Sunteți pe pagina 1din 66

ESUTUL EPITELIAL

1. esutul epitelial - caractere generale


Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism.
Principalele caracteristici:
este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte
spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)
celulele sunt unite prin jonctiuni
orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul conjunctiv,
intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati) care
formeaza membrana bazala (MB).
olul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relati! la organ si anume: separa selful de non-
self si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il tra!erseaza.
"aracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care este in oricare
dintre cele trei foite embrionare:
din ectoderm deri!a:
epidermul si deri!atele sale (par, ung#ii)
glandele tegumentare (sudoripare si sebacee)
epiteliul ca!itatii bucale, nazale si anale
unele glande endocrine: adeno#ipofiza
din endoderm deri!a:
tubul digesti! si aparatul respirator
parenc#imul glandelor anexe digesti!e
glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul)
din mezoderm deri!a:
corticosuprarenala
endoteliile
mezoteliile
Tesutul epitelial este lipsit de !ase sang!ine si limfatice (este a!ascular). $asele sang!ine aflate in tesutul
conjuncti! nu tra!erseaza MB si tesutul epitelial este #ranit prin difuziune. %pre exemplu, in cazul
epiteliului pluristratificat, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine #ranite decat cele aflate la o
distanta mai mare de MB. &xista si un epiteliu !ascularizat: stria vasculara, care se gaseste in urec#ea
interna, pe peretele lateral al canalului co#lear.
&ste bine iner!at, prin terminatii ner!oase libere, distribuite in mod neuniform, in retea butonata, retea in
cosulet sau retea nebutonata. 'numite epitelii nu au terminatii ner!oase libere pentru durere, ceea ce
permite efectuarea anumitor mane!re fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie,
cauterizarea colului uterin).
Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt inlocuite celulele uzate,
prin acti!itate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu, numite celule stem). ata de
inlocuire a unui epiteliu !ariaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in (-) zile (cel mai
rapid) iar epidermul se inlocuieste in *+ zile (cel mai lent).
2.Epiteliile de acoperire unistratificate - descriere, localizare,
rol
'lcatuieste in!elisuri membranare, adeseori cu rol de protectie.
Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu stratificat
(pluristratificat). ,eci epiteliile pot fi:
simple(unistratificate)
pa!imentoase (scuamoase)
cubice
cilindrice (columnare, prismatice)
Epiteliile pai!entoase si!ple "scua!oase#
%eamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apare ca un sir de nuclei
turtiti. 'cest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila, asigurand un tranzit selecti! de gaze si
metaboliti.
&x.: epiteliul al!eolei pulmonare, ramura descendenta a ansei -enle, foita parietala a capsulei
Bo.man. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. &ndoteliul este epiteliul care
captuseste orice tip de !as. Mezoteliile intra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captuseste
ca!itatile inc#ise ale organismului (pleura, pericard, peritoneu).
Epiteliul si!plu cu$ic
/atimea si inaltimea celulelor este aproximati! egala. 0ucleul este rotund si situat central de
regula. ,.p.d.!. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens). &xista si
locuri unde are rol de protectie. &xemple: ramura ascendenta a ansei -enle si segmentul distal al tubului
urinifer, canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se !arsa in ducte (canale interlobulare), epiteliul
de acoperire al o!arelor.
Epiteliul si!plu cilindric
&ste format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de (-* ori mai mare decat latimea).
0ucleii sunt alungiti si o!alari, asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau c#iar
apical). Poate a!ea specializari la ni!el apical (cili, micro!ili, stereocili).
&xemple: tubul digesti! (stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros), caile
genitale feminine (trompele uterine si uterul), segmentul proximal al tubului urinifer, glandele exocrine -
ductele striate.
1unctii:
de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei micro!ililor)2
de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili)
%.Epiteliile de acoperire stratificate - descriere, localizare, rol
stratificate:
pa!imentoase (c#eratinizate sau nec#eratinizate)
cubice cilindrice
Epiteliul stratificat scua!os
&ste alcatuit din mai multe randuri de celule. ,oar stratul superficial este scuamos (nucleii sunt
turtiti numai la suprafata, in rest fiind rotunzi).
&ste de doua tipuri:
3. c#eratinizat (cornos)
(. nec#eratinizat (moale)
,eosebirile intre cele doua tipuri apar la ni!elul stratului superficial.
4n cazul epiteliului c#eratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (c#eratine) si astfel
ele isi pierd nucleii. 'cesta este cazul epidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol protector
impotri!a factorilor fizici, c#imici si infectiosi.'sigura rezistenta mai mare la factorii infectiosi.
4n cazul epiteliului nec#eratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de c#eratina
dar ele isi pastreaza nucleii. 'cest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului digesti! (ca!itate
bucala, faringe, esofag), epiteliul anterior al corneei., epiteliul !aginal. 'cest epiteliu are un rol protector
dar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa.
Epiteliul stratificat cu$ic si cilindric
%unt slab intalnite la adult. /a embrion se gaseste frec!ent epiteliul stratificat cilindric.
&piteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glande
exocrine, in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare, in peretele foliculilor o!arieni. Peretele
este format din doua randuri de nuclei.
&piteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjuncti!a
palpebrala./a suprafata celulele sunt cilindrice cu ( randuri de nuclei mai alungiti.
&.Epiteliul pseudostratificat - descriere, localizare, rol.
Epiteliul pseudostratificat cilindric
&ste o forma particulara de epiteliu simplu. Toate celulele au raport direct cu MB, dar sunt de
inaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. Prin urmare, si nucleii ajung la inaltimi diferite.
Poate prezenta la ni!elul membranei apicale specializari (cili sau stereocili).
&piteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se
gaseste numai in arborele tra#eobronsic.
&piteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine, in epididim
si canalul deferent. %tereocilii se !ad si la microscopul optic si la cel electronic, fiind putin mai lungi decat
cilii
'.Epiteliul de tranz ( ie - descriere, localizare, rol
&piteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare (calice mici, calice mari,
bazinet, ureter, !ezica urinara, partea proximala a uretrei). &piteliul se mai numeste si polimorf deoarece
este format din celule care au diferite forme (celule din stratul bazal - cubice, celule in rac#eta, celule
umbeliforme - in forma de umbrela).
'cest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat.
"elulele din stratul bazal sunt celule germinati!e.
"elulele in rac#eta prezinta un pol latit, indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol efilat
(ingustat) indreptat spre stratul bazal.
"elulele umbeliforme sunt uni- sau binucleate si acopera (-* celule in rac#eta.
&piteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi. Modificarea numarului de
straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB. 'tunci
cand se exercita o presiune, celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de straturi de
celule.
Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme. Prin studii de
microscopie electronica s-au obser!at pe membrana acestor celule 5arii dense ale celulelor umbeliforme6.
'cestea reprezinta niste in!aginari ale membranei care constituie rezer!e membranare. "and celula
urinara este goala, ariile se !ad clar iar cand celula este plina, ariile dispar, ca urmare a intinderii
membranei celulare, proces care se produce cu ajutorul miofibrilelor din citoplasma.
&piteliul este impermeabil, constituind o bariera osmotica. 'ceasta functie este data de
organizarea membranei celulare care are o compozitie c#imica bogata in sfingolipide.
).Epiteliile glandulare e*ocrine - defini ( ie, clasificare
7landele pot fi:
exocrine - isi !arsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau fara ajutorul canalelor de secretie)
endocrine - isi !arsa produsii de secretie in mediul intern (preferential in sange)
+landele e*ocrine
Partea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adeno!erul glandular. &l
pastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor de excretie. &l !ine in raport cu !ase
limfatice si sang!ine si cu membrana bazala.
"lasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa:
numarul de celule din glanda exocrina
aspectul sistemului canalicular
aspectul adenomerului
,upa numarul de celule din glanda, glandele exocrine pot fi unicelulare sau multicelulare. &xista
un singur tip de glanda exocrina unicelulara: celula caliciforma (are forma de cupa), care se gaseste in
epiteliul respirator sau in epiteliul digesti!. estul glandelor exocrine sunt multicelulare.
8neori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de in!elis, ceea ce !a duce la
formarea unei glande intraepiteliale (in mucoasa nazala). 'ceasta contine celule ce formeaza un epiteliu
de in!elis si celule secretorii, formand mase compacte asociate unui sistem canalicular.
7landa exocrina isi !arsa produsii de secretie intr-o ca!itate cu sau fara ajutorul canalelor de
excretie. "lasificarea glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. 7landele simple
au un canal unic de excretie, neramificat. 7landele compuse au un canal de secretie ramificat.
"lasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare, acinoase sau
al!eolare.
'denomerul tubular poate fi:
unic si drept (glande tubulare drepte)
unic dar ramificat (glande tubulare ramificate)
contort (glande tubulare glomerulare)
'denomerul acinar se aseamana cu cel al!eolar, cu precizarea ca cel al!eolar are un scurt canal
prin care se !arsa in canalul excretor, canal care la adenomerul acinar lipseste. &xista si glande tubulo-
acinoase si tubulo-al!eolare.
Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjecti!e: unul referitor la forma
canalelor si al doilea referitor la forma adenomerului. &xista astfel urmatoarele tipuri de glande:
glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala - glanda /ieber9:#n)
glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului - fundice si pilorice si glandele duodenale
Br:nner)
glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara)
glanda simpla al!eolara sau al!eolara ramificata (glanda sebacee)
glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala)
glanda compusa acinoasa (glanda parotida)
glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare)
glanda compusa tubuloal!eolara (glanda mamara)
7landele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase, glande
mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase)
7landele mucoase secreta mucus. Mucusul contine proteine inalt glicozilate (mucine). "elulele
glandelor mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze (necesare glicozilarii proteinelor), care se
gasesc in aparatul 7olgi.
7landele seroase au o secretie cu aspect apos, care contine protein-enzime. &xemplu: glanda
parotida.
7landele mixte pot fi:
seromucoase (glanda submandibulara) - au o secretie predominant seroasa
mucoseroase (glanda sublinguala) - au o secretie predominant mucoasa
,e asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glande
merocrine, apocrine sau #olocrine.
Majoritatea glandelor sunt merocrine. 'cestea isi elimina produsii prin exocitoza.
7landele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe
membrana care se pierde, impreuna cu o parte din citoplasma apicala. &xemple: glanda mamara si
glandele ceruminoase, care produc ceara si se gasesc in conductul auditi! extern.
4n cazul glandelor #olocrine, produsii de secretie in!adeaza toata celula, ceea ce duce la moartea
celulei. &liminarea produsilor de secretie se !a face prin eliminarea intregii celule moarte. &xemplu:
glanda sebacee.
,.Epiteliile glandulare endocrine - defini ( ie, clasificare
4si elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential), in limfa sau in lic#idul interstitial.
Momentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi:
imediat (corticosuprarenala) - glande cu secretie continua
dupa o prealabila perioada de stocare (intracelulara sau extracelulara)
stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie
stocarea extracelulara: tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid
Majoritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar exista si glande de origine ner!oasa.
; do!ada a originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala.
"riterii de clasificare a glandelor endocrine:
dupa modul de dispunere a celulelor:
in cordoane celulare, dispuse fie paralel, fie ramificate si anastomozate (ex.: zona fasciculata din
corticosuprarenala)
in foliculi - o ca!itate (coloid) cu un continut delimitat de un epiteliu secretor (ex.: tiroida)
insule, cuiburi sau gramezi (ex.: insulele /anger#ans din pancreasul endocrin)
dupa natura produsilor de secretie:
glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene (ex.: celulele ce alcatuiesc sistemul neuroendocrin
difuz - 'P8,)
glande ce secreta proteine si polipeptide mari (majoritatea glandelor endocrine)
glande care secreta steroizi (corticosuprarenala, componenta endocrina a gonadelor)
-..e!$rana $azala - caracteristici, !etode de eiden ( iere la
!icroscopul optic, ultrastructur / , func ( ii.
&ste o componenta a matricei extracelulare ce stabileste raporturi constante cu orice tip de proteina. 're in
componenta proteine si glicozaminoglicani sulfatati.
"aracteristici:
MB are o grosime !ariabila (aprox. cate!a zeci de microni) ce se e!identiaza la microscopul optic,
care are o putere separatoare de +,( . 4n coloratii uzuale MB nu se !ede la microscopul optic. Pentru
e!identiere se folosesc metode #istoc#imice. 'tfel, prin metoda P'%, datorita continutului ridicat de
glucide, MB apare in rosu purpuriu. Prin impregnare argentica cu precipitarea sarurilor de argint, MB
este neagra datorita continutului crescut de fibre de reticulina. "ea mai fina MB este cea din epiteliul
!ezicii urinare, astfel incat pana la aparitia microscopului electronic existenta membranei bazale in
raport cu epiteliul era incerta.
MB are un aspect !ariat: in mod obisnuit apare ca o structura liniara, uneori insa are un aspect ondulat
datorita unor proiectii ale tesutului conjuncti! spre epiteliu, proiectii numite papile conjuncti!e.
MB are o compozitie c#imica !ariata (in functie de localizarea epiteliului). 'stfel, in orice MB exista
) componente c#imice majore (permanente) si anume: colagen tip 4$ (o proteina fibroasa), laminina
(glicoproteina), entactina (glicoproteina), #eparansulfat, fibronectina (glicoproteina). "olagenul,
laminina, entactina si #eparansulfatul sunt secretate de celulele epiteliale iar fibronectina este secretata
de celulele din matrice. 'ceste componente c#imice majore sunt secretate de celulele epiteliale
sprijinite pe membrana si in parte de celulele conjuncti!e din matricea extracelulara.
/a examinarea prin microscopie electronica de transmisie, membrana bazala are aspect fin, granular,
ce are drept corespondent morfologic o retea de fibrina foarte fina.
,e la polul bazal al celulelor epiteliale la matricea extracelulara, membrana bazala are trei
componente care pot fi e!identiate la microscopul electronic: la!ina lucida "rara# care apare ca o
regiune electronotransparenta, la!ina densa "$azalis# care apare ca o banda electronodensa, la!ina
fi$roreticularis (retea de fibre ce contine un alt tip de colagen, colagen tip 444, care se organizeaza
formand fibre de reticulina care se !ad prin impregnare argentica).
1unctiile membranei bazale:
reprezinta o interfata de adezi!itate intre epiteliu si matricea extracelulara: celulele epiteliale se
ancoreaza la membrana bazala care, la randul ei, are contact cu celulele tesutului conjuncti!.
este o bariera permeabila si selecti!a. ,intre componentele MB, asigura permeabilitatea 7'7 sulfatati
care, prin multiplele lor sarcini negati!e, se organizeaza in pori cu diametrul !ariabil.
controleaza organizarea si diferentierea celulara. &a mediaza interactiunea dintre receptorii de
suprafata, ce apartin celulei epiteliale, si di!erse molecule din matricea extracelulara.
0.Polaritatea celulei epiteliale
4ndiferent de localizare, tesutul epitelial indeplineste numeroase roluri. &l are proprietatea de polaritate,
care este de doua feluri:
polaritatea tesutului epitelial (tisulara)
polaritatea celulei epiteliale (celulara
Polaritatea tisulara
Tesutul epitelial are polaritate datorita rolului de bariera pe care-l indeplineste, separand doua
medii cu compozitie diferita. Tesutul epitelial are deci doua suprafete:
3. suprafata libera orientata spre mediul extern sau lumen
(. suprafata orientata spre membrana bazala
Tesutul epitelial este o bariera pentru factori fizici, c#imici etc.
/a unele epitelii, suprafata spre mediul extern are specializari. 4n cazul tesutului pluristratificat,
stratul liber este cel specializat si deci este bine structurat. /a epiteliul pluristratificat pa!imentos
c#eratinizat, suprafata libera este reprezentata de c#eratina iar celulele specializate se numesc
c#eratinocite. /a epiteliul simplu, spre mediul extern apar specializari membranare.
Polaritatea celulara
Polaritatea celulara consta in existenta la ni!elul membranei celulelor epiteliale a unor domenii
membranare distincte, ce difera intre ele d.p.d.!. bioc#imic, structural si functional. 4n mod obisnuit, o
celula epiteliala are doua domenii membranare:
3. apical (spre lumenul organului)
(. laterobazal (spre tesutul conjuncti!)
"ele doua domenii !in in contact cu compartimente cu continut diferit d.p.d.!. al lic#idului
extracelular.
Elemente de definire a polaritatii
cele doua domenii membranare difera d.p.d.!. bioc#imic si apare astfel asimetria bioc#imica a
suprafetei membranei (diferenta intre membrana apicala si cea laterobazala).
existenta jonctiunilor stranse (zonulae ocludens) si realizarea contactelor intercelulare ce sunt asigurate
prin molecule de adezi!itate celulara si dispoziti!e jonctionale. 4nteractiunile celulelor epiteliale pot fi de
doua tipuri:cu celule epiteliale adiacente numite interactiuni (contacte) celula < celula cu matricea
extracelulara numite interactiuni celula - substrat
dispozitia caracteristica a organitelor celulare si a componentelor de citosc#elet in citoplasma
%tabilirea polaritatii celulei epiteliale este un proces complex, determinat genetic, care parcurge mai multe
etape. 'fectarea unei functii determina aparitia unei disfunctii celulare care !a duce la aparitia unei boli.
,eci, daca celula epiteliala are polaritate, ea !a functiona normal, iar pierderea polaritatii duce la aparitia
unei boli. %-au descris mai multe afectiuni cu localizare diferita, in care alterarea integritatii epiteliale nu
este cauza dar apare ca o consecinta a bolii. ,intre acestea enumeram: carcinoamele, insuficinta renala
acuta prin isc#emie, boala ,a!idson (boala cu micro!ili inclusi), boala rinic#iului polic#istic
11.2elula epitelial / - specializ / ri ale !e!$ranei plas!atice
apicale
Specializari ale membranei celulare apicale
&le au di!erse roluri: marirea suprafetei de absorbtie (micro!ilii si stereocilii), transport de
molecule si celule (cilii), sau rol senzorial (stereocilii).
.icroilii sunt specializari ce se disting numai la microscopul electronic. &i reprezinta forme de
organizare stabila a filamentelor de actina. 4n celula epiteliala sunt frec!enti si sunt in general scurti.
'ceste specializari sunt cacteristice celulelor implicate in absorbtie. &i apar fie izolati (la distante
!ariabile, a!and forma si dimensiuni diferite) fie grupati (acopera intreaga suprafata membranara si au
aceeasi forma si acelasi diametru).
Micro!ilii egali, cand sunt grupati au corespondenti in microscopia optica: platoul striat (o zona
striata la polul apical cu striatii perpendiculare pe suprafata celulei) si margine in perie (aspect de fire la
polul apical).
&xista diferente intre platoul striat si marginea in perie. Marginea in perie prezinta micro!ili mai
lungi care au citosc#eletul axial mai putin dez!oltat ceea ce permite !ariatia lungimii lor2 ei se rup usor
(sunt friabili), ceea ce le da un aspect neregulat. Marginea in perie apare la polul apical al nefrocitului, in
segmentul proximal al tubului urinifer. Platoul striat apare la polul apical al enterocitului.
Stereocilii se disting si la microscopul electronic si la cel optic. /a microscopul optic se aseamana
cu niste cili mai lungi. %tudiile de microscopie electronica au aratat ca denumirea este improprie,
stereocilii fiind de fapt niste micro!ili. &i sunt mai lungi decat micro!ilii obisnuiti, mai subtiri si
adeseori ramificati. olul stereocililor depinde de localizarea epiteliului. 4n unele localizari au rol in
marirea absorbtiei (epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent). 4n epiteliile
receptoare din urec#ea interna (organul "orti, crestele ampulare etc) au rol senzorial.
2ilii apar si in microscopia optica si in cea electronica. %pre deosebire de micro!ili si stereocili,
cilii sunt alcatuiti din microtubuli. &i reprezinta specializari membranare cu mobilitate, asigurand
miscari ondulatorii (in !al). 'u rol in transportul moleculelor sau celulelor de-a lungul epiteliului.
&x.:epiteliul de tip respirator, epiteliul trompelor uterine.
11.2elula epitelial / - specializ / ri ale !e!$ranei plas!atice
$azale
Specializari ale membranei plasmatice bazale
'cestea apar la unele celule epiteliale, adica la cele implicate in transportul transcelular si au rolul
de a mari suprafata. &le apar ca in!aginari ale membranei spre citoplasma (in care exista mitocondrii cu
axul longitudinal paralel cu in!aginatia). 'ceste in!aginari produc o compartimentare a citoplasmei la
ni!el bazal. 'nsamblul in!aginarilor membranei plasmatice bazale se numeste la$irint $azal. ,atorita
acestor in!aginari si mitocondriilor exista corespondent in microscopia optica: aspectul striat al
citoplasmei la polul bazal. &x.: tubul urinifer, glandele exocrine (in lobul, in ductele striate). 'ceste
specializari contin receptori pentru factorii sang!ini si se specializeaza pentru jonctiunea celula - matrice
extracelulara. Polul bazal se ancoreaza la matrice prin contacte focale (alcatuite din filamente de actina) si
prin #emidesmozomi (alcatuiti din filamente intermediare sau tonofilamente). 4ndiferent de jonctiune,
planul de organizare a jonctiunii e similar: in citosol exista proteine de ancorare intracelulare care sunt
conectate cu proteine transmembranare prin intermediul carora se face legatura cu proteinele din matricea
extracelulara.
12.2elula epitelial / - specializ / ri ale !e!$ranei plas!atice
laterale
Specializari ale membranei plasmatice laterale
'u rol in stabilirea interactiunilor celula - celula, asigura adezi!itatea simpla, care se realizeaza
prin spatiile intercelulare si adezi!itatea prin jonctiuni speciale. %patiile intercelulare contin o retea de
glicoproteine care interactioneaza cu domeniile extracelulare a proteinelor transmembranare din
membrana laterala a doua celule adiacente. %patiile intercelulare mai contin lic#id ce mediaza sc#imbul
dintre celula epiteliala si matricea extracelulara.
=onctiunile stranse (zonulae ocludens) fac parte din jonctiunile speciale si au rol de a delimita
domeniul apical de cel laterobazal. &le controleaza permeabilitatea spatiului extracelular, impiedicand
trecerea libera a moleculelor in spatiul extracelular.
=onctiunile de ancorare mentin integritatea epiteliului. &le sunt jonctiuni ad#erens (formate din
filamente de actina) sau desmozomi (formate din filamente intermediare).
=onctiunile de comunicare (nexus, gap) asigura o difuzie selecti!a a moleculelor intre celulele
adiacente. &le apar in epiteliile embrionare si sunt rare la adult. &xista in doua tipuri de tesuturi: endoteliu
si mezoteliu.
,esmozomul este caracteristic tesutului epitelial, astfel incat, daca o persoana examineaza o
leziune tumorala la microscopul optic si la cel electronic, el nu poate deosebi celula tumorala decat pe
baza modificarilor aparute la ni!elul desmozomului
1%.2elule epiteliale specializate pentru transport
Celule epiteliale specializate pentru transport
'ceste celule poseda mecanisme de transport selecti! de 0a
>
si ?
>
. &le au pompe membranare cu
acti!itate 'TP-azica si anumite particularitati structurale.
Prototipul acestui tip de epiteliu este nefrocitul din seg!entul pro*i!al al tu$ului urinifer.
'ceasta celula are mai multe particularitati:
/a ni!elul membranei bazale exista in!aginari citoplasmatice dar care nu sunt insotite de membrana
bazala. 'stfel este marita suprafata acti!a membranara. /a acest ni!el se gasesc pompele cu acti!itate
'TP-azica.
/a ni!elul membranei bazale apar si compartimente, ca urmare a numeroaselor in!aginari
citoplasmatice. 4n aceste compartimente exista mitocondrii alungite ce prezinta numeroase criste. &le
realizeaza aportul crescut de 'TP necesar pompelor.
/a ni!elul membranei laterale, in partea sa apicala exista jonctiuni stranse, care impiedica retrodifuzia
ionilor pompati (directioneaza fluxul de ioni).
%i la ni!elul membranei laterale exista interdigitatii.
/a ni!elul membranei apicale exista micro!ili care maresc suprafata de absorbtie.
0efrocitul asigura transportul de 0a
>
din lumen spre mediul intern. 'cest proces cuprinde mai
multe etape:
0a
>
este preluat din lumenul tubului, prin membrana apicala, prin difuziune prin canale ionice, ca
urmare a gradientului de concentratie si electric. 4onul de 0a
>
este insotit si de ionul de "l
-
si de
molecule de -(;, prin osmoza.
4onul de 0a
>
este pompat in mediul intern (sange), insotit de ionul de "l
-
si de molecule de -(;.
&piteliul tubului urinifer are mai multe roluri:
reprezinta o bariera acti!a prin care se controleaza concentratia de apa si de ioni.
are loc concentrarea unor medii prin deplasarea apei.
4n functie de sensul de deplasare al ionilor au loc procese de absorbtie sau secretie. 'tunci cand
deplasarea se face in sens apico-bazal au loc procese de absorbtie, iar cand deplasarea se face in sens
bazo-apical au loc procese de secretie.
eabsorbtia de ioni are loc in:
nefrocitele din segmentul proximal al tubului urinifer
nefrocitele din segmentul distal al tubului urinifer
celulele din ductele striate
epiteliul tubului digesti!
peretii colecistului
%ecretia de ioni are loc in:
procesele ciliare - g#emuri de capilare care intra in alcatuirea tunicii medii a globului ocular. %ecretia
are loc la ni!elul celulelor endoteliale ale capilarelor
plexurile coroide - formatiuni din %0" ce reprezinta in!aginari ale piamater spre !entriculii cerebrali.
Prezinta un ax conjuncti! si un epiteliu de acoperire care secreta ioni. &le sunt responsabile de secretia
lic#idului cefalora#idian (/").
,eplasarea ionilor se face mai degraba prin spatiul intercelular decat transcelular, adica ionii
patrund in celula prin membrana apicala si, dupa ce au trecut de zona jonctiunilor stranse, ies prin
membrana laterala in spatiul intercelular si ajung pe aceasta cale in mediul intern. 'cest traseu este
preferabil traseului transcelular datorita consumului mai scazut de energie
1&.2elule epiteliale specializate pentru sinteza 3 i secre ( ia de
proteine
Celulele epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de proteine
'ceste celule se pot gasi in glande exocrine, endocrine sau paracrine. "elulele au polaritate
morfologica: citoplasma bazala este bazofila iar citoplasma apicala este acidofila sau bazofila dupa natura
proteinei secretate.
"u ajutorul microscopului electronic s-a obser!at localizarea diferitelor organite dupa cum
urmeaza:
la polul bazal - organitele specializate pentru sinteza proteinelor: ribozomi si reticul endopasmic rugos
aparatul 7olgi este situat supranuclear
granulele de secretie in zona apicala (apar dense la fluxul de electroni)
Proteinele sintetizate pot fi:
enzime digesti!e (secretate de celulele seroase) - glanda parotida, submandibulara, pancreasul exocrin
proteine plasmatice - #epatocitul, care secreta albumine, globuline, fibrinogen.
#ormoni - paratiroida, care sintetizeaza si secreta parat#ormon.
%inteza proteinelor este continua.
%ecretia proteinelor poate fi continua sau intermitenta. 4n cazul secretiei continue celula nu face
depozite intracelulare de produs de secretie (#epatocitul). 4n cazul secretiei intermitente produsul de
secretie se acumuleaza in granule de secretie care alcatuiesc depozite intracelulare.
Produsul de secretie poate fi eliberat prin canale de excretie (glanda exocrine), intr-un capilar
(glanda endocrina) sau in lic#idul interstitial (glanda paracrina).
Prototipul celulei care sintetizeaza si secreta proteine este celula din acinul pancreatic.
&tapele ciclului secretor in celula pancreatica sunt urmatoarele:
'similarea aminoacizilor de catre celula epiteliala. "elula poate sintetiza proteine numai pe baza
aminoacizilor preluati din mediul intern. Preluarea se realizeaza la polul bazal si se face in mod acti!,
necesitand un transportor care este specific pentru fiecare tip de aminoacid.
%inteza lantului polipeptidic la ni!elul ribozomilor atasati la reticulul endoplasmic rugos. Moleculele
proteice sintetizate !or patrunde in lumenul & unde !a a!ea loc segregarea (inlaturarea moleculei
semnal).
'cumularea in aparatul 7olgi. Transportul de la reticulul endoplasmic la fata con!exa a cisternelor
golgiene se face cu ajutorul !eziculelor sau micro!eziculelor de transport ce iau nastere prin
inmugurire din cisternele reticulului endoplasmic. 4n aparatul 7olgi are loc condensarea, agregarea
moleculelor proteice.
1ormarea granulelor de secretie. 7ranulele se formeaza prin inmugurirea cisternelor aparatului 7olgi.
7ranulele de secretie de!in din ce in ce mai dense la fluxul de electroni pe masura ce se apropie de
polul apical al celulei. 7ranula de zimogen este specifica pancreasului exocrin. 7ranulele de zimogen
contin amestec de protein-enzime acti!e si inacti!e (amilaza, lipaza, ribonucleaza, colesterol esteraza,
tripsinogen, procarboxipeptidaza etc)
Transportul granulelor de secretie. %e realizeaza cu ajutorul elementelor de citosc#elet (microtubuli si
microfilamente). %-a do!edit experimental ca substantele care distrug citosc#eletul au ca efect
incetarea migrarii !eziculelor. "olc#icina duce la depolimerizarea microtubulilor iar citoc#alazina B
afecteaza microfilamentele. 'ceste substante determina oprirea granulelor de secretie la ni!elul
aparatului 7olgi.
Procesul de migrare este dependent si de consumul energetic, deci o substanta care produce decuplare
proceselor de oxido-reducere are ca efect si oprirea !eziculelor de secretie.
Procesul este independent de intensitatea sintezei proteice. 'stfel, ciclo#eximida, o substanta care
bloc#eaza transferul unui aminoacid de pe '0t specific pe lantul polipeptidic, ducand la blocarea
sintezei proteice, nu afecteaza transportul !eziculelor de secretie.
&liminarea produsului de secretie care are loc prin exocitoza. &xocitoza are loc numai la polul apical si
niciodata prin membrana bazala sau laterala. 're loc o interactiune intre proteinele din endomembrana
granulelor cu proteinele din membrana apicala a celulei. 'poi are loc o rearanjare structurala a celor doua
membrane care !or fuziona. 7ranula de secretie se desc#ide astfel spre exterior si continutul sau este
eliminat din celula
1'.2elulele epiteliale specializate pentru sinteza 3 i secre ( ia de
a!ine 3 i polipeptide !ici
Celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de amine si polipeptide mici
%e mai numesc si celule 'P8, ('mine Precursor 8pta9e and ,ecarboxilation). 0otiunea a fost
introdusa de Pearse.
'minele pot fi preluate din circulatie de catre celule sau pot fi sintetizate de catre celule din
precursori, proces realizat de celulele 'P8,. 'ceste celule au un continut mare in aminoacid
decarboxilaza.
&le sunt celule endocrine sau paracrine, au distibutie difuza si sunt de obicei localizate
intraepitelial, fiind izolate sau in grupuri mici. "elulele 'P8, se gasesc de-a lungul tubului digesti! de la
esofag pana la canalul anal si in structura canalelor care se !arsa in intestin (canalul coledoc si canalul
@irsung). 'ceste celule alcatuiesc axa gastro-entero-pancreatica. &le se mai gasesc si in epiteliul
respirator, in structura glandelor tiroida si paratiroida, in aparatul urogenital si in piele.
/a microscopul optic citoplasma celulelor 'P8, este bazofila si celulele sunt greu de diferentiat
de restul celulelor. ,eci sunt necesare metode speciale de diferentiere:
3. Precipitarea cu saruri de 'g (solutie amoniacala de 'g0;*). "elulele pot fi argentafine sau argirofile.
"elulele argentafine retin 'g care precipita direct din solutie. "elulele argirofile necesita un reducator
din mediul extern pentru a putea retine 'g.
(. ;xidarea cu dicromat de potasiu (?("r(;A) pentru celulele cromafine. "elulele enterocromafine se
gasesc in tubul digesti! si se pot oxida cu ?("r(;A.
*. Metacromazia cu albastru de toluidina dar dupa o #idroliza acida.
B. 1luorescenta indusa de formalde#ida.
). 4munocitoc#imie - metoda cea mai folosita actual. %e folosesc anticorpi monoclonali cu ajutorul
carora se fac determinari foarte precise ale tipului de celule 'P8, studiate. %e mai pot folosi mar9eri,
prin intermediul carora se pune in e!identa o populatie de celule 'P8,. Mar9eri pot fi: enolaza
neuronala, specifica sistemului neuroendocrin, dar care se gaseste si in sistemul ner!os)2 proteina P+
P0.' "Protein +ene Product 0.'#, care este o proteina solubila ce apare in celulele 'P8, cu exceptia
celor intestinale si careia nu i se cunoaste functia2 cro!ograninele si secretograninele (initial se
gasesc in medulosuprarenala) care sunt proteine solubile ce contribuie la descarcarea granulelor de
secretie.
C. -ibridizare in situ: celulele sunt identificate dupa continutul in '0m specific.
4n microscopia electronica celulele 'P8, apar sub doua forme: inc#ise sau desc#ise, in functie de
raportul polului apical cu lumenul organului. /a celulele desc#ise, polul apical !ine in contact direct cu
lumenul. 8neori au si micro!ili. "elulele inc#ise au polul apical acoperit de o alta celula epiteliala, deci nu
intra in raport direct cu lumenul.
/a celulele 'P8, organitele sunt slab reprezentate. "oncentratia de polipeptide este cuprinsa
intre 3+
-C
si 3+
-D
gEml. 7ranulele de secretie sunt aglomerate spre polul bazal al celulei. 7ranulele de
secretie au forma, dimensiuni si densitati la fluxul de electroni diferite. Produsul de secretie este un
amestec de substante format din: amine, alaturi de unul sau mai multi #ormoni proteici, cromogranine,
secretogranine, "a
(>
si 'TP. &liminarea granulelor se face prin polul bazal atunci cand celula este
endocrina sau paracrina dar exista si cazuri cand eliminarea se face prin polul apical. &liberarea se face
prin exocitoza discontinua, in functie de stimuli.
'ctualmente, notiunea de celule 'P8, a fost inlocuita de conceptul de %istem 0euroendocrin
,ifuz. %e numesc sistem neuroendocrin deoarece aceste celule au proprietati care amintesc atat de neuron
cat si de celula endocrina clasica. %ub actiunea unui stimul specific, este eliberat mesagerul c#imic care
actioneaza in !ecinatate sau la distanta (caracter de celula endocrina). "elula prezinta acti!itate electrica
ce creste in timpul eliminarii produsului (caracter de celula ner!oasa).
1).2elulele epiteliale specializate pentru sinteza 3 i secre ( ia de
glicoproteine.
%unt celule endocrine sau celule exocrine. "elulele exocrine sunt celulele mucoase: celula caliciforma,
celulele gastrice, celulele din acinii mucosi. "elulele endocrine sunt celulele din adeno#ipofiza care
secreta #ormoni tropi: proopiomelanocortina (P;M"), gonadotropina etc.
Prototipul celulelor specializate pentru sinteza si secretia de glicoproteine este celula calicifor!a.
&a este localizata intraepitelial. /a microscopul optic, in coloratie uzuala (#emalaun-eozina), celula
caliciforma are un pol apical dilatat, palid, cu aspect !acuolar (deoarece prin coloratie -& se pierd
glucidele) si un pol bazal efilat (ingustat). Prin coloratie P'%, glucidele se pastreaza si poate fi examinat
polul apical si platoul striat.
4n microscopia electronica, dispozitia organitelor explica procesul de sinteza si secretie:
eticulul endoplasmic rugos se gaseste la polul bazal
Mitocondriile se gasesc intre cisternele & rugos
'paratul 7olgi se gaseste supranuclear si are o extindere mare
7ranulele de secretie se acumuleaza la polul apical pe care il destind, datorita faptului ca sunt foarte
multe si mari.
&xista si cati!a micro!ili
Procesul de sinteza al glicoproteinelor incepe cu asimilarea aminoacizilor din mediul extern, apoi
urmeaza sinteza lantului polipeptidic in ribozomii atasati & rugos. /antul trece apoi in lumenul & rugos
unde are loc segregarea, dupa care este transportat prin micro!ezicule la aparatul 7olgi. 'ici are loc
elaborarea si atasarea componentei glucidice la lantul polipeptidic. ,e asemenea glicoproteina este apoi
sulfatata rezultand o glicoproteina sulfatata. ,e aici, dupa ambalarea in granule de secretie are loc
transportul spre membrana apicala cu ajutorul elemnetelor de citosc#elet si apoi exocitoza.
7ranulele de secretie din celula caliciforma sau alte celule mucoase sunt granule de mucina.
'tunci cand are loc fuzionarea endomembranei granulei de secretie cu membrana celulara are loc o
modificare a permeabilitatii pentru apa, care !a patrunde in granula de secretie si !a #idrata continutul
acesteia. 'stfel se formeaza mucusul. .ucusul este deci !ucina 4idratata
1,.2elule epiteliale specializate pentru sinteza de lipide
Celulele specializate in sinteza si secretia de lipide
Pot fi celule endocrine sau exocrine. "elulele exocrine sunt cele din glanda sebacee unde secretia
este o mixtura de lipide cu celule dezintegrate. "elulele endocrine sunt celulele care sintetizeaza steroizi:
celulele gonadale (celulele /eFdig la barbat si celulele foliculare si luteale la femeie), si celulele din
corticosuprarenala.
Prototipul celulelor specializate in sinteza si secretia de lipide sunt celulele care secreta steroizi.
/a microscopul optic, in coloratie uzuala, ele au forma poligonala, cu nucleul central, eucromatic.
"itoplasma este acidofila si cu aspect !acuolar datorat picaturilor de lipide pline cu precursor al
#ormonilor steroici (colesterol esterificat).
/a microscopul electronic se obser!a un continut mare de reticul endoplasmic neted (&0) si
mitocondrii cu criste tubulo!eziculare. 0u se cunoaste semnificatia acestor criste mitocondriale speciale.
4ntre mitocondrii si &0 exista stranse relatii functionale si structurale. elatia structurala este data de
faptul ca mitocondriile se afla printre cisternele &0. elatia functionala este data de cooperarea dintre
enzimele &0 cu enzimele mitocondriale (unele din enzimele necesare procesului de sinteza apartin &0
iar altele apartin mitocondriilor). 'stfel, sinteza colesterolului din acetat este catalizata de enzime din
&0, transformarea colesterolului in pregnenolona (prima etapa in procesul de sinteza propriu-zisa a
#ormonilor steroici) este catalizata de enzime mitocondriale iar restul etapelor pana la obtinerea di!ersilor
#ormoni steroici se parcurg datorita enzimelor din &0.
1-.2elule !ioepiteliale
Celule epiteliale specializate pentru contractie (celulele mioepiteliale)
%unt localizate intre membrana bazala a unei celule epiteliale si membrana bazala (MB) a
tesutului epitelial. %e gasesc la ni!elul adenomerilor (al!eole sau acini) si al ductelor din anumite glande
exocrine: glandele sali!are, lacrimale, sudoripare si mamare.
/a microscopul optic apar ca niste prelungiri care incercuiesc al!eolele, acinii sau ductele.
Prezinta putina citoplasma.
/a microscopul electronic, in citoplasma se obser!a:
3. existenta filamentelor intermediare de citoc#eratina, fapt care atesta originea lor epiteliala
(. existenta proteinelor contractile (actina, miozina si tropomiozina), organizate in mod asemanator cu
cele din fibra musculara neteda
*. existenta jonctiunilor gap si a desmozomilor. =onctiunile gap se formeaza intre celulele mioepiteliale
alaturate, fapt care asigura actiunea sincrona a celulelor mioepiteliale. ,esmozomii se formeaza intre
celulele epiteliale si celulele din unitatile secretorii sau din ducte si astfel se produce o tensiune asupra
unitatii secretorii si se ajuta la eliminarea granulelor de secretie.
10.Procesul de c4eratinizare
're loc in epiteliul pa!imentos stratificat. Procesul principal consta in sinteza si depozitarea intracelulara
a c#eratinei, proces ce are loc pe masura ce celula inainteaza dinspre stratul bazal spre cel superficial. 4n
celulele superficiale se !a forma o masa proteica rezistenta si compacta care este bogata in cisteina, deci
are un continut mare de sulf.
"#eratina este rezultatul a doua procese ce au loc in celula:
3. sinteza de citoc#eratina (condensarea filamentelor intermediare de citoc#eratina G tonofilamente)
(. impregnarea citoc#eratinei cu proteine speciale (c#erato#ialina si filagrina)
Timpul necesar !ariaza in raport cu localizarea epiteliului si este cuprins intre (+ si B) de zile.
Prin aceste doua procese se formeaza c#eratina moale, care se deosebeste de cea dura (existenta la
ni!elul deri!atelor epidermului - ung#ii, par). "#eratina moale este saraca in sulf, bogata in grasimi,
pastreaza proprietatea de flexibilitate, se poate descuama.
'cest epiteliu are doua corpuri: un corp mucos si un corp cornos. &l are mai multe straturi: bazal
(generator), spinos, granular, cornos (care are doua substraturi: stratul lucidum si stratul cornos propriu-
zis).
"#eratinocitele alcatuiesc cele doua compartimente ale epidermului: compartimentul proliferati! si cel
functional. "#eratinocitele sunt si ele de mai multe feluri, in functie de stratul in care se afla: c#eratinocite
bazale (care se gasesc numai in compartimentul proliferati!), si c#eratinocite spinoase, granulare sau
cornoase, care alcatuiesc impreuna compartimentul functional.
"ompartimentul proliferati! este alcatuit din celule cubice sau usor columnare, cu citoplasma
bazofila. &xista cantitati mari de poliribozomi, mitocondrii si putin aparat 7olgi, ceea ce do!edeste sinteza
crescuta de proteine structurale. "#eratinocitele bazale stabilesc jonctiuni desmozomale cu celulele
supraiacente (celule spinoase) si #emidesmozomi cu membrana bazala. 'ceste c#eratinocite prezinta
mitoze crescute.
"ompartimentul functional este alcatuit din celelalte tipuri de c#eratinocite (granulare, spinoase si
cornoase). "#eratinocitele din stratul cornos se numesc corneocite
,upa procesul de c#eratinizare, celula de!ine o masa proteica inconjurata de corpi lamelari. 'cest strat are
mai multe roluri:
asigura rezistenta mecanica
reprezinta componenta epidermului cu rol de bariera: impiedica patrunderea microorganismelor la
ni!elul epidermului
este impermeabila pentru apa
"elulele superficiale se pierd, se descuameaza, fiind celule care acumuleaza o mare cantitate de
fosfataza acida
ESUT 2567U62TI8
21..atricea e*tracelulara "con9unctia# - organizare
!oleculara
Matricea conjuncti!a extracelulara este un ansamblu de molecule proteice si poliza#aridice secretate local
de celulele conjuncti!e si asamblate intr-o retea foarte bine organizata. 4n trecut s-a crezut ca este o masa
inerta cu rol de stabilizare. 'cum matricea este considerata un mediu extracelular in care celulele
migreaza, prolifereaza, cresc, se diferentiaza, capata forma si functie. &le au ne!oie de macromoleculele
matricei conjuncti!e. Pe macromolecule se fixeaza factorii de crestere si #ormonii care formeaza un
ansamblu masi! de semnale pentru celulele conjuncti!e.
Toate macromoleculele au un turn-o!er de reinnoire, deci sunt produse in permanenta si se
degradeaza mereu cu ajutorul unor enzime secretate tot de celulele conjuncti!e. Toate macromoleculele
sunt in interactiune cu celulele conjuncti!e, doar ca unele interactioneaza direct (prezinta receptori
specifici pe membrana celulei conjuncti!e) si altele interactioneaza indirect prin intermediul unor proteine
de adezi!itate.
,intre receptorii implicati in interactiunea matrice - celula enumeram: integrine, receptori
integrine-li9e si receptorii non-integrine. Proteinele de adezi!itate implicate in interactiunea matrice -
celula sunt: fibronectina si laminina.
Macromoleculele sunt secretate de majoritatea celulelor conjuncti!e cu exceptia celulelor
sang!ine mature. "ompozitia moleculelor depinde de tipul de celula, de gradul de diferentiere al celulelor
si de statusul metabolic al celulei
21..olecule ale !atricei con9unctie care interin in
adeziitatea de tip celula : !atrice
%unt reprezentate de 3) glicoproteine structural (ancorare celulara) < fibronectina, tenasceina,
laminina, entactina, trombospondinina, condronectina si de () receptori de membrane (de tip
integrine, non integrine si integrine li9e).
;i$ronectina < izolata in culturile celulare de fibroblaste.%e poate prezenta sub forma
dimerica(in sange) si multimerica(in matricea conjuncti!a). ,imerul are BB+.+++ daltoni, este
format din ( subunitati alfa si ( subunitati beta unite la capatul carboxi terminal prin punti
disulfurice. 1iecare subunitate este alcatuita din B)-C+ reziduri de aminoacizi.si e alc din *
subunitati 4, 44 , 444. %ubunitatile 44 au C+ < A+ reziduri , sub 444 D+reziduri. 're rol structural in
organizarea matricei conjuncti!e extracelulare. %e !a lega la suprafata celulei prin capatul amino
terminal si carboxi terminal.Molecula constituie un intermediar pentru legarea altor glicoproteine
de adezi!itate. &ste receptor de legare la suprafata celulara. 'sigura stabilitatea fizica a tesutului
conjuncti!.
La!inina - D++.+++ daltoni. ,imer format dintr o subinitate alfa si ( subunitati beta. "ele *
subunitati se asambleaza intr-o structura aseamanatoare cu o cruce. Bratul lung al crucii este
format central din sub ' alfa in jurul careia se dispun in dublu #elix subunit beta. Pe bratele
scurte exista locusuri de legare la alti proteoglicani, la collagen si proteoglicani cu #eparina.
/aminina este forma laminei bazale. %e leaga de collagen si are rol structural.
Tenasceina < #examer proteic cu C subunitati. 1iecare are aspect de bat si sunt dispuse in jurul
unui domeniu globular.0u are receptor pt membrane celulara. %e leaga prin intermediul
proteoglicanilor.
&ntactina < monomer cu aspect de bat de tobosar.0u are receptori.%e leaga la membrane celulara
prin intermediul lamininei.
Trombospondinina < pusa in e!identa in sange.%ecretata de trombocite
"ondronectina < matricea conjuncti!a a cartilajului. 1aciliteaza atasarea condrocitelor si a
condroblastelor in tesutul conjuncti!.
2%.<iosinteza colagenului.
"uprinde doua mari etape, etapa intracelulara si etapa extracelulara.
&tapa intracelulara
;or!area eziculelor de endocitoza prin care isi preia prolina si lizina.
Transcriptia si traducerea
/anturile 3 si ( sunt codificate de gene de pe cromozomii 3A ( 3) si A ( (). &le sunt copiate
pe molecule de '0m care !or ajunge in citoplasma la ni!elul ribozomilor atasati &. ibozomii sunt
atasati reticulului endoplasmic deoarece se produc proteine de export. 'ici are loc traducerea in urma
careia rezulta lanturile pro 3 si pro ( care sunt foarte lungi si foarte grele (au o greutate moleculara de
aprox. 3)B+++ daltoni). /anturile pro au o portiune centrala, colagenica si doua capete necolagenice
(capatul amino terminal si capatul carboxi terminal). "ele doua capete alcatuiesc peptidele de extensie. /a
capatul amino terminal peptida de extensie se numeste peptida semnal. /a capatul carboxi terminal
peptida de extensie se numeste peptida extra.
Peptida semnal !a fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul & cu ajutorul unei proteaze.
Peptida extra are rol in initierea si controlarea spiralizarii lanturilor in jurul unui ax propriu si in
formarea triplului #elix.
.odificari postranslationale
Clivarea secventei semnal cu ajutorul unor proteaze din lumenul &.
Hidroxilarea reziduurilor de prolina si lizina. Procesul este catalizat de doua enzime: peptidil-prolin
#idroxilaza si peptidil-lizin #idroxilaza. %e formeaza *-#idroxi-prolina, B-#idroxi-prolina, *-#idroxi-
lizina si B-#idroxi-lizina. 4n afara de aceste enzime mai sunt necesare !itamina " (care are un rol
foarte important), ionii 1e, -ceto-glutaratul si oxigenul.
Glicozilarea polipeptidului, care are loc la #idroxilizina. %e face cu ajutorul enzimelor galactozil
transferaza si glucozil transferaza. %e transfera galactoza si glucozil-galactoza la resturile de
#idroxilizina.
Formarea triplului helix de procolagen, proces care este initiat de peptida extra (capatul carboxi
terminal al lantului pro . /anturile se spiralizeaza in jurul unui ax propriu iar apoi se spiralizeaza
unul in raport cu celalalt si rezulta triplul #elix. 4ntre lanturi apar legaturi co!alente si de #idrogen care
!or stabiliza molecula nou formata, procolagenul. 'ceasta molecula are doar partea centrala
organizata in triplu #elix, partile laterale fiind paralele si spiralizate doar in jurul axei proprii.
Impachetarea procolagenului in macrovezicule golgiene
Deplasarea macroveziculelor in ectoplasma periferica care se face cu ajutorul microfilamentelor si al
microtubulilor.
xocitoza procolagenului!
&tapa extracelulara
;or!area tropocolagenului are loc din molecule de procolagen care, ajunse in spatiul extracelular,
sunt cli!ate sub actiunea unor procolagen peptidaze. "li!area are loc la capetele nespiralizate in triplu
#elix, unde se indeparteaza jumatate din capetele nespiralizate si rezulta astfel tropocolagenul.
4n situatia colagenului fibrilar, mai departe !a a!ea loc poli!erizarea (asamblarea in fibrile si apoi in
fibre). Polimerizarea se desfasoara in felul urmator: la ni!elul #idroxilizinei actioneaza o enzima,
liziloxidaza care dezamineaza oxidati! #idroxilizina si !a rezulta o alde#ida reacti!a. 'poi se stabilesc
legaturi trans!ersale, cross-lin9-ari, intre moleculele apropiate. Moleculele de colagen se dispun in
fibrile cu diametrul intre (+ si (++ nm.
2&.Tipuri de colagen "clasificare#
"olagenul este de () de tipuri care reprezinta combinari ale lanturilor 3 si (. ,intre acestea, 3) tipuri
sunt foarte bine cunoscute d.p.d.!. molecular si functional, iar din acestea, ) tipuri sunt cele mai
raspandite.
%e poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice:
colagen fibrilar, care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen sau reticulina
colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino terminal cat si la cel carboxi
terminal prezinta domenii globulare, care impiedica polimerizarea in fibrile.
Tipuri de colagen fibrilar
&ste colagenul de tip 4, 44, 444, $, 4H, H si H4. "olagenul de tip 4, 44, 444, $ si H4 formeaza fibrile
omogene (contin doar molecule de tip 4, doar molecule de tip 44 etc.). "olagenul de tip 4H si H formeaza
fibrile #eterogene. "olagenul afibrilar se !a atasa periodic la fibrilele de colagen si !a forma retele
bidimensionale in structura laminelor bazale (colagenul de tip 4$). 1iecare tip de colagen are in
componenta tipuri specifice de lanturi 3 sau ( (in colagenul de tip 4 a!em lanturi 3(4), in colagenul
de tip 44 a!em lanturi ((44) etc.).
"olagenul de tip 4. &ste alcatuit din doua lanturi 3(4) si un lant ((4) sau din trei lanturi 3(4). 're
cea mai larga raspandire (aprox. D+I din tot colagenul). &ste localizat in tesutul conjuncti! din piele,
tendon, ligament, dentina, sclera, fascia musculara, capsula organului. &ste rezistent la intindere si
tensiune.
"olagenul de tip 44 (colagenul cartilajului). &ste alcatuit din trei lanturi 3(44)si se gaseste in cartilajul
#ialin si elastic, notocord si discurile inter!ertebrale. &l asigura forma si rezistenta la deformare.
"olagenul de tip 444. &ste format din trei lanturi 3(444). %e gaseste in stroma conjuncti!a a unor
organe: uter, ficat, splina, rinic#i, plaman, in structura musc#iului neted, a !aselor sang!ine si in
pielea fetala. &l intra in componenta fibrelor de reticulina. 're un rol structural si elasticitar.
"olagen de tip 4$. &ste format din trei lanturi de tip 3(4$) sau din trei lanturi de tip ((4$). &l
reprezinta colagenul amorf din laminele bazale ale epiteliilor, endoteliilor !asculare, epiteliilor din
glomerulii renali si din cristalin. 're rol de suport si de bariera de filtrare.
"olagen de tip $. &ste format din doua lanturi de tip 3($) si un lant de tip (($). &ste colagenul din
laminele bazale ale celulelor musculare striate si netede, laminele bazale ale celulelor %c#.ann, celulelor
gliale si epiteliului placentar. 're rol in principal de support
2'.;i$ra de colagen - aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructura
1ibrele de colagen sunt formate din colagen de tip 4, 44, $, 4H, H, H4. &le dsunt cele mai groase fibre ale
tesutului conjuncti! si au un diametru de aproximati! (+ m. &le nu se ramifica si nu se anastomozeaza.
%e dispun sub forma de benzi, panglici sau manunc#iuri cu fibre paralele care se pot aseza fie in toate
directiile formand retele, fie paralel formand tesutul conjuncti! ordonat.
Te#nici de colorare:
coloratie uni!ersala - #emelaun-eozina - colagenul apare roz2
coloratii topografice:
$an 7ieson - colagenul apare rosu2
'J'0 - colagenul apare albastru2
MallorF - colagenul apare albastru2
Masson - colagenul apare !erde
2).;i$ra de reticulina 3 i fi$ra elastic
Fibrele de reticulina
1ibrele de reticulina sunt cele mai subtiri, a!and un diametru de 3 m. %e ramifica si se
anastomozeaza formand retele. 0u se !ad in coloratie -& deoarece exista foarte multe fragmente
oligoza#aridice care nu fixeaza nici #emalaunul, nici eozina. 1ibrele de reticulina se !ad in coloratia P'%
unde apar rosu !iolet. %e mai e!identiaza si prin impregnarea argentica deoarece sunt fibre argirofile.
lastina
&lastina reprezinta CI din proteinele structurale. Molecula are urmatoarea compozitie:
glicina - **I:
prolina - 3+-3*I
putina lizina
)+-C+I aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei.
Molecula are o greutate de A(+++ daltoni.
,ezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic #idrofob al moleculei si de
caracterul sau elastic.
Biosinteza elastinei
"uprinde doua etape: intracelulara si extracelulara. %inteza este realizata de aceleasi celule ca si
sinteza colagenului.
&tapa intracelulara decurge la fel ca la colagen, doar ca nu are loc #idroxilarea, glicozilarea si
spiralizarea. Molecula rezultata se numeste tropoelastina si are un aspect neregulat, rasucit.
4n etapa extracelulara tropoelastina !a polimeriza. &ste ne!oie mai intai de o dezaminare a lizinei
realizata cu ajutorul liziloxidazei. ezulta astfel alde#ide reacti!e intre care se !or forma punti co!alente
si neco!alente. Puntile co!alente mentin distantate moleculele de elastina in polimer, atat in intindere cat
si in relaxare.
/a microscopul electronic are un aspect amorf, astructurat, dens la fluxul de electroni.
%istemul fibrelor elastice este alcatuit din: fibre de elastina, fibre de oxitalan, si fibre de elaunina.
1ibrele de oxitalan si cele de elaunina reprezinta precursori ai fibrelor elastice mature, dar ele se gasesc
atat in tesutul embrionar, cat si in cel adult.
1ibrele oxitalanice se gasesc in zone de maxima rezistenta: in ligamentul al!eolo-dentar, in zonula
lui Jinn, in dermul pielii. &le sunt alcatuite din numeroase fibrile de fibrilina (glicoproteina care se
sintetizeaza in paralel cu tropoelestina).
1ibrele de elaunina se gasesc in dermul pielii, in special in jurul glandelor sudoripare. %unt
alcatuite din microfibrile de fibrilina si cantitati !ariabile de elastina polimerizata, care se dispune sub
forma de spoturi policiclice, disociind microfibrilele de fibrilina. Pe masura ce elastina creste si este
eliminata extracelular, microfibrilele de elastina conflueaza si se dispun in mijlocul fibrei. 'tunci
microfibrilele de fibrilina se dispun radial si atfel se formeaza fibra elastica matura.
1ibrele elastice au un diametru de ) m (intermediar intre fibrele de reticulina si cele de
colagen). &le se ramifica si se anastomozeaza. 4n coloratie -& apar roz. "u orceina se coloreaza in brun
roscat, cu alde#id-fuxina 7Kmori in negru, iar cu resorcin-fuxina @eigert in rosu.
2,.2lasificarea celulelor con9unctie, !ecanis!e de
cooperare intercelular / , e*e!ple
"elulele conjuncti!e, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. &le inter!in acti! atat in
procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. "elulele conjuncti!e secreta
enzime lizozomale care !or degrada matricea, care se reinnoieste permanent. "ele mai multe celule
conjuncti!e stabilesc contacte cu matricea conjuncti!a: contacte directe sau contacte mediate de receptori
sau de glicoproteine de adezi!itate.
Clasificarea celulelor conjunctive
,.p.d.!. al pro!enientei
celule fixe - stabilesc contacte stranse cu matricea conjuncti!a2 componentii au proprietatea de
intercon!ertibilitate (un component se poate transforma in altul), proces care se realizeaza pe
orizontala sau pe !erticala. Procesul realizat pe !erticala nu este re!ersibil.
fibroblast fibrocit
condroblast condrocit
osteoblast ostocit
celula adipoasa
celula musculara neteda (mai ales in peretii !aselor) - este un miofibroblast cu ec#ipament contractil -
microfilamente de actina si miozina.
"elulele libere - nu stabilesc jonctiuni focale cu matricea
leucocitele granulare (neutrofile, eozinofile, bazofile) - trec prin diapedeza prin peretele capilarelor
sau !enulelor si ajung in tesutul conjuncti! lax.
limfocitele B (de!in plasmocite)
limfocitele T circulante
monocitele (de!in macrofage)
mastocitele
celulele pigmentare
2-.2lasificarea ( esuturilor con9unctie "e*e!ple#.
Tesuturi conjuncti!e propriu-zise:
tesuturi conjuncti!e laxe
propriu-zis
special care este de mai multe feluri:
lamelar
areolar (fenestrat)
spinocelular
tesuturi conjuncti!e fibroase (dense):
semiordonat
ordonat
Tesuturi conjuncti!e cu functii speciale
tesut conjuncti! reticulat:
mieloid
limfoid
tesut conjuncti! elastic
tesut conjuncti! adipos
alb
brun
tesut mucoid
tesuturi conjuncti!e sc#eletale:
tesut cartilaginos:
#ialin
elastic
fibros
tesut osos
lamelar #a!ersian
lamelar trabecular
articulatii
20. esutul con9uncti la*
Tesuturi rile con9unctie la*e
3. propriu-zise
(. speciale:
lamelar (fasciile)
areolar sau fenestrat (epiploon)
spinocelular (corticala o!arului, endometru)
"esutul con#unctiv lax propriu$zis
&ste tesutul cel mai raspandit in organismul uman:
1ormeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. 4n structura mucoaselor el
reprezinta corionul.
4l mai gasim in stroma conjuncti!a a organelor parenc#imatoase (tesutul conjuncti! lax reprezinta
sc#eletul iar umplutura este reprezentata de celulele epiteliale).
%e mai gaseste in axul conjuncti!o-!ascular al seroasei peritoneale.
in axul conjuncti!o-!ascular al !ilozitatilor intestinale
in ad!enticea tubului digesti! si a !aselor de sange
in regiunea superficiala a dermului (dermul papilar).
in structura capilarului
in endotenoniu
in peritenoniu
in endomiusium
in perimisium
in endoner!
in periner!
4n structura lui se gasesc in proportii egale fibre, celule si substanta fundamentala.
"elulele pot fi fixe sau mobile.
celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele
celulele mobile sunt celule imuno-reacti!e (mastocitelele, macrofagele, plasmocitele, celulele cu efect
citotoxic) sau celule accesorii, pro!enite din sange (limfocitele T- si macrofagele). Prin aceste celule
mobile tesutul inter!ine in imunitate, in apararea locala atat in 4 celular cat si umoral.
1ibrelele sunt de toate categoriile (colagen, elastina, reticulina) in proportii aproximati! egale.
1ibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici. &le sunt acidofile si se coloreaza in roz. Benzile sunt
formate din fibre de colagen dispuse paralel intre ele. Benzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sa
se ramifice sau sa se anastomozeza. 1ibrele de elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cu
oc#iuri neregulate. %i ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. 1ibrele de reticulina nu se !izualizeaza in
coloratie -& datorita resturilor za#aridice. &le se pot e!identia prin impregnare argentica sau reactie P'%
poziti!a. 'ceste fibre sunt ramificate si anastomozate. 4n oc#iurile retelei se dispun celule si substanta
fundamentala.
%ubstanta fundamentala are un procent mare de 7'7 nesulfatati. ,e asemenea mai contine si P7
mai ales cei cu #eparan sulfat si cei cu condroitin sulfat, 9eratan sulfat si dermatan sulfat. ,atorita
continutului mare in 7'7 si P7 ea se coloreaza palid in -&. %ubstanta fundamentala mai contine
glicoproteine de adezi!itate (fibronectina, entactina si tenasceina).
$ascularizatia este foarte bogata, se face prin !ase de calibru minim (capilare, arteriole, !enule).
4ner!atia este bogata, prin fibre !asomotorii si fibre senziti!e, sub forma de terminatii ner!oase
libere sau terminatii incapsulate.
"esutul con#unctiv lax lamelar
&ste bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. 'u celule de tip fix
(fibroblaste si fibrocite). %e gaseste in fascia superficiala si profunda a musc#ilor.
"esutul con#unctiv lax areolar (%enestrat)
&ste bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu oc#iuri foarte largi (de (-* ori mai largi
decat in tesutul conjuncti! lax propriu-zis). "elulele sunt fixe sau mobile. %e gaseste in epiploon.
"esut con#unctiv lax spinocelular
%e gaseste in corticala o!arului, in jurul foliculilor o!arieni, in endometru si in jurul glandelor
uterine. %e caracterizeaza printr-o predominata celulara (celule mezenc#imale si fibroblaste). 'u putina
substanta fundamentala si fibre subtiri de reticulina. "elulele se dispun in !artejuri in jurul formatiunilor
foliculare.
%1. esuturile con9unctie dense ordonate= tendonul 3 i
aponeroza
"esutul con#unctiv dens ordonat
4ntra in structura apone!rozelor si tendoanelor. 'mbele formatiuni sunt inextensibile si asigura
insertia musc#iului pe os. 'pone!roza este pentru musc#ii lati iar tendonul este pentru musc#ii lungi (ai
membrelor).
'pone!roza
'pone!roza poate fi simpla sau compusa. "ele simple sunt alcatuite din ( foite conjuncti!e
suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din * foite conjuncti!e suprapuse.
;rganizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita si sunt
perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. %ubstanta fundamentala este putina si celulele
sunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de !ariate datorita spatiilor mici dintre fibrele
conjuncti!e. 'u o structura a!asculara (#ranirea se face prin difuziune) iar iner!atia este senziti!a si se
face prin terminatii ner!oase libere.
Tendonul
Tendoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar (compus).
Tendonul primar
- pe sectiune longitudinala se obser!a ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in benzi care la
randul lor sunt dispuse paralel. %patiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala si celule.
"elulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc tenocite. &le au niste prelungiri in forma de aripioare si
se mai numesc celule aliforme. &le apar dispuse metameric, in siruri paralele. &le sunt extrem de
aplatizate si mai au o caracteristica: bigeminismul (doua celule fiice rezultate prin di!iziune sunt asezate
una langa alta datorita imposibilitatii de deplasara).
- pe sectiune trans!ersala tendonul primar are forme o!alare sau poligonale. 'ici se obser!a
aspectul celulelor aliforme. Prelungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. 1iecare tendon
primar este in!elit la periferie de endotenonium (tesut conjuncti! lax propriu-zis a!ascularL).
Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este in!elit de peritenonium, care
este foarte bine !ascularizat. -ranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu rol de asemenea in
cresterea in lungime si in grosime. 4n peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati Pacini.
Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar). &pitenoniul in!eleste la
exterior tendonul compus. &ste tesut conjuncti! dens semiordonat. 4ntre epitenoniu si tendon mai exista o
lama de tesut conjuncti! lax iar in afara se afla mezotenonul. Mezotenonul este format din tesut conjuncti!
lax si mezoteliul. Mezoteliul este o teaca sino!iala care se dedubleaza din loc in loc si formeaza bursele
sino!iale in care se afla lic#idul sino!ial. /ic#idul sino!ial contine apa, ioni, proteine, 7'7 si P7.
Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul (pe diafiza
sau pe epifiza). ,iferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase.
=onctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la ni!elul tendonului strabat periostul diafizei si
ajung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor .'cestea sunt fibrele
lui %#arpeF.
=onctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut conjuncti! cartilaginos
#ialin de alunecare. 'cest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen, substanta
fundamentala calcificata si celule cartilaginoase.
Jonctiunea tendon-muschi: &ndotenonul se continua cu endomisium, peritenonul cu perimisium si
epitenonul cu epimisium. 1ibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cu prelungiri digitiforme.
1e frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina ale
ultimului sarcomer. Pe frontul extracelular membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o
lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema. 1ibrele de colagen de la ni!elul tendonului se prind
in portiunile decli!e ale prelungirilor digitiforme direct pe membrana fibrei musculare in aceste portiuni
perforand lamina bazala. /egatura se intareste prin laminina si fibronectina. 4n jurul fiecarei prelungiri
digitiforme se !or localiza circular numeroase fibre de reticulina care !or creste rezistenta jonctiunii
miotendinoase. 'ceasta jonctiune este foarte acti!a d.p.d.!. functional. 'ici se realizaeaza atat cresterea
musc#iului cat si a tendonului.
%1. esutul con9uncti dens neordonat
"esutul con#unctiv dens semiordonat (%ibros)
/ocalizare:
in dermul pielii (in partea profunda - dermul reticular)
in capsulele conjuncti!e ale organelor
in structura scleroticii si a corneei
in epitenoniu
in epimisium
in epiner!
in structura durei mater
in submucoasa organelor tubului digesti!
;rganizare: predomina fibrele de colagen si elastina, putina substanta fundamentala si putine
celule.
1ibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre de colagen paralele si apoi
benzile sunt dispuse in toate directiile si c#iar sunt ondulate. 1ibrele elastice se dispun si ele in toate
directiile ramificandu-se. &le constituie o pasla pentru fibrele de colagen.
%ubstanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in -& datorita prezentei abundente a 7'7
si P7.
"elulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage, mastocite, plasmocite,
neutrofile.
$ascularizatia este bogata si se face prin !ase de calibru minim.
4ner!atia este bogata si se face prin fibre !asomotorii si fibre senziti!e (terminatii ner!oase libere
dar mai ales terminatii ner!oase incapsulate).
olul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni.
%2. esutul con9uncti elastic
"esutul con#unctiv elastic
're o raspandire extrem de restransa si anume:
ligamentele galbene de la ni!elul cefei
ligamentele articulare
ligamentul suspensor al penisului.
%tructura: predomina fibrele elastice dispuse in retea, substanta fundamentala, celule conjuncti!e
(in special celule fixe). &lementele elastice le !om gasi insa larg raspandite in peretele !aselor formate din
lamele elastice dispuse concentric. Tot elemente elastice apar si in stroma conjuncti!a a plamanului
dubland peretele al!eolar.
%%. esutul con9uncti reticular
"esutul reticulat
&ste de doua feluri:
3. mieloid (madu!a rosie #ematogena)
(. limfoid (in organele limfoformatoare). ;rganele limfoformatoare sunt:
ggl. limfatici
pulpa alba a splinei
placile PeFer din intestin
amigdale
;rganizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul, celule conjuncti!e (o
parte din ele !or forma citoreticul care se !a suprapune peste fibroreticul). 4n oc#iurile celor doua retele se
gasesc substanta fundamentala si celule conjuncti!e libere.
Tipuri de celule:
celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multe prelungiri
care se unesc cu prelungirile altor celule prin jontiuni gap. 'ceste celule formeaza citoreticulul. "elula
are nucleu central eucromatic, citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei conjuncti!e si
a rol structural (formeaza citoreticulul).
celule reticulare de tip #istioid - au rol macrofag. Pot fi fixe sau libere si se sclerozeaza de regula in
mansoane peri!asculare. "a aspect structural celulele pot a!ea ..................................... ol de
fagocitoza si pinocitoza. ,e asemenea ele colaboreaza cu limfocitele B si T in realizarea 4 umoral si
celular. /imfocitele T sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele B sunt localizate in
zonele timoindependente.
celula reticulara interdigitale
celule reticulare foliculare dendritice. 8ltimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre ele
(doar prin imunofluorescenta si M&). 'ceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagele in
elaborarea 4 mediat umoral si celular.
%&. esutul adipos al$.
'dipocitul alb are diametru de 3++-3(+ m. 'dipocitele se organizeaza in lobuli separati de septuri
formate din tesut conjuncti! lax ce aduce !ase de sange in apropierea adipocitelor. 8n capilar corespunde
la (-* adipocite albe. Tot astfel ajung terminatiunile ner!oase adrenergice si colinergice. "elula apare ca
un inel cu pecete. 4ncluziunea lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesut unilocular). "itoplasma si
nucleul sunt impinse la periferie. Bula se dizol!a in parafina si in #idrocarburi benzenice. "itoplasma este
acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. Tot in tesut se obser!a numeroase capilare. /a M& se
obser!a ca incluziunea nu este in!elita de endomembrana si ocupa cea mai mare parte a celulei impingand
nucleul la periferie.
0ucleul este alungit, eucromatic.
;rganitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si & neted. Membrana celulara este dublata la
exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. 'ceasta lamina bazala
este comuna pentru mai multe adipocite. 4ntre adipocite exista substanta fundamentala, fibre de reticulina,
capilare si filete ner!oase adrenergice si colinergice care se opresc la ni!elul laminei bazale unde-si !arsa
mediatorul, acesta ajungand in celula prin difuziune.
olul acestor celule este in metabolismul lipidelor, in lipogeneza si lipoliza. /ipogeneza se face
din glicerol si acizi grasi (3 molecula de glicerol si * molecule de acizi grasi formeaza 3 molecula de
triglicerid). 7licerolul se obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat 5de
no!o6 sau pro!in din sursa endo#epatica.
'cizii grasi pro!eniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sang!ina fie in circulatia
limfatica sub forma de c#ilomicroni. "#ilomicronii au diametrul de * m, au un miez central format de
triglicerid si colesterol esterificat si o parte periferica formata din colesterol liber, proteine si fosfolipide.
/a ni!elul capilarelor c#ilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei secerata de celulele
endoteliale. 'cizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel !or tra!ersa lamina bazala a
adipocitului alb si apoi membrana celulara si ajung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride.
,epozitele adipoase sunt permanent reinnoite. "el mai lipogenetic #ormon este insulina care
permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. /ipoliza este controlata de glucagon.
%'. esutul adipos $run
4n acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. $ascularizatia este mai bogata (3 capilar la
3 adipocit). "itocromii sunt numerosi (exista mitocondrii multe). 'stfel se explica culoarea bruna. 'cest
tesut ocupa )-CI din greutate la nastere. &ste intalnit doar in !iata fetala si in primele ) luni de la nastere.
&l este localizat:
cer!ical
retrosternal
subscapular
retrosimfizar
in mediastinul profund
in regiunea ing#inala.
'cest tesut are rol de protectie termica.
;rganizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri conjuncti!e formate din
tesut conjuncti! lax cu foarte multe !ase de sange (3 capilar la 3 adipocit). Terminatiunile ner!oase sunt
de tip adrenergic. &xista putina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina.
/a M; celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. 4n adipocit exista mai multe bule
lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. "itoplasma este spumoasa cu
numeroase gauri pentru ca si aici se dizol!a in parafina incluziunile de lipide.
'dipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de *+-B+ m.
/a M& se obser!a perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci doar
separate de septuri citoplasmatice. 4n restul citoplasmei exista mitocondrii cu criste si &0 cu rol in
sinteza lipidelor. Membrana adipocitului brun este dublata de o lamina bazala inconjurata de o retea
fibroreticulara. /amina bazala este proprie fiecarui adipocit.
1iletele ner!oase adrenergice strabat lamina bazala si !in in contact direct cu membrana
adipocitului. "and scade temperatura mediului inconjurator se descarca norepinefrina care !a stimula
adenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de c'MP care stimuleaza protein 9inaza care !a determina
ardera acizilor grasi in ciclul ?rebs ceea ce duce la formarea de energie. Tot odata este in#ibata 'TP
sintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura.
%).2elula !ezenc4i!al /
&ste prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjuncti!e adulte in apropierea !aselor
de sange. 'u originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din extremitatea
cefalica.
"elula are urmatorul aspect la microscopul optic:
celula are (+-*+ m, forma neregulata cu prelungiri
nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma
blastele au citoplasma bazofila din cauza & si ribozomilor foarte dez!oltati ca urmare a sintezei
intense de proteine
nucleul este rotund sau o!alar si eucromatic (palid colorat)
citoplasma este slab bazofila
/a microscopul electronic celula mezenc#imala apare astfel:
are prelungiri
raportul nucleoplasmatic este supraunitar
nucleul prezinta 3-( incizuri (identatii). /a ni!elul lor se dez!olta organitele celulare: & si
mitocondrii
nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric
in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dez!oltate.
mitocondriile, & rugos si aparatul 7olgi din citoplasma sunt slab reprezentate
"elula mezenc#imala are urmatoarele roluri
eprezinta originea celor mai multe celule conjuncti!e fixe
%ecreta matricea conjuncti!a extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu
4nduce diferentierea epiteliilor
%,.;i$ro$lasul.
1ormeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele, fibrocitele si miofibroblastele.
1ibroblastele
%unt cele mai acti!e si mai raspandite celule ale tesutului conjuncti!. 'u originea in celula
mezenc#imala.
'u urmatorul aspect la microscopul optic:
au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri
au raportul nucleo-plasmatic supraunitar
nucleul are forma o!alar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol e!ident localizat in zona
mai bombata a celulei
citoplasma este puternic bazofila
/a microscopul electronic apar urmatoarele particularitati:
celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte celule
in citoplasma se e!identiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si & rugos
exista foarte multe mitocondrii, aparatul 7olgi este bine reprezentat, cu alte cu!inte, intreg aparatul de
sinteza proteica este foarte bine dez!oltat
citosc#eletul este de asemenea bine dez!oltat, format din microfilamente de actina si miozina,
microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina.
1ibroblastele au urmatoarele roluri:
3. 1ibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjuncti!e: tropocolagen, tropoelastina, fibrilina,
glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezi!itate.
(. 1ibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, #ialuronidazei,
glucuronidazei si catepsinei " care inter!in in digestia matricei conjuncti!e.
*. 1ibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dez!oltarea microcirculatiei)
B. 1ibroblastele inter!in in secretia de interferon , care este mult mai acti! decat interferonul secretat
de macrofage. &l inter!ine in apararea anti!irala si antitumorala.
). Modulatia: fibroblastele sunt intercon!ertibile atat pe orizontala cat si pe !erticala.
C. 0onec#i!alenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut conjuncti! caruia ii apartin si
c#iar in cadrul aceluiasi tip de tesut conjuncti!, in functie de localizare. ; do!ada in acest sens a!em
daca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la ni!elul
trunc#iului. Pielea trunc#iului se !a ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si induc
diferentele epiteliale
%-..astocitul.
&le sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digesti! sau a cailor respiratorii.
/a microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel:
are forma rotunda sau o!alara cu diametrul de (+-*+ m.
nucleul este rotund, excentric, palid colorat, !eziculos si prezinta un nucleol e!ident.
are putina citoplasma si este slab acidofila. 'cidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a
numeroase granule mastocitare. 7ranulele pot fi ortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pe
care o are si colorantul folosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decat
colorantul folosit - sc#imba culoarea colorantului). %e folosesc coloranti cationici de anilina: albastru
de toluidina - granulatiile ortocromatice se !or colora in albastru iar granulatiile metacromatice se !or
colora in rosu-!iolet.
/a microscopul electronic mai obser!am:
nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina2 prezinta un
nucleol excentric
citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind ocupata de granule
opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni !ariate (intre +,(-( m).
granulele mastocitare au urmatorul continut:
3. proteoglicani cu #eparan sulfat (subpopulatie a #eparinei cu rol anticoagulant) sau cu
condroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase)
(. #istamina
*. proteaze neutre
B. factorul c#emotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic.
membrana celulara prezinta pseudopode cu citosc#elet cortical alcatuit din filamente de actina. 'cest
citosc#elet este bine reprezentat.
la ni!elul membranei s-au identificat receptori 4g& (reagine). 'ceeasi receptori se identifica si in
membrana bazofilelor
la ni!elul membranei mastocitelor se e!identiaza sinteza leucotrienelor, care ajuta la formarea
complexului antigen-anticorp M'g-'cN pe suprafata mastocitului.
.astocitele au !ai !ulte roluri, in special in reactiile de #ipersensibilizare imediata, dintre care
cea mai de temut este socul anafilactic, o urgenta medicala. 4ntr-un soc anafilactic se realizeaza un edem
insotit de bron#ospasm. %ubstante care induc socul sunt !eninul de !iespe, penicilina sau antitoxina
antitetanica. 4n cazul in care un organism !ine in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen, se !a
induce secretia de 4g& prin plasmocite. 4g& au receptori specifici in membrana mastocitelor si a
bazofilelor. &ste denumita celula paracrina ce elibereaza subst cu rol acti!e in reactii de #ipersensibilizare
imediata.
/a un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele !or gasi anticorpi deja
formati si se !or fixa pe ei. ,eci, pe membrana mastocitului !or exista complexe M'g-'cN, care !or
determina doua reactii:
3. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza
formare de leucotriene in membrana mastocitului
,egranularea mastocitara cu mastocitoliza
&ste o urmare a faptului ca nou formatele complexe M'g-'cN din membrana mastocitara !or
declansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este acti!ata adenilat ciclaza care !a duce la fomarea
de 'MPc. 'MPc acti!eaza o protein9inaza care !a determina desc#iderea unor canale de calciu. "a
urmare a desc#iderii canalelor de calciu, creste influxul de calciu fapt care determina fuzionarea
granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. 'stfel granulele isi !or !arsa continutul la
exterior, fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime.
-istamina determina cresterea permeabilitatii capilare. 'stfel, prin peretele capilar !a exista un
aflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin c#emostatism poziti! de catre factorul
c#emotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lic#idul
interstitial. 0eutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant care !a duce si la eliberarea mai
multor granule mastocitare.
'lt efect consta in contractia musc#ilor netezi din peretii bron#iilor si bron#iolelor mergand pana
la bron#ospasm si moarte daca nu se inter!ine cu un bron#odilatator puternic: adrenalina.
1ormarea de leucotriene in membrana mastocitului
"omplexul M'g-'cN stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care !a induce sinteza de acid
ara#idonic din care se sintetizeaza leucotriene. /eucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza in
matricea extracelulara. &le au un rol antagonic #istaminei: relaxeaza musculatura neteda. "am la 3-( ore
dupa reactie, #istamina este ani#ilata prin leucotriene de catre mastocit si prin #istaminoxidaza de catre
eozinofile.
Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul de
secretie eliberat in afara celulei.
%0.>istio!acrofagul
-4%T4;M'";1'78/
&ste o celula cu dimensiunile intre *+-B+ m, cu nucleu !eziculos excentric, cu nucleol e!ident.
"itoplasma este acidofila si puternic granulata.
/a microscopul electronic, #istiomacrofagul se prezinta in felul urmator:
nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli e!identi
citoplasma contine organite comune: mitocondrii, & rugos, complex 7olgi, lizozomi
citoplasma mai contine numeroase !ezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul
antigenului (lic#id sau solid).
exista si fagolizozomi si pinolizozomi
exista de asemenea si corpi reziduali
Macrofagele au urmatoarele functii:
3. 1agocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. 1agocitoza poate fi specifica sau
nespecifica. &a este mediata de receptori.
(. %ecreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, eroc#inazei, #ialuronidazei sau
glucuronidazei. &nzimele inter!in in digestia matricei conjuncti!e.
*. %ecreta cito9ine care acti!eaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). ,intre
cito9ine, interleu9ina 3 acti!eaza limfocitele T# (#elper), care !or inter!eni in cooperarea din cadrul
raspunsului imun mediat umoral. 4nterleu9ina 3 mai acti!eaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau
nespecifica.
B. %ecreta interferonii , , . 4nterferonul este cel mai important, a!and rol in apararea anti!irala
si antitumorala.
). %ecreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.
Macrofagul
're originea in monocitele circulante.
Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei
compartimente:
3. compartimentul medular
(. compartimentul sang!in
*. compartimentul tisular.
"ompartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie
monocitara in monoblast promonocit monocit.
"ompartimentul sang!in este format din totalitatea monocitelor circulante.
"ompartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:
3. macrofagul liber (#istiomacrofag)
(. macrofagul fix (#istiocit)
/a ni!el tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digesti!a si in cea respi ratorie. &le se
grupeaza de regula in apropierea !aselor de sange
&1.Siste!ul !onocitar !acrofagic .
Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente:
3. compartimentul medular
(. compartimentul sang!in
*. compartimentul tisular.
"ompartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie
monocitara in monoblast promonocit monocit.
"ompartimentul sang!in este format din totalitatea monocitelor circulante.
"ompartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:
3. macrofagul liber (#istiomacrofag)
(. macrofagul fix (#istiocit)
/a ni!el tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digesti!a si in cea respi ratorie. &le se
grupeaza de regula in apropierea !aselor de sange
>istiocitul
&ste o celula cu dimensiuni intre 3+-3) m, cu nucleu ta#icromatic, excentric, cu citoplasma
acidofila, mai mult sau mai putin omogena.
>isto!acrofagul
&ste o celula cu dimensiunile intre *+-B+ m, cu nucleu !eziculos excentric, cu nucleol e!ident.
"itoplasma este acidofila si puternic granulata.
/a microscopul electronic, #istiomacrofagul se prezinta in felul urmator:
nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli e!identi
citoplasma contine organite comune: mitocondrii, & rugos, complex 7olgi, lizozomi
citoplasma mai contine numeroase !ezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul
antigenului (lic#id sau solid).
exista si fagolizozomi si pinolizozomi
exista de asemenea si corpi reziduali
Macrofagele au urmatoarele functii:
3. 1agocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. 1agocitoza poate fi specifica sau
nespecifica. &a este mediata de receptori.
(. %ecreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, eroc#inazei, #ialuronidazei sau
glucuronidazei. &nzimele inter!in in digestia matricei conjuncti!e.
*. %ecreta cito9ine care acti!eaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). ,intre
cito9ine, interleu9ina 3 acti!eaza limfocitele T# (#elper), care !or inter!eni in cooperarea din cadrul
raspunsului imun mediat umoral. 4nterleu9ina 3 mai acti!eaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau
nespecifica.
B. %ecreta interferonii , , . 4nterferonul este cel mai important, a!and rol in apararea anti!irala
si antitumorala.
). %ecreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.
2o!ponentii siste!ul fagocitar !ononuclear
3. Macrofagele de tip #istiomacrofag si #istiocit din tesutul conjuncti! lax si dens aflat in dermul pielii si
mucoasele digesti!a si respiratorie.
(. "elulele ?upffer din ficat
*. Macrofagele al!eolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman.
B. Macrofagele din tesutul conjuncti! reticulat din splina, foliculii limfatici, madu!a rosie #ematogena si
timus
). Macrofagele pleurale si peritoneale din seroasele ca!itare
C. ;steoclastele din tesutul osos
A. "elulele gliale din %0", numite microglii
"elulele /anger#ans din epiderm
&1.Plas!ocitul.
're originea in limfocitele B circulante.
%unt localizate: in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digesti!e si respiratorii.
/a microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator:
celula o!alara cu dimensiunea de *+ m
nucleu rotund sau o!alar dispus excentric, in jurul caruia se obser!a un aspect de cadran de ceas sau
roata cu spite.
are nucleoli e!identi
citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofila2 o mica zona din apropierea nucleului
ramane mai palid colorata sau acidofila.
in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici !acuole mai palid colorate sau cu tenta acidofila.
'ceste zone sunt corpusculii lui ussel (lanturi polipeptidice aflate in trecere prin & rugos)
/a microscopul electronic obser!am:
membrana plasmocitara prezinta micro!ili
nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina (spatiile dintre spite) si
#eterocrmatina (spitele rotii)
in citoplasma abundenta se afla & rugos responsabil de bazofilie. 8nde & rugos lipseste citoplasma
este acidofila (in jurul nucleului unde se gasesc aparatul 7olgi, mitocondrii si elemente de
citosc#elet).
olurile plasmocitului sunt:
%intetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. 4munoglobulinele secretate de plasmocit sunt:
4g7 - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B.
Pot inter!eni in procesul de axonizare a antigenelor.
4gM este prezenta pe suprafata limfocitelor B unde se fixeaza pe receptorii specifici.
4g' este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din
epiderm unde se fixeaza pe receptorii specifici inter!enind in procesele de aparare locala la ni!elul
pielii.
4g, - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B.
4g& (reagine) - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si inter!ine in reactiile de
#ipersensibilizare imediata.
aspunsul imun mediat umoral
Poate fi de doua feluri: primar sau secundar.
Raspunsul imun umoral primar
;rganismul !ine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. 'cum limfocitele B se !or
blastiza (celula adulta rede!ine celula tanara) si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. 0ucleul este
eucromatic, acti!, citoplasma este bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dez!oltat. 'ceste
limfoblaste se !or di!ide intens si se !or diferentia pe doua linii celulare:
3. linia limfoblaste limfocite cu memorie
(. linia limfoblaste plasmoblaste plasmocite.
Plasmocitele !or sintetiza anticorpi.
4n raspunsul primar mediat umoral toate aceste e!enimente au ne!oie de celule imune accesorii
(macrofage, limfocite T#).
Raspunsul imun umoral secundar
're loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. 4n acest caz nu mai este
necesara prezenta celulelor imune accesorii pentru ca exista limfocite B cu memorie care se blastizeaza si
rezulta limfoblaste cu memorie care se !or diferentia pe doua linii celulare:
3. linia de limfocite B cu memorie
(. linia limfoblast centrobalst centrocit
&2..elanocitul
Celulele pigmentare (melanocitele
%unt celule care produc pigmenti. "elula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentii
produsi de melanocite.
/a microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator:
are aspect de fulg de nea sau floare de g#eata
nucleul este rotund si dispus central
citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. 7ranulele se numesc melanozomi.
/a microscopul electronic mai putem obser!a in plus:
sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina: tirozina *, B di#idroxifenil alanina
(,;P') melanina. Prima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza.
melanozomii cu granule de melanina (pigmentul) pot fi primari, secundari, tertiari sau cuaternari.
melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara
melanozomii cuaternari se gasesc in c#eratinocite (celulele melanofore)
Trecerea pigmentului din celula pigmentara in c#eratinocit se face prin secretie citocrina.
,ispersia pigmentului este data de '"T-.
&%..atricea osului 4aersian "la!elar# - organizare
!icroscopic /
.atricea osoasa
&ste alcatuita din lamele care sunt in general in numar de *-A, dar pot ajunge pana la (+ si din
lacune , in care se gasesc osteocite care au prelungiri ce patrund in canalicule ce se anastomozeaza.
/amelele (B-(+) sunt dispuse concentric in jurul unui canal !ascular longitudinal cu diametrul de
)+-D+ m. 'cest canal !ascular se mai numeste si canal #a!ersian. ;steonul are un diametru de (++-*++
m. ;steoanele pot fi primare, secundare etc. /amelele sunt si ele de mai multe feluri: lamele T
(intunecate sau lamele ' (alternanate), alternanad lamelele longitudinale (/) cu cele trans!ersale (T). /a
periferia osteoanelor secundare exista linia de ciment, care contine mai putin colagen, mai putin fosfor si
mai mult sulf.
4ntre osteoane exista sistemul lamelar interstitial, angular. ,e asemenea, la periferie mai exista un
sistem circumferential intern si extern, in corticala oaselor lungi. /amelele din sistemul trabecular nu
prezinta canale !asculare (#a!ersiene) si se #ranesc prin difuziune din spatiul inconjurator.
"analele !asculare sunt de doua feluri: longitudinale si trans!ersale. "analele longitudinale se mai
numesc si #a!ersiene si reprezinta capilare fenestrate sau c#iar !enule. &le sunt marginite de celule turtite
(mezenc#imala, osteoblast in repaus, osteocit in acti!itate). 'ceste celule sun asezate probabil in strat
continuu, unite prin jonctiuni gap cu osteocitele din lacune. 'ceste celule alcatuiesc bariera os - celule!
"analele trans!ersale sau oblice se mai numesc si $ol9mann si nu sunt inconjurate de lamele.
Periostul este alcatuit din doua straturi: extern, alcatuit din fibre (%#arpeF) si bogat !ascularizat si
un strat intern, osteogenic, alcatuit din celule.
&ndostul este alcatuit din celule aplatizate si acopera peretii tuturor ca!itatilor osoase din osul
spongios precum si canalele !asculare #a!ersiene si $ol9mann din osul compact. /a osul spongios
endostul reprezinta stratul periferic al stromei medulare.
&&.Su$stan ( a organic / a !atricei osoase
%ubstanta organica intra in alcatuirea fibrelor si a substantei fundamentale. &a da reactii P'% poziti!e,
metacromazie (poziti!a sau negati!a), este acidofila si se poate e!identia prin incorporare de sulf.
%ubstanta fundamentala este amorfa. &a contine proteine necolagenice specifice tesutului
conjuncti! dar si proteine necolagenice specifice tesutului osos.:osteocalcina, osteopontina, sialoproteina
osoasa. ;steocalcina si osteopontina se leaga de #idroxiapatita. %ialoproteina se leaga de celula. %unt
importante 3, ()-di#idroxi !itamina ,, cu rol in sinteza proteinelor necolagenice si !itamina ?
(osteocalcina).
1ibrele (colagenul ) reprezinta D+I din totalul de substanta organica. "olagenul este de tip 4,
fibrele au diametru de )+-A+ nm, si o periodicitate de CA nm, fiind bogat in lizina #idroxilata. Prezinta
numeroase legaturi trans!ersale, a!and o mare rezistenta mecanica si la agenti acii. 1ibrele au un
aranjament bine orientat. &le alcatuiesc lamelele intunecate sau luminoase, existand diferente de orientare
siEsau cantitati!e. 1ibrele sunt dispuse #elicoidal in raport cu substanta minerala. Pasul #elixului se
modifica de la o lamela la alta.
&'.Su$stan ( a !ineral / a !atricei osoase .
%ubstanta minerala reprezinta C)I din totalul de substanta uscata. &a apara ca depozite submicroscopice
de fosfat de calciu care se transforma in #idroxiapatita. /a ora actuala exista o disputa cu pri!ire la starea
substantei anorganice in os. 0u se stie daca substanta este de la inceput sub forma de cristale sau fosfatul
de calciu este amorf in timp ce #idroxiapatita este cristalina. "ristalele de #idroxiapatita sunt de forma
unor bastonase cu lungimea de B+ nm si diametrul de 3,)-* nm, distribuite pe o lungime de C+-A+ nm in
lungul fibrelor de colagen. 'ranjarea colagenului este astfel facuta incat sa dea nastere unor goluri in
interiorul unei retele ordonate. 7olurile au dimensiuni de B+ nm E (,) nm si aici sunt dispuse cristalele.
%ubstanta anorganica mai contine ioni citrat (la suprafata cristalului), ioni carbonat, substante fosfatice,
fluor (inlocuieste ;-). 4zotopii radioacti!i ai "a si P pot inlocui ..........stabil. Mai este prezent plumbul,
strontiul, radiul. 4n ostomalacie sau ra#itism substanta anorganica poate scadea pana la o proportie de
*)I. -idroxiapatita are formula "a3+(P;B)C(;-)(
&).2elulele osteogeneratoare
"elulele osteogeneratoare sunt de fapt aceeasi tip celula dar in faze functionale diferite.
"elulele osteoprogenitoare ( ) pro!in din celula mezenc#imala primiti!a si dau nastere
condroblastilor si osteoblastilor. &le se gasesc la ni!elul suprafetelor osoase libere (endost, periost,
trabecule, cartilaj calcifiat, metafiza osului in crestere). ;steoblastele in repaus se aseamana
morfologic cu aceste celule, fiind cel putin o parte din celulele ce marginesc osul adult.
;steoblastele ( ) depun osteoidul (matricea osoasa). &le sunt celule columnare sau epiteloide care se
gasesc la suprafata osului si cand sunt inacti!e au un aspect scuamos. %unt celule sintetizatoare de
proteine, produc factori de crestere care actioneaza autocrin sau paracrin, contin fosfataza acida. %e
leaga de osteoblastele !ecine prin jonctiuni gap, prezinta receptori pentru #ormoni, !itamine, cito9ine.
%pre exemplu, parat#ormonul actioneaza asupra osteoblastelor care produc factori de stimulare a
osteoclastelor. %ecreeta procolagenoza din care rezzulta colagenoza care lizeaza osteoidul potentand
acti!itatea osteoclastelor. 'u un mic rol in resorbtia osoasa, resorbind o portiune mica de osteoid,
dupa care inter!in osteocitele.
;steocitele ( ) se gasesc in lacune, prezinta prelungiri care patrund in niste canalicule si se
anastomozeaza cu prelungirile osteocitelor !ecine prin jonctiuni gap. 'ceste prelungiri formeaza un fel de
retea. ;steocitele prezinta o acti!itate dar redusa. &le au organite 5in regresie6. %e stie ca osteocitele
pro!in din osteoblaste dar transformarea osteocitelor inapoi in osteoblaste este contro!ersata
&,.5steoclastele.
;steoclastele au un diametru de 3)+ m, prezinta cate )+ de nuclei in fiecare celula, si se gasesc in niste
lacune speciale, numite -o.s#ip.
"elulele sunt polarizate: nucleii se afla la polul opus frontului osos iar inspre frontul osos prezinta
o margine in perie (margine dantelata) care in repaus dispare. Prezinta numerosi lizozomi primari, cu
diametrul de +,)-* m care contin fosfataza acida rezistenta la tartrat si di!arese enzime proteolitice. 4n
osteoclaste exista o zona numita compartiment subosteoclastic, in care mediul este puternic acid si care
este ec#i!alenta unui lizozom secundar. Mediul acid din acest compartiment este obtinut cu ajutorul unei
pompe protonice 'TP dependenta care pompeaza in zona subosteoclastica protonii obtinuti cu ajurorul
an#idrazei carbonice. 'cest compartiment este inconjurat de o zona de inc#idere. %pre periferie mai exista
si o zona 5clara6 deasupra careia se afla marginea dantelata (in perie) care este bogata in actina si mai este
numita si zona filamentoasa.
;riginea osteoclastelor se afla in precursori comuni cu monocitele si granulocitele, in madu!a
osoasa. ;steoclastele se obtin prin fuzionarea precursorilor, proces care este dependent de un factor
necunoscut. 4nsa monocitele fuzionate nu au proprietati osteoclastice, desi pro!in din aceeasi precursori ca
si osteoclastele.
eceptorii pentru calcitonina in#iba acti!itatea osteoclastelor dar ele sunt sensibile la factorul de
stimulare a osteoclastelor, secretat de osteoblasti la actiunea parat#ormonului
&-.5sificarea encondral / "generalit /( i#.
5sificarea encondrala
're loc in centrii primari, secundari, la baza craniului, la ni!elul coloanei !ertebrale, in oasele
lungi si la extremitatile oaselor. "entrii de osificare reprezinta modificari ale tesutului cartilaginos prin
aparitia unor muguri periostali !asculari.
"artilajul sufera modificari zonale dinspre epifiza spre diafiza. /a acest ni!el celulele !or fi
dispuse pe mai multe zone:
cartilaj de rezer!a
zona de proliferare
zona de maturare (celulele cresc)
zona de generare - unde are loc calcifierea matricei in sens longitudinal si nu la ni!elul septurilor
trans!ersale.
linia de eroziune (frontul de osificare) unde se gasesc !ase (anse capilare) si celule mezenc#imale
nediferentiate care !or da nastere diferitelor celule osoase precum si celule stem #ematopoietice.
4ntr-o etapa ulterioara are loc distrugerea septurilor trans!ersale, care nu sunt mineralizate.
4n procesul de osificare mai inatai se formeaza osteoblastii care depun osteoidul pe cartilajul
calcificat si se formeaza astfel spongioasa primara. 'poi actioneaza osteoclastele si se formeaza
spongioasa secundara (lame obtinute prin resorbtie care formeaza osul).
Procesul actioneaza de la diafiza inspre epifiza. 'pare gulerasul periostal epifizar.
"entrii secundari apar dupa nastere la ni!elul epifizelor. %ub pericondru nu se depune osteoid.
&0.5rganizarea !icroscopic / general / a ( esuturilor
cartilaginoase
Structura=
2o!parti!entul celular: -condroblaste (celulele tinere ale tesutului cartilaginous cu acti!itate mitotica
intensa)
-condrocite < isi !or pastra capacitatea de di!iziune si secretie (mai scazuta
decat la ni!elul condroblastelor) in citoplasma. "ondtocitele sunt organite mai slab reprezentate.;cpa
compartimente numite lacune. %unt asezate fie izolat fie in gr izogene coronare.Pe langa acestea se mai
!ad si celulele pericondrului.(cellule stem pt condroblaste).
-'coperit de pericondru, cu excepOia cartilajului fibros.
-&ste aascular2 nutrienOii difuzeazP din !asele de la ni!elul pericondrului prin matrice pQnP la condrocite
Pricondrul este format din tesut conjuncti! dens semiordonat ce contine !ase ce !or asigura #ranirea
cartilajului a!ascular.-ranirea se face cu ajutorul nutrientilor ce !or difuza prin matricea cartilag pana la
ni!elul condrocitelor.
1ibre conjuncti!e de collagen 4, 44, elastic >subst fundamental.
/a M; se obser!a pericondrul cu cele ( straturi fibrilar si cellular bogat in celulele periocondrului.%ub el
sunt condroblastele celule turtite alungite, nucleu eucromatic cu nucleol !izibil si condrocite.
2o!parti!entul !atricial:1ormat din matrice teritoriala si interteritoriala.
Teritoriala < intens bazofila si se afla in !ecinatatea gr celulare.&ste intens bazofila.
4nterteritoriala < mai putin bazofila.
-fibre conjuncti!e ( de colagen tip 4, 44 sau elastice )
-substanOa fundamentalP
'1.2ondrocitele din ( esutul cartilaginos 4ialin
Condrocitele
'u forma elipsoidala, a!and membrana celulara paralela cu marginea lacunei, sau, daca se gaseste
mai in profunzimea lacunei, are forma #emisferica sau rotunjita. "elula (celulele) ocupa intreaga lacuna.
Prezinta incluzzii de glicogen si lipide, are aparat 7olgi si reticul endoplasmic rugos, care sunt mai
dez!oltate in perioadele de sinteza. &le sintetizeaza toate componentele matricei simultan: colagen,
proteoglicani, acid #ialuronic.
/a periferie prezinta un in!elis matricial pericelular format din proteoglicani, cu aspect de pasla si
cu grosimea de 3-* m. 8rmatorul strat este inelul lacunar, format din fibrile de colagen, ca un cosulet.
'poi urmeaza matricea teritoriala formata din condroitin sulfat, a!and o grosime de )+ m si cu o
structura intens bazofila. "ondrocitele embrionare pot a!ea un mic................. Pe suprafata au ca!eole,
micro!ili. "ondrocitul #ipertrofic are o sinteteza scazuta de colagen 44, proteoglicani si in#ibitori de
protease
'1.2olagenul din !atricea cartila9ului 4ialin
Colagenul reprezinta B+I din greutatea uscata a cartilajului. &l este de tip 44, iar diametrul fibrilelor este
de 3)-B) nm. &le nu se asambleaza in fascicule groase, si formeaza o retea in matrice. "olagenul nu exista
in matricea pericelulara. 'r#itectura fibrilelor este dictata de conditiile mecanice si in general sunt
tangentiale la pericondru.. Mai exista si alte tipuri de colagen: 4H, H, H4. "olagenul de tip 4H sau H4 se
gaseste asociat cu fibre de colagen de tip 44 iar colagenul de tip H se gaseste numai in zona de cartilaj
#ipertrofic. ,e asemenea mai exista si colagen de tip 4 si fibronectina care sunt localizate numai in zona
#ipertrofa, in portiunea inferioara
-'re o structura omogena la microscopul optic.
-&ste bazofila.
-%e coloreaza metacromatic cu coloranti cationici, 'zur ', albastru de toluidina, care formeaza cplx
impreuna cu (7'7). -0u se e!identiaza fibrilele colagenice-Re!id dupa digestia 7'7 cu -&-aspect
bazofil
-Matricea teritoriala este bazofila datorita condroitin sulfatului.
-"omponentele matricei sunt colagenul si substanta fundamentala care este amorfa
'2.Su$stan ( a funda!ental / a !atricei cartila9ului 4ialin
"ubstanta fundamentala este un gel cu proprietati speciale. &a contine proteoglicani (P7) formati dintr-un
miez proteic numit 5agrecan6 si aproximati! )+ 7'7 (condroitin sulfat, 9eratan sulfat) atasati
agrecanului. 'cidul #ialuronic leaga apoi aproximati! 3++ P7 prin proteine de legatura, intre P7 fiind o
distana de *+ nm. P7 se gasesc la distante regulate de-a lungul fibrei de colagen. "u ajutorul
microscopului electronic se poate !izualiza reteaua de P7 care apare in elul urmator: fibrile fine, discrete,
corespunzatoare lanturilor de 7'7 si fibrile groase, e!idente, corespunzand miezurilor proteice.
'gregatele de P7 realizeaza un gel puternic #idratat. 'pa reprezinta A+-S+I din greutatea cartilajului. &a
se depune structurat, in staturi, fiind atasata gruparilor ";;
-
si %;B
(-
. 'ceasta structura explica rezistenta
la compresie.
Condronectina este o glicoproteina fibronectin-li9e. &a este incorporata pe suprafata condrocitelor
si se leaga de colagenul de tip 44 si de 7'7. 'ceasta proteina modifica atasarea celulelor la matricea
cartilaginoasa.
'%.2artila9ul elastic
/ocalizare: in urec#ea externa, peretii cailor auditi!e, trompa lui &ustac#e, in epiglota, cartilajele
corniculate si cuneiforme.
'spectul sau macroscopic este mai opac si galbui, flexibil.
&ste alcatuit din condrocite similare celor de la tesutul #ialin, asezate in lacune izolate sau grupate
cate (-B in grupe izogene. Matricea este mai putin bogata si prezinta numeroase fibre elastice ramificate.
;riginea lor este in ariile primare ale tesutului conjuncti! care contin celule conjuncti!e ramificate
si fibre care nu sunt nici colagen nici elastina. %e dez!olta ca in ariile tesutului #ialin dar dobandesc
caracteristicile tesutului cartilaginos elastic. Tesitul conjuncti! de la periferie da nastere pericondrului.
olul importantei matricei este demonstrat de experimentul cu papaina
'&.;i$rocartila9ul
%e aseamna foarte mult cu tesutul conjuncti! dens regulat. "ele doua tesuturi sunt adesea unul in
contnuarea celuilalt, alcatuind ligamentele si tendoanele ce se insera pe os.
/ocalizare: discuri inter!ertebrale, simfiza pubiana, unele cartilaje articulare.
"inteza in condrocit a componentelor matriciale#
4n & dureaza 3+ minute, in aparatul 7olgi dureaza *+ minute, iar in granulele secretorii stau (-
* ore. "ondroitin sulfatul si 7'7 sunt adaugati in aparatul 7olgi iar in granulele secretorii exista un
material filamentos (colagen) si un material granular (P7). P7 sunt secretati ca monomeri si asamblati pe
acid #ialuronic extracelular.
'ceeasi celula cartilaginoasa secreta concomitent toate componentele matricei.
;rganizarea microscopica se face pe baza unor condrocite dispuse in siruri intre manunc#iuri
groase de fibre de colagen de tip 4. 0u are pericondru si este acidofil datorita colagenului. "ondrocitele
sunt situate in lacune inconjurate de matrice extracelulara bazofila datorita condroitin sulfatului si 9eratan
sulfatului.
$iscul intervertebral
$ertebrele sunt acoperite de cartilaj #ialin iar discul se afla in centru si e format din fibrocartilaj.
0ucleul pulpos este deri!at din notocord si este format din acid #ialuronic si putine celule. 1ibrocartilajul
este alcatuit din lamele formate din manunc#iuri de fibre de colagen de tip 4 si care se termina in cartilajul
#ialin al !ertebrelor. /amelele adiacente au directii oblice dar opuse, de aici aparand aspectul penat.
%ericondrul este prezent in toate cartilajele mai putin in cartilajul articular. &ste un tesut
conjuncti! dens, mai bogat in celule in partea indreptata spre cartilaj. "elulele se diferentiaza in
condroblaste . "ontine colagen de tip 4.
&istofiziologia cartilajului
cartilajul are rezistenta crescuta la compresiune
cartilajul ajuta la diminuarea la minim a frecarii in articulatii
cartilajul este responsabil de crestera in lungime a oaselor
cartilajul contine numeroase proteine, !itamina ", !itamina ,, calciu, fosfat. 'bsenta acestor principii
din alimentatie duce la ra#itism si osteomalacie. 'cumularea de matrice fara sa se osifice duce la
aparitia unor oase mai usor deformabile sub actiunea diferitelor forte mecanice.
-ipofiza produce %T- care este responsabil de aparitia nanismului, gigantismului si acromegaliei.
daca celulele cartilaginoase mor atunci cartilajul este in!adat de !ase sang!ine si fagocite si are loc
fibrozarea.
extractia cartilajului impiedica angiogeneza
transplantul de cartilaj 08 este urmat de rejectie deoarece este ne!ascularizat si prin urmare nu
permite patrunderea limfocitelor si a imunoglobulinelor.
SA6+ELE ?I >E.AT5P5IE@A
''.+ranulocitul neutrofil - aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructur / , func ( ie
-'u originea in M-.
-,upa raportul cu peretele !ascular exista doua populatii de neutrofile: circulante si marginale (au tendinta
de aderare).
-0umarul *.+++ - C.+++ E mmc.
-,urata de !iata este de C # in sange dupa care trec in tesuturi unde au o durata medie de !iata de B zile.
-'u rol in apararea antiinfectioasa, apartinand sistemului fagocitar.
- 4n sange ele au stadiul de e!olutie final, diferentiat. &le nu se mai di!id si se pot autoelimina, acti!andu-
si programul genetic de autodistrugere.
-/a M; se calculeaza dimensiunea lor 3+ -3( m, 0E" G 3 : 3.
-"elulele au un singur nucleu care este segmentat. "elulele sunt PM0 (polimorfonucleare) a!and nucleul
lobat.
-/a celulele tinere nucleul este nesegmentat, in banda. 0ucleul se !a segmenta in (, *, B, sau ) lobi.
-"itoplasma prezinta granulatii mici, colorate roz sau rosu-portocaliu si unele granulatii colorate in
albastru-!iolet. &le sunt raspandite uniform in citoplasma. %e poate !edea un apendice, ca un bat de toba -
corpusculul Barr.
-,istributia granulelor la microscopul electronic arata ca in !ecinatatea membranei exista mai putine
granule si mai multe structuri ale citosc#eletului. 4n momentul aderarii la endoteliul !ascular miscarea
neutrofilului este de tip amoeboidal care se face ca urmare a rearanjarii citosc#eletului.
-"ontinutul granulelor a fost studiat prin #istoc#imie. 7ranulele pot fi de doua feluri primare (comune) si
secundare (specifice), clasificare care s-a facut dupa afinitatile tinctoriale. 7ranulele primare sunt
azurofile si dau reactii poziti!e pentru coloranti azur. &le contin un set de enzime lizozomale. 7ranulele
specifice nu au aceleasi enzime specifice si au proteine bazice numite fagocitone. 'ceste granule asigura
capacitatea neutrofilului de a fagocita bacterii.
,.p.d.!. functional neutrofilele se clasifica in: celule inacti!e si celule acti!ate.
"elulele acti!ate prezinta pe suprafata lor anumite molecule de adeziune cu ajutorul carora se
ataseaza la celulele ce captusesc !asele, migreaza apoi in tesuturi unde ingera particulele straine pe care
apoi le digera.
&tapele distrugerii microorganismelor:
3. 4dentificarea microorganismelor prin factori c#emotactici care sunt niste compusi c#imici pe care
celula ii detecteaza ca fiind prezenti in mediu iar apoi are loc raspunsul celular, neutrofilul migrand
spre zona din organism unde concentratia factorilor detectati este maxima.
(. 'poi celulele se ataseaza de !as, strabat peretele endotelial la locul de jonctiune intre doua celule
endoteliale, distrugand membrana celulara cu enzima numita colagenaza. 0eutrofilele trec apoi in
tesutul conjuncti! prin miscari amoeboidale si ajung la locul unde concentratia de microorganisme
este maxima.
*. ,istrugerea, liza microorganismelor.
B. Prelucrarea materialului rezultat din liza.
'tasarea neutrofilelor atat la celulele endoteliale cat si la tesutul conjuncti! se face prin molecule
de adeziune care se gasesc fie pe leucocite fie pe celulele epiteliale sau pe celulele tesutului conjuncti!.
&xemple de molecule de adeziune:
4"'M 3 (molecula de adeziune intercelulara - intercelular ad#esion molecule)
&/'M 3 (endot#elial-leu9ocFte ad#esion molecule)
&xemple de factori c#emotactici:
peptide scurte, cu radicali 0-formil
diferite tipuri de componente ale sistemului complement
mesageri ai mastocitelorL: metaboliti ai acidului ara#idonic.
4ngestia este precedata de procesul de opsonizare (bacteria este acoperita din loc in loc de
proteine de tip 4g sau elemente componente ale sistemului complement). ;psonizarea reprezinta
acoperirea unei molecule (particule) bacteriene cu proteine plasmatice recunoscute de receptorii
neutrofilului ca semnal pentru ingestie. olul opsonizarii este de a reduce mobilitatea microorganismului
si de a recunoaste particula antigenica.
4n momentul recunoasterii, citosc#eletul neutrofilului se distruge, si !eziculele de fagocitoza sunt
internalizate. 8lterior !eziculele de fagocitoza fuzioneaza cu granulele neutrofilului si are loc o
degranulare (eliberarea continutului granular spre !ezicula de fagocitoza). 4n acest moment se acti!eaza
productia de radicali liberi care ulterior desfac elementele componente ale microorganismelor ingerate.
Pentru neutrofile, degranularea are loc in citoplasma celulei, spre deosebire de bazofile si eozinofile unde
degranulare are loc extracelular, uneori cu efecte toxice asupra organismului propriu.
').+ranulocitul eozinofil - aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructur / , func ( ie .
-%e gasesc atat in sange cat si in unele tesuturi. %unt bine reprezentate in tesuturile ce au contact direct cu
mediul extern: aparatul respirator, digesti!, genito-urinar.
-0umarul este de B)+ E l (mmc). aportul de eozinofile in sange E tesuturi este 3 E *++. 0umarul lor
creste in infectiile parazitare.
-,urata de !iata este mai mare dacat la neutrofile, fiind de cate!a saptamani.
-/a M; se stabilesc dimensiunile de 3+-3( m, raportul nucleu E citoplasma este 3 : 3. 0ucleul poate fi
nesegmentat sau, mai frec!ent, are doi lobi iar nucleul are un aspect caracteristic, in forma de desaga.
"itoplasma se coloreaza in rosu portocaliu cu eozina iar granulele se coloreaza eozinofil.
-/a M&, gran. au in centru un miez cristaloid caracteristic, dif de la o specie la alta. ,.p.d.!. #istoc#imic
granulele contin:
un set de #idrolaze lizozomale
un set de proteine cationice
olul functional:
1agocitoza si liza bacteriana, putin importanta in !i!o. %-a experimentat acest lucru pe sobolani,
modificandu-li-se formula leucocitara. /i se scot neutrofilele si li se introduce un numar egal de
eozinofile. 8lterior, soarecii mor din cauza unor infectii cu germeni obisnuiti. "oncluzia este ca unele
eozinofile sunt capabile de fagocitoza dar ele nu pot suplini lipsa neutrofilelor.
'pararea in infectiile cu paraziti multicelulari. 4n infectiile parazitare, celulele sistemului imun
detecteaza celulele straine, secreta o serie de molecule implicate in comunicarea intercelulara, numite
limfo9ine care determina elaborarea unui raspuns mai specific fata de acest tip de infectie. "a urmare,
creste numarul de eozinofile, creste concentratia unui anume tip de anticorpi, din familia 4g&.
Moleculele de 'c se ataseaza de parazit, recunoscand proteinele de suprafata. &ozinofilele au receptori ce
recunosc celalalt domeniu al anticorpului si prin intermediul lui se ataseaza de celula parazitara. 'poi are
loc procesul de degranulare care este citotoxic pentru celulele parazitare. Procesul de degranulare se face
in spatiul extracelular si prin urmare el poate pro!oca un raspuns si din partea celulelor proprii ale
organismului. Pot aparea astfel asa numitele boli alergice, caracterizate printr-o #ipersensibilitate a
propriilor celule la actiunea eozinofilelor asupra parazitilor. 'ceasta #ipersensibilitate se poate manifesta
c#iar in absenta parazitului si prezenta doar a antigenului
',.+ranulocitul $azofil - aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructur / , func ( ie .
-%unt celule cu proprietati asemanatoare cu mastocitele.
-0umarul lor este intre 3)-)+ E mmc, aproximati! 3++ milioane in total in organism.
-'u durata scurta de !iata. 4n sange se gasesc sub forma de celule diferentiate, ce nu se di!id.
T/a M; se stabilesc diametrul - 3(-() m, 0E"G 3 : 3
-forma nucleului- de potcoa!a la cele tinere sau bilobat la cele adulte.
-"itoplasma este abundenta, si adesea tinde sa aiba o tenta bazofila. &xista granule foarte neuniforme
d.p.d.!. al conturului care se coloreaza cu un colorant bazic si apar in albastru inc#is pana la negru.
7ranulele se suprapun si peste nucleu.
-"ontinutul granulelor este #idrosolubil, si de aceea, pe frotiu, la spalare intensa, continutul granulelor se
poate dizol!a.
T/a M& se !ad organitele: aparatul 7olgi, &, mitocondrii si incluziunile - granule de glicogen.
-7ranulele sunt rotunde sau o!ale si specifice. 'u un continut de #istamina, #eparina si alti mediatori. 0u
au enzime lizozomale.
olul lor functional este incert. ,atorita faptului ca reprezinta o proportie mica din totalul de
leucocite adesea exista tendinta de a se considera neimportante. ,egranularea lor rapida poate a!ea insa
consecinte gra!e. 4n aceste cazuri au loc pusee #ipersensibile, cand se elibereaza anticorpi 4g&.
Bazofilele au pe suprafata lor receptori pentru 4g&. "and o persoana #iperreacti!a produce 4g&
acestea pe de o parte circula in sange, pe de alta parte se leaga de bazofile. /a reexpunerea acelei persoane
la acelasi antigen, bazofilele cu anticoprii atasati fixeaza antigenul respecti!, se degranuleaza si astfel se
pot produce diferite tipuri de reactii alergice, de la astm bronsic pana la urticarie acuta si c#iar soc
anafilactic, care este cel mai gra! dintre bolile alergice.
'-..onocitul - aspectul la !i croscopul optic, ultrastructur / ,
func ( ie.
%unt celule aflate in trecere prin sange unde stau 3E(-3 zi. &le ajung in tesuturi unde isi sc#imba
morfologia (se transforma in macrofage). &xemple: macrofagele din tesutul conjuncti! din ficat, din
plaman.
%unt in numar de *++-)++ E mmc.
/a M; apar ca fiind celule mari, cu diametrul pana la (+ m. aportul nucleu E citoplasma este (
: 3 iar nucleul are forma de potcoa!a. 4n nucleu eucromatina si #eterocromatina alterneaza, dand aspectul
de tabla de sa#. "itoplasma este bazofila si apare colorata in albastru intens. 8neori exista granulatii mici
ce apar roz palid.
/a M& se obser!a &, ribozomi liberi si mitocondrii. 7ranulele au enzime lizozomale.
olul fagocitelor mononucleare:
3. secreta di!ersi compusi (proteici sau neproteici)
(. ingera diferite particule de dimensiuni mari (celule intregi sau resturi celulare)
*. coopereaza cu limfocitele mai ales
B. fagocitoza (functia principala) - ingera celulele imbatranite (!ezi splina pentru eritrocite). &ritrocitele
exprima semnale de degenerescenta care sunt recunoscute si fagocitate. ,e asemenea fagocitele pot
ing#iti proteine straine, resturi celulare, produsi fiziologici formati in exces (factori de coagulare).
Mecanismul de transport poate fi pinocitoza (pentru faza fluida), endocitoza (pentru particulele solide)
sau fagocitoza (!ezi neutrofilul).
,iferente intre neutrofil si macrofag:
macrofagul utilizeaza un set amplu de molecule de adeziune
macrofagul poate fagocita particule dupa ce au fost opsonizate cu mai multe tipuri de anticorpi.
macrofagele se pot deplasa sub actiunea factorilor c#emotactici sintetizati de limfocite
macrofagele au receptori pentru manoza (se gaseste in capsula bacteriana) si astfel bacteria poate fi
fagocitata fara opsonizare.
'0.Li!focitul- structu r / , func ( ie.
-&xista atat in sange cat si in organele limfoide.
-"a numar sunt )-3+ miliarde in sange si (T3+
3(
in diferite organe limfoide.
-,urata de !iata este lunga deoarece cea mai mare parte sunt recirculate: sange organe limfoide
sange organe limfoide sange ..........
-; particularitate a limfocitelor consta in afinitatea proprie fiecarui limfocit pentru un anume organ
limfoid. Pe suprafata limfocitului se exprima un receptor pentru care exista un contrareceptor potri!it in
endoteliul organului limfoid.
/a M;, dupa dimensiuni, se pot distinge * categorii de limfocite: mici (cu diametrul C-S m),
mari (diametrul de 3(-3S m) si intermediare cu dimensiuni intermediare. aportul nucleu E citplasama
este de B : 3 sau * : 3. 1orma nucleului este rotunda sau indentata, pozitia lui este excentrica, nucleolul
este absent. 0ucleul se coloreaza cu colorant bazic si apare in 5pata de cerneala6. "itoplasma este ca un
inel subtire perinuclear si este albastra ca 5cerul senin6.
"f. t# clasice limfoc apartin agranulocite-R azi : unele limf au granule in citopl la fel ca unele
monocite.
%-a stabilit ca exista mai multe populatii celulare: unele se maturizeaza in timus si sunt deci
timodependente - limfocitele T. 'ltele se maturizeaza in madu!a osoasa la om - limfocitele B (bone
marro.). 'cestea din urma, la pasare, se dez!olta in bursa lui 1abricius.
,upa studierea la M& s-a stabilit ca nu exista diferente intre limfocitele B si T in stare inacti!a. 4n
stare acti!ata apar mici diferente:
limfocitele T acti!ate au diametrul mai mare decat al celulei inacti!e, nucleul mai putin condensat, iar
in citoplasma apar cate!a cisterne ale & si cati!a ribozomi liberi.
limfocitele B acti!ate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inacti!e, iar citoplasma este plina
cu &. 'ceste celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de
diferentiere - plasmocitul.
%istemul imun cuprinde milioane de clone (familii) de limfocite. /imfocitele din fiecare familie
poseda un receptor de suprafata unic - apartine doar acestei familii. 'cest receptor permite legarea unui
determinant antigenic specific.
"ele doua mari populatii de limfocite sunt limfocitele B, specializate in sinteza de anticorpi, si
limfocitele T care participa la raspunsul imun. ,iferentierea la M; intre cele doua clase nu se poate face
iar la M& exista diferente doar intre formele acti!ate ale limfocitelor, diferente care se e!identiaza prin
metode imunocitoc#imice (identificarea unor mar9eri de suprafata)
)1.Tro!$ocitul - structur / , func ( ie
'umarul
(++.+++ - B++.+++ E mmc. "resterea numarului se numeste trombocitoza iar scaderea numarului se
numeste trombocitopenie si insotesc boli ale sangelui sau boli generale.
$iametrul
&ste cel mai mic element figurat al sangelui a!and un diametru de *-B m.
(orma
&ste o!alara, in stare proaspata sau cu margine crenelata in stare uscata.
"tructura si ultrastructura trombocitului
&ste anucleat.
"itoplasma prezinta doua zone: centrala, intunecata - granulomer, si una periferica, clara -
#ialomer.
7ranulomerul
&ste format din !ezicule de diferite marimi si opacitati, inconjurate fiecare de o endomembrana.
8nele !ezicule sunt organite celulare, foarte putine la numar insa2 (-* mitocondrii cu rare criste, cati!a
ribozomi liberi, cate!a !ezicule golgiene, putin &, numar mic de lizozomi (granulele ).
$eziculele dense au diametrul de ()+-*++ nm si contin serotonina, epinefrina, norepinefrina,
'TP, ',P, ioni "a
(>
. $eziculele sunt implicate direct in coagulare si contin: tromboxan '(,
trombospondina, prostaglandine 7(, -(, factorul $444 (@illebrand).
-ialomerul
Prezinta * sisteme canaliculare, de la exterior spre interior:
3. %istem canalicular desc#is - tubi care comunica cu in!aginarile membranei plac#etare, fa!orizand
sc#imbul dintre mediul intern si mediul extern.
(. %istem tubular dens alcatuit din tubi anastomozati asezati ca un inel in #ialuromer. Pot fi tubi ai &.
*. %istem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care mentin forma celulei.
&xista proteine speciale cu rol in coagulare:
trombostenina
factorul 444 plac#etar
factorul 4$ plac#etar
Toate aceste structuri stau asezate pe citosc#eletul format din microfilamente de actina si miozina
si microtubuli. "itosc#eletul are rol de suport, mentine forma celulei, asigura deplasarea sau contractia in
formarea c#eagului sang!in.
Membrana plac#etara este lipoproteica, mozaicata, cu glicocalix la exterior. Prezinta frec!ente
in!aginari care comunica cu sistemul canalicular desc#is prin intermediul carora se fac sc#imburi
bidimensionale. ,e asemenea ea poate emite prelungiri sub forma unor !aluri ondulate cu ajutorul carora
se deplaseaza. /a exterior se gasesc receptori pentru factorii plasmatici cu rol in coagularea sangelui.
$urata de viata
$ariaza de la cate!a ore pana la *-B zile. &le parasesc !asul si patrund in tesuturile conjuncti!e
unde sunt fagocitate de macrofage.
)riginea
%e formeaza in M- pe linie megacariocitara, pro!enind din megacariocit care are C+ nuclei.
Trombocitele sunt astfel fragmente din citoplasma megacariocitelor.
(unctii
Plac#etele inter!in direct in coagularea sangelui. 'derarea trombocitelor are loc in momentul in
care se lizeaza peretele !asului. &le intra in actiune in trei etape:
3. 'derarea la peretele lezat
(. 'gregarea la locul leziunii
*. Metamorfoza !ascoasa
'derarea
Plac#etele se lipesc de endoteliul !aselor langa locul lezat si lipirea este fa!orizata de colagenul
din peretele !asului cu care stabilesc legaturi.
'gregarea
eprezinta formarea de grupuri de plac#ete la locul de lezare. 'ceasta este fa!orizata de colagen
si alti componenti din plac#ete: serotonina, ',P, 'TP, tromboxanul '(, "a
(>
.
Metamorfoza !ascoasa
Trombocitele isi modifica forma si structura, acumuleaza apa, endomembranele se rup si
continutul !eziculelor se raspandeste in toata citoplasma dandu-i un aspect !ascos, astructurat. 'poi
membrana plac#etara se rupe si intreg continutul citoplasmic se raspandeste incepand procesul de
coagulare.
Procesul de coagulare
&xista mai multe tipuri de factori:
3. tisulari - tromboplastina - factorul tisular principal
(. plasmatici - protrombina si fibrinogenul
*. plac#etari - serotonina, ',PE'TP
B. prezenti atat in trombocit cat si in plasma - "a
(>
, trombostenina
Procesul de coagulare are mai multe etape:
3. 4ntr-o prima etapa tromboplastina !a actiona supra protrombinei si o !a transforma in trombina.
(. Trombina actioneaza asupra fibrinogenului care se transforma in fibrina care este o masa de fibre cu
directii diferite ce formeaza o pseudoretea.
*. 'poi factorii plac#etari cu rol contractil (serotonina, "a
(>
) contracta masa de fibrina si se formeaza
c#eagul sang!in
B. "omplexul plasminogenul - plasmina asigura #emoliza (trombocitoliza) c#eagului sang!in.
'cest complex este format din B tipuri de molecule:
3. plasminogen
(. plasmina
*. in#ibitori ai complexului
B. stimulatori ai complexului
Plasminogenul se transforma enzimatic in plasmina si aceasta este influentata de in#ibitorii si
stimulatorii complexului.
-emofilia este un defect enzimatic, determinat genetic si care impiedica transformarea
fibrinogenului in fibrina. 'stfel, orice rana poate fi mortala.
Plac#etele mai au si alte functii decat cele din coagularea sang!ina:
4nter!in in procesele inflamatorii si elibereaza substante care stimuleaza c#emostatismul neutrofilelor
la locul de in!azie microbiana, neutrofilele fiind primele care actioneaza.
Pot endocita bacterii si !irusuri dar nu le pot distruge deoarece au un continut redus de #idrolaze
acide.
Pot inter!eni in procesul imun prin emiterea de substante care stimuleaza producerea de
imunoglobuline (in special 4g7)
Pot inter!eni in !indecarea ranilor eliberand substante care stimuleaza miogeneza si angiogeneza
(formarea de noi capilare)
)1.>e!atia - structur / , func ( ie.
$imensiuni
S,C m la #ematia circulanta
A,) m la #ematia uscata
,imensiunile mari ale #ematiilor: macrocite (3+ m) sau megalocite (3( m) insotesc anemiile
sau alte boli ale sangelui. ,iametre scazute (microcite) se intalnesc in anemii. Poate exista si anizocitoza
(diametre diferite).
(orma
discocit (forma clasica, fiziologica) - in plan frontal are forma rotunjita iar in plan sagital are forma de
disc biconca! (piscot).
sferocit - #emati rotunjite, cu forma de balon
ec#inocit - au forma de sfera dar membrana celulara emite prelungiri de lungime, forma si grosime
egala si situate la distante egale unele de altele. 'ceasta forma apare atunci cand concentratia de 'TP
din celula sau din exterior scade.
stomatocite - sunt celule rotunjite care prezinta o infundatura. 'ceasta forma apare cand in mediul
extern apare o modificare a p--ului.
o!alocite - #ematii de forma o!alara
acantocite - celulele au forma sferica dar membrana emite prelungiri de lungimi si grosimi diferite
asezate la distante inegale. 'ceasta forma poate sa de!ina si ire!ersibila in unele boli, spre exemplu in
ciroza #epatica.
,e asemenea exista si #ematii cu forma ire!ersibila, patologice:
drepanocitele - #ematii in forma de secera
leptocite - #ematii turtite
-ematia circulanta este anucleata (la om).
"itoplasma: dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentele si microtubulii care
formeaza citosc#eletul si mentin forma celulei. &ste posibil sa ramana membrana nucleara care !a forma
inelele "abat. Tot din nucleu raman resturi de cromatina sub forma de granule bazofile - granulele =ollF.
Proteinele sunt proteine structurale si protein enzime. Proteinele structurale pot fi fibroase,
alungite si alcatuiesc o pseudoretea cu oc#iuri diferite in care se gasesc proteine structurale de forma
globulara. Protein enzimele sunt:
lactat de#idrogenaza (enzima a glicolizei anaerobe)
enzime din suntul pentozic - glucozo-C-fosfat de#idrogenaza, C-fosfogluconat de#idrogenaza
'TPaza
urme de catalaza
an#idraza carbonica - inter!ine in legarea ";(
#emoglobina - ocupa **I din greutatea #ematiei care are B+I substanta uscata in total. &ste formata
dintr-o parte proteica - globina si partea de hem care este alcatuita din protoporfirina 4H si 1e
(>
.
4n formarea -b (#emoglobinei) exista mai multe etape:
3. %e formeaza globina in &.
(. %e formeaza protoporfirina 4H
*. %e leaga 1e la protoporfirina si se formeaza #emul
B. %e unesc globina si #emul
$urata de viata
3(+ zile. -ematiile imbatranite ajung in ficat sau splina unde sunt fagocitate de macrofage si sunt
apoi atacate de lizozomi care contin #idrolaze acide. -ematia se descompune si se elibereaza 1e care
reintra in circulatie si ajunge in madu!a rosie #ematogena ajutand la formarea de noi #ematii. 'stfel se
realizeaza circuitul 1e in organism.
)riginea
&ste in madu!a rosie #ematogena, #ematopoietica sau #ematoformatoare (M-) care da nastere
elementelor figurate ale sangelui. 'ceasta se gaseste in oasele late (stern, coxal) si in corpurile !ertebrelor.
(unctiile
&ste transportoare de gaze, factorul principal fiin -b care leaga si dezleaga rapid ;( sub actiunea
met#emoglobin reductazei si ";( sub actiunea carboan#idrazei. %e poate forma si o legatura ire!ersibila
in carboxi#emoglobina determinata de legarea monoxidului de carbon - ";.
)2.;or! ula leucocitar / , se!nifica ( ia func ( ional / .
4n madu!a se formeaza toate elementele sanguine.%e gasesc mai putine #ematii decat in sangele
periferic si se gasesc mai multe cellule albe, mononucleare.
&ritroblastul,monoblastul au un nucleu f mare, eucromatic, poate fi usor."itoplasma e bazofila.
7ranulatiile apar la celulele immature.Pe monocot nu exista granulatii. Pe masura ce se
matureaza scad si ca dimensiuni."e iese din madu!a iese fara nucleu.
Gct. in diferentierea nr. total de leu9. circulante in cele ) tipuri de leu9., exprim procentual si respecti! in
nr. absolut, fiecare dintre acestea indeplinind o fct. specifica.
-ProporOie relati!P G formula leucocitarP
0eutrofile: B+-A)I
&ozinofile: *I granulocite
Bazofile: +,)I
/imfocite: ()-)+I agranulocite
Monocite: 3-)I
/eucocitozP
-%plenectomie
-Boli inflamatorii
-/eucemii
-%tress
-'rsuri
-,upP tratam. cu: epinefrina, aspirina, #eparina, corticosteroizi
/eucopenie
4nsuficienOP a mPdu!ei osoase #ematogene
/upus eritematos
Boli #epatice
'ntibiotice, barbiturice,anticon!ulsi!ante,
diuretice, citostatice
)%.>e!atopoieza prenatal / "etape#.
Etapa prenatala
&xista mai multe locuri:
etapa mezoblastica (mezenc#imala, pre#epatica) care dureaza in perioada /3-/* de !iata intrauterina
(4.8.). -ematopoieza are loc in insulele sang!ine din peretele sacului !itelin. 'par primii precursori
ai celulelor liniei rosii, care au doua particularitati: sunt nucleate si contin -b 7o.er - embrinara
( ( ().
etapa #epatosplenica: se suprapune partial peste prima etapa, durand /(-/D 4.8. /a un anumit
moment este cea mai importanta (in /B-/) 4.8.) dupa care scade ca importanta datorita etapei
mieloide. 4n /*-/B apar granulocitele iar in /) apar limfocitele. Precursorii liniei rosii au -b1
(fetala) - ( (. Productia de -b1 scade treptat, la nastere fiind de (I din totalul de -b pentru ca
mai tarziu sa dispara.
etapa mieloida - debuteza semnificati! la sfarsitul /* - inceputul /B 4.8. &a creste ca importanta in a
doua jumatate a sarcinii. Precursorii liniei rosii au -b' (adult - ( ().
)&.Eritropoieza= caractere generale, etape.
Seria rosie - eritropoieza
"elula stem proeritroblast eritroblast bazofil eritroblast policromatofil eritroblast
acidofil eritrocit. 4n linia rosie nucleul este rotund. "antitatea de '0 scade pe parcursul e!olutiei
datorita scaderii sintezei proteice.
%roeritroblastul
,iametru (+-() m
0ucleu ocupa S+I din !olumul celulr, este eucromatic, prezinta mai multi nucleoli
"itoplasma este intens bazofila
Eritroblastul bazofil
,iametru 3C-3S m
0ucleu necondensat, uneori se !ad nucleoli, alteori nu2 uneori prezinta #alou perinuclear
"itoplasma mai putin intens bazofila
Eritroblastul policromatofil
,iametru 3) m
0ucleu destul de condensat (#eterocromatina abundenta)
"itoplasma isi modifica nuanta: exista putini ribozomi si apare -b in citoplasma, deci coexista
acidofilia si bazofilia. /a M& se obser!a ca numarul de organite scade foarte mult.
Eritroblast ortocromatofil (aceeasi nuanta cu celula adulta - acidofil
,iametru 3+-3( m
0ucleu condensat la maxim (exista doar #eterocromatina), nu are nucleoli
"itoplasma contine o cantitate crescuta de -b care ii determina acidofilia. /a M& se obser!a
eliminarea celor mai multe dintre organite.
4n stadiul final celulele expulzeaza nucleul, membrana celulara se reface si se formeaza
reticulocitul.
Reticulocitul
,iametru A m
0ucleu - nu exista
"itoplasma este diferita de cea a #ematiilor adulte prin prezenta cator!a resturi de organite
&le raman 3(-BS de ore in circulatie dupa care sunt eliminate. %e e!identiaza cu o coloratie
speciala - albastru de "recil stralucitor. eticulocitele reprezinta 3I din elementele circulante. 8n numar
crescut de reticulocite arata o anemie.
Pentru seria rosie, madu!a nu este un compartiment de depozit, toatee elementele liniei rosii fiind
eliberate in circulatie, spre deosebire de celulele granulocitare ce pot stocate in madu!a atunci cand
organismul le necesita.
4n madu!a, raportul intre precursorii liniei rosii si precursorii linie granulocitarea este in!ers fata
de formula leucocitara, in madu!a existande de *-B ori mai multi precursori ai granulocitelor decat ai
eritrocitelor.
0ucleii eliminati de eritroblasti sunt fagocitati de macrofagele din M-. ,e aceea exista o
asociere intre #ematopoieza si aceste macrofage.
Timpul necesar este de (+ de ore pentru primele etape, pentru ca ultimele etape sa se desfasoare
lent.
)'.+ranulocitopoieza= caractere generale, etape.
Seria granulocitara
"elula stem mieloblast promielocit mielocit (neutrofil, eozinofil sau bazofil)
metamielocit (neutrofil, eozinofil sau bazofil) granulocit nesegmentat granulocit segmentat.
Mieloblast
,iametru (+ m
0ucleu mare, usor indentat sau o!al, isi modifica conturul, are cromatina laxa si multi nucleoli
raportul nucleuEcitoplasma G B : 3,
"itoplasma este putina, are tenta bazofila si nu are granule.
Proeritroblastul seamana cu mieloblastul.
%romielocitul
,iametru 3+-(+ m
0ucleu scade in !olum, este compact, se obser!a cati!a nucleoli
"itoplasma este mai multa (!olumul celular fiind constant) si se detecteaza primele granulatii
(granulele primare, nespecifice, azurofile)
,e la acest punct mai departe cele trei linii granulocitare se diferentiaza, dupa cum urmeaza:
Mielocitul neutrofil
,iametru 3S m (celula isi reduce !olumul)
0ucleul se compactizeaza mult, are forma o!ala, uneori rotund2 materialul nuclear este granulat,
#eterocromatic, uneori prezinta nucleoli, alteori nu2 raportul nucleu E citoplasma este ( : 3 pana la 3 :
3.
"itoplasma are nuanta tranzitorie intre bazofil si acidofil (albastru - rosu)2 prezinta ambele tipuri de
granulatii
Metamielocitul neutrofil
,iametru 3(-3S m (!olum relati! constant)
0ucleul - conturul sau prefigureaza forma nucleului la neutrofilul segemntat (potcoa!a), are
#eterocromatina, nu exista nucleoli, raportul nucleu E citoplasma este 3 :3
"itoplasma isi modifica afinitatea tinctorial (unele sunt tranzitorii iar altele au citoplasam acidofila)2
apar granulele specifice, secundare.
'eutrofilele nesegmentate
,iametru este mai mic, pana la 3C m
0ucleu in banda sau sub forma de potcoa!a, nesegmentat
"itoplasma este la fel ca la neutrofilul adult
,in neutrofilul nesegmentat se formeaza neutrofilul segmentat si uneori neutrofilul
#ipersegmentat.
Mielocitul eozinofil
,iametru 3S m
0ucleu - forma sa prefigureaza forma nucleului !iitoarei celule2 sinteza proteinelor incepe sa scada,
cromatin este mai agregata, uneori are nucleoli, alteori nu2 raportul nucleu E citoplasma este ( : 3 sau
3 : 3.
"itoplasma are culoare tranzitorie (albastru-rosiatic)2 granulele sunt eozinofile
Metamielocitul eozinofil
,iametru 3S m
0ucleu are forma precis conturata (potca!a, rinic#i), cromatina este mai compacta2 scade raportul
nucleu E citoplasma pana la 3 : 3
"itoplasma este acidofila, granulele sunt numeroase cantitati!
Eozinofilul nesegmentat (tanar
,iametru 3C m
0ucleu cu forma de potcoa!a, raportul nucleu E citoplasma este 3 : 3
"itoplasma este identica cu cea a eozinofilului matur
Mielocitul bazofil
,iametru 3S m
0ucleu o!al sau indentat, cromatina usor impac#etata, raportul nucleu E citoplasma este ( : 3 pana la
3 : 3
"itoplasma are tenta albastruie, moderata cantitati! si apar granule specifice, intens colorate
Metamielocitul bazofil
,iametru 3S m
0ucleu in forma de potcoa!a, cromatina intens colorata, nucleolii nu se !ad2 scade usor raportul
nucleu E citoplasma
"itoplasma are tenta albastruie si granule specifice in numar mare
Bazofilul tanar nesegmentat
're toate caaracteristicile bazofilului adult mai putin forma nucleului care este alungita,
nesegmentata.
)).Tro!$ocitopoieza= caractere generale, etape.
"elula stem megacarioblast promegacariocit megacariocit trombocitogen trombocite.
Precursorii au talie foarte foarte mare, iar diametrul lor creste pe masura ce se apropie de faza
finala. 0ucleul este foarte mare si creste in dimensiuni de-a lungul liniei deoarece precursorii isi
multiplica numarul de cromozomi fara di!iziune. %e obtin celule cu grad inalt de ploidie.
Megacarioblastul
,iametru )+ m
0ucleu cu mai multi nucleoli, cromatina este putin compactata2 raportul nucleu E citoplasma este de
B : 3
"itoplasma este bazofila
%romegacariocitul
,iametru S+ m
0ucleu cu cromatina mai compacata dar oricum laxa, raportul nucleu E citoplasma !ariaza de la B : 3
pana la 3 : 3
"itoplasma cu mici granule azurofile
Megacariocitul trombocitogen
,iametru pana la 3C+ m
0ucleu lobulat, intens impac#etat, colorat bazic, fara nucleoli2 raportul nucleu E citoplasma !ariaza de
la 3 : 3 pan la 3 : 3(
"itoplasma are o tenta palid albastruie cu granule azurofile distribite uniform
/a sfarsitul perioadei de diferentiere megacarioblastele se ataseaza la peretele !ascular,
membrana lor emite prelungiri plicaturate, trec prin peretele !ascular iar fluxul snag!in detaseaza din
citoplasma megacariocitului plac#ete
),.Li!focitopoieza "etape#.
"elula stem limfoblast limfocit tanar limfocit adult
0u toate etapele de diferentiere au loc in M-, unele limfocite diferentiindu-se si in timus.
*imfoblastele
,iametru (+ m (celula mare)
0ucleu este mai putin compactat, prezinta 3-( nucleoli2 se pastreaza raportul nucleu E citoplasma de
B : 3 pe toata linia (caracteristica a limfocitelor)
"itoplasma este putina si bazofila2 nu se !ad granule citoplasmatice
*imfocitul tanar
,iametru D-3S m (dupa populatia careia ii apartin d.p.d.! morfologic - mari, intermediare, mici)
0ucleu este dens, fixeaza o cantitate mare de colorant bazic, are rar nucleoli
"itoplasma - nu se identifica prezenta granulelor
)-..onocitopoieza "etape#.
"elula stem monoblast monocit tanar monocit adult
Monoblastul
,iametru 3(-(+ m (se pastreaza pe toata seria)
0ucleu este rotund, o!al, usor plicaturat, compactat, !olumul sau scazand de-a lungul liniei
monocitare2 raportul nucleu E citoplasma este B : 3.
"itoplasma este bazofila, nu se !ad granulatii
Monocitul tanar
,iametru 3(-(+ m
0ucleu cu forma si aspect apropiat de cel adult (plicaturat cu cromatina dispusa in tabla de sa#),
nucleolul finnd uneori prezent2 raportul nucleu E citoplasma * : 3 pana la ( : 3
"itoplasma de!ine abundenta datorita compactarii nucleului, are tenta bazofila, exista granule fine,
azurofile, !izibile la limita de rezolutie a M;.
)0.2elulele ste! - caractere generale, clasificare.
U nediferenOiate
U au capacitatea de autoVntreOinere (self-rene+al
U se diferenOiazP sub acOiunea unor stimuli specifici
U rPspund la mecanisme de control complexe
U o celulP stem stP la originea tuturor liniilor #ematopoietice
U 'u capacitate migratorie
U Morfologie asemPnPtoare cu a limfocitului WiEsau monocitului
U Pot coloniza: madu!a osoasP grasP, splina, ficatul
Tipuri:
-"18 (Colon, (orming -nit < celulP capabilP sP formeze in vivo sau in vitro o colonie de celule de un
anumit tip
U PotenOialitate < capacitatea de a se diferenOia Vn tipuri particulare de celule (toti-. pluri-. multi-.
bi-. uni-)
- "% totipotente- pot da nastere unui organism
-"% pluripotente- dau nastere mai multor tipuri de tesuturi
- "%multipotente- dau nastere multor tipuri celulare din acelasi tesutEorganism
-"% embrionare- deri!ate din embrioni in stadiul de blastocist (J A)
-se multiplica indefinit in cultura
-se pot diferentia in cel. deri!ate din toate cele * straturi embrionare
-"% adulte (somatice) - fac parte din tesEorganele post-natale
-capacit. de diferentiere limitata la tipurile cel. specifice tes.Eorganului
respecti!
-tipuri: #ematopoietice, mezenc#imale, neurale, musculare, #epatice etc.
,1.Li!foci tele < - func ( ie.
/imfocitele B ajung prin diapedeza in tesutul conjuncti! lax si reticulat si la acest ni!el se transforma in
plasmocite, celule care inter!in in raspunsul imun mediat umoral (secreta anticorpi). celule implicate in
raspunsul imun mediat umoral - limfocitele B care se !or transforma in plasmocite si care inter!in in
secretia de anticorpi sau imunoglobuline
/imfocitele B acti!ate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inacti!e, iar citoplasma este plina cu
&. 'ceste celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere <
plasmocitul
*imfocitele B sintetizeaza anticorpi. "aracteristicile anticorpilor:
'u unul sau doua locuri de legare pentru proteinele straine.
'u domenii ce pot acti!a sistemul complementului sau pot fi recunoscute de receptorii de pe
suprafata fagocitelor. eprezentantii unei singure familii de limfocite elaboreaza un singur tip de
anticorp.
're forma literei X, a!and doua lanturi polipeptidice lungi (cu masa moleculara mare - #ea!F -) si
doua lanturi polipeptidice scurte (cu masa moleculara mai mica - lig#t /). Jona centrala este o zona
balama.
&xista ) clase de anticorpi: 4g', 4g,, 4g&, 4g7, 4gM, care difera intre ele prin structura lantului
greu.
Moleculele de anticorpi sunt fixate pe membrana limfocitului dar sunt si eliberate in circulatie.
;rice !accin induce proliferarea familiei de limfocite care produce anticorpul ce recunoaste
antigenul introdus.
,1.Li!focitele T - structur / , clasificare "enu!erare#.
*imfocitele T cuprind doua subpopulatii: limfocitele T citotoxice si limfocitele T #elper, care au pe
suprafata receptori ce se aseamana dar cele doua subpopulatii difera d.p.d.!. functional. /imfocitele T
citotoxice lizeaza direct celulele infectate (mai ales !iral) iar limfocitele T #elper faciliteaza producerea
de anticorpi de catre limfocitele B si ingerarea si distrugerea celulelor infectate de catre macrofage.
/imfocitele T detecteaza si celulele proprii ca fiind nonself.
eceptorii limfocitelor T recunosc proteinele straine atunci cand sunt legate de un set de proteine
denumite moleculele sistemului major de #istocompatibilitate ("M-). &xista ( clase de complexe de
#istocompatibilitate: clasa 4 si clasa 44. "ele din clasa 4 se gasesc pe membrana aproape a tuturor celulelor
nucleate. Moleculele "M- 44 se gasesc pe membrana celulelor ce coopereaza cu limfocitele T. 'cest
sistem s-a descoperit in cursul cercetarilor pentru refuzul transplantelor. 'cest sistem arata ca celulele
organismului sunt sanatoase.
/imfocitele T citotoxice pro!oaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina
legata de moleculele "M-. Moartea celulei este pro!ocata prin doua mecanisme:
3. mecanismul lung
(. mecanismul scurt: limfocitul T elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si
formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta. 'poi din citoplasma, prin pori trec
cate!a enzime ce acti!eaza !erigile finale ale cascadei bioc#imice. Proteozomul este o 5masinarie ce
taie6celulele infectate.
/imfocitele T #elper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in
eliberarea de molecule semnal de catre limfocitul T #elper cat si de catre celula cu proteina straina.
,iferenta la acest mecanism este legata de tipul de celule implicate: celule prezentatoare de antigen si de
tipul de molecule ce prezinta moleculele straine, care in acest caz apartin "M- 44.
,upa natura lor, semnalele c#imice se impart in:
substante c#emotactice (5c#eama6 si alte celule)
interleu9ine (determina proliferarea unor seturi de celule albe)
4n infectia cu -4$, unele celule infectate pot exprima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc
semnalul primit de la limfocitele T citotoxice (ex.:moarte celulara). 4n cazul camerei anterioare a globului
ocular sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza, astfel incat orice celula ajunsa aici
moare (5moartea intrusilor6), lucru care este folositor in transplanturi
,2.;unc ( ia li!focitelor T citoto*ice.
celule T citotoxice - populatii de limfocite T care secreta perforina ce ataca specific si distruge
celulele (inter!ine in citotoxicitatea specifica).
/imfocitele T citotoxice pro!oaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina legata de
moleculele "M-. Moartea celulei este pro!ocata prin doua mecanisme:
*. mecanismul lung
mecanismul scurt: limfocitul T elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si
formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta. 'poi din citoplasma, prin pori trec cate!a
enzime ce acti!eaza !erigile finale ale cascadei bioc#imice. Proteozomul este o 5masinarie ce
taie6celulele infectate
4n infectia cu -4$, unele celule infectate pot exprima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc semnalul
primit de la limfocitele T citotoxice (ex.:moarte celulara). 4n cazul camerei anterioare a globului ocular
sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza, astfel incat orice celula ajunsa aici moare
(5moartea intrusilor6), lucru care este folositor in transplanturi
,%.;unc ( ia li!focitelor T 4elper
/imfocitele T #elper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in eliberarea
de molecule semnal de catre limfocitul T #elper cat si de catre celula cu proteina straina. ,iferenta la
acest mecanism este legata de tipul de celule implicate: celule prezentatoare de antigen si de tipul de
molecule ce prezinta moleculele straine, care in acest caz apartin "M- 44
ESUT .US2ULAA
,&.Aspectul la ..5. al ( esutului !uscular striat
.usc4iul striat cardiac
&ste localizat in miocard. %unt in total aprox. ( miliarde de celule.
-4P&T;14& - cresterea !olumului organului prin cresterea !olumului elementelor
componente (celulelor).
-4P&P/'J4& - cresterea !olumului organului prin cresterea numarului elementelor
componente (celule).
/ungimea fibrei 3++ m, latimea (diametrul) - 3) m. 4si pot dubla !olumul, diametrul
ajungand pan la *+ m (in #ipertrofie).
"elulele au un singur nucleu, asezat central. Prezinta striatii trans!ersale care insa lipsesc in jurul
nucleului. Pe masura inaintarii in !arsta se acumuleaza pigmenti de imbatranire (#ipofuxina). "elulel pot
fi ramificate dar nu se anastomozzeaza. atasearea cap la cap a celulelor se face prin discuri intercalare
care se obsr!a mai bine pe preparate colorate cu #ematoxilina fosfotoxica. ,iscurile apar ca niste
ingrosari trans!ersale in scara la capetele celulei. &le se mai numesc striurile scalariforme &bert#. Printre
celule se gasesc structuri fine conjuncti!ale.
"aracteristic acestui tip de tesut este !ascularizatia de tip terminal. 'stfel, celulele dintr-un
anumit teritoriu sunt toate dependente de un anume !as, ceea ce explica procesele ce au loc in infarctul
miocardic acut.
/a M& discurile intercalare apar ca niste formatiuni alcatuite din complexe jonctionale,
prezentand portiuni trans!ersale si longitudinale. Portiunile trans!ersale sunt alcatuite din jonctiuni cu rol
strict de adeziune (dezmozomi si jonctiuni intermediare). Portiunile longitudinale sunt alcatuite din
jonctiuni comunicante (gap, nexus). 'cestea din urma asigura continuitatea electrica.
%i celulele cardiace au sistem de tubi T. &le sunt in numar mai mare decat in fibrele musculare
striate sc#eletic si stabilesc contacte doar cu o terminatie a % formand diadele.
,intre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa *)I din
!olumul celulei, restul fiind in cantitate mica.
Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striat sc#eletic. &l are
dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. "ontractia este controlata de oscilatiile concentratiei de
"a
(>
. ,e asememnea exista o calciu'TPaza care acumuleaza "a
(>
in %, canale de calciu in membrana
% care sunt sensibile la mediatori c#imici (4P* - inozitol trifosfat). 'cesti mediatori pot desc#ide canalele
care duc la trecerea "a din % in citoplasmic.
Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele !entriculare dar au in plus granule atriale.
'ceste granule contin un precursor al factorului natriuretic. 1actorul natriuretic este de natura endogena
ajuta la eliminarea 0a
>
din organism. &l are efect antagonic fata de ',- si '"T-. &liberarea granulelor
se face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii !olumului sang!in.
"elulele tesutului excitoconductor sunt de * tipuri:
"elule P (pacema9er) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial si nodulul
atrio!entricular. 'u forma rotunda sau o!ala, nucleul mare este situat central. 'paratul contractil este
slab reprezentat si au putine mitocondrii si cisterne de %. 4ntre aceste celule se stabilesc jonctiuni
desmozomale. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie) prin discuri intercalare.
"elulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de %. &le au rol de preluare si
raspandire a impulsurilor electrice. %tabilesc jonctiuni cu celulele P si cu miocardiocitele de lucru.
"elulele Pur9inje sunt mai mari, au citoplasma clara. /a M& se obser!a in !ecinatatea membranei
materiale contractile cu orientare paralela cu axul longitudinal al celulei. &le au mai multe mitocondrii si
lipseste sistemul tubilor T. %tabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. 0u prezinta disc intercalar
,'.Aaporturile dintre ( esutul !uscular striat 3 i ( esutul
con9uncti Bn organizarea !u 3 c4iului sc4eletic ca organ.
1ibra musculara striata sc#eletica e inconjurata de tesut conjuncti! ce poarta numele de
&ndomisium (tesut conjuncti! ce in!eleste fiecare fibra musculara).
Perimisium < in!eleste mai multe fibre musculare dand nastere fasciculelor primare, secundare si
tertiare.
&pimisium < tesut conuncti! dens cu dispozitie lamelara ce in!eleste musc#iul in intregime. %e
pune in e!identa cu ajutorul metodelor ticrome.
,)..ecanis!ul contrac ( iei Bn ( esutul striat sc4eletic
Teoria contractiei musculare (3D)A) - mecanismul 5puntilor trans!ersale6 elaborat de -uxleF.
Mecanismul contractiei se bazeaza pe cicluri de asocieri si disocieri intre monomerii de actina si
proeminentele laterale ale miozinei. 4n timpul contractiei nici unul dintre cele doua filamente nu se
scurteaza ci gliseaza, aluneca unele printre altele. %e scurteaza insa distanta dintre doua benzi J.
1ilamentele subtiri aluneca spre centrul sarcomerului. /a fiecare ciclu de atasare-dezatasare actina-
miozina filamentele se deplaseaza cu )-3+ nm.
- elaxarea musculara inseamna re!enirea la starea initiala.
- 4n timpul contractiei, prin intermediul tubilor t se transmite o unda de depolarizare. 4n % exista un
sistem care detecteaza sc#imbarea de potential si ca uramre se desc#id canalele de "a si "a este eliberat
in citoplasma. 'tunci creste concentratia de "a in citoplasma si creste astfel si probabilitatea ca
subunitatile " ale troponinei sa ataseze "a. 4n acest moment se modifica asezarea in spatiu a complexului
troponinei, ridicandu-se actiunea in#ibitorie a troponinei 4. "omplexul troponina-tropomiozina elibereaza
atunci locul de interactiun de actina si se realizeaza interactiunea actina-miozina. 4n acest moment se da
posibilitetea de actiune a 'TPazei care se gaseste pe proeminentele laterale ale miozinei. 'ctina
(filamentele subtiri) este trasa (gliseaza).
- 'poi intra in actiune mecanismele de reacumulare a "a in %, concentratia "a in citoplasma scazand
pana se atinge 5concentratia critica6. 4n acest moment "a se desprinde de pe subunitatea " a troponinei si
complexul troponina-tropomiozina re!ine la starea initiala, de repaus.
Yn timpul contr., filam. de actinP Wi miozinP VWi pPstreazP lung., dar sarcomerele se scurteazP.
Banda ' VWi pPstreazP mPrimea, dar pierde stria -, Vn timp ce cele ( Z de bandP 4 de la ni!.
sarcomerului (cele ( #emidiscuri clare) se scurteazP. %-a obs. cP numai leg. actinei cu miozina
determ. #idroliza 'TP-ului de pe capetele glob. de miozinP, elib. astfel energie.
Yn muWc#iul relaxat, miozina nu se poate lega de actinP, ptr. cP situsul de leg. al molec. de actin/
cu !iozina - mascat de complexul troponinP-tropomiozinP de pe filam. de actinP.
Yn timpul depol., elib. calciului din % Wi creWterea conc. de calciu, !a duce la fix. pe situsul ptr.
calciu al troponinei (subunit. Tn-") a ionilor de calciu < cu modif. conform. complexului
troponinP-tropomiozinP, care alunecP mai adQnc Vn WanOul form. de lanOurile de actinP (#elixul
actinei), demascQnd (descoperind) situsul de leg. la miozinP al molec. de actinP. 1orm. leg. Vntre
filam. de actinP Wi cele de miozinP determ. #idroliza 'TP-ului, de pe capetele glob. ale miozinei,
cu prod. de ',P Wi elib. de energie.
,,..iofi$rila striat / - organizare ultrastructural /
-substr. contractil in fbr. musc. sc#eletica este repr. de miofibrilele striate.
-miofibrilele sunt striate
%unt structuri cilindrice filamentoase
,iametru : 3-(,) Cm
'spect striat < succesiune de benzi intunecate si clare
banda A - banda 'nizotropa, banda intunecata.
banda > - (-ensen) o regiune mai palida aflata la jumatatea benzii '.
banda . - (ger.mittelsc#eibe G de mijloc) la mijlocul benzii -.
banda I - banda 4zotropa de lumina polarizata banda clara.
banda @ - (ger.z.isc#en G intre) este o regiune intunecata la mijlocul benzii 4.
8ltrastructura
-miofibrilele sunt alc. din subunit. ordonate paralel cu axa longitudinala, numite miofilamente.-Rpuse in
e!id.: M&
-( tipuri miofilamente: - filamente subtiri <dimensiuni )-C nmE ( Cm
- filamente groase- dimanesiuni 3+-33 nmE 3,) Cm
-dispuse longitudinal de-a lg miofibrilei -R fil. groase- in mijlocul sarcomerului-corespund zonei oc. de
banda ', iar la ni!. benzii 4 se gasesc numai filam. subtiri, care pornesc de o p si de alta a benzii J si
patrund in discul ' pana la limitele zonei -2 cu exceptia benzii M, unde se gasesc numai filam. groase,
restul benzii ' este constit. dintr-o interdigitare a fil. groase si subtiri
- pe secti trans!. s-a obs. ca dispoz. *, a miofilam are un inalt grad de ordonare. 1ilam groase sunt
despartite prin spatii de *+-B) nm, alcatuind un model #exagonal, iar fil. subtiri sunt dispuse dupa un
model #exagonal a.i. la ni!. benzii ', unde miofilam. se interdigiteaza, fiec. filam. gros are in jurul sau C
filam. subtiri si fiec filam subtire este inconj de * fil. groase, dist. care separa un fil. subtire de un fil.
grosG 3*nm
-pe spf. fil. groase- punti trans!ersale-R apar la M& ca proiectii laterale, perpendiculare pe axa filam
groase, a!and latimea de B-) nm si lungimea de C-3* nm si se extind catre fil. subtiri pe care par sa le
atinga-R cca. (++-((+ puntiE fil. gros
-pe un fil. subtire, care e in mijl a * fil. groase- cate o punte trans! de la fil groase la fiecare 3B,* nm.
,-.2elula !uscular / striat / cardiac / "lucr / toare# 3 i
sc4eletic / - ase! / n / ri 3 i deose$iri structurale 3 i
ultrastructurale
Tesutul !uscular striat sc4eletic < se intalneste la ni!elul tubului digesti!e,ca! bucale
faringeloui, Z sup esofag, la ni!elul sfincterului anal extern.4ntlnit la ni!elul globilor ocular (mm
extrinsexi), laringelui, sfincterului uretral extern."elule musculare cilindrice, fibre musculare
lungi ce alcatuiesc fascicule de fibre musculare cu numerosi nucleoli situati la periferie.
/ongitudinal2 celulele sunt cilindrice paralele intre ele, multinucleate."itoplasma este striata cu
numeroase striatii date de alternanta cu zone clare si intunecate. 4ntre celule exista tesut
conjuncti! si capilare sang!ine. 0ucleii sunt ta#icromatici cu numeroase striatii. Pt e!id
striatiilor se foloseste metoda #amatoxilina ferica.
Trans!ersal: celulele apar poligonale si in aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei.
"itoplasma este neomogena.
Tesutul !uscular striat cardiac : localizat in miocard. "uprinde celule musculare
cardiac(miocardocite lucratoare) si celulele sistemului excitoconducator(celule B,T,
Pur9inje.7enereaza si conduc impulsurile electrice."elulele sunt dispuse in masa )
.
,0.Diagnosticul diferen ( ial la !icroscopul optic Bntre ( esutul
!uscular striat sc4eletic 3 i ( esutul !uscular cardiac
Ts. musc. striat sc#eletic- '%P&"T /' M;
U 'lcatuit din fascicule lungi de celule cilindrice, multinucleate
U "elula muscularaGfibra musculara
Sectiune longitudinala
U "ilindrice, paralele intre ele
U Lungi!e < zeci de cm
U Dia!etru < 3+-3++ [m
U /E, G 3+++-3++++
U Multinucleate (+-B+ nuclei Ecm lungime
U 6uclei periferici sub sarcole!a
U 2itoplas!a G sarcoplas!a- striata < alternanta de zone clare si intunecate
U 4ntre celule exista tesut conjuncti! si capilare sanguine
Sectiune transversala&
< "elulele apar poligonale
< 4n aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei
< 6ucleii - rotunzi, localizati la periferie
< 2itoplas!a - neomogena datorita miofibrilelor ce apar ca niste puncte fine pe toata
suprafata sectiunii
< 4ntre celule exista capilare si tesut conjuncti!
U Ts. musc. cardiac- '%P&"T /' M.;.
U Sectiune longitudinala&
< /ungime : S)-3++ [m
< ,iametru : 3) [m
< 0ucleu unic central, rotund, eucromatic, cu nucleol e!ident
< "itoplasma prezinta striatii trans!ersale
< Jona perinucleara este lipsita de striatii, contine granule brune de /4P;18%"40'
< 4ntre celule < tesut conjuncti! si o retea foarte bogata de capilare si ner!i
< "elulele sunt alungite si ramificate, situate in coloane
< 4ntre doua celule succesi!e - linii trans!erse, ,4%"84 40T&"'/'& sau %T484
%"'/'41;M& G complexe jonctionale
U Sectiune transversala&
< "elulele au aspect poligonal
< 0ucleul central, rotund, eucromatic
< 0ucleul nu este !izibil in toate celulele, fiind localizat la ni!eluri diferite fata de planul
sectiunii
< Jona perinucleara <clara -fara striatii
< 4ntre celule- tesut conjuncti! si capilare sanguine
< Tesutul conjuncti! se poate pune in e!identa prin coloratii tricrome
-1.Discurile intercalare-ultrastructu r / , rol.
&ste un complex jonctional localizat intre doua celule musculare cardiace
-'re doua portiuni in functie de directia miofibrilelor
"ransversala -@onula ad4erens < zona de ancorare a filamentelor de actina ale ultimului sarcomer
-.acula ad4erens" des!ozo!)- rol principal de ancorare
Portiunea longitudinala este for!ata din 9onctiuni de tip +AP cu rol in continuitate ionica.
Aspect polEgonal.6ucleu central rotund eucro!atic cu nucleoli eidenti.zona perinucleara este
clara.Intre cellule e*ista tesut con9uncti si capilare sangine.
'ongitudinala < jonctiune +AP < continuitate ionica < tesutul se comporta ca un sincitiu
-1.5rganizarea !iofila!entelor su$ ( iri Bn fi$ra !uscular /
striat /
1ilamentele subtiri sunt formate din: actina si proteine reglatoare (tropomiozina si troponina).
-'ctina este alcatuita din actina 1 (fibrilara) al carui lant formeaza un dublu #elix. Prin polimerizarea
actinei 7 (globulara) se formeaza actina 1. 1iecare monomer de actina poseda un situs de interactiune cu
miozina.
- Tropomiozina este o proteina fibrilara. &a este infasurata si asezata in santul pe care il formeaza actina
1. ,e moleculele de tropomiozina sunt atasate la distanta de B+nm (A monomeri de actina 7) complexe de
troponina.
- Troponina G complex ce prezinta * subunitati:
troponina " care leaga ionii "a
(>
.
troponina T care se ataseaza de tropomiozina
troponina 4 care in#iba interactiunea actina-miozina
-2.5rganizarea !iofila!entelor groase Bn fi$ra !uscular /
striat /
-1ilamentele groase contin doar molecule de miozina
-Meromiozina are doua lanturi : unul usor (/) si unul greu (-).
-Molecula de miozina are o parte orizontala si o proeminenta globulara
-%ute de molecule de miozina sunt asamblate pentru a da nastere filamentelor groase
-4n 1ilamentele groase moleculele de miozina sunt dispuse in seturi antiparalele.
-Pe o jumatate a filamentelor groase proeminenta laterala este orientata intr-o directie iar pe cealalta
jumatate este orientata in directia opusa
-%.5rganitele i!plicate Bn 4o!eostazia intracelular / a
calciului Bn fi$ra !uscular / striat /
SB.%arcomerul - definiOie, organizare, ultrastructurP
G unitatea fundamentala de struct. si funtie a miofibrilei
-se intinde de-a lg miofibrilei pe o distanta de (,) [m, fiind delim. de ( benzi J
-cuprinde in mijl o banda ' in intregime si de o p si de alta cate o jum. din benzile 4 adiacente.
Discul clar &
1ormat numai din filamente subtiri (lG3[m, \GSnm)
Discul intunecat&
1ormat din filamente groase si subtiri
1iecare filament gros este inconjurat de C filamente subtiri
< (anda H
0umai filamente groase (lG3,C[m, \G3)nm)
< 'inia )
0umai filamente groase
1ilamentele sunt legate intre ele prin punti fine formate de proteinele M
8ltrastructura
-compon. (miofilam. si benzile M si J) sunt alc. din agregate supramoleculare proteice
-dpd!. al contractiei- prot miofibrilare (contractile) se (:) in *:
a)proteine contractile fundamentale- miozina - B)I, BA+9,
- localiz. in sarcomer: filam. groase
- actina- (+I, B(9,2 stim acti!it 'TP-azica a miozinei
- localiz in sarcomer: fil. subtiri
b)prot. contractile reglatoare < tropomiozina- )I, A+ 9,
- localiz: fil. subtiri
-molec. este un bastonas lung de B+nm, se leaga de actina2
impreuna cu
cplx. troponinic regleaza interact. miozina-actina
-troponina -)I, AC9,
- in fil. subtiri
- * subunit: tropon. "-leaga ioni "a E 4-in#iba actina E T-se
leaga de tropomioz
c)alte prot miofbrl.- alfa-, beta-, gamma-, eu- '"T4040', titina, nebulina etc.
-'.Placa !otorie
1ibrele motorii sunt axoni mielinici ai unor neuroni motori.
'xonul se arborizeaza, isi pierde teaca de mielina2
- "apatul terminal al fiecarei ramificatii de!ine dilatat (buton sinaptic) si stabileste jonctiunea cu celula
musculara2
-'xonul mielinizat pierde teaca de mielina si se dilata < butoni terminali < aplicati pe sarcolema
< "ontin : mitocondrii si !ezicule sinaptice
-1anta sinaptica < contine o matrice amorfa
-1aldurile jonctionale ale sarcolemei
-4n sarcoplasma de la acest ni!el
< mitocondrii,
< ribozomi
< nuclei
< granule de glicogen
-Placa are in compunere: o terminatie axonala, fanta sinaptica si sarcolema
-).;usurile neuro!usculare
- eceptori de tip senzorial, localizati printre fibrele musculare
- 1iecare fus format din S-3+ celule foarte alungite, modificate, denumite fibre intrafuzale, inconjurate de
spatiul periaxial, care contine un fluid2 acest ansamblu este inconjurat de o capsula
- ( tipuri de fibre intrafuzale: cu nuclei in cosulet, mai numeroase si cu nuclei insirati (in lant)2 in jur:
celule musculare nemodificate, denumite extrafuzale2
- 1ilete ner!oase senzoriale formeaza terminatii anulo-spirale (sau primare), in jurul portiunii centrale a
fibrelor fuzale (adaptare rapida) si terminatii ner!oase secundare (adaptare lenta).
- 1ilete motorii, eferente, g, se termina pe niste placi motorii la ni!elul fibrelor intrafuzale2
- 1ibrele extrafuzale isi primesc terminatiile ner!oase normale (eferente motorii a)2
4ntindere -R distorsiune a filetelor senzoriale -R informatii la fibrele motorii-R contractie
-,.Sarcole!a fi$rei !usculare netede= specializ / ri
ultrastructurale
're aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati: jonctiunile celulare - de tip
gap (nexus), ad#erens (fascia ad#erens) sau digitiforme.
=onctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale cu diametrul de 3)++...,
ceea ce permite trecerea ionilor de "a, acesta fiind implicat in generarea potentialului de actiune (P') si
in mecanismul de contractie-excitatie.
1ibra musculara neteda are automatism (genereaza impulsuri). &xista zone pacema9er care
genereaza P' ce se raspandesc in masa cu ajutorului jonctiunilor gap ce permit raspandirea instantanee a
"a in celule. 're loc o cuplare electrotonica. &xista si o cuplare metabolica.
1asciile ad#erens si jonctiunile digitiforme solidarizeaza mecanic celulele. 'stfel are loc sumarea
contractiilor celulelor alaturate care se manifesta ca o contractie uniforma.
/a ni!elul sarcolemei exista formatiuni specifice, in cantitate crescuta. 'cestea sunt ca!eolele si
densificariile (ariile dense).
"a!eolele reprezinta niste in!aginatii ale membranei. ' nu se confunda cu alte in!aginari.
'dancimea este de 3(+ nm, latimea maxima este de A+ nm iar desc#iderea este de *) nm. &le sunt
c!asipermanente, stabilitatea lor fiind data de citosc#elet. &le reprezinta prelungiri ale spatiului
extracelular spre interiorul celulei. "u toate acestea mediul din interiorul ca!eolei este diferit fata de ccel
din spatiul extracelular, mai ales in ceea ce pri!esta "a, concentratia sa fiind de (-* ori mai concentrat
decat in mediul extracelular. 4n concluzie, ca!eolele participa la traficul ionilor de "a, ceea ce le
aseamana cu tubii T.
'riile dense (densificarile membranei) au dimensiuni de 3++-B++ nm. 'tat ca!eolele cat si ariile
dense sunt asezate alternati! pe meridianele acestui fus. "ompozitia c#imica a ariilor este asigurata de (
proteine (!inculina si talina) care apartin clasei de proteine de legare a actinei ('BP - actine binding
protein). &le sunt proteine de ancorare a actinei la mambrana celulara, realizand legatura intre actina si
citosc#eletul membranie celulare.
Pe preparatele de M& se obser!a ca actina se insera in ung#i ascutit la ni!elul ariilor dense
--.5rganizarea ultrastructural / a aparatului contractil Bn
fi$ra !uscular / neted / .
-Mecanismul contractil include actina si miozina.
-'sezarea lor spatiala este diferita de a celulelor striate (nu apar sarcomere)
-1ilamentele de actina sunt foarte lungi
-1ilamentele de miozina pot ramane complet suprapuse cu filamentele lungi de actina la sc#imbari foarte
mari ale lungimii musculare (pana la de 3+ ori sc#imbare a lungimii).
-Benzi de actina si miozina alternante, formeaza rudimente de miofilamente.
-1ilamentele de miozina nu sunt bipolare (1.M.%triata) ci lateral-polare. Pentru o latura a filamentului
capetele proemina intr-o directie, in cealalata latura capetele proemina in directie opusa.
-1ilamentele de actina sunt solidarizate de 6corpi densi6 (benzi J rudimentare)
-,istribuiti in toata citoplasma,
-dimensiuni :sute de nm
-proteine de legare a actinei: -actinina si filamina.
-rol: solidariz capetele filam de actina prin punti trans!ers
-filamentele de actina: C-S nm
-filamentele de miozina:3(-3) nm
-filamentele intermediare: 33 nm
-0.Structura !oleculei de !iozin / 3i a fila!entului gros Bn
fi$ra !uscular / neted /
(ilamentele de miozina sunt formate din multe molecule de miozina. M. striat nu are punti
trans!ersale pe toata lungimea sa (in portiunea benzii - nu are punti trans!ersale) in timp ce m.
neted are punti trans!ersale pe toata lungimea fila!entului gros. /ungimea fila!entului gros la
m. neted este de * ori mai mare decat la m. striat. ,e aceea interactiunea actina-miozina este pe o
distanta mai mare si prin urmare m. neted se scurteaza mai mult. 4n m. striat, unui filament gros
ii corespund ( fialmente subtiri. 4n m. neted, unui fialment gros ii coerspund S-3) filamente
subtiri, de aceea o punte trans!ersala in m. neted trage mai multe filamente de actina si deci forta
de contractie este mai mica
01.5rganizar ea !olecular / a fila!entului su$ ( ire Bn fi$ra
!uscular / neted / .
01.>istofiziologia !u 3 c4iului neted= particularita ( ile
contrac ( iei 3 i, su$stratul !olecular 3 i structural al acestora.
-istofiziologia musc#iului neted
Mecanismul contractiei
"onsta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor
trans!ersale. 're loc o dubla reglare a contractiei:
una actioneaza asupra filamentelor groase prin M/"? si se produce fosforilarea acestui lant
care are drept consecinta declansarea acti!itatii situsului 'TPazic
alta actioneaza asupra tropomiozinei prin ", (caldesmona) si astfel se modifica conformatia
tropomiozinei cu expunerea situsului de interactiune actina-miozina.
,e asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a
actinei ('BP) care controleaza polimerizarea si pozitionarea moleculelor de actina.
%articularitatile contractiei
forta de contractie e scazuta (datorita nr. mic de punti trans!ersale)
!iteza de contractie e scazuta (datorita acti!itatii 'TPazice scazute)
capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existentei puntilor trans!ersale pe toata lungimea
filamentului gros)
%articularitati functionale
'cti!itatea contractila ritmica spontana - au loc contractii cu frec!enta si amplitudine constanta
dependenta de musc#i. - acestia fiind m. fazici. &xista insa si m. tonici care au un tonus spontan, o
stare de contractie sustinuta, tradusa printr-o miograma in platou
"ontractia e modulata de urmatorii liganzi, prin legare la receptorii de pe membrana celulei
musculare netede:
neurotransmitatori
#ormoni
prostaglandine
Prezinta dubla iner!atie !egetati!a, excitatorie si in#ibitorie2 sinapsele sunt absente. 'cetilcolina
poate influenta procesul contractil la ni!elul placii motorii. 'ceste molecule (toti liganzii) actioneaza
la ni!elul receptorilor. &i actiuni de tip elastic: intr-un loc poate fi in#ibitor iar in alt loc poate fi
stimulator al contractiei. 'ctiunea lor depinde de tipul de receptor exprimat in membrana celulara si
de tipul de mecanism de transductie ce are loc in celula.
1ibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni ad#erens. 'ceste
jonctiuni asigura functionalitatea tesutului
02.;enotipurile contractil 3 i secretor ale fi$rei !usculare
netede adulte
%tarea contractila - celula este oprita in 73. 'ceasta stare este mentinuta de in#ibitori ai proliferarii,
celula a!and receptori pentru acesti factori. "elula nu are receptori pentru factorii mitogeni (de
stimulare a cresterii), ea este refractara la acestia. ,e asemenea, in acest stadiu celula raspunde la
agentii care contracta. %pre exemplu, m. neted !ascular raspunde la angiotensina 44. 4n aceasta etapa
celula nu sintetizeaza matrice extracelulara.
%tarea secretorie - celula iese din 73. &a raspunde la factorii mitogeni (spre exemplu P,71). 0u se
contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen, fibre elastice, proteoglicani).
'ceste doua fenotipuri sunt foarte bine exprimate la m. neted !ascular. 'tfel se explica
ateroscleorza, boala a celulelor musculare netede, in care creste numarul celulelor secretoare. ,e-a lungul
timpului s-au elaborat mai multe modele experimentale ale aterosclerozei.
4nitial, dintr-un moti! oarecare, are loc lezarea endoteliului !ascular, ceea ce determina expunerea
matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxul sang!in. 're loc aderarea plac#etelor si se formeaza
un trombus plac#etar, ceea ce duce la eliberarea P,71 si a altor factori existenti in granule. ,aca creste
concentratia P,71 sunt stimulate celulele secretorii ale m. neted. 'cestea de!in capabile sa secrete
P,71 si concentratia acestuia creste si mai mult. "oncentratia P,71 crescand din ce in ce mai mult are
loc cooptarea celulelor din tipul contractil in cel secretor. "elulele secretorii migreaza in intima !asului
lezat unde secreeta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. /a toate acestea se adauga si
faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru /,/ (5carausii colesterolului6). 'tunci /,/ sunt
internalizate in celula si acestea se bloc#eaza, ceea ce duce la crestera !olumului placii de aterom.
Ase!anari si deose$iri intre cele trei tipuri de celule
!usculare
ESUTUL ?I SISTE.UL 6EA85S
0&.2lasificarea neuronilor dup / criterii !orfologice 3 i
func ( ionale. Localizare, e*e!ple .
"lasificarea neuronilor se poate face dupa mai multe criterii:
3. dupa numarul de prelungiri:
neuroni unipolari: la adult nu exista, acestia existand doar la ne!ertebrate si in !iata intrauterina. 4n
!iata 4.8. neuronii migreaza dintr-un loc in altul iar axonul este indreptat spre directia miscarii si e
folosit la deplasare
neuroni bipolari - foarte rari, de natura senziti!a:
in retina
neuronii olfacti!i
neuronii cu sediul in ggl. acustico!estibulari $444
neuroni pseudounipolari - au o singura prelungire la adult dar in !iata 4.8. au fost neuroni bipolari.
8lterior aceste doua prelungiri se apropie una de alta si se unesc formand un trunc#i comun care se
ramifica apoi in 5T6. 'ceasta prelungire in forma de T este axon dar culege si informatii. 'stfel sunt
neuronii din ggl, spinali senziti!i, situati pe radacina posterioara a n. spinal.
neuroni multipolari - sunt foarte complicati. &xista numeroase forme de neuroni multipolari. &i
prezinta un corp stelat. ,e acest tip sunt:
neuronii din coarnele anterioare ale madu!ei spinarii
neuronii din scoarta cerebrala care sunt:
stelati in scoarta cerebrala
fusiformi in stratul polimorf
piramidali in stratul pFramidal
(. ,upa forma axonului:
celule cu cosulet - axonul este scurt si prezinta multe ramificatii ce infasoara corpul celulei ca un cos.
'cestea sunt celulele Pur9inje din scoarta cerebeloasa
celulele in panza de paianjen - in scoarta cerbrala
celulele in dublu buc#et - in scoarta cerebrala
*. ,upa lungimea axonului:
neuroni de proiectie, cu axonul foarte lung. Pot fi motorii sau senziti!i. %unt 7olgi tip 4. ealizeaza
proiectia pe scoarta cerebrala a tuturor regiunilor corpului.
neuroni de asociatie (7olgi tip 44) - neuroni cu axonul scurt, de tip integrator
B. ,upa in!elisul axonului:
neuroni mielinici - au !iteza mare de conducere, proportionala cu grosimea tecii si grosimea fibrei
neuroni amielinici - au !iteza mica de conducere
0umarul neuronilor este de ordinul 3+
D
. 0umarul de neuroni senziti!i si motori e constant
filogenetic. 0umarul de neuroni integratori creste pe scara filogenetica si este maxim la om
0'.So!a neuronal / - aspect la !icroscopul optic,
ultrastructur / 3 i func ( ie .
%oma (pericarionul) are rol trofic (intretine axonul), de receptie si de integrare a semnalelor. &l contine
nucleul care este mare, eucromatic, cu nucleol e!ident datorita sintezei crescute de proteine. &xista insa si
exceptii - neuroni cu nucleu mic ta#icromatic. 0ucleul este central sau periferic. 1iind eucromaatic, la
femei se !ede corpusculul Barr atasat de nucleol sau membrana nucleara.
4n citoplasma contine:
corpi 0issl care se pot obser!a cu coloratie speciala la baza dendritelor si lipsind in conul axonal si
fiind alcatuit din & si poliribozomi liberi
&0 foarte abundent, cu rol in eliberarea "a pentru cresterea concentratiei sale citosolice, fenomen
ce participa la transmiterea impulsului ner!os.
'parat 7olgi - foarte bine dez!oltat
$ezicule sinaptice, care se formeaza la acest ni!el pentru ca mai apoi sa migreze pana la terminatia
axonala. 'ceste sunt putine. 4n neuronii !egetati!i simpatici ele sunt umplute cu catecolamine si
dense la fluxul de electroni. 'u diametrul de C+-S+ nm.
$ezicule de neurosecretie - contin peptide si neurofizine care sunt eliberate in capilare. &le au
dimensiuni de 3++-*++ nm, se gasesc in #ipotalamus si sunt dense la fluxul de electroni. "omplexele
formate din peptide si neurofizine este depozitat in neuro#ipofiza de unde este eliberat in circulatie.
Mitocondrii
ezer!e de picaturi lipidice
/izozomi - de-a lungul timpului acestia se incarca cu un material - lipofuscina - pigment cu
semnificatie fiziologica necunoscuta ce se acumuleaza cu !arsta.
Melanina (la unii neuroni - neuronii din substanta neagra din diencefal - locus coeruleus)
"entrioli - prezenti in toti neuronii, a!and rol in organizarea fusului nuclear si a microtubulilor.
3 cil cu semnificatie necunoscuta
0).Dendritele - aspect la !icroscopul optic, ultrastructur / 3 i
func ( ie .
.
,endritele reprezinta prelungiri ale somei care contin corpi 0issl si toate organitele celulare, abundente la
baza dendritei si din ce in ce mai putine la !arf, unde exista mai multe elemente de citosc#elet. "ontin
multi microtubuli si neurofilamente. Transportul dendritic poate fi anterograd (se face cu !iteza de *
mmE# si se transporta proteine si organite, ex: mitocondria) si retrograd.
Principala functie a denritelor este receptia. ,endritele prezinta specializari c!asipermanente -
muguri (spini) dedritici care primesc sinapsele. 'cestia au un material dens la fluxul de electroni, prezinta
microtubuli si aparatul spinului, alcatuit din cisterne paralele unite prin material electronodens. 0umarul
spinilor de pe ficare dendrita !ariaza. ,aca se taie aferentele numarul spinilor scade
0,.A*onul - aspectul la !icroscopul optic, ultrastructur / 3 i
func ( ie.
'xonul este unic. &l are mai multe parti:
con si segment initial. 'ici lipsesc corpusculii 0issl, insa prezinta numerosi microtubuli,
microfilamente si neurofilamente care se !ad cu impregnare argentica. olul acestei regiuni este de a
declansa impulsul ner!os deoarece este zona cu cel mai mic prag de excitabilitate.
segmentul de conducere care poate fi mielinic sau amielinic
terminatiile axonale formate din butonii terminali (sinaptici, de pasaj)
Transportul axonal poate fi rapid sau lent.
transportul rapid se poate face anterograd (cu !iteza 3++-B++ mmEzi) sau retrograd (3++-(++ mmEzi).
%e transporta organitele cu endomembrane (mitocondrii), !ezicule cu mediatori si componentele
membranei. Transportul se face de-a lungul microtubulilor cu ajutorul proteinelor motorii care sunt de
doua feluri: 9inezina, efectueaza transportul anterograd si sFneina care efectueaza transportul
retrograd. 'ceste proteine mediaza interactiunea microtubulului cu organitele. ,e asemenea exista si
o reciclare locala, rapida a !eziculelor cu mediatori.
transportul lent se face numai anterograd cu !iteza de 3-* mmEzi, a!and un mecanism necunoscut. %e
transporta proteine solubile (enzime, monomeri)
0-.Polarizarea dina!ic / = defini ( ie, $aze !orfofunc ( ionale.
*. Polarizare dina!ic/ < 5%emnalele dintr-un circuit neural se propagP Vntr-o singurP
direcOie M]N 4nformaOia circulP dinspre dendritele unui axon Vnspre corpul celular Wi apoi
de-a lungul axonului cPtre terminaOiile presinaptice M]N6
&xista o polarizare dina!ica a neuronului: impulsul ner!os circula doar de la dendrita si
pericarion catre axon. 'ceasta specializare se datoreaza membranei neuronale.
00.2lasificarea sinapselor.
,upa natura materialului electronodens s-a facut clasificarea sinapselor de catre 7raF:
sinapse asimetrice (materialul electronodens presinaptic este mai mare decat cel postsinaptic)
sinapse simetrice (materalele electronodense au dimensiuni aproximati! egale)
'ceasta clasificare este legata de aspecte functionale.
$eziculele sinaptice pot fi si ele clasificate dupa cum urmeaza:
!ezicule clare, sferice - au diametrul de B+-C+ nm2 frec!ent au neurotransmitatori excitatori, uneori si
in#ibitori2 ex.: !eziculele de acetilcolina
!ezicule clare, turtite - au diametrul de (+-C+ nm2 contin doar neurotransmitatori in#ibitori
!ezicule sferice cu miez dens - au diametrul de B+-C+ nm2 contin catecolamine
!ezicule mari, sferice cu miez dens si #alou clar - au diametrul de S+-3++ nm. 'ceste sinapse se
gasesc in corpul si butonul axonal in %0" si au un continut necunoscut.
"lasificarea morfofunctionala a sinapselor:
excitatorii - sunt asimetrice, au !ezicule clare, sferice, efectul pe membrana postsinaptica este de
depolarizare (cresterea P) - se declanseaza un potential postsinaptic excitator (&P%P)
in#ibitorii - sunt simetrice, au !ezicule clare sferice sau turtite, efectul fiind de #iperpolarizare
(scaderea P) - se declanseaza un potential postsinaptic in#ibitor (4P%P).
8nul si acelasi neurotransmitator poate a!ea efecte diferite in functie de receptori (tipul de
receptor determina efectul).
"lasificara topografica a sinapselor
Tipul de sinapsa depinde de partile neuronului ce participa la sinapsa:
tipurile clasice de sinapse (cele mai frec!ente):
axospinoase (sinapsa se face cu spinul dendritic) - sunt numai excitatorii
axodendritice - sunt excitatoare sau in#ibitoare
axosomatice - sunt excitatoare sau in#ibitoare
axoaxonale - sunt numai in#ibitorii2 din axon ca element postsinaptic este exclusa partea mielinizata
(conducatoare) deci participa la formarea sinapsei axoaxonale doar conul cu segmentul initial si butonii
terminali.
tipurile noi de sinapse (de regula in#ibitorii):
dendrodendritice
dendrosomatice
dendroaxonale
soamtodendritice
somatosomatice
somatoaxonale
speciale (la ele participa concomitent mai multe prelungiri):
reciproce - sunt dendrodendritice2 reprezinta un complex de ( sinapse aflate una langa alta si care
conduc impulsul ner!os in sens in!ers
panglica (in retina) - este axodendritica2 participa 3 axon si ( dendrite foarte apropiate intre ele2
axonul face sinapsa cu ele (3 sinapsa cu 3 dendrita). 'xonul prezinta pe linie mediana o densificare in
forma de panglica
seriala - este axoaxonica2 reprezinta o insiruire de sinapse axoaxonice , axonii facand sinapsa unul cu
altul
"lasificarea sinapselor dupa mecanismul de transmitere
sinapse c#imice (cu neurotransmitatori)
sinapse electrice (prin jonctiuni gap) - foarte putine in %0
sinapse mixte (cuplaj intre sinapsa electrica si cea c#imica). %unt rare. &x.: nucleii !estibulari laterali,
nucleii tractului mezencefalic al trigemenului.
111.Sinapsele c4i!ice= ultrastructur / , clasificare
!orfofunc ( ional / .
0eurotransmiOPtorii au efect rapid (latenOP 3-( ms)
U 0T in#ibitori:
< 7'B' (acid -amino-butiric)
< glicina
< purine (adenozina, 'MP, ',P, 'TP)
U 0T excitatori
< glutamat
< aspartat
< taurina
U 0T cu efecte dependente de tipul receptorului:
< acetilcolina
< noradrenalina
< serotonina
< dopamina
< ,uratP mai mare a efectului, latenOP mai mare
< ; substanOP poate acOiona ca neurotransmiOPtor, neuromodulator sau neuro#ormon
(uneori).
< 0euromodulatorii pot fi peptide comune cu sistemul neuroendocrin difuz:
colecisto9inina, b-endorfina, substanOa P, angiotensina, $4P
< &fecte pe membrana presinapticP (moduleazP exocitoza) Wi postsinapticP
influenteazP legarea mediatorilor de receptori
111.Su$stan ( e neuroactie= defini ( ie, clasificare, e*e!ple,
principii de func ( ionare Bn sinapse.
U 8n neuron foloseWte mai multe substanOe neuroacti!e
U 'ceeaWi moleculP are efecte diferite Vn funcOie de context (Vn principal tipul de receptor de
care se leagP)
U ,opamina coexistP Vn neuronii trunc#iului cerebral cu peptide precum colecisto9inina.
U 1uncOioneazP ca:
U neurotransmiOPtor cQnd este eliberatP de neuronii din substantia nigra.
U neuro#ormon eliberat din neuronii #ipotalamici (nucleul arcuat) Vn adeno#ipofiza
(in#ibP secreOia de prolactinP)
U &xcitP, in#ibP sau moduleazP acti!itatea celulei OintP, Vn funcOie de natura receptorului din
membrana postsinapticP.
%ubstante neuroacti!e
gaze: 0; (oxid nitric), ";
monoamine:
catecolamine: adrenalina, noradrenalina, dopamina
amine din triptofan: serotonina, triptamina
aspartat
glutamat
7'B'
glicina
taurina
peptide:
actioneaza ca neuromodulatori: colecisto9inina, endorfine, encefaline, neurotensina, substanta P, $4P
actioneaza ca neuro#ormoni: /---, T%---, somatostatina, !asopresina
purine: adenozina, 'MP, ',P, 'TP
4n unele celule se formeaza 0; sau ";. 0o se formeaza sub actiunea 0; sintetazei, din arginina
iar "; se formeaza sub actiunea #emoxigenazei din #em. 0; actioneaza ca neurotransmitator in#ibitor,
acti!eaza 7MPc, acti!eaza pompa de extruzie a "a, ceea ce duce la scaderea "a intracelular (efect
in#ibitor). ,e asemenea 0; mai este folosit in unele terminatii ner!oase !egetati!e din m. netezi cum ar
fi cei din corpii ca!ernosi (!ezi erectia, !ezi aplicarea $iagra) dar si pe m. netezi !asculari. ,e aceea 0;
poate determina accidente !asculare majore. 4njecarea 0; in %0" determina cascatul.
112.Sinapsa colinergic / = sinteza 3 i circuitul !ediatorilor
c4i!ici.
'ceeasi reciclare are loc si la ni!elul mediatorului. &xemplu pentru sinapsa colinergica (cu acetilcolina).
Materia prima este colina care se gaseste in cantitate crescuta in spatiul sinaptic. &a patrunde prin
membrana butonului sinaptic prin transportorul specific simultan cu 0a (are loc un simport). 4n
citoplasma, colina este acetilata luand radicalul acetil de la acetilcoenzima ' prezenta in mitocondrii.
'cetilarea se face in prezenta enzimei "'T (colin acetil transferaza). 'cetilcolina formata nu stationeaza
ci este preluata de un transportor existent in membrana !eziculei sinaptice care o introduce in !ezicula,
scotand pe de alta parte -
>
. %e realizeaza astfel un antiport. &xcesul de acetilcolina este #idrolizat de catre
acetilcolinesteraza.
11%..ecanis!ul e*ocitozei 3 i recicl / rii eziculelor sinaptice .
&xocitoza este declansata de cresterea "a intracelular. "a acti!eaza calmodulina, care se transforma in
9inaza si fosforileaza sinapsinele 4 si 44. %inapsinele sunt proteine de legare a actinei: au un capat pe
actina si un capat pe !eziculele de mediatori. 4n repaus !eziculele se gasesc in asteptare. "and sinapsina
se desprinde este determinata deplasarea !eziculelor catre membrana presinaptica. 4nteractiunea
!eziculelor cu membrana este mediata de doua proteine: sinaptotagmina si sinaptofizina.
11&.;i$rele neroase a!ielinice din siste!ul neros periferic
3 i siste!ul neros central - aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructur / , localizare.
1ibrele ner!oase
%unt formate din axoni si din microglii.
fibrele nervoase periferice - formeaza ner!ii care reprezinta fascicule de fibre ner!oase.
1ibrele ner!oase pot fi amielinice (inconjurate doar de celule %c..ann) si fibre mielinice
(inconjurate de celule %c#.ann ce au format taeca de mielina). ; celula %c#.ann poate
acoperi mai multi axoni saau un singur axon.
fibrele nervoase centrale pot fi amielinice (5libere6 in componenta neuropilului) sau
mielinice, in!elite de prelungiri ale oligodendrogliilor care formeaza teaca de mielina.
'cestea intra in componenta substantei albe.
Teaca de mielina se obser!a cu impregnare argentica. &a se formeaza prin succesiunea
celulelor %c#.ann. 4ntre doua noduri an!ier, se afla o celula %c#.ann care acopera cu
citoplasma ei axonul. ,e asemenea, in teaca de mielina exista din loc in loc linii clare numite
incizuri %c#midt-/andermann.
(ormarea tecii de mielina
4nitial fibra este amielinica iar celula %c#.ann formeaza doua prelungiri in jurul fibrei, in
sensuri opuse (formeaza un mezoaxon sau mezaxon). 'ceste prelungiri cresc in mod spiralat in
jurul axonului. %traturile succesi!e ale membranei celulei %c#.ann fuzioneaza intre ele si deci
teaca de mielina reprezinta suprapuneri ale membranei celulei %c#.ann. /a exterior are mezaxon
extern si fibrele se rotesc ajungand la mezaxon intern.
11'.;i$rele neroase !ielinice din siste!ul neros periferic
3 i siste!ul neros central - aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructur / , func ( iile !ielinei.
Clasificarea fibrelor nervoase periferice dupa viteza de conducere
,aca diametrul axonului este mare, teaca de mielina este groasa, portiunea internodala este mai
lunga si astfel !iteza de conducere este mai mare deoarece in fibrele mielinice, transmiterea
(depolarizarea) are loc doar la ni!elul nodului an!ier (transmiterea este saltatorie).
Tipul fibrei $iteza de conducere 1unctia acestor fibre
mielinice ' 3)-3(+ mEs fibrele motorii sc#eletice
fibrele somatosenziti!e propriocepti!e (4a)
fibrele somatosenziti!e tactile (4b)
fibrele somatosenziti!e termice (44)
fibrele somatosenziti!e pentru durerea rapida (444)
mielinice B *-3) mEs fibre !iscerosenziti!e
'mielinice " ((E* din
fibrele periferice)
+,)-( mEs fibre somatosenziti!e pentru durerea lenta (4$)
fibre !isceromotorii
4n substanta alba (in %0") fibrelele mielinice sunt determinate de oligodendroglie. 4nternodurile
sunt formate de mai multe oligodendroglii.
/arstele mielinizarii
la nastere: sunt mielinizate doar radacinile motorii ale nn. spinali, ceea ce explica miscarile
necoordonate ale copiilor.
la *-B luni se mielinizeaza si nn. optici si radacinile senziti!e ale nn. spinali, deci la aceasta
!arsta copiii !ad bine si au senzatii precise.
la 3 an se mielinizeaza tracturile corticospinale deci copii merg bine.
la A ani se mielinizzeaza si axonii fibrelor comisurale (de asociatie) ale emisferelor cerebrale
ce apartin corpului calos.
(unctiile mielinice#
creste !iteza de conducere a impulsului ner!os de la 3 mEs la 3(+ mEs deoarece la ni!elul
internodului este o zona cu rezistenta mare si capacitanta mica. 'ceasta se datoreaza faptului
ca la acest ni!el membrana axonala are o compozitie moleculara diferita. /a ni!elul
internodului canalele ionice sunt rare, acestea fiind adunate la ni!elul nodurilor an!ier.
asigura nutritia axonului deoarece mediaza raporturile cu exteriorul. ,e asemenea, celulele
%c.ann au si rol in regenerara axonilor dupa traumatisme
11).2elulele satelite periferice= defini ( ie, localizare, rol.
n 2elulele satelite: cel. gliale mici ce VnconjoarP neuronii ggl. periferici (senziti!i,
!egetati!i). ealizeazP izolarea electricP Wi inter!in Vn sc#imburile metabolice
"elulele gliale sunt de mai multe feluri:
in %0" se numesc ne!roglii (neuroglii):
o astrocite
o oligodendrocite
o microglii
o celule ependimare
in %0P:
o celulele %c#.ann
o celulele satelite
"elulele satelite
%unt celule %c#.ann ce se gasesc in ggl. spinali, cranieni sau !egetati!i. &le se gasesc in mai
multe locuri:
in ggl. spinali si cranieni - formeaza o capsula ce inconjoara complet pericarionul
neuronilor pseudounipolari, care nu primesc sinapse
in ggl. !egetati!i - formeaza o capsula discontinua in jurul peri9arionului neuronilor
multipolari care primesc sinapse.
tot in ggl. spinali si cranieni formeaza o teaca de mielina in jurul segmentului con!olut al
axonului neuronului pseudounipolar.
in ggl. !estibuloco#lear - formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari
11,.Astrocitele= aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructur / , localizare, rol.
U 8ltrastructurP:
< filamente intermediare Snm < 71'P (0lial (ibrillar, 1cidic %rotein)2 existP Wi
prelungiri fPrP 71'P, Vn formP de !Pluri
< granule de glicogen
< lamina bazalP
!ezicule delimitate mb
U (+-)+I din !olumul creierului
(celule gliale : neuroni 3+:3)
U Tipuri morfologice: protoplasmice (subst. cenuWie) Wi fibroase (subst. albP)
U Morfologie:
< celule stelate, cu prelungiri (obser!abil folosind impregnare argenticP, nu -&)
< nucleu rotund, eucromatic, fPrP nucleol
U Morfologie:
< a. fi$ros < subst. albP, prelungiri subOiri, puOin ramificate
< a. protoplas!atic < subst. cenuWie, prelungiri mai groase, foarte ramificate
U Prelungirile astrocitelor formeazP un strat continuu la periferia %0"
"elule 5Vn candelabru6, 5penate
U 'strocitele protoplasmatice sunt organizate Vn do!enii ce nu se suprapun
U %inapsele unui domeniu interacOioneazP cu un singur astrocit
'strocit fibros 'strocit protoplasmatic
'spect
la M;
forma stelata
nucleu sferic, eucromatic, central
prelungiri subtiri, putin ramificate
citoplasma cu gliofibrile (se !ad cu
impregnare argentica)
prelungiri groase si ramificate
citoplasma omogena
'spect
la M&
contine filamente intermediare
(gliofilamente) a!and un diametru de S
nm si alcatuite din 71'P (proteina
acidafibrilara gliala cu greutatea
moleculara de )3 9,).
granule de glicogen
prezinta lamina bazala
contine rare filamente intermediare
(gliofilamente), izolate, a!and un
diametru de S nm si alcatuite din 71'P.
granule de glicogen
prezinta lamina bazala
/ocali-
zare si
tipuri
predomina in substanta alba
glia limitans - la periferia %0", subpial
(celule in candelabru, celule penate)
peri!asculare in jurul capilarelor
sang!ine pe care aplica 5picioruse6
predomina in substanta cenusie
astrocite !elate - in jurul sinapselor
(ne!roglia Bergmann - cerebel, celula
Muller - in retina)
1unctiile:
3. -omeostazia mediului neuronal:
U sec#estrareaEredistribuOia ?> extracelular rezultat din P' neuronale
VndepPrtarea neurotransmiOPtorilor din sinapse: preiau glutamatul sinaptic Wi Vl con!ertesc Vn glutaminP ^
butonul presinaptic. ProtejeazP neuronii Vmpotri!a e2citoto2icit34ii (apoptozP neuronalP datoratP angajPrii
prelungite a receptorilor 7lu Vn isc#emia cerebralP
(. %uport metabolic pentru neuroni:
U egleazP fluxul sang!in cerebral local
U Produc lactat prin glicolizP ^ suport energetic pentru neuroni
U %inteza precursorilor glutamatului Wi 7'B'
U ,etoxifierea amoniului
U Produc factori trofici pentru neuroni < 071 ('erve 0ro+th (actor), B,01 (Brain-
$erived 'eurotrophic (actor), 7,01 (0lial-$'() etc. 4nter!in Vn dez!oltarea %0,
rPspunsului regenerati! postlezional, dar Wi Vn condiOii bazale
%timularea neuronalP aferentP determinP influx de "a
(>
Vn astrocite Wi !asodilataOie mediatP de glutamat
*. Modularea transmiterii sinaptice
a. &liberare de substanOe neuroacti!e: glutamat, taurinP, 'TP, peptide (en9efaline,
endoteline) indusP de !alurile de "a. PrezintP !ezicule de exocitozP Wi moleculele
necesare procesului.
Modularea transmiterii sinaptice
b. ,iminuarea concentraOiei de neurotransmiOPtor Vn sinapsP: 7lu prin transportori, sau
acetilcolinP prin eliberarea de liganzi specifici
B. Yn dez!oltarea %0:
c. "elule stem gliale Wi neuronale.
/a om adult < zona sub!entricularP (pereOii laterali ai !entr. 4 Wi 44, girul dentat) conOine
celule ce se di!id.
). Yn circumstanOe patologice:
c. Pspund la leziuni traumatice, inflamatorii, infecOii: astrocitozPEgliozP
d. -ipertrofia astrocitelor, creWterea cantitati!P a filamentelor intermediare, proliferare
e. Proliferare Wi Vn scleroza multiplP
11-.5ligodendroglia= aspectul la !icroscopul optic,
ultrastructur / , localizare, rol .
U "elule gliale cu prelungiri mai puOin ramificate
U ,eri!P din precusori comuni cu astrocitele
U M;:
< formP o!alP
< nucleu rotund, #eterocromatic
< prelungiri puOine, groase, puOin ramificate
< Vn apropierea corpilor neuronali (subst. cenuWie)
< interfasciculare (subst. albP), dispuse Vn Wiruri
U M&:
< citoplasmP electronodensP
< nu au laminP bazalP
< mitocondrii, &, microtubuli
U ealizeazP Vn!eliWul de mielinP la ni!elul substanOei albe a "0%. &xprimP proteine
specifice: MBP < proteina bazicP a mielinei (M,elin Basic %rotein)
U 8n oligodendrocit mielinizeazP mai mulOi axoni: prelungiri lameliforme, turtite
U _inta atacului autoimun Vn scleroza multiplP
110.<ariera s F nge - creier= structur / , rol.
"apilarele cerebrale sunt continue, celulele fiind unite prin jonctiuni stranse (ocludens) care sunt
foarte selecti!e. Transportul se face prin transcitoza redusa, fiind foarte selecti!. Permeabilitatea
difera in functie de substanta:
mare - pentru -
(
;, ";
(
si ;
(
mica - pentru glucoza, 0a
>
, ?
>
, Mg
(>
, "l
-
, -";
*
-
, -P;
*
(-
, uree
foarte mica: saruri biliare, catecolamine circulante
extrem de mica (aprox. zero) - pentru proteine
U 1ormatP din celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale
U "apilarele cerebrale
< continue
< jonctiuni strQnse (occludens) foarte selecti!e
< transcitoza redusP, foarte selecti!P
Permeabilitatea diferP Vn funcOie de substanOP:
U mare - pentru -(;, ";( si ;(
U micP
< glucozP, uree
< ioni (0a
>
, ?
>
, Mg
(>
, "l
-
, -";*
-
, -P;*
(-
)
U foarte micP:
< sPruri biliare, catecolamine circulante
U extrem de micP (practic nulP) - pentru proteine
1unctii:
1uncOiile barierei sQnge-creier:
U menOine constanOa mediului extracelular
U protejeazP creierul de toxinele circulante
U pre!ine pPtrunderea neurotransmiOPtorilor Vn circulaOia generalP.
U 'lterarea barierei prin modificarea permeabilitPOii endoteliului ca urmare a isc#emiei
poate duce la edem cerebral
111.2elule ependi!are= structur / , tipuri, roluri.
U "PptuWesc ca!itPOile %0", acoperP plexul coroid
%tructura: sunt asezate pe un singur rand (aranjament epitelial - epiteliul ependimar), deci
celulele au polaritate. ,omeniul apical prezinta: micro!ilei si cili (cu exceptia celulelor de pe
podeaua !entriculului 444. ,omeniul laterobazal este turtit, (cu exceptia celulelor de pe podeaua
!entriculului 444, care se numesc fanicite si a caror membrana bazala trimite o prelungire spre
eminenta mediana sau alte zone).
U "elule polarizate, aWezate pe un singur rQnd < aranjament epitelial
< ,omeniu apical cu cili Wi micro!ili
< ,omeniu laterobazal turtit
< &xcepOie: celulele de pe podeaua !entriculului 444 (tanicite) fPrP cili Wi cu un
proces bazal spre profunzime (eminenOa medianP)
U &xprimP mar9eri gliali
U M&:
U multe mitocondrii, aparat 7olgi apical, &
U joncOiuni gap Wi ad#erens
U lipsesc joncOiunile occludens, cu excepOia celulelor plexului coroid
U Yn zone speciale (organe circum!entriculare) celulele ependimare sunt absente sau foarte
subOiri:
U organul
subcomisural
U ;$/T (;rganum
!asculosum laminae
terminalis)
U area postrema
1unctii:
U %ecreOia /" Wi bariera sQnge < /" la ni!elul plexului coroid
U 1ormeazP bariera /" < creier (Vn rest)
111.6erul periferic.
Teci conjuncti!e:
U &pine!ru
< Oes. conj. dens semiordonat2 fibre de colagen Wi elastice groase, longitudinale2
fibroblaWti, adipocite2 !ase de sQnge mici < !asa ner!orum
< ,ispare distal, se continuP cu dura proximal
U Perine!ru < Vn!eleWte fasciculele de fibre ner!oase
< Oes. conj cu fibre col. Wi elastice
< extern Wi intern S-3( straturi de fibroblaste2 celule cu aspect endoteliform
mPrginite de laminP bazalP, cu joncO. occludens ^ barierP delimiteazP
compartimentul perineural
< spre periferie -R teaca -enle (un singur strat)
< se continuP cu pia-ara#noida
< formeazP bariera sQnge - ner!
U Yntre perine!ru Wi endone!ru < compartiment perineural
U &ndone!ru < Vn!eleWte fibrele ner!oase
< /ocalizat Vntre MB a cel. %c#.ann Wi perine!ru.
< _. conj. lax cu strat extern Wi strat intern
< 1ibroblaste, mastocite
< capilare continue cu joncO. strQnse impermeabile
< corpusculi enaut
< extern < fluid extracelular din compartimentul perineural
112.+anglionii spinali.
1oormatiuni cu aspect fusiform ce se gasesc pe traseul radacinilor sensiti!e ale ner!ilor spinali.
M;: inconjurat la periferie de o teaca conjuncti!a , extensie a epi si periner!ului.
're zona corticala < sub teaca conjuncti!a si este alc din copul neuronilor senziti!i (soma)
inconjurata de cellule gliale satellite.
Jona medulara (catre mijlocul ganglionilor) format din fibre ner!oase sensiti!e de tip 44 cu
axonul lung. 0euronii senziti!i sunt pseudounipolari si cu corp sferic
11%.+anglioni egetatii.
n neuroni multipolari (corpi neuronali poligonali)
n zonele cu corpi neuronali E prelungiri dispuse neregulat
n celulele satelite aranjate mai puOin ordonat
,ilatatii fusiforme pe traseul n! autonomi./ocalizati in !ecinatatea orgEin peretii !iscerali.
U "apsulP sau stroma organelor
U 0u prezintP zone clar demarcate.0u prezinta zona corticala sau zona medulara.
U "apsulP perineuralP subOire, uneori comunP pt. ( pericarioni
U "elule satelite Vn strat discontinuu, dispoziOie neregulatP ."elulele satellite formeaza o
capsula discontinua in jurul peri9arionului neuronilor multipolari din ggl. !egetati!i
(primesc sinapse) formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari din in
ggl. !estibuloco#lear
11&.Scoarta cere$eloasa.
U %tratul molecular
< "elule stelate "ajal mari (`cu coWuleO6) Wi mici < interneuroni
< ,endritele cel. Pur9inje Wi axonii n. granulari
U %tratul cel. Pur9inje
< Mari (C+x*+mm), piriformi
< 0u au pigmenOi Vn citoplasmP
< ,endrite ramificate Vntr-un singur plan
< 1ibre agPOPtoare, fibre muWc#ioase
U %trat granular
< 0euroni 7olgi 4 Wi 44, celule granulare
< 7lomerulii -eld
U 0e!roglie: celule 1ananas (stratul molecular), cel. Bergmann
11'.Scoarta cere$rala.
&misferele cerebrale sunt alcPtuite din:
U substanOP albP
U substanOP cenuWie:
< scoarOa cerebralP
nucleii bazali
U 0eocortex < C straturi celulare
U 0euroni:
< Motori < piramidali
< 4nterneuroni:
U cel. cu dublu buc#et
U cel. Vn formP de pPianjen
U cel. Vn formP de candelabru
U cel. Martinotti (piramidale in!ersate)
U cel. cu coWuleO
U cel. orizontale "ajal
U 3. %trat molecular < fibre, cel. "ajal
U (. %trat granular extern < numeroase celule cu coWuleO
U *. %trat piramidal extern < cel. piramidale mici Wi medii
U B. %trat granular intern < cel. granulare Wi Martinotti
U ). %trat piramidal intern < cel. Martinotti, Betz
U C. %trat polimorf
11)..adua spinarii.
U Diagnostic !acroscopic : substanOa cenuWie cu aspect de litera - VnglobatP Vn substanOa
albP
U acoperitP de dura mater, ara#noidP (sub care se aflP spaOiul subara#noidian) Wi pia mater
U %ubstanOa cenuWie: coarne anterioare, posterioare, laterale ("S-/()
U %ubstanOP albP < periferie
U 0euroni:
< motori (alfa Wi gama)
< interneuroni < n. cordonali, n. 7olgi 44, cel. ens#a. < sinapse recurente
U "itoar#itectonicP < D straturi concentrice
U ,iagnostic microscopic:
-organ parenc#imatos
-grupuri de celule si de fibre ner!oase-Oesut ner!os
-contur Vn - al substanOei cenuWii-mPdu!a spinPrii (secO. trans!.)
-grupuri de celule multipolare (zona motorie) care pot conOine pigment de uzurP (lipofuscinP)