlocie a mezosigmoidului având o lungime proporţională cu lungimea

acestuia
- se anastomozează cu celelalte aa. Sigmoidiene
- a. Sigmoidiană Inferioară
- străbate porţiunea inferioară a mezosigmoidului, anterior de a. Rectală Superioară
- ramura ascendentă – participă la formarea arcadei marginale
- ramura descendentă (a. Sigoimidiană Ima) – se anastomozează cu una din a.
Retrosigmoidiene şi cu ramuri din a. Rectală Superioară
- participă la vascularizaţia colonului sigmoid şi a părţii superioare a ampulei rectale
- punctul critic Sudeck – anastomoza cu ramurile din a. Rectală superioară
Artera Rectală Superioară
- participă în mică măsură la vascularizaţia colonului sigmoid
49. Proiecţiile viscerelor abdominale – ficat, vezica biliară, stomac, splină,

pancreas, duoden, apendice, puncte ureterale.
Stomacul
Trigonul Gastric Labbe
- la nivelul epigastrului
- zona de abord chirurgical al stomacului
- faţa anterioară vine în raport direct cu peretele abdominal anterior
Spaţiul semilunar Traube

- la nivelul hipocondrului stâng
- proiecţia fundusului gastric
- la percuţie – sunet sonor (timpanism gastric) datorită aerului din fornix
Cardia
- pe schelet – marginea stângă a T11
- pe peretele abdominal anterior – în dreptul articulaţiei sternocondrale VII stângi
- unghiul dintre apendicele xifoid şi rebordul costal
Pilorul
- pe schelet – la dreapta vertebrei L1 sau a discului L1-L2
Duodenul şi fundul vezicii biliare
Canalul coledoc
- pe schelet – L1-L3
Apendicele
- poziţia punctului fix apendicular (orif. ceco-apendicular) are o mare variabilitate, dar se
încadrează în trigonul lui Iacobovici
Colonul
Flexura Colică Dreaptă
- pe schelet – L2
- la nivelul intersecţiei liniei axilare medii cu coasta X
Flexura Colică Stângă
- pe schelet – T12
- la nivelul intersecţiei liniei axilare medii cu coasta IX
Ficatul
- ocupă hipocondrul drept, partea superioară a epigastrului şi o parte a hipocondrului stâng
- coboară cu 2-3cm în inspirul profund şi în ortostatism
- limitele exacte se stabilesc prin percuţie  sunet mat  aria proiecţiei se numeşte matitate
hepatică
- nu se palpează decât în situaţii patologice
Limita superioară
- mulează hemidiafragma dreaptă  pe peretele antero-lateral limita este proiecţia cupolei
diafragmatice
- linie curbă ce uneşte intersecţia spaţiului V IC pe LMCS cu intersecţia coastei V cu LMCD
Limita inferioară
- începe pe peretele posterior al hemitoracelui drept – intersecţia coastei XI cu linia medio-
scapulară
- urmăreşte rebordul costal drept până în dreptul LMCD pe coasta X
- traversează epigastrul, între extremitatea ant. a cartilajului coastei X dreapta şi extremitatea
anterioară a cartilajului coastei VII stânga
- se termină în spaţiul V IC pe LMCS
Limita inferioară
- la nivelul rebordului costal drept
- îl poate depăşi în inspir profund
Pancreasul
- pe schelet – T12-L2
Splina
- pe faţa posterioară a hemitoracelui stââng
- polul superior – coasta IX
- polul inferior – coasta XI
- axul lung este paralel cu coasta X
- matitatea splenică are formă ovalară
- de regulă nu se palpează
- la 15% din populaţie polul inf. poate depăşi rebordul costal fiind palpabil fără semnificaţie
patologică
- în splenomegalii spaţiul Traube poate fi deplasat/la nivelul lui poate dispărea sonoritatea fiind
înlocuită cu matitatea splenică
Punctele dureroase ureterale
Punctul dureros ureteral superior Bazy
- la intersecţia orizontalei prin ombilic cu marginea laterală a m. Drept Abdominal
Punctul dureros ureteral mijlociu Halle
- la intersecţia liniei bispinoase cu linia pararectală
Punctul dureros ureteral inferior
- corespunde porţiunii terminale a ureterului
- se inveestighează prin tuşeu rectal/vaginal

Subiecte Rezolvate Anatomie An 2 Sem 1 Carol Davila Subiectul 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Rezolvate Anatomie An 2 Sem 1 Carol Davila Subiectul 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomie III / Subiectul II 1

Cavitatea abdominală – împărţire

- cavitatea peritoneală mică (bursa omentală)

2. Topografia peretelui abdominal. Graniţa toraco-abdominală: descriere,

5. Bursa omentală – delimitare, prelungiri, comunicări

- prezintă o porţiune principală şi 3 prelungiri (vestibulul şi prelungirea superioară şi prelungirea

Vestibulul bursei omentale

6. Diafragma toraco-abdominală. Vedere frontală şi sagitală. Descriere,

- se face prin stâlpii diafragmatici

- ultimele 6 perechi de nn. Intercostali (periferic)

7. Esofagul abdominal – descriere, raporturi, proiecţie, situare,

8. Stomac – descriere, raporturi, proiecţie, topografia gastrică şi specificul

- Spaţiul semilunar Traube

- contact irect cu peretele anterior abdominal

9. Stomac – vascularizaţie, inervaţie

- se uneşte cu v. Pancreaticoduodenală Antero-Superioară şi v. Colică Medie  Trunchiul

10. Stomac – structura generală a peretelui, tipuri de anastomoze

- plexul Meissner, vase sangvine şi limfatice, infiltrate limfoide, macrofage

11. Ligamentele stomacului – enumerare, descriere, conţinut

12. Regiunea cardiei – situare, descriere, proiecţie, implicaţii clinice

- faţa viscerală a lobului stâng al ficatului şi trunchiul vagal anterior

13. Regiunea pilorică – situare, descriere, proiecţie, implicaţii clinice

14. Duoden – pars superior. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

15. Duoden – pars decendens. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

16. Duoden – pars orizontalis. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

17. Duoden – pars ascendens. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

18. Vascularizaţia duodenului

- ultimii 2,5cm – retroperitoneali

19. Jejun şi Ileon – descriere, situare, diferenţiere, raporturi, vascularizaţie,

- mucoasă cu musculara mucoasei

- tip S (secretină), K (polipeptid inhibitor gastric), L (peptid cu acţiune similară

20. Mezenterul. Descriere, situare, raporturi, proiecţie, conţinut,

21. Cecul şi valvula ileocecală. Descriere, situare, raporturi, proiecţie,

22. Apendicele – descriere, situare, raporturi, proiecţie, puncte dureroase.

23. Apendicele – structura peretelui, vascularizaţie, inervaţie, bazele

- se varsă în v. Ileo-Colică  v. Mz. S

24. Colonul ascendent şi flexura colică dreaptă – limite, situare, descriere,

25. Colonul transvers – limite, situare, descriere, raporturi, vascularizaţie,

- omentală (pe ea se prinde omentul mare)

26. Mezocolonul transvers – limite, situare, descriere, raporturi, proiecţie,

- nodulii limfatici epicolici, paracolici, intermediari (colici medii)

27. Colonul descendent şi flexura colică stângă – limite, situare, descriere,

28. Colonul sigmoid – limite, situare, descriere, raporturi, vascularizaţie,

- formă şi lungime variabile

29. Mezocolonul sigmoid. Descriere, limite, situare, raporturi, conţinut.

- marginea aderentă – rădăcina

30. Rectul – limite, părţi, situare, descriere, raporturi

- prin septul recto-vaginal (F)

- m. Coccigian şi faţa ant. a Coccigelui

31. Rectul – configuraţie internă, vascularizaţie (plexuri hemoroidale),

- la limta între AR şi CA se formează 6-10 plici verticale – columne anale (Morgagni)

- inf. de aceasta, regiunea de CA se termină la linia albă Hillon – epiteliu pluristratificat

- segmentele sacrale S2-S4

32. Ficatul – situare, configuraţie externă, ligamente, recesuri – implicaţii

- lobul caudat – la stânga VCI

- împărţită de 2 şanţuri sagitale şi un şanţ transversal

- recesurile subfrenice Drept şi Stâng

33. Ficatul – proiecţie, raporturi. Lobi şi segmente hepatice.

- f. ant. a D II la dr. corpului vezicii biliare

- Coninaud descrie 8 segmente (I – VIII) cu distribuţie în ficat în sensul acelor de ceasornic:

34. Lobulul hepatic. Descriere. Joncţiunea circulaţiilor nutritivă şi

- rol fagocitar şi metabolic

35. Artera hepatică proprie şi venele hepatice. Vascularizaţia funcţională şi